MONICA H.

COLUMBAN
VICTORIA GAL
MARIA LUPU
LILIANA PAICU
HORrA CORCHE$
MARILENA LASCAR

"-1, * *q - r-*
,$

, , -d*
"_LLo,
,* ,{

,'q.'i ,J
=t,
'*E
-
i
'u". .,'1,.
n'
i *
CARTEA
DEFINITIVA
PREGATINEA PENTRU
BACALffiAT
 Cuprins

Prefa[d

Literatura romAnd in secolul al XIX-lea

1. Perioada pagoptisti:
o Pagoptismul: lntroduc[ie la D acia literarfi 13
. Nuvelaromanticd: AlexandruldpugneanuldeC. Negruzzi .. ..... 17

2. Epoca marilor clasici:

o Criticismul junimist Junimea, Titu Maiorescu . . . 51
r Poezia romanticd: Luceafdrul,Floarc albastrd de Mihai Eminescu .. . .... 67
oProzarealist5-nuvelapsihologic5:Moaracunoroc deloanSlavici ....... 91,
o Comedia: O scisoare pierdutd de I.L. Caragiale .... . 1Zg
. Basmul cult:PoaestealuiHarap-Alb de IonCreangd ....... 163

3. SfArqitul secolului al XIX-lea - inceputul secolului al XX-lea:

. Prelungiri ale romantismului gi clasicismului:
Dedemult...deOctavianGoga . .......205
o Simbolismul inceputurile modernismului:
-
Plumb,LacustrddeGeorgeBacovia ....215

Literatura romane in secolul al XX-lea

1. Perioada interbelici
r Curente culturale/ literare: modernismul (E. Lovinescu), tradifionalismul . . . 287
o Poezia modemisti:
-Testament de Tudor Arghezi . . 245
-Eunu stiaesc corola deminuni alumii de Lucian Blaga . ....... 261
- Riga Crypto qi lapona Enigel de Ion Barbu .
. 279
o Poezia tradifionalistd: Aci sosi pe oremuri de Ion Pillat . .... 289
o Romanul interbelic:

- romanul psihologic: llltima noapte de dragoste,

tntkia noapte de rdzboi de Camil Petrescu .. 30j.
-romanulexperienlei: MaitreyideMirceaEliade...... .... g65
- romanul realist de tip obiectiv: Ion de Liviu Rebreanu .... 999
- romanul realist de tip balzacian: Enigma Otiliei de G. CXlinescu . . . . . . . 497
- romanul realist-mitic: Baltagul de Mihail Sadoveanu ..... 4Tg
Cuprins

o Povestirea: Fdntdna ilintre plopi d,eMihail Sadoveanu .... . 507

2. Perioada postbelicd
. Romanul postbelic: Morome[ii de Marin Preda ..... . 517
o Poezia postbelicd:
Leoaicdtdndrd,iubirea... deNichitaStdnescu ....... 555
r Teatrulpostbelic: Ionade MarinSorescu ... . . 567
o Postmodernismul: Leaantul deMirceaCirtdrescu ... 591

Bibliografiegenerald. ... 601

Competente generale gi specifice vizate

L. Utilizarea corecti qi adecvati a limbii romine in diferite situafii de comunicare
l.L.lJttlizarea adecvatd a strategiilor gi a regulilor de exprimare orali in monolog gi in dialog,
in vederea realizdrii unei comunicdri corecte, eficiente qi personalizate, adaptate unor
situafii de comunicare diverse
l.2.Utilizarea adecvatd a tehnicilor de redactare 9i a formelor exprimdrii scrise compatibile cu
situafia de comunicare in elaborarea unor texte diverse
1.3. Identificarea particularitililor gi a funcfiilor stilistice ale limbii in receptarea diferitelor
tipuri de mesaje/texte
1.4. Receptarea adecvatd a sensului/ sensurilor unui mesaj transmis prin diferite tipuri de texte
orale sau scrise
1.5. Utilizarea adecvatd a achizifiilor lingvistice in producerea gi in receptarea diverselor texte
orale gi scrise, cu explicarea rolului acestora in construirea mesajului

2. Utilizarea adecvati a strategiilor de comprehensiune qi de interpretare, a modalit;filor

de analizi tematici, structurali gi stilistici in receptarea textelor literare gi nonliterare
2.1. Identificarea temei gi a modului de reflectare a acesteia in textele studiate sau in texte la
prima vedere
2.2.Identihcarea gi analiza principalelor componente de structur5, de compozilie gi de limbai
specifice textului narativ
2.3. Identificarea qi analizaprincipalelor componente de structurd qi de limbaj specifice textu-
lui dramatic
2.4. Identificarea qi analiza elementelor de compozilie gi de limbaj in textul poetic
2.5. Compararea unor viziuni despre lume, despre condilia umand sau despre artd reflectate
in texte literare, noniiterare sau in alte arte
2.5. Interpretarea textelor studiate sau la prima vedere prin prisma propriilor valori gi a pro-
priei experienfe de lecturd

3. Punerea in context a textelor studiate prin raportare la epoci sau la curente culturale/literare
3.1. Identificarea gi explicarea rela(iilor dintre operele literare qi contextul cultural in care au
apdrut acestea
3.2. Construirea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului cultural romAnesc, prin inte-
grarea gi relalionarea cunogtin{elor asimilate

4. Argumentarea in scris gi oral a unor opinii in diverse situa{ii de comunicare

4.1. Identificarea strucfurilor argumentative in texte iiterare gi nonliterare studiate sau Ia prima
vedere
4.2. Argumentarea unui punct de vedere falX de o problematicd pusd in discufie
4.3. Compararea qi evaluarea unor argumente diferite, pentru formularea unor judecdfi proprii
 Literatura romAnd
in secolul al XIX-lea
 Perioada paqoptistd
Paqoptism, romantism; revista Dacia literard

1. Contextulepocii
Perioada pagoptisti (1830-1860) are ca nucleu revolulia anului 1848. Moder-
rizarea societd[ii romAnegti, independenta politice, hbertatea nalional5, uni-
rea provinciilor romAne sunt obiectivele social-politice ale migcHrii paqoptiste.
Epoca paqoptist6 marcheazd inceputul literaturii noastre modeme. Scrii-
torii pagoptiqti sunt nevoili ,,sh. ardd etapele" care se desfiguraserd succesiv
in hteraturile occidentale, in decursul a mai bine de un secol gi jumitate. Cu-
rentele literare (iluminism, preromantism, romantism, clasicism, realism in-
cipient) sunt asimilate simultan. Principala trdslturd a literaturii paqoptiste
consti in coexistenfa curentelor literare/ nu numai in opera aceluiagi scrii-
tor, ci chiar qi in aceeagi crealie.

2. ldeologia pagoptiste
Pagoptismul este o ideologie literard niciodatd sintetizatd intr-un program
particular qi supusd unor comandamente exterioare: mesianism culfural qi
revolu{ionar, spirit critic, deschidere spre Occident qi lupta pentru impune-
rea unui specific nalional, conqtiin!5 civicd qi patrioticd, conqtiinla pioniera-
hrlui in mai toate domeniile viefii, o retoricd a entuziasmului qi a trezirii la
acliune.

indrumitori ai fenomenului cultural-literar

3.

Doui personalitifi au rolul de indrumitori al fenomenului cultural-literar.

lntr-o prim5 etapd, corespunzdtoare primei generalii paqoptiste, acest rol
ii revine lui Ion Heliade-Ridulescu prin articolele din ziartil. Curierul romfr-
nesc, apdrut la Bucuregti, trcepAnd cu1829, cdruia ii adaugd din 1837 supli-
menful literar Curierul de ambe sexe.
O altl etapd este marcatd de contribulia lui Mihail Kogdlniceanu, redac-
torul revistei iegene Dacia literard, care are ca obiectiv exclusiv literatura.
Programul revistei orienteazd literafura timpului; ir:r cele trei numere apf,-
rute, se publici opere ale celor mai valoroqi scriitori ai vremii (C. Negruzzi,
Vasile Alecsandri, Grigore Alexandrescu q.a.), dar direclia imprimatd se re-
flecti in toati literatura epocii.
73
 Perioada paqoptisth

4. Revista Dacia Literard: articolul lntroduclie, de Mihai! Kogilniceanu

Constituirea deplind a romantismului paqoptist a fost marcatd de programul
teoretic Introduc{ie, redactat de Mihail KogiLriceanu. Publicat in primul
numdr a1 revistei, articolul-program reprezintd manifestul literar al romantis-
mului romAnesc.
KogXlniceanu iqi susfine intenfia de a face din Dacia literard ,,un reperto-
riu general al literaturei romhnegti", prir:. cele patru puncte ale articolului-pro-
gram, ce vizeazd,: intemeierea spiritului critic in literatura romAnd pe
principiul estetic; afirmarea ideatului de realizare a unitdlii limbii qi a lite;a-
turii romane; combaterea imitaliilor gi a traducerilor mediocre; promovarea
unei literaturi originale, prin indicarea unor surse de inspiralie in conformi-
tate cu specificul nalional gi cu estetica romanticd: ,,Istoria noastrd are destule
fapte eroice, frumoasele noastre ldri sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt des-
tul de pitoregti pi de poetice pentru ca sd putem gdsi qi la noi sujeturi de scris, fdrd sd
aaem pentru aceasta trebuinld sd ne tmprumutdm de la alte na[ii" .
Prin precizarea surselor de inspira$e / a temelor literare in ultimul punct
al articolului, dar gi prin diversele trimiteri spre trdsdturile romantismului (as-
piralia spre originalitate, refugiul in trecuful istoric, aprecierea valorilor na-
lionale qi a folclorului, imbog5lirea limbii literare prin termeni populari,
arhaici sau regionali), acesta devine unmanifest literarll manifest literar - text
cu valoare de document pentru fi:rcepuful unei miqcdri literare / attnticurent
literar, prin care se afirmx o noux concepfie literard, de obicei, in mod polemic
fa{5 de miqcarea anterioard al romantismului romAnesc.

5. Romantismul ?n literatura pagoptiste

Literatura pagoptisti se dezvoltd sub semnul romantismului european gi par-
curge un drum sinuos. Dupd literatura anilor 1825-1830,care abundi in adap-
tdri dup[ autorii strdini, in special francezi, remarcdm sincronizarea dintre
aparilia manifestului romantismului francez (Prcfa{a la drama Cromwell, de
Victor Hugo, in 1827) gi a articolului-program Introduc{ie, publicat de Ko-
gdlniceanu in 1840. Scriitorii romAni ai epocii asirnileazd rapid manifestul ro-
mantismului francez qi aplici principiile acestuia, cu particularit6{ile
curentului nalional-popular de la revistaDacia literard.
Primii noqtri scriitori modemi, precum C. Negruzzi, vasile Alecsandri, Gr.
Alexandrescu S.a., se afirmi ilr cadrul curentului nafional-popular delaDacia
literard.Ideile enunfate in articolul-program qi promovate de revistd se reflecti
in literatura romAnf, de la mijlocul secolului aI XIX-lea.

1,4
 Dacia literard

[AplrcATnl r . r
1. (30 de puncte) Realizeazd un eseu, de1--2pagini, in care s[ demonstrezicd
articolul lui Mihail Kogdlniceanu,lntroduc{ie, apdrut h L840 in revista Dacia
literard, reprezintd manifestul literar al romantismului romAnesc.

in elaborarea eseului, vei avea in vedere urmdtoarele repere:

o prezentarea concept ului r omantism (aparifie, trdsdfuri, reprezentanli);
. evidentrerea contexfului social gi culfural in care a apdrut revista Dacia
I it er ar d: pagoptismul;
. prezentirea celor patru principii promovate de revistd, enunlate ir arti-
cohtl lntroiluctie;
. exemplificarea unei teme/ temelor romantice recomandate in
Introiluc[ie, prin opera unui scriitor care aparfine generaliei paqoptiste.

NOTA! ln elaborarea eseului, vei respecta structura textului de tip argumenta-

tl, ipoteza/ premisa (exprimarea propriei opinii), argumentalia (cu minimum 4 ar-
gumente pro qi/ sau contra / ralionamente critice/ exemple concrete etc.) gi
concluzia/ sinteza. Pentru conlinutul eseului vei primi L6 puncte, iar pentru
redactarea lui vei primi L4 puncte.
 Pagoptism, romantism
Nuvela romanticd de inspiralie istorici
Alexandru Ldpugneanul
de Cosrecsp NpcRuzzt

l. Particularitili ale textului narativ

Eseu despre particularitifiIe unei nuztele studiate: nuzsela

istoricd / romanticd / dinperioadapagoptistd (de exemplu; temd,
aiziune despre lume, construclia subiectului, particularitd[i ale
compoziliei, perspectiad naratiad, tehnici naratiae, secoen[d
naratiad, episod, rela[ii temporale gi spa{iale, personaj, modalitd[i
de caracterizare a persanajului etc.).

A1 INTRODUCERE

Realizg22[ f . incadrare in context

incadrarea i:r
context a nuvelei. (opera autorului, epoca, specie literard)
Opera literarf, Alexandru Ldpugneanul este o nuveli
romantic[ de inspiralie istorici.
Nuvela Alexandru Ldpuqneanul este prima nuveli
istorici din literatura romAnX, o capodoper[ a speciei qi un
model pentru autorii care au cuitivat-o ulterior.
Publicath in perioada paqoptisti, in primul numir al
Daciei literare (1840), nuvela ilustreaz5 una dintre sursele
literaturii romantice, istoria na{ionald (Evul Mediu), potri-
vit recomandSrilor lui Mihail Kogdlniceanu din articolul-
program al revistei, intitulat Introduc{ie, care constituie gi
manifestul literar ai romantismului romAnesc.
IJlterior, nuv ela Alexanilru Ldpugneanul a fost inclusd in ci-
chslFragmente istorice, din volumul Pdcatele tinerelilor (185n.

Az cuPR
CUPRINS
Preozeazd2-4
:aracteristici ale 2.1. incadrare
lnr in specie gi curent literar: nuvela
:ut elei, orin care
-.. -.rti'.r, Este o
a. Estg nuveli deoarece este o specie epicd ?n prozd., crt o
icad.areaoperei construc{ie
constrl riguroasd, avAnd un fir narativ central. Se
specia iiterari.
+---
= observf, concizia intrigii, tendinla de obiectivare a per-
observ
L7
 spectivei narative qi verosimilitatea faptelor prezentate.
Personajele sunt relativ pufine, caracterizate succint gi
graviteazd in jurul personajului principal.
b. Este o nuvell romantici datoritd mai multor tr5situri:
specie; inspirafia din istoria nalionalE (Evul Mediu); temd;
conflicf naraliune liniar[; personaje excepfionale in situalii
excepfionale; personaje construite in antitezl (doamna Ru-
xandra bhnde, supusX influen[abild, iar Ldpuqneanul, crud,
tiran, rizbundtor); culoarea epocii in descrieri cu valoare
documentard, nu cu valoare epicd (descrieri amXnunlite ale
vestimentafiei gi ale obiceiurilor: descrierea vestimentaliei
lui L6puqneanu ir:r bisericX gi a mesei domneqti); liniaritate
psihologicd tn construc[ia personajelor (Nicolae Manolescu,
Istoria criticd a literaturii romdne), gesturi qi replici spec-
taculoase gi memorabile.
c. Nuvela istorici este o specie literari cultivati de ro-
mantici, care se inspirX din trecutul istoric (Evul Mediu):
tema, personajele gi culoarea epocii (mentalit5gi, comporta-
mente, relalii sociale, obiceiuri, vestimentafie, limbaj).

A3 2.2. Yiziunea despre lume

Precizeazd Scriitorii
Scriit, paqoptiqti se inspird din cronici gi din folclor, con-
viziunea despre
Iume exstenta ln
form esteticii romantice qi recomanddrilor din Intro duc{ie la
fOfm
Dacialiterard:
nuvela studiata. Dacia ,,lstoria noastrd are destule fapte eroice [...] pentru
ca sd putem gdsi qi la noi sujeturi de suis, fdrd sd az;em pentru
aceasta trebuinld sd ne trnprumutdm de la alte na[ii" .
Costache Negruzzi, intemeietorul nuvelei istorice romA-
neqti, este primul scriitor care valorificd intr-o crealie lite-
rard cronicile moldoveneqti (Letopisefulf dii Moldottei de
Grigore Ureche gi de Miron Costin).
Nuvela de inspiralie istoricd aduce in momentul
apariliei nu un model de patriotism, ci un antimodel de
conducitor ca un avertisment adresat contemporanilor intr-
o perioadd de efervescenld revolufionard.

A4 2.3. Relalia realitate-f icliune

Prezintd Din cronica
relalia Din , lui Ureche, Negruzzi preia imaginea
rea-litate-ficliune- persol
personalitdlii domnitorului Alexandru Ldpugneanul, ca qi
1n nuvela Etoflca
aleas6. scene, fapte qi replici (de exemplu: mottoul capitolului I gi al
Scene/
IV-lea), dar se distan{eazd de realitatea istoricd prin apelul
la ficliune qi prin viziunea romanticd asupra istoriei,
18
 influenlatd de ideologia paqoptistd. Transfigurarea artisticd
a faptelor istorice este motivatd estetic: gradarea tensiunii
narative, reliefarea caracterelor personajeior in relalie cu
spectaculosul acliunii, mesajul textului narativ. ,,Negruzzi a
tn[eles spiritul cronicii rom1ne gi a pus bazele unui romantism
pozitizt, scutit de naiae idealithti" (G. CXlinescu, Istoria lite-
raturii romfrne ile la origini pdnd in prczent).
Nu trebuie confundate persoane / personalitdfi istorice,
a ciror existenfi este consemnate in cronici sau in lucrdri
gtiinfifice, qi personaiele literare, care ilustreazd anumite
tipuri umane, iar autorul le atribuie destine qi profiluri psi-
hologice care suslin coerenla narativ5.

A5 Perspectiva narative
2.4.Pr
2.4.
Prezintd Naratorul este omniscient, omniptezent, sobru, detaqat, pre-
Narat<
perspectiva
narativi in nuvela domin
dominant obiectiv, dar intervine direct prin cAteva epitete
istoric6 aleasS. de caracterizare
car (de exemplu: ,,tiran", ,,cttrtezan", ,,migelul
boier", ,,deqdnlatd cua1ntare"). Naraliunea la persoana a III-a
(cu focalizate zerot viziunea ,,dinddrdt") aminteqte, prin
obiectivitate qi conciziune, de relatarea cronicarilor.

A€ 3. Ter
Precizeazi tema Nuve are ca temi lupta pentru putere in epoca medieval5
Nuvela
nuvelei.
(in M
Moldova, la mijlocul secolului al XVI-lea). Evocarea
artisticf, a celei de-a doua domnii a lui Alexandru
Lf,pugneanul (1564-1569) evidenliazb. Iupta pentru impu-
nerea autorit5fii domnegti gi consecin[ele definerii puterii
de un domnitor crud, tiran.

A7 4. Elemente de structurd 9i compozitie

Prezintd eiemen- 4.1l.. Pe Particularitilile compoziliei
iele de struchrri,
.ie compozilie qi de 4.1,1
1.1., Relalia incipit-final
I
conskuclia subiec-
tului din nuvela :ipitul gi finalul se remarc5 prin sobrietatea auctorial5.
InCipil
'tudiati' tfel, paragraful inilial rezumd evenimentele care
Astfer,
AB (4.1. p.3) >tiveazd.revenirea la tron a lui Ldpugneanul gi atitudinea
motive
i.:rT,; partictila- lui vindicativi.
vin Frazele finale consemneazX sfArqitul tira-
::?t11e comDozrhel
.-..; arfc rmiotiai, nului i mod concis, lapidar qi obiectiv, amintind de stilul
lui in
"::l':! find, rnicarului, iar prin menlionarea portretului votiv se
CfOniCi
.- :- ---ii. rrollo).
Jizeazd caracterul verosimil, specific nuvelei: ,,Acest fel
realize
1S