Teză la limba și literatura română

Subiectul I (5 puncte)
Citește următorul fragment:
Am intrat în viața „de autor” nemulțumit de aproape tot ce scriam. O anumită „jenă” la
citirea propriilor pagini, odată tipărite m-a urmărit de fiecare dată ca o umbră: umbra orgoliului
nesatisfăcut, a suferinței de a vedea că nu pot să zbor, cu ajutorul cuvintelor, îndeajuns de sus
pentru a simți cum mă învăluie fericirea.
Acum, în târziul vieții, lucrurile se răstoarnă: îmi văd ochii pe câte o pagină scrisă cine
știe când și mă surprinde să văd că e bună. Nu-mi vine să cred – recapitulându-mi nesiguranțele
– că eu sunt autorul ei. Dar poate că tocmai mânat ani la rând de biciul nemulțumirii am ajuns la
această împăcare târzie cu mine, cu scrisul meu.
Cea mai mare nenorocire în scris e să împrumuți o formulă literară anume, să scrii ca...
Adevărata „formulă” rezultă din exprimarea nesofisticată a interiorității proprii. Ce anume ai de
spus reprezintă singura combustie a scrisului, iar „cum” o vei face se naște firesc, pe parcursul
caznei de a pune în afară ceea ce se află în tine. Scrisul adevărat, scrisul domesticit, care
răspunde ca un animal fidel când îl chemi, urmează cuminte obsesia care te locuiește și, astfel,
devine scrisul tău, și nu o făcătură oarecare care-l va scârbi pe orice cititor cât de cât
experimentat.
(Gabriel Liiceanu, Caiet de ricoșat gânduri sau Despre misterioasa circulație a ideilor de-a lungul
timpului)
Scrie, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Indică sensul structurii în târziul vieții. 1 punct
2. Menționează o cauză a nemulțumirii autorului la citirea propriilor pagini. 1 punct
3. Precizează care este, în opinia autorului, cea mai proastă decizie pe care o poate lua un scriitor
în ceea ce privește stilul său, justificându-ți răspunsul cu o secvență din textul dat. 1 punct
4. Explică un motiv pentru care autorul ajunge, până la urmă, să fie mulțumit de scrisul său.1 p.
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, semnificația secvenței: Scrisul adevărat, scrisul domesticit, care
răspunde ca un animal fidel când îl chemi, urmează cuminte obsesia care te locuiește și, astfel,
devine scrisul tău, și nu o făcătură oarecare care-l va scârbi pe orice cititor cât de cât
experimentat. 1 punct
Subiectul II (4 puncte)
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale
unui text poetic studiat, aparținând lui Ion Barbu.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
- evidențierea a două trăsături care permit încadrarea textului poetic studiat într-o perioadă, într-
un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;
- comentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic studiat;
- analiza a două elemente de compoziție și de limbaj, semnificative pentru textul poetic ales (de
exemplu: titlu, incipit, relații de opoziție și de simetrie, motive poetice, figuri semantice,
elemente de prozodie etc.)