ALEXANDRU LAPUSNEANUL

De Costache Negruzzi

INTRODUCERE
Reprezentant de frunte al perioadei pasoptiste, Costache Negruzzi a fost un deschizator
de drumuri in literatura cu tema istorica, fiind creatorul nuvelei istorice romanesti. Punand in
practica liniile directoare ale romantismului romanesc pasoptist prezentate in revista „Dacia
literară” prin inspiratia din istoria poporului, el publica in primul numar ar revistei opera
„Alexandru Lăpușneanul” (1840) care intruneste toate calitatile nuvelei ca specie literara.
R1
Desi exista elemente clasice si realiste, nuvela lui Negruzzi se inscrie in estetica
romantismului, putand fi incadrata si in specia literara a nuvelei romantice. Tematica de natura
istorica in care se inscrie si urmarirea destinului unui tiran de la marire pana la decadere,
folosirea antitezei romantic in realizarea personajelor ( caracterul crud si cruzimea domnitorului
sunt evidentiate in antiteza cu blandetea si caracterul slab ale doamnei Ruxanda, tipul femeii
angelice), existent lui Lapusneanul ca personaj exceptional care actioneaza in imprejurari
exceptionale, scenele morbide, natura sinistra, otrava, fiind tot atatea elemente ale esteticii
romantice.
R4
In opinia mea, tema nuvelei este reprezentata de lupta sangeroasa dintre domnitor si
boierime in timpul celei de-a doua domnii, reflectata in atitudinea lui Lapusneanul de razbunare
fata de boierii care il tradasera in timpul primei domnii. O tema secundara de factura romantica
este aceea a urmaririi destinului unui tiran: marirea si prabusirea acestuia, evolutia de la orgoliu
si cruzime la singuratate si la teroarea de a fi neputincios in fata mortii.
Viziunea despre lume a scriitorului ilustreaza principiile ideologiei pasoptiste si ale
romantismului romanesc. Epoca surprinsa este reinviata prin valorizarea si transfigurarea
adevarului istoric. Autorul face din Lapusneanul un domnitor crud, un tiran, sugerand astfel
caracterul exceptional al domniei sale, intr-un Ev Mediu romanesc plin de crime si atrocitati. In
rolul acesta autorul nu reliefeaza un model de patriotism ci un antimodel de conducator, symbol
al razbunarii fara de sfarsit, ca un avertisment adresat contemporanilor intr-o perioada de
efervescenta revolutionara.
R2
Intentiile lui Alexandru Lapusneanul de a concentra puterea feudala in propriile maini, de
a actiona vindicativ asupra boierilor, posibili aspiranti la tronul domnesc, sunt surprinse in scene
semnificative pentru ilustrarea temei si a viziunii despre lume a scriitorului.
O prima scena semnificativa o reprezinta cea a intalnirii viitorului domn cu boierii trimisi
de domnitorul Stefan Tomsa, moment al declansarii conflictului dintre domnitor si boieri. Cand
boierii ii cer sa renunte la pretentia de a ocupa scaunul domnesc fiindca tara nu il vrea,
Lapusneanul isi exprima vointa de a reveni la tronul tarii pentru a se razbuna pe boierii care l-au
tradat in prima domnie, printr-o replica memorabila: “Daca voi nu ma vreti, eu va vreu!”.

1
 ALEXANDRU LAPUSNEANUL
De Costache Negruzzi

O a doua scena semnificativa apare in capitolul al treilea cand evolutia conflictului politic
dintre domn si boieri atinge apogeul. Dupa slujba de la biserica unde domnitorul face gesturi
neasteptate din partea lui si vorbeste facand apel la textul biblic pentru a castiga increderea
boierilor, multi dintre acestia se lasa inselati si onoreaza invitatia la ospatul domnesc. In toiul
ospatului, boierii sunt macelariti, iar din capetele lor Lapusneanul face o piramida dupa rang si
neam, oferindui-o sotiei sale ca “leac de frica”.
R3
Titlul nuvelei situeaza personajul in central naratiunii, care polarizeaza interesul epic si
mesjaul operei, semnificand un erou literar viu, complex, de mare forta. Forma articulata a
numelui da culoare epocii fiind un arhaism morfologic.
Reperele temporale și spațiale au o imporatnță deosebită pentru desfășurarea acțiunii.
Timpul naratiunii este unul real, istoric – a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul. In primele
3 capitole faptele sunt prezente cronologic in perioada de dupa revenirea pe tron, iar in capitolul
al patrulea se trece prin rezumare la secventa mortii Lapusneanului, patru ani mai tarziu.
Spatiul ales reprezinta un décor romantic : mai intai cortul din dumbrava de la Tecuci,
apoi palatul domnesc din Iasi si mitropolia, iar in ultimul capitol curtea domneasca din Cetatea
Hotinului.
Incipitul de tip rezumativ este reprezentat de secventa in care se creioneaza imaginea
sumbra a Moldovei sfasiate de luptele interne pentru putere intre domnitorii urcati pe tron dupa
alungarea Lapusneanului din prima domnie. In aceste imprejurari, eroul revine in tara pentru a
reocupa tronul pierdut prin tradarea boierilor. Dialogul intre Lapusneanul si vornicul Bogdan
rezuma situatia politica si sociala din Moldova si motiveaza atitudinea vindicativa.
Finalul este reprezentat de scena confruntarii dintre Voda si boierii Spancioc si Stroici
prezenti la agonia dusmanului lor. Fraza finala este un comentariu al naratorului in care domnia
lui Alexandru Lapusneanul este calificata drept o “pata de sange in istoria Moldovei”, iar
evocarea portretului domnitorului si al familiei sale de la manastirea Slatina intareste
verosimilitatea si veridicitatea nuvelei.
INCHEIERE
In concluzie, „Alexandru Lăpușneanul” este o nuvela romantică deoarece are un singur
fir narativ prin care se prezinta faptele si intamplarile domnitorului venit pentru a doua oara pe
scaunul Moldovei, are o intriga concisa evidentiata de hotararea domnitorului de a reveni la
domnie si de a se razbuna pe boierii tradatori, conflictul este unic, concentrat, dat de lupta dintre
domnitor si boierii ce I se opun, toate personajele graviteaza in jurul protagonistului, un erou
exceptional, personaj exponential al epocii feudale.