fotojurnalismul este o meserie foarte frumoas, trebuie s fii pasionat pentru a face acest

lucru

nfruntarea cu stoicism a necazurilor fiecare persoan trebuie s tie s nfrunte cu stoicism

necazurile

STRUCTURA UNUI ESEU DE TIP ARGUMENTATIV

Un eseu argumentativ simplu trebuie impartit in segmente clare, dintre care trei trebuie sa fie
ntotdeauna prezente.

1. Introducerea:
In cele mai multe tipuri de scriere, primul lucru pe care l face autorul este de a introduce
subiectul pe care arede gnd sa l prezinte. Scopul primului paragraf este de a capta atenia
cititorului si de a-i da cteva repere referitoare la subiect. Paragraful iniial urmeaz de
obicei o serie de pai, de la situaii mai generale nspre situaia specifica ce urmeaz sa fie
abordata. Dei nu exista nici o formula pentru redactarea introducerii, urmtoarele elemente
apar de cele mai multe ori:

Propoziia de introducere: Prima propoziie a eseului trebuie sa fie suficient de interesanta

pentru a determina cititorul sa citeasc mai departe. Aceasta propoziie ar putea fi una provocativ
sau o ntrebare majora. In oricare dintre cazuri, va trebui ca cititorul sa fie introdus in subiect si
focalizat asupra subiectului ce va fi discutat.
Formularea tezei(ipotezei): E de obicei ultima propoziie a primului paragraf si servete ca linie
directoare a eseului. Ea reprezint ideea care va fi susinuta de-a lungul ntregului eseu. Pentru
muli pare ciudata situarea la bun nceput a concluziei pe care o vor desprinde, ei prefernd sa lase
pentru sfritul eseului exprimarea poziiei lor in argumentare. Cu toate acestea, e firesc si dezirabil ca
cititorul sa fie informat despre teza ce va fi susinuta in eseu.
2 . Cuprinsul: Susinerea tezei/ipotezei
Odat ce in introducere a fost pregtit terenul pentru discuie si a fost prezentata poziia ce
va fi adoptata, urmeaz partea cea mai extinsa a eseului in care se vor prezenta argumentele
menite sa conving cititorul. Un eseu bun va convinge cititorul ca ntruct anumite elemente
sunt adevrate si pentru ca anumite convingeri sunt mprtite de autor si de cititor, cititorul
trebuie prin urmare sa accepte ca valide concluziile autorului.
Modul cel mai obinuit de a susine teza este de a face o aseriune si de a oferi apoi suporturi, dovezi,
exemple care sa o confirme E, de asemenea posibil, sa se nceap cu o rezumare a exemplelor
(dovezile) si apoi sa se extrag concluzia .
O practica obinuita in eseul argumentativ este ca autorul sa i prezinte opiniile si apoi sa
considere critic posibilele preri opuse (contraargumentele). E de asemenea posibil sa se
nceap cu expunerea punctelor de vedere cu care autorul nu e de acord, sa le critice cu scopul
de a face loc prerii sale.
3 . Concluziile
In condiiile in care s-a spus deja in introducere ce prere va fi susinuta, muli autori de
argumentari sunt nesiguri ce sa scrie in concluzie. Concluzia e o parte foarte importanta a eseului
pentru ca nsumeaz teza si argumentele in favoarea ei, lsnd cititorului o imagine clara asupra
poziiei pe care o adopta autorul. Nu e recomandat ca la acest stadiu sa se introduc idei noi, care nu
au fost abordate in eseu. E de asemenea nenelept a folosi concluziile ca loc de exprimare a opiniei
proprii, ca loc pentru ceea ce cred eu. Fcnd aa, cititorul poate avea impresia ca oricine poate gndi
 ce dorete. In principiu, ideea e adevrata. Cu toate acestea, autorul trebuie sa-si aminteasc scopul
pentru care a scris eseul. Acesta e nu doar de a spune cititorilor care e poziia sa fata de subiect, ce
gndete, ci si de a-i convinge de validitatea argumentelor sale, pe care sa doreasc si ei sa le susin,
sau mcar sa le cunoasc. De aceea, e absolut ineficient a spune ca oricare poziie fata de subiect e in
egala msura de ndreptita.

Trasaturile cele mai frecvent intalnite ale concluziei unui eseu argumentativ sunt:
Sinteza argumentului: In concluzie, autorul trebuie sa reformuleze si sa rezume foarte scurt
principalele puncte ale argumentului.
Reformularea tezei: Autorul reformuleaza si susine importanta tezei, ntruct ntregul eseu a gravitat
in jurul demonstrrii sale. Unii considera ca a rescrie teza intocmai este o metoda retorica foarte
eficienta. Alte persoane considera ca este bine a se reformula teza.

Propoziiile de final: Aceasta seciune semnaleaz sfritul eseului si da o impresie de final cititorului.
Iat cteva posibile moduri de scriere a ultimelor propoziii:
Discuta viitorul subiectului prezentat. Aceasta poate accentua importanta eseului. De asemenea,
aceasta poate ajuta cititorul sa aplice noua informaie sau sa vad lucrurile global
Da cititorului ceva la care sa se gndeasc, poate un mod de a utiliza eseul in viata de zi cu zi
Revine la primele propoziii pentru a da o forma circulara eseului
Pune ntrebri, ori cititorului, ori ntrebri generale, care sa ajute cititorul sa obin o noua perspectiva
asupra subiectului

De-a lungul ntregului eseu, autorul trebuie sa aib in minte cititorul cruia i se
adreseaz si care sunt ateptrile acestuia. innd seama de aceste lucruri, elaborarea unui
eseu va fi mai eficienta.

Va propun si un model de argumentare, creat de o fosta eleva:

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 20 de rnduri, despre ur, pornind de la ideea

exprimat n urmtoarea afirmaie: Pe cnd iubirea, de oriice fel ar fi ea, lumineaz
viaa i-o ndulcete, ura o-ntunec, o umple de amrciune i-o face nesuferit. (Mihai
Eminescu, Opere)

Introducere:
Cine oare nu a incercat macar o data sa inteleaga dedesubturile iubirii si urii?...
M numr printre cei care susin ideea enunat n citatul dat i anume aceea c iubirea, de
orice fel, este sentimentul care lumineaz i face viaa mai frumoas, pe cnd ura nu face
altceva dect s aduc amrciune i frustrare n viaa oamenilor.(opinie proprie+ipoteza-
atentie, relationare cu citatul!!!)
Cuprins
n primul rnd, att iubirea pe care o druim ct i cea pe care o primim, ne face s privim
viaa i din alte puncte de vedere i s uitm de lucrurile materiale. Aa, noi oamenii, ne dm
seama c avnd iubire avem o via frumoas i nvm s preuim momentele cu adevrat
 minunate. Acest lucru l poate face orice tip de iubire, fie ea printeasc, pasional, pentru
prieteni sau pentru oricare dintre semenii notri, dar consider c dac n viaa unui om se
regsesc toate acestea, acel om poate spune c este cu adevrat mplinit. Firete c iubirea
aduce i suferin, dar numai cunoscnd toate tririle pe care iubirea le aduce ne vom da
seama c nu exist sentiment mai nltor ca acesta.(argument 1 cu exemplificare )
n al doilea rand, sunt de parere c ura nu ar trebui s existe n viaa noastr ntruct ne
face s uitm de noi, s nu acordm atenie lucrurilor frumoase din via i s ne concentrm
doar pe a le face ru celor din jurul nostru. Astfel nu vom deveni dect nite oameni frustrai
care i vor da seama n final c viaa a trecut pe lng ei i nu s-au bucurat de lucrurile cu
adevrat importante.(argument 2/contraargument cu sustinere)
Concluzie
Aadar, fiecare are dreptul de a alege ceea ce face cu viaa lui dar n cele din urm toi ne
vom da seama c, asa cum am sustinut prin cele afirmate anterior, prin iubire toate lucrurile
frumoase sunt posibile, c acest sentiment ne face mereu s tresrim de emoii i ca nu mai
exist vreunul care s dea mai mult frumusee vieii, pe cnd ura ne va aduce doar o via
trist i ntunecat.(reformularea ipotezei+perspectiva generalizatoare asupra temei eseului)

O lista utila de conectori(adverbe, locuiuni adverbiale, conjuncii sau locuiuni

conjuncionale, structuri verbale); acestia ajuta la exprimarea ideilor de:

succesiune, continuitate : n primul rnd, n al doilea rnd, etc, pe de o parte... pe de alt

parte, n plus, de asemenea
contrast: dar, ns, ci, n contrast cu, dimpotriv
ierarhizare: nainte de toate, mai presus de toate, mai important dect
comparaie: la fel cu, tot aa, ca n comparaie cu, n mod asemntor
probabilitate: probabil, posibil, este cu putin, s-ar putea ca
certitudine: cu siguran, desigur, firete, nu este nici o ndoial c
concesie: dei, totui, cu toate acestea, chiar dac
concluzie: deci, aa, prin urmare, n concluzie, n consecin, la urma urmelor

TIPURI DE TEXTE

Textul este o succesiune ordonat de cuvinte, propoziii, fraze prin care ni se comunic idei.

1. Textul narativ (literar) presupune o succesiune de evenimente desfurate n timp i

spaiu.
- Categoriile gramaticale care au un rol important sunt verbele pentru c indic o cronologie a
evenimentelor;
- Timpurile verbale folosite frecvent sunt: prezentul, perfectul simplu, perfectul compus;
2. Textul descriptiv (literar i nonliterar) evoc scene, persoane, obiecte, emoii i se
concentreaz asupra detaliilor descriptive, prezentate obiectiv sau subiectiv de ctre autor.
- Este un text n care sunt prezentate informaii despre obiecte, personaje, locuri, fenomene ale
naturii etc.
- Descrierea poate aprea att n texte literare (tabloul descrierea unui peisaj, a unor scene
din viaa social, a unui interior sau a unui obiect etc.; portetul descrierea fizic i/ sau
moral a unui personaj), ct i n texte nonliterare (ghiduri turistice, texte tiinifice,
prezentarea unor produse etc.);
- Categoriile gramaticale relevante sunt: substantivele care desemneaz obiectul descrierii i
prile acestuia; adjectivele care au rolul de a indica felul n care sunt percepute proprietile
obiectului descris; adverbele care precizeaz coordonatele spaiale ale obiectului descries sau
ale perspective din care acesta este descris;
- Timpurile verbale folosite sunt: prezentul i imperfectul.
- Folosit n textele narative, descrierea are rolul unei pauze narrative timpul naraiunii
avanseaz, n timp ce timpul aciunii st pe loc.

3. Textul informativ (nonliterar) transmite cititorilor idei, modeleaz nelegerea, ofer

explicaii n legtur cu diverse obiecte, fenomene, situaii, atitudini ale unor persoane,
demonstreaz cum se face un lucru, cum funcioneaz un aparat, cum se fac obiectele etc.;
- Are ca scop transmiterea unor informaii ce privesc date, fapte, fenomene, din realitate;
- Texte informative sunt considerate tirile, articolele de ziare, textele tiinifice, textele de tip
utilitar (modul de folosirea a unor aparate, reete culinare, reclamele publicitare, anunurile,
buletinul meteo etc.);
- ntrebrile care ghideaz lectura textului informativ sunt: Despre ce suntem informai?, Cum
suntem informai?; De ce? (n ce scop este transmis informaia)?
- n textele informative, emitorul este o prezen discret, estompat.

4. Textul argumentativ (nonliterar) are ca scop convingerea cititorilor n legtur cu un

anumit punct de vedere, motiv pentru care scriitorul apeleaz la diverse strategii retorice (vezi
separat argumentarea).
UTIL IN ARGUMENTARE

Exprimarea legturilor logice ntre idei

Tip de raionament
Enumerare tip de raionament folosit n
numirea argumentelor
Adunare tip de raionament folosit n numirea
argumentelor cu dovezi i exemplificarea
dovezilor
Explicare tip de raionament folosit n
susinerea argumentelor cu dovezi i
exemplificarea dovezilor
Alternativ tip de raionament folosit n
producerea de contraargumente
Comparaie tip de raionament folosit n
susinerea dovezilor i exemplificarea lor
Opoziie sau restricie tip de raionament
folosit n producerea contraragumentelor
Sintez i final tip de raionament folosit n n concluzie, rezumnd, n final, pentru a
finalizarea discursului
Operator specific
n primul rnd, n al doilea rnd, n continuare,
n sfrit
n plus, nc, n afar de, pe lng
Explicarea cauzelor: fiindc, datorit, pentru c
Explicarea consecinelor: deoarece, din cauz
c, n consecin, prin urmare
Sau... sau..., fie...fie..., pe de o parte...pe de alt
parte...
Cum, ca i cum, de parc, la fel ca, diferit de
Din contr, totui, dei, este contrar cu ...
concluziona, n consecin, rezult c ...

UTIL IN ARGUMENTARE
Mijloace lingvistice adecvate unei aprecieri:
verbe de opinie: a crede, a considera, a presupune etc.;
adverbe/ locuiuni adverbiale de mod folosite ca indici ai subiectivitii evaluative: probabil,
posibil, desigur, fr ndoial, cu siguran etc.;
conectori exprimnd cauzalitatea, consecuia i concluzia: pentru c, ntruct, nct, deci, prin
urmare;
elemente corelative care indic un raionament de tipul cauz-efect: dacatunci; cu ctcu
att;
conectori de ierarhizare a argumentelor: n primul rnd/ mai nti, n al doilea rnd etc., apoi,
n concluzie/ aadar, deoarece, de exemplu, precum se tie (se cunoate);
conectori ce indic gruparea argumentelor n jurul unei teme: n ceea ce privete, din punctul
de vedere al;
conectori de introducere a exemplelor: de exemplu, precum, astfel;
conectori de introducere a unei comparaii: la fel ca..., spre deosebire de ...;
 ((lista utila de conectori(adverbe, locuiuni adverbiale, conjuncii sau locuiuni
conjuncionale, structuri verbale); acestia ajuta la exprimarea ideilor de:

succesiune, continuitate : n primul rnd, n al doilea rnd, etc, pe de o parte... pe de alt

parte, n plus, de asemenea
contrast: dar, ns, ci, n contrast cu, dimpotriv
ierarhizare: nainte de toate, mai presus de toate, mai important dect
comparaie: la fel cu, tot aa, ca n comparaie cu, n mod asemntor
probabilitate: probabil, posibil, este cu putin, s-ar putea ca
certitudine: cu siguran, desigur, firete, nu este nici o ndoial c
concesie: dei, totui, cu toate acestea, chiar dac
concluzie: deci, aa, prin urmare, n concluzie, n consecin, la urma urmelor))