( Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi

-Camil Petrescu
(Date despre autor)Camil Petrescu apartine perioadei interelice a
literaturii romane si este intemeietorul romanului modern de tip
subiectiv.Creatorul Camil Petrescu aduce o contributie remarcabila la
dezvoltarea literaturii nationale, prin originalitatea manierei de a scrie,
realizand sincronizarea acesteia cu operele liuterare intrate in
universalitate.
(Aparitie si tema)Romanul "ultima noapte de dragoste, intaia noapte de
razboi"este publicat in 1930 si prezinta drama intelectualului lucid
confruntat cu doua eperiente capitale! iuirea si razboiul.
(Specie literara)Romanul este o specie a genului epic, de mare intindere
cu persona"e numeroase, cu o actiune complea, desfasurata pe mai
multe planuri narative, cu un conflict puternic."ultima noapte de dragoste,
intaia noapte de razboi" este un roman modern de tip subiectiv.Perspectiva
narativa este unica si scrierea se constituie ca o confesiune (la persoana
intai# a persona"ului principal, $tefan %&eorg&idiu, care este si narator.'e
sun prezentate doua coordonate temporale! prezentul frotului (g&eorg&idiu
este sulocotenent si lupta in Primul Razoi (ondial# si timpul suiectiv, al
memoriei(amintirea povestii de iubire pe care a trait)o cu *la#
(Copozitie)Romanul are doua parti care descriu aventurile cunoasterii
absolute prin intermediul unor eperiente)limita! iubirea si razboiul. +n
vreme ce prima parte nareaza fapte care apartin in totalitate fictiunii, a
doua poarte porneste de la tate autobiografice (Camil Petrescu a luptat pe
frond#, dand veridicitate operei.
(Constructia suiectuluii)Inceputul confesiunii prezinta intamplari de pe
frontul romanesc, surprinse in mmod critic de catre narator, care, in
primavara anului 191,, se afla concentrat pe -alea Pra&ovei, ca
sulocotentent in armato romana. . discutie, care are loc la popota ofiterilor
si dezate un fapt aparut in presa, declanseaza memori involuntara a
persona"ului)narator, prin intermediul careia sunt aduse in prezent
principalele momente ale povestii sale de iuire, care apartine trecutului.
/aptul ca un barat care s)a ucis sotia infidela a fost ac&itat de catre
tribunal starneste reactii diverse, prile" cu care sunt prezentate diferitele
opinii despre o problema considerata de %&eorgediu o c&estiune de
importanta ma"ora.0titudinea lui %&eorg&ediu, care intervine ve&ement si
patimas in discutie, releva modu, sau de a gandi!"0cei care se iubesc au
drept de viata si de moarte unul asupra celuilalt".%&eorg&ediu
rememoreaza monografic iuirea sa pentru *la, prezentand minutios toate
fazele prin care trece acest sentiment unic
Confesiunea incepe sub semnul incertitudinii!" eram de doi ani insurat
cu o colega de la 1niversitate si banuiam ca ima isala2...3 4ar daca nu e
adevarat ca ma insela5"+ubirea lui %&eorgidiu pentru *la se naste din din
orgoliu, naratorull marturiseste ca se simtea "magulit" de atentiea cordata
de "cea mai frumnmoasa studenta de la 6itere5.+maginea *lei, inca vie in
amintirea sa, este descrisa in mod direct astfel!" Cu oc&ii mari si alastri, vii
ca niste intrebari de clestar, cu neastamparatul prup tanar, cu gura
necontenit umeda si frageda2..3", intuc&ipand astfel idealul feminin pentru
tanarul $tefan.
+nceputul relatiei lor este bazat pe "dragostea absoluta. 0tat *la, cat si
$tefan se regaesc unul in celalalt intr)un mod unic, de parca sufletele lor
perec&e s)au cautat de la ingeputul mumii.
Episodul monstenirii strica insa ec&iibrul fericirii in cuplu pentru ca $tefan
constata cu stupoare ca ela era atrasa progresiv de viuata mondena,
incercand sa sc&imbe eistenta lor de pana atunci.1nc&iul afar al lui
%&eorg&idiu, pe nume 7ac&e, ii lasa acestuia o avere considerabila, pe
care noul posesor, o consitera povara pentru ca, la fel ca si tatal sau nu
avea "notiunea banului".4ar pentru *la ea , aceasta avere, este
considerata o binecuvantare, voreste cu naturalete despre c&estiuni
finainciare, persona"ul narator marturiseste asfel cu un profund regret, care
constituie fundamentul dezamagirilor ulterioare, ca " 0s fi vrut)o mai
feminina, deasupra discutiilor acestea vulgare".
4iferenta ma"ora intre ceea ce crede $tefan despre *la si ceea ce era
ea in realitate strecoara in sfuletul indragostitului indoiala, obervata
minutios in drumui ei catre certitudine.*tapa mondena a vietii de cuplu
debuteaza su semuni ironiei amare!"am devenit si mondeni8" si continua
oprintr0o acummulare de fapte care cu timpul o detroneaza pe ela de pe
treapta idealizata pe care se afla inceput! "angrena"ul de lu", renuntara la
vec&ii prieteni, observatii asupra vestimentatiei "la moda", cercuri noi
frecventate. +nstrainarea acesteia fatade $tefan capata astfel proportii
catastrofice, sotul dezamagit marturisind !"viata mi)a devenit curand o
tortura continua".
*cursia la .dobesti, intreprinsa la invitatia verisoare 0nisoara, o
reprezentare a mondenitatii, adauga un nou motiv de meditatie pentru
$tefan, anume daca *la e capaila sau nu sa)l insele cu un anume domn
%., caruia ii acorda o atentie nefireasca de mare. %elozia sa ecesiva,
c&iar daca nu se fundamenteaza pe dovezi concrete, macina indelung
sufletul barbatului si este prile" de analiza a fiecarui detaliu in speranta
conturarii une concluzii.
1rmeaza o perioada dificila in viata cuplului, marcata de certuri si
impacari succesive9 pentru $tefan, imaginea emeii iubite oscileaza intre
ipostaza angelica (femeie unica, sufletul sau perec&e# si cea demonica.
'eputand sa discearna intre cele doua ipostaze, macinat in continuare de
incertitudini,$tefan se inroleaza voluntar trecand de la eperienta esuata a
iuirii la aceea a confruntarii directe cu moartea. +ntors de pe front, avand
inca intiparite in minte ororile razboiului, el realizeaza ca trebuie sa puna
capat framantarilor erotice, mult prea neinsemnate fata de drama colectiva
la care luase parte. 4ecide sa se desparta de *la, femeia care
intruc&ipeazaesecul cunoasterii absolute prin iubire, adresandu)o acesteia
o intreare simpla, detasata! " 0sculta, fata draga, ce)ai zice tu daca ne)am
desparti5". +n mod simbolic ii lasa sotiei "tot trecutul", toate amintirile si
framantarile anterioare.
:urnalul de campaie cocretizeaaz viziunea individului asupra dramei pe
care o genereaza lupta nedreapte intre forte inegale. %&eorg&idiu se
inroleaza din dorinta , pe de)o parte de scapa de obsesia neimplinirii
erotice, iar pe de alta partre, pentrau a acumula o nouia eperienta
capitala.
Renuntand la maiera erotica incetatenuta de a prezenta razoiul,
%&iorg&idiul il descrie ca pe un carnagiu oribidin punctul de vedere al
intelectalului al carui unic tel este acela de a scapa cu viata.*perienta
luptei alterneaza cu revenirea la drama erotica, intarindu)i convingerea ca
intr)adevar *la il inseala.
Cand i se ofera o permisie, merge la Campulung pentru ao intalni pe *la,
dar atitudinea ei da nastere unor noi framantari, mai eles ca , pe strata
orasului il vede intamplator pe domnul %. $tefan pune la cale sa)i omoare
pe amandoi, dar nu reuseste, fiind obligat sa se intoarca la regiment.
Drama razboiului devine coplesitoare, umbrind neimplinirea din plan
sentimental.*perienta luptei pentru eliberarea transilvaniei, ocupata de
trupele austro)ungare, este traita la intensitate maima, ;aosul generat de
"alciul de oameni", "viziunea miilor de morti, a uraganului deobuze, a
trupurilor zvarlite in aer" compun imaginea terifianta a unei lupte
inumane./iind ranit, %&eorgidiu se intoarce la vatra total sc&imbat, apail sa
renunte la famantarile trecutului9 de aceea, se desparte de *lena printr)un
gest de marinimie sarcastica, lsandu)i "absolut tot ce e in casa, de la
oiecte de pret la carti2..3. 0dica tot trecutul"
(Consideratii asupra stilului)Romanul este conceput ca o confesiune a
eroului centrai si de aceea principalul mod de epunere este monologul
interior, bazat pe introspectie. $tilul este anticalofil, Camil Petrescu
declarandu)se impotriva auzului de imagini artistice,
(Concluzii)0paritia romanului modern de tip subiectiv, "ultima noapte de
dragoste, intaia noapte de razboi" contribuie in mod substantial la
dezvoltarea literaturii romane in sincronism cu literatura universala.