1.
Titlu Autor Ion de Liviu Rebreanu
An 1920
(Revista/volum)
2. Curent literar Realismul este un curent literar care s-a
manifestat în secolul al XIX- lea și a apărut
- definitie ca reacție la romantism. Tresăturile
realismului sunt prezente în opera:
- 2 trasaturi încadrarea exactă în timp și spațiu (satul
Pripas, din Trasilvania, la începutul secolului
- exemple al XX-lea) personajele reprezintă caractere
(Ion-tipul țăranului dezumanizat de dorința de
avere).
3. Gen si specie Genul epic cuprinde totalitatea operelor
literare, în care relatează întâmplări reale sau
- definitie imaginare, puse pe seama unor persoanje și
povestite de un narator. Ion este un roman
- 2 trasaturi la obiectiv, specie a genului epic în proză, de
specie mari dimensiuni. Acțiunea urmărește trei
planuri narative: destinul lui Ion al
- exemple Glanetașului, viața familiei Herdelea și un
plan de fundal, care creează monografia
artistică a satului.
4. Viziunea Înfățișată în acest roman este strâns legată
despre lume de concepția scriitorului despre literature.
Pentru Liviu Rebreanu, literatura este “creație
de oameni și viață”.
5. Tema + teme Pământului, a iubirii și a familiei implica și
secundare prezentarea monografică a societății, prin
+explicatie descrierea relațiilor sociale, a obiceiurilor:
muncile agricole, hora, ți a momentelor
fundamentale: nașterea, nunta, moartea.
6. Titlu Pune accent pe personajului principal al
Baltagul de Mihail Sadoveanu
1930
Hanu’ Ancuței
Realismul este un curent literar care s-a
manifestat în secolul al XIX- lea și a apărut ca
reacție la romantism
Tresăturile realismului sunt prezente în opera:
încadrarea exactă în timp și spațiu (“Bistrița”,
”Dorna”), surprinderea obiceiurilor și a tradițiilor
din zona în care locuia Vitoria. De asemenea,
opera este un roman mitic deoarece în realitatea
lumii evocate se împletesc cel puțin trei mituri
fundamentale: cel din balada Miorița, al zeiței
Isis si al coborârii în Infern a lui Orfeu.
Genul epic cuprinde totalitatea operelor literare,
în care relatează întâmplări reale sau imaginare,
puse pe seama unor persoanje si povestite de
un narator.
Baltagul este un roman obiectiv, specie a
genului epic în proză, de mari dimensiuni cu o
acțiune amplă la care participă numeroase
personaje, compleze.
Pune în relief raportul dintre ordinea cosmică și
cea umană, deoarece omul simplu se confruntă
cu lumea modernă, incercând să respecte acea
lege universală, numită de autor “rânduială”.
Are un mare grad de generalitate: relația dintre
ordinea reală și cea “trascendentă” a lumii,
precum și monografia satului moldovenesc de la
munte, având în prim-plan căutarea și
pedepsirea celor ce l-au ucis pe Nechifor Lipan.
Din aceasta se desprind celelalte teme
subordonate: iubirea, moartea, familia și
inițierea.
Romanului este unul simbolic. Baltagul, toporul
Ultima noapte de dragoste, întâi noapte de razboi
de Camil Petrescu
1930
Modernismul este un curent literar ce se
manifestă în mijlocul secolului al XX lea,
desemnat ca opusul tradițional interbelic.
Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de
razboi este un roman modern, deoarece
acțiunea se desfășoară în mediul citadin-
Bucureștiul, protagonistul este un intelectual-
Ștefan Gheorghidiu, student la facultatea de
filosofie.
Romanul modern de tip proustian-și respinge
romanul de tip tradițional, promovând estetica
autenticitații. În acest tip de roman, accentul
cade asupra personajului principal, care
trăiește două experiențe fundamentale,
iubirea și războiul. Opera este considerată un
roaman psihologic, prin tema abordată-
problematica intelectualului, așezarea în
prim-plan a conflictului interior, tipul de
personaj, monologul interior si fluxul
cunoștiinței.
Dezvăluită prin intermediul personajului
narator Ștefan Gheorghidiu, este viziunea
unui spirit preocupat de filosofie si literatură.
Accentul cade pe factorul psihologic.
Romanului lui este problematica
intelectualului în plan social, sentimental și
filosofic, Această temă generală include tema
iubirii și tema războiului.
E considerat o metaforă a timpului psihologic,
+ explicatie romanului, în jurul căruia se desfășoară cu două tăișuri, are caracter dual: arma a crimei
întreaga acțiune. De asemenea, titlul privit în și instrumental actului justițiar, are scopul de a
oglindă, se transformă în pronumele personal face dreptate.
“noi”, având înțelesul de unitate a poporului
român.
Într-o duminică de vară, în care locuitorii
satului Pripas se adună la horă. Ion o scoate la
dans pe Ana, fata urâtă dar bogată, însă
privirile și inima îi sunt atrase de către Florica,
fata frumoasă dar săracă a gazdei. Apariția lui
Vasile Baciu, tatăl Anei si confruntarea verbală
7. Mini rezumat cu Ion, va stârni dorința de răzbunare a
flăcăului. Ion o seduce pe Ana și o lasă
+ 2 scene gravidă pentru a putea obține pământurile ca
zester. Moartea celor doi nu îl oprește din
semnificative drumurile sale după Florica, căsătorită acum
cu George. George îl omoară și este arestat.
Florica rămâne singură, iar averea lui Ion
revine bisericii. Romanul se încheie cu
petrecerea în cinstea sfințitii noi biserici.
8. Personaje Ion este persoanjul principal din opera ce îi poartă
numele. Deși sărac, este “iute și harnic ca mă-
sa” și iubește munca. Impulsiv și violent, este
respectat de flăcăii din sat. Vasile Baciu, tatăl
Anei, fusese om harnic care s-a însurat cu o
femeie bogată și urâtă, pe care însă a respectat-
o.
9. Caracteristici Conflictul exterior, între Ion al
Glanedașului și Vasile Baciu este dublat
extra (daca de conflictul interior, între glasul
pământului și glasul iubirii. Ion nu își
avem)
acceptă condiția și este pus în situația de
a alege între iubirea pentru Florica și
averea lui Ana.
10. Concluzie Ion de Liviu Rebreanu este un roman realist, de
tip obiectiv, Rămânând un model pentru proza de
acest tip in literatura română.
Vitoria care, îngrijorată de întârzierea soțului
plecat după oi la Dorna, face drumuri între
preotul satului, ca să-i scrie fiului ei Gheorghiță și
baba Maranda, vrăjitoarea satului, ca să-i explice
întârzierea lui Nechifor, apoi o duce pe Minodora
la mănăstire. Vitoria începe căutările, aceasta
anunță autoritățile, însă înțelege că datoria
morală îi revine ei, așa că, după ce ține post și se
închină la icoana Sfânta Ana, se hotărăște să
plece cu Gheorghiță spre Dorna. Găsește urmele
lui Nechifor la Suha. Vitoria începe atacul făcând
aluzie la starea sufletească a lui Calistra Bogza.
Bogza și Cuțui cedează nervos și sunt demascați.
Câinele Lupu sare la beregata lui Bogza, iar
Gheorghiță folosește baltagul, finalizând etapa
inițierii sale.
Vitoria Lipan este un personaj principal al roamnului,
tipul de femeie curajoasă și inteligentă. Ea devine un
personaj inconfundabil în galeria portretelor feminine
din literatura română. Ea apare în ipostaza de soție,
mama, detective si munteancă, sunt dezvăluite
trăsăturile sale: iubirea, caracterul puternic.
Baltagul de Mihail Sadoveanu este un roamn realist,
pentru că recompune imaginea societăți arhaice,
roman care intră în categoria mitică prin semnificații
și structurii.
deoarece substantivul “noapte” exprimă
trăirea în conștiință. Cuvintele “ultima” și
“întâia” reprezintă frontierele temporale ale
unor epoci diferite prin viziune și trăiri
sufletești.
Acțiunea primului capitol este posterioară
întâmplărilor. Iubirea dintre Ștefan și Ela,
student la Filosofie, iar ea student la Litere.
Iubirea lui se naște din admirație, dar se
trasformă apoi în obsesie. Cuplul se îndreaptă
spre o criză matrimoneală, când Ela îi acordă
atenție exagerată unui anume domn G.
Războiul, frontal înseamnă mizerie. Din
greșeală, artileria română își fixează tunurile
asupra propriilor batalioane. Drama pune în
umbră drama sa individuală a iubirii. Eroul
este influențat în luarea unei hotărâri, de
comunicatele contradictori de pe front și de o
scrisoare anonimă care îi dezvăluie că soția îl
înșela. Acesta revina la București și o
părăsește pe Ela, iar cititorul nu află dacă Ela
l-a înșelat sau nu.
Stefan Gheorghidiu este un personaj
reprezentativ pentru proza modernista si
ilustreaza imaginea intelectualului complex,
orgolios, reflexive, care reprezinta inadaptatul
superior. Ela, personajul feminine al
romanului este creatia mintii sale.
Conflictul exterior dintre Gheorghidiu și
famile, societate și lume pune în lumina
trăsături importante ale personajului:
atitudinea superioară, refuzul. Conflictul
interior, psihologic, între rațiune și
pasiune,trăit intens de protagonist,
evidențiază trecerea de la iubirea absolută la
suferintă si dezamăgire.
Ultima noapte de dragoste,întâia noapte de razboi
este un roman modern, de tip proustian,
Rămânând un model pentru proza de acest tip în
literatura română.