1. Titlu Autor O scrisoare pierdută de I.L.
Caragiale Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă
An
1883
(Revista/volum) Convorbiri literare în 1885
2. Curent literar Realismul este un curent literar care s-a
manifestat în secolul al XIX- lea și a
- definitie
apărut ca reacție la romatism.Tresăturile
- 2 trasaturi realismului sunt prezente în opera:
încadrare în timp și spațiu (capitala unui
- exemple județ de munte, în zilele noastre)
atitudinea critică față de viața politicenilor
corupți și relațiile false (Trahanache-Zoe-
Tipătescu).
3. Gen si specie Genul dramatic cuprinde totalitatea
operelor literare organizate pe acte și
- definitie
scene, scrise sub formă de dialog sau
- 2 trasaturi la monolog dramatic.
Ca specie este o comodie, deoarece
specie stârnește râsul. Tipurile de comic regăsite
sunt: comicul de nume (Farfuridi,
- exemple
Brînzovenescu), comicul de situație
(pierderea repetată a scrisorii), comicul
de limbaj (“curat-murdar”).
4. Viziunea
despre lume
5. Tema + teme O scrisoare pierdută este o comedie de
secundare moravuri, ce stirizează lupta politică, viața
+explicatie de familie, prostia si incultura. Principala
temă este lupta pentru putere intr-o
societate coruptă.
Moara cu noroc de Ioan Slavici
1877
Realismul este un curent literar care s-a
manifestat în secolul al XIX- lea și a apărut
ca reacție la romatism.Tresăturile
realismului sunt prezente în opera: autorul
are o atitudine critică față de societate (lipsa
calităților eroice poate fi înlocuită,
generozitatea și modestia), iar personajele
reprezintă caractere (Harap-Alb este tipul
naivului pe cale de inițiere).
Genul epic cuprinde totalitatea operelor literare, în
care relatează întâmplări reale sau imaginare, puse
pe seama unor persoanje și povestite de un narator.
Opera este un basm cult, specie narativă a genului
epic, deoarece prezintă tresături specifice.
Personajele îndeplinesc o serie de funcții: donatori,
ajutoare(Sfânta Duminică), antagoniști(Spânul).
Timpul și spațiul sunt nedeterminate și apar formulele
narative specifice: formula inițială: “Amu cică era
odată”, formula finală “și a ținut veselia ani
întregi”.
Basmul lui Creangă prezintă o viziune clasică,
prin caracterul său educativ: susținerea valorilor
morale: adevăr, prietenie, respect. Se îmbină în
mod original comicul (prezența celor 5 prieteni
ciudați, proverbe, zicători) tragicul (cruzimea
Spânului).
Este lupta dintre binelui împotriva răului,
încheiată prin triumful binelui. Eroul
parcurge un drum al maturizării pentru
dobândirea unor valori etice și morale.
1881
Novele din popor
Realismul este un curent literar care s-a
manifestat în secolul al XIX- lea și a
apărut ca reacție la romatism.Tresăturile
realismului sunt prezente în opera: timpul
și spațiul sunt reale (Cârciuma situată la
răscruce de drumuri) autorul are o
atitudine critică față de societate(dorința
de înavuțire), iar persoanjele sunt tipice.
Genul epic cuprinde totalitatea operelor
literare, în care relatează întâmplări reale
sau imaginare, puse pe seama unor
persoanje și povestite de un narator.
Această operă este o nuvelă psihologică,
specie a genului epic în proză cu un
singur fir narativ. Accentul cade pe
transformările interioare ale personajului
principal,Ghiță și pe tensiunile sufletești
trăite de acesta.
A lui Ioan Slavici este conturată în cuvintele
bătrânei și se referă la raportul bogăției și
fericire: ”Omul să fie mulțumit cu sărăcia
sa, căci, dacă e vorba, nu bogăția, ci
liniștea colibei tale te face fericit”. Sărăcia
este asociată cu liniștea, iar bogăția e
percepută ca o posibilă sursă de nefericire.
Susține caracterul realist, oglindirea vieții
sociale dar și pe cel psihologic al nuvelei,
consecințele dăunătoare ale dorinței de
îmbogățire. Lșcomia pentru bani
hotărăște destinul lui Ghiță.
6. Titlu Comediei pune în prim-plan conflictul comic.
Lupta dintre politicieni se bazează, pe
+ explicatie șantajul declanșat de pierderea unei scrisori
de amor. În comedie există de fapt două
scrisori pierdute, cea gasită de Cetățeanul
turmentat si cea gasită de Dandanache la
București.
Pristanda, care a spionat casa lui Cațavencu a
descoperit că acesta dorește să publice o
scrisoare. Tipătescu, Zoe și Trahanache află
intenția acestuia, încearcă să recupereze
scrisoarea de la Cetățeanul turmentat, dar nu
reușesc. Perfectul îi poruncește lui Pristanda
să-l aresteze pe Cațavencu, iar Zoe solicită
7. Mini rezumat
eliberarea acestuia. Încheie cu sosirea unei
+ 2 scene telegrame de la centru prin care este impus un
alt scandal. Discursurile lui Farfuridii si
semnificative Cațavencu, precum și anunțarea noului
candidat, Dandanache, Cațavencu își pierde
pălăria in care se afla scrisoarea. Zoe încă nu
primise scrisoarea, iar Dandanache dezvăluie
modul prin care își câștigase candidatura. Zoe
primește scrisoarea de la Cetățeanul
turmentat.
8. Personaje Construcția personajelor permite încadrarea
lor în tipurile cunoscute: Zaharia Trahanache
este încoronatul, Tipătescu este amorezul,
Zoe este cocheta, Pristanda este imaginea
slujbașului umil, iar Cetățeanul turmentat îi
reprezintă pe cetățenii ai oricărei epoci.
9. Caracteristici Comicul de nume contribuie la caracterizarea
indirectă a personajelor. Trahanache caracter
extra (daca maleabil. Numele perfectului provine de la
substantivul “tip” care semnifică june prim.
avem) Cațavencu derive de la substantivul “cață”,
adica femeie cicălitoare. Aluzia cuinară a
numelor Farfuridii și Brânzovenescu
sugerează inferioritatea celor doua personaje.
10. Concluzie Opera literară O scrisoare pierdută de I.L.
Caragiale este o comedie de moravuri, în care
sunt satirizate aspecte ale societății de la sfârșitul
secolului al XIX lea.
Este compus dintr-un substantiv comun,
articolul hotărât “lui” și un substantiv propriu,
reprezentănd numele protagonistului,
“Harap-Alb” este un ozimoron ce
evidențiază statutul social al personajului,
semnificând “rob de origine nobilă”.
Un crai care avea trei feciori, iar Verde-Împărat avea
doar fete. Echilibru este tulburat de sosirea unei
scrisori de la Verde-Împărat, în care îl roagă pe fratele
său să îl trimită pe cel mai vrednic dintre nepoți.
Încercarea grea: se îmbracă în piele de urs și iese în
calea lor sub un pod. Reușește să treacă această
probă doar fiul cel mai mic, ajutat de Sfânta Duminică,
îi dăruiește un ban când femeia îi iasă în cale deghizată
în cerșătoare. Se rătăcește in pădurea-labirint, o altă
scenă importantă este popasul de la fântână. Spânul îi
fură identitatea și îi dă numele de Harap-Alb. Acesta
are mai multe probe: să aducă salăți din Grădina
Ursului, pielea cu pietre prețioase din Pădurea
Cerbului și pe fata împăratului Roș, acesta ascultă de
personajele ajutătoare: calul, crăiasa furnicilor, crăiasa
albinelor si cei 5 prieteni ciudați. Este dezvaluită
înșelătoria Spânului, îl ucide pe Harap-Alb.
Protagonistul este reînviat de fata împăratului Roș.
Nunta și schimbarea statutului social social confirmă
maturizarea eroului.
Sunt purtătoare unor valori simbolice. Nu curajul
și vitejia sunt calitățile principale ale personajului
Harap-Alb ci omenia, milostenia (față de bătrâna
necăjită)…slugă (Harap) de oridine nobilă(Alb)
Spânul, tipul impostorului ajuns prin viclenie
fecior de crai.
Opera literară Povestea lui Harap-Alb de Ion
Creangă este un basm cult, în care conflictul dintre
bine și rău se încheie prin victoria binelui asupra
răului.
Nuvelei are valoare simbolică, fiind în acelaș
timp ironic. Cârciuma numită Moara cu noroc
inseamnă, de fapt “Moara care aduce
ghinionul”. Locul luat în arendă. O fosta
moară transformată în han, ar trebui să
aducă prosperitate celui ce se mută acolo,
însă ea aduce nenorocire întregii familii.
Ghiță, cizmar sărac dar harnic și cinstit, hotărăște
să ia în arendă cârciuma de la “Moara cu noroc”.
Apariția lui Lică Sămădăul, șeful porcarilor din
împrejurimi, aparițoe care declanșează conflictul
interior. Procesul înstrăinării lui Ghiță față de
familie. Dornic să dacă avere, se îndepărtează de
Ana și devine complicele lui Lică. Este anchetat de
două ori, apoi se aliază cu jandarmul Pintea, pentru
a-l da în vileag pe Lică. La proces, Lică neagă tot.
Ghiță își dă seama că mărturiile tuturor duc spre
condamnarea lui Buză-Ruptă și a lui Săilă-Boarul.
Desi convins de nevinovăția lor, nu le ia apărarea.
Acesta își aruncă soția în brațele adversarului, iar
ea, pentru a se răzbuna i se dăruiește. Ghiță o
ucide, însă este la rândul lui omorât din ordinal lui
Lică, cârciuma este mistuită de foc,iar Lică se
sinucide. Nuvela se încheie în mod simetric prin
vorbele bătrânei, care pune întămplările pe seama
destinului necruțător “Asa le-a fost dat”.
Ghiță este personajul principal, în jurul căruia
se desfășoară întreaga acțiune. El parcurge
un traseu al dezumanizării. Este un om
harnic, priceput, un model de bunătate și
înțelegere cu Ana. Lică Sămădăul este
caracterizat indirect prin aparența la
categoria socialș a sămădăilor.
Fiind o nuvelă psihologică conflictul
central este cel interior, trait cu putere
de Ghiță.
Acesta oscilează între dorința de a
rămâne om cinstit și dorința de a se
îmbogăți.
Opera literară Moara cu noroc de Ioan Slavici este
o nuvela psihologică ce prezintă consecințele
dăunătoare ale dorinței de îmbogățire.