Sunteți pe pagina 1din 10

INTRODUCERE Camil Petrescu reprezinta in literatura romana , pe creatorul romanului de

analiza psihologica de tip subiectiv, scris la persoana I unde autorul se identica cu


persona!ul" #Eu nu pot vorbi onest ,decat la persoana I si nu pot scrie decat ce am trait#"
In$uente % & 'ost in$entat de scriitorul 'rancez (arcel Proust ,de )tendal , scriitror din
secolul *I*, si de +enri ,erson, lozo' 'rancez"
-" )tendal% l.a in$uentat pe Camil Petrescu in 'elul de a prezenta razboiul, relie'and tot ce
are oribil , 'ara patriotism, bravura , sau stralucire" /" (arcel Proust % Camil Petrescu a
#imprumutat#% #(emoria involuntara#% Procedeul prin care 'aptele sunt prezentate in
ordinea $u0ului memoriei si nu in ordine cronologica" &nticalolismul stilului Camil
Petrescu este impotriva stilului #'rumos# ,articial plin de in$orituri , de guri de stil" El
adopta un stil sclipitor , intelectualist, vrea autenticul vietii" 1" +enri ,erson%
Intuitionismul% &devarul vietii nu poate surprins rational , ci prin intuitie" Nu intereseaza
stiinta e0istentei reale , ci 'aptele" TE+NIC& RO(&NU2UI In volumul sau de eseuri #Teze si
antiteze#,intr.o serie de articole ca #Noua structura si opera lui (arcel Proust# ,dezvolta
punctul sau de vedere cu privire la crearea romanului de tip subiectiv% -" Prezinta
realitatea cu luciditate, in spiritul adevarului absolut si al autenticitatii 'aptelor" /"
2iteratura trebuie sa se racordeze cu lozoa epocii" Introspectia % modalitate specica
romanului de analiza , prin care persona!ul isi sondeaza starile su$etesti" Introspectia se
realizeaza cu a!utoul monologului interior"
1" Relativizarea persona!ului % se creaza odata cu inaintarea romanului" &bial la s'arsit ,
putem avea imaginea concreta a persona!ului" 3" Tehnica perspectivismului% prezentarea
'aptelor , dintr.o perspectiva unica, acea a naratorului. persona! 4perspectiva actoriala5"
Perspectiva in romanul de analiza este interioara , psihologica si personala" 6"
Conceperea timpului ca durata ,in care el este vazut ca o curgere continua in care sunt
permise abaterile , revenirile , rememorarile, contrazicerile" Inglobeaza in prezent atat
trecutul cat si viitorul" Nu mai apar evenimentele in ordine cronologica, liniar" )TRUCTUR&
RO(&NU2UI Romanul este impartit in doua parti% Partea I % roman de iubire" &ici apare o
radiograere e0trem de amanuntita a sentimentului de iubire si gelozie , care e vazut ca
o ras'rangere a iubirii" &ceasta prima !umatate a romanului este o opera de inventie,
imaginata de autor" Partea I I % roman inchinat razboiului" Descrie senzatile combatantului
in 'ata ororilor si grozaviilor razboiului" &ceasta a doua !umatate , este un document
autentic si consta in !urnalul de campanie al lui Camil Petrescu, ca 'ost combatant in I
razboi mondial"
TE(& RO(&NU2UI &utorul urmareste d"p"d"v" psihologic, evolutia lui )te'an 7heorghidiu,
eroul, legata de iubire si de participarea lui in razboi" Tema% eroul traieste o DR&(& ,a
intelectualului superior care nu se poate adapta la tot cea ce il incon!oara" )te'an
7heorghidiu este un inadaptat" E8O2UTI& CUP2U2UI %)TE9&N. E2& Ela si )te'an sunt doi
intlectuali , 'oarte saraci" Cei doi invatau in aceasi 'acultate, si la inceput )te'an se
intalnea cu Ela , doar pt a putea o vedea pe colega ei , de care ii placea" )te'an accepta
relatia cu Ela , pt ca era cea mai 'rumoasa 'ata din 'acultate si orgoliul sau viril il 'ace sa
cedeze" Ela era 'oarte indragostita , si nu il lasa o clipa singur " Chiar mergea cu el la
cursuri pe care nu le suporta , pt a langa el" Ela este 'oarte posesiva, iar acest lucru
este interpretat de )te'an ca o dovada a dragostei" )te'an incepe sa o indrageasca,
vazand cate 'ace pentru el , si cat de de iubit" Cei doi, acum indragostiti , se casatoresc"
)te'an 7heorghidiu , vizeaza la casnicia per'ecta , la cuplul ideal" Isi doreste o dragoste
neconditonata , 'ara restrictii : o dragoste absoluta, totala" #&cei care se iubesc au drept
de viata si de moarte, unul asupra celuilant # #)imteam ca 'emeia aceasta era a mea , in
e0emplar unic ,asa ca eul meu, cmama mea, ca ne intalnisem de la inceputul lumii peste
toate devenirile, amandoi si aveam sa pierim, la 'el, amandoi "# #2ipsit de orice talent, in
lumea asta muritoare, 'ara sa cred in Dumnezeu , nu m.as putut realiza decat intr.o
dragoste absoluta "#
DR&(& eroului provine tocmai din aceasta dorrinta si aspiratie a lui la o casnicie model, la
o iubire absoluta , casnicie care nu va deloc asa cum viseaza, si 7heorgidiu va su'eri
datorita acestui esec" I" Dupa casatorie ,)te'an crede ca visul sau s.a indeplinit, simte
cuplul implinit , asa saraci cum erau" Insa, intre timp , un unchi 'oarte bogat, moare,
lasandu.i intreaga averea nepotului, )te'an" Dupa ce primesc aceasta monstenire statulul
lor social se schimba% devin de la studentii saraci, oameni instariti" Comportamentul Elei
se schmba radical, devenind o persoana materialista , care se preocupa mult de bani, se
trans'orma intr.o negustoreasa" &cest 'apt ii creaza mari neplaceri si indoieli lui )te'an"
Dupa ce este dat in !udecata de rudele sale, 7heorghidiu renunta dezgustat, de buna voie
la o parte din avere , spre disperarea Elei care scade mult in ochii lui )te'an" Dupa ce Ela
simte gustul banilor, se schimba, incepe sa mearga la petreceri mondene, in restaurante ,
sau e0cursii , care pentru )te'an sunt o corvoada" Odata ce au bani , isi pot permite un alt
standard de viata" El nu ce poate adapta acestei noi lumi , unde adulterul e considerat un
lucru banal" Incepe sa aiba indoieli in legatura cu delitatea sotiei sale" Ela il cunoste pe
domnul 7rigoriade , avocat, si dvine amanta lui , 'ara !ena sau retineri")te'an banuieste ,
si se simte uluilit si bad!ocorit de catre sotia sa" 9rivolitatea si adulterul ,sunt legi are
acestei lumi" Este o lume in care oamenii sunt sub!ugati banului"
DR&(&% )te'an vede cu groaza ca este casatorit cu o 'emeie care il insala ,'ara nici o
decenta sau !ena, sub ochii prietenilor" Drama eroului continua , pentu ca el vrea sa a$e
tot adevarul , sa stie cu certitudine daca este inselat sau nu" )e 'ramanta si se chinuie
singur , pentru ca vrea dovezi iar situatia este incerta" Pana la nalul roamnului el nu
paote arma sigur daca a 'ost inselat sau nu" I I" )te'an se inroleza in razboi ca voluntar,
nu din patriotism, ci pentru ca vroia sa mai traiasca , la cotele absolutului, o e0perienta
denitiva la 'el ca cea a dragostei" #Nu pot sa dezrtez, caci mai ales , n.as vrea sa e0iste
pe lume ,o e0perienta denitiva , ca aceea pe care o voi 'ace, de la care sa lipsesc, mai
e0act sa lipseasca ea din intregul meu su$etesc" &r avea 'at de mine, cei care au 'ost
acolo , osuperioritate care mi se pare inacceptabila" &r construi pentru mine o limitare"#
)te'an o aduce pe Ela la Campu.2ung, pentru a putea mai aproape de ea, si pentru a
putea o prinde cu amantul ei , domnul 7" 7heorghidiu vrea sa se duca inopinant la ea ,
pentru a o surprinde cu amantul , pentru a avea certitudinea ca este adevarat ca a 'ost si
este inselat" Insa nu ii prinde si nu a$a nimic concret" Ela incearca sa il convinga sa ii lase
o parte din avere , in caz ca moare in razboi" )te'an se simte cumplit de rau, umilit" In
acest moment in su$etul eroului, tot ce tine de iubire, se destrama" Plecand inapoi la
Rucar, in armata , comandantul ii conrma lui )te'an 'aptul ca , amantul sotiei sale era in
Campu. lung" Cu toate aceste dovezi el tot nu este sigur si nu vrea sa creada" Pe 'ront% il
chinuie 'oamea , 'rigul , con'uzia in care lupta si spaima de maorte care duce la %
DEPER)ON&2I;&RE& 9IINTEI" I)I PIERD IDENTIT&TE& #Drama razboiului nu e numai
amenintarea continua a mortii, macelul si 'oamea cat si aceasta permanenta vericare
su$eteasca ,acest continuu con$ict al eului tau care cunoaste alt'el cea ce cunoscuse in
alt 'el"# DR&(& R&;,OIU2UI% di'erenta dintre cea ce stia din carti si citise despre razboi ,si
cea ce traise pe viu" )TRUCTUR& PER)ON&<U2UI )te'an este un intelectual rasat, student
la lozoe" D"p"d"v" psihologic este un inadaptat ,la viata mondena si banii nu il preocupa"
Eroul su'era pentu ca #gandeste si analizeaza# isi introspecteaza trairile"&naliza
persona!ului la persoana I se 'ace cu a!utorul monologului interior ..autoanaliza" DR&(&
lui 7heorghidiu este este una a incompatibilitatii , a imposibilitatii de comunicare % inte el
si ela ,intre el si ceilalti " drama se consuma in interior, deoarece neconcordanta dintre
lumea ideala , a absolutuluivisata de erou si cea reala provoaca mari dezastre in su$etul
sau" Tema nuvelei este istorica = perioada medievala moldoveana 4perioada in care
luptele pentru domnie duc la saracie5, politica de ingradire a marii boierimi de catre
domnitor si ilustreaza evocarea unui moment zbuciumat din istoria (oldovei in timpul
celei de.a doua domnii a lui &le0andru 2apusneanu 4-6>3.-6>?5" )ubiectul operei
)ubiectul urmeaza o des'asurare ascendenta si o clasica evolutie a momentelor"
E0pozitiunea% &le0andru 2apusneanu revine in (oldova cu scopul de a.si relua scaunul
domnesc, dupa ce, cu e'orturi indelungate, izbutise sa.l alunge #pre rapitorul# )te'an
Tomsa, care.i urmase la domnie" 2apusneanu 'usese inlaturat de pe tron din cauza
tradarii unor boieri, aceiasi care acum il intampina aproape de granita% vornicul (otoc,
postelnicul 8everita, spatarul )pancioc si )troici" &cestia vor sa.l convinga sa renunte la
tron, deoarece #norodul nu te vrea, nici te iubeste#" Intriga% (anios, cu ochii scanteind #ca
un 'ulger#, &le0andru 2apusneanu este hotarat sa se instaleze pe tronul (oldovei
raspunzand boierilor cu 'ermitate% #Daca voi nu ma vreti, eu va vreu @=A si daca voi nu ma
iubiti, eu va iubesc pre voi @=A )a ma intorc (ai degraba.si intoarce Dunarea cursul
indarapt#" Des'asurarea actiunii% )periat de amenintarile lui 2apusneanu, (otoc cade in
genunchi si.l roaga sa nu.i pedepseasca dupa 'aradelegile lor, dar acesta le promite sa.i
crute, ba mai mult, ii 'agaduieste ca #sabia mea nu se va man!i in sangele tau#" Dupa
'uga lui Tomsa, 2apusneanu se aseaza pe tronul (oldovei si trece la pedepsirea aspra a
boierilor, le ia averile, iar #la cea mai mica greseala dregatoreasca, la cea mai mica
plangere @=A, capul vinovatului se spanzura in poarta curtii @=A si nu apuca sa putrezeasca,
cand alt cap ii lua locul#"
Doamna Ru0anda, sotia lui 2apusneanu si ica #bunului Petru Rares#, inspaimantata de
cruzimile si crimele in'aptuite de sotul sau, il roaga sa nu mai verse sange si sa inceteze
cu omorurile, impresionata ind de cuvintele vaduvei unui boier ucis, care o amenintase
#&i sa dai sama, doamnaB#" ;ambind, &le0andru.voda ii promite #un leac de 'rica#"
Punctul culminant% &le0andru 2apusneanu #'acuse de stire tuturor boierilor# sa participe
impreuna la slu!ba de la (itropolie, dupa care erau cu totii invitati #sa pranzeasca la
curte#, cu scopul de a impaca pe domnitor cu boierii" Ca niciodata, in ziua aceea
2apusneanu vine la biserica imbracat #cu toata pompa domneasca# si, dupa ce a ascultat
cu smerenie slu!ba, #s.a inchinat pe la icoane @=A, a sarutat moastele s'antului#, rosteste
un discurs emotionant in nalul caruia isi cere tuturor iertare pentru ca a varsat #sangele
multora#" ,oierii sosesc la ospat insotiti ecare de cate doua.trei slugi, #adunandu.se
boierii, 3C la numar#"
)pre s'arsitul ospatului, la semnul domnitorului, #toti slu!itorii de pe la spatele boierilor#
scot !ungherele si.i omoara pe toti boierii" 2apusneanu pune apoi sa se reteze capetele
celor ucisi, dupa care le aseza in mi!locul mesei, #puind pe ale celor mai mici boieri
dedesupt si pe a celor mai mari deasupra, dupa neam si dupa ranguri, pana ce 'acu o
piramida de patruzeci si sapte capatane, var'ul careia se incheia prin capul unui logo'at
mare#" Cand termina, o cheama pe domnita Ru0anda sa.i dea leacul de 'rica, promis, care
lesina la vederea acestei grozavii spre dezamagirea domnitorului% #9emeia tot 'emeie @=A,
in loc sa se bucure, ea se sperie#" In acest timp, putinii slu!itori a$ati in curte, care
scapasera cu viata, #dasa larma pe la casele boierilor#, asa ca o multime #de norod, tot
orasul# venise la portile curtii domnesti" 2apusneanu, instiintat de venirea norodului,
trimise pe armas sa.i intrebe #ce vor si ce cer# si.si e0prima 'ata de (otoc pornirea de #a
da cu tunurile in prostimea aceea#" (otoc este de acord, deoarece daca au murit atatia
boieri, #nu.i vro paguba c.or muri cateva sute de mo!ici#" Intrebata ce vrea, #prostimea
ramasa cu gura cascata#, deoarece ei venisera 'ara un scop anume, ci se luasera unii
dupa altii, ca si acum cand incepura sa.si strige nemultumirile% #)a se micsoreze da!diileB
@=A )a nu ne mai !a'uiascaB @=A &m ramas saraciB N.avem baniB Ne i.au luat toti (otocB#" )i
brusc, toti ca unul, strigau #Capul lui (otoc vremB#"
Protand de aceasta situatie, 2apusneanu il da pe (otoc multimii, care se repezi asupra
lui ca o #idra cu multe capete @=A si intr.o clipala il 'acu bucati#, pedepsind ast'el un boier
tradator, 'ara ca sabia lui sa se man!it de sange, asa cum ii promisese" Deznodamantul%
Timp de patru ani 2apusneanu isi respecta promisiunea 'acuta Doamnei Ru0anda si nu
mai ucide nici un boier, dar nascoceste tot 'elul de schingiuiri% #scotea ochi, taia mani,
ciuntea si seca pe care avea prepus#" Era totusi nelinistit pentru ca nu pedepsise pe
)pancioc si )troici, pe care nu reusise sa.i gaseasca, simtindu.se mereu in pericol de a
tradat de acestia" )e muta in cetatea +otinului, unde se imbolnaveste #de lingoare# si, #in
delirul 'rigurilor#, il mustra constiinta pentru toate cruzimile in'aptuite, il cheama la el pe
mitropolitul Teo'an, caruia.i cere sa.l calugareasca" Trezindu.se din starea de inconstienta
si vazandu.se imbracat in rasa de calugar, 2apusneanu se enerveaza 'oarte rau, isi pierde
complet controlul si.i ameninta cu moartea pe toti, inclusiv pe sotia si ul sau% #(.ati
popit voi, dar de ma voi indrepta, pre multi am sa popesc si eu#"
Ingrozita de amenintarile lui 2apusneanu, Doamna Ru0anda accepta s'atul lui )pancioc
de a.i pune sotului ei otrava.n bautura" )cena otravirii este cutremuratoare, Negruzzi
descriind in detaliu chinurile ingrozitoare ale domnitorului care #se zvarcolea in spasmele
agoniei% spume 'acea la gura, dintii ii scrasneau, si ochii sai sangerati se holbasera#, pana
cand, in s'arsit, #isi dete duhul in manile calailor sai#" & 'ost inmormantat la manastirea
)latina, unde #se vede si astazi portretul lui si a 'amiliei sale#" Con$ictul operei )eria de
opozitii ce deneste persona!ele nuvelei &le0andru 2apusneanul, organizeaza decisiv
materialul epic si deneste coerenta viziunii artistice asupra unui subiect istoric"
Con$ictul nuvelei este imprimat de lumea pe care Negruzzi o cunoaste din cronici sau din
viata imediata" Natura con$ictului este de esenta psihologica si sociala" Con$ictul
psihologic vizeaza cele doua aspecte ale persona!ului% 2apusneanu cel care a 'ost alungat
de la domnie si aspira la ordine si dreptate si 2apusneanu cel care traieste patima
razbunarii% #Cu averile voastre# 'ata de momentul nal cand ameninta cu moartea ului
sau% #Iar pe cateaua asta @=A impreuna cu tancul ei#" Con$ictul social priveste relatia
antitetica dintre 2apusneanu si boieri, pe de o parte, pe de alta parte 2apusneanu =
Doamna Ru0anda" In cadrul con$ictului cu boierii se individualizeaza in'runtarile cu%
(otoc, apoi grupul )pancioc.)troici"
Con$ictele sunt aran!ate intr.o succesiune care sugereaza o compozitie muzicala in care
alterneaza ritmurile 4tempourile5" Con$ictul 2apusneanu = boieri este 'oarte alert ca
urmare a prezentarii lui cu a!utorul naratiunii si dialogului: con$ictul 2apusneanu =
Doamna Ru0anda este mai lent, data ind utilizarea descrierii pentru nuantarea
naratiunii" De la un capitol la altul alterneaza con$ictele si tempourile ca intr.o compozitie
armonizata clasic" Reintors in tara pentru o a doua domnie, &le0andru 2apusneanu isi
mani'esta, chiar de la bun inceput, vointa de a stapani autoritar, strangand 'raiele puterii
in propriile maini" Replicile sale 'ata de #intampinarea# boierilor anunta un prim con$ict%
intre vointa domnitorului, dorinta sa de a un suveran absolut, cu puteri depline asupra
celor pe care ii carmuieste si punctul de vedere al boierilor, ce isi doresc un domn pe care
ei insisi sa.l ridice pe tron pentru ca apoi sa guverneze sub numele acestuia" )chimburile
de replici mai sus mentionate, precum si scurta prezentare #istorica# a vocii sugereaza
pree0istenta acestui con$ict, datand cel putin de la s'arsitul primei domnii a lui &le0andru
2apusneanu"
Cel ce 'usese candva #stolnicul Petre# avusese mani'estari mai putin despotice la suirea
pe tron" &titudinea sa ingaduitoare incura!a o vesnic pusa pe intrigi boierime care,
nepedepsita, il alungase de la domnie pe &le0andru 2apusneanu" 8echi !uraminte de
razbunare par a.l legat pe domnitor de vornicul (otoc, boier puternic, in$uent si
ascultat de galcevitoarea boierime de tara" 2apusneanu isi e0prima, chiar din prima
scena, vointa de a.l pastra in viata pe (otoc atat timp cat ii este #trebuitor# si, mai ales,
pentru a.l #usura# pe domn de #blestemurile norodului#" Celor ce.i spun ca nu este dorit in
tara, 2apusneanu le da replica memorabila% #Daca voi nu ma vreti, eu va vreu=#, e0presie
a hotararii de a se impune prin 'orta acolo unde bunele intentii dadusera gres" 2a replica
lui 2apusneanu, in care isi 'ace cunoscuta dorinta de mantuire a tarii, (otoc anunta
inceputul luptei" Negruzzi urmareste si accentueaza mani'estarile lui 2apusneanu, ce
tradeaza o psihologie aparte, asa cum a dorit si Negruzzi sa se inteleaga" De 'apt, el nu
are nimic patologic in mani'estarile sale" Politica de 'orta a voievodului se mani'esta prin
acte abuzive 4conscarea averilor5 si prin acte de cruzime, care au darul de a o
inspaimanta pe Doamna Ru0anda, urmarita de cuvintele.blestem #O sa dai sama,
DoamnaB#" Cu umorul negru ce.i caracterizeaza interventiile, &le0andru 2apusneanu ii
promite Doamnei un #leac de 'rica#" Pre'acandu.se a se impaca = crestineste = cu boierii
potrivnici, 2apusneanu !ura stramb, insala, se pre'ace pentru a.i atrage pe cei ce erau
$oarea boierimii la un ospat" &cesta se dovedeste a o cursa" 8eselia ospatului se
preschimba in varsare de sange"
<ubiland sadic, 2apusneanu ii o'era Doamnei promisul #leac de 'rica#% o piramida de
capete asezate dupa rangul, 'aima, averea celor ucisi" Doar doi tineri boieri scapa de
macel = )pancioc si )troici, care reusesc sa 'uga peste apele Nistrului, nu inainte de a
lansa o promisiune a razbunarii catre urmaritori% #)puneti celui ce v.au trimis @=A ca ne
vom vedea pan.a nu muriB#" (otoc va o'erit prada 'uriei multimii, conrmand ast'el
rolul de #tap ispasitor# pe care i.l nimerise 2apusneanu la intoarcerea in tara" Devorat de
suspiciune, slabit de boala, 2apusneanu se retrage la manastire" Delirand, prada 'ebrei,
incearca sa.l induca inca o data in eroare pe Dumnezeu 4dupa !uramantul stramb5, prin
dorinta = e0primata = de a se calugari" Revenindu.si insa in simtiri si trezindu.se in straie
de calugar, voievodul redevine acelasi &le0andru 2apusneanu, care ameninta ca #de ma
voi indrepta, pre multi am sa popesc si euB#" Patima puterii il orbeste in asemenea
masura pe 2apusneanu incat este gata sa.si ucida propriul u la gandul ca acesta i.ar
putea lua scaunul domniei" In 'ata acestei amenintari, Doamna Ru0anda ii duce
voievodului paharul cu otrava pregatit de )pancioc si )troici" 2apusneanu, consecvent
siesi, se stinge 'ara urma de regret pentru cele savarsite, sub privirile, la 'el de
necrutatoare, ale celor doi tineri boieri"
Con$ictul puternic intre 2apusneanu si boieri cunoaste nu numai o rezolvare in
deznodamantul capitolului I8, dar si in propriul punct culminant in capitolul III, in
momentul uciderii celor 3C de boieri" Totusi, dupa acest moment tensiunea psihica se
decompenseaza prin acalmia evenimentului din inceputul capitolului I8 si prin utilizarea
descrierii" In a'ara de con$ictul central, dintre voievod si boierii intriganti din !urul lui
(otoc = con$ict aparent #solutionat# prin piramida de capete si linsa!ul vornicului = e0ista
si alte doua con$icte, la 'el de importante in economia nuvelei" &st'el, este con$ictul ce.l
opune pe 2apusneanu Doamnei Ru0anda" Cele doua persona!e, ale caror trasaturi se
creioneaza prin antiteza, nu se a$a in con$ict de la bun inceput" Opozitia de principii se
contureaza abia pe parcurs, pentru a duce la nalul tragic" Initial Doamna Ru0anda nu
pune la indoiala !ustetea actelor sotului ei si Domnul (oldovei" Ceea ce o determina sa
intervina este mai curand blestemul ce.i pare ca o urmareste, impreuna cu intreaga sa
'amilie" ,landa, induratoare, Doamna pare a , in toate, opusul lui 2apusneanu" )otie si
mama devotata, Doamna a tarii 4si descendenta din neam de voievozi5, Doamna Ru0anda
este insa un om cu simtul datoriei" 2esina in 'ata piramidei de capete, dar nu intervine
activ in treburile domniei decat atunci cand cel ce.i este sot pare a.si pierdut ratiunea
devenind o amenintare pentru toti cei din !ur si, mai ales, pentru ul sau si viitorul
voievod" Ceea ce o determina pe Doamna sa ucida, in nal, dupa o lupta interioara 4intre
datoria de sotie si aceea de mama si Doamna5 este convingerea ca 2apusneanu il poate
ucide pe ul sau si mostenitorul tronului"
Con$ictul dintre &le0andru 2apusneanu si tinerii boieri )pancioc si )troici este unul ce
opune o vointa despotica, o personalitate autocrata celor ce reprezinta o boierime
iubitoare de tara si ordine" 9ara a corupti si harsiti in intrigi, precum si boierii din !urul
lui (otoc, )pancioc si )troici sunt hotarati sa.i razbune pe cei ucisi avand convingerea ca,
o data cu moartea sangerosului tiran, abuzurile vor inceta, iar asupra tarii vor domni
pacea, linistea si dreptatea" )tructura si compozitia nuvelei" )emnicatia mottourilor
Compozitional, nuvela respecta mai mult cerintele genului dramatic decat pe acele ale
celui epic" Distingem in tesatura intima a nuvelei doua planuri" Unul anunta actiunile lui
2apusneanu in vederea nimicirii boierilor, iar cel de.al doilea o'era, la scena deschisa,
spectatorului des'asurarea 'aptelor" Credem ca cel de.al doilea plan constituie esenta
dramatica a nuvelei" Compozitia este de 'actura clasicista% sobra, echilibrata, intr.o
arhitectonica organizata in patru capitole, ecare purtand un motto care e0prima ideea
substantei epice" Cele patru capitole urmeaza un echilibru clasic, caci alterneaza
con$ictele si procedeele de e0punere sugerand echilibrul clasic al unei compozitii
muzicale in care alterneaza ritmurile"
Nuvela are o structura simetrica si un echilibru solid atat in ceea ce priveste ilustrarea
evenimentelor, cat si in ceea ce priveste psihologia si tragismul persona!ului, ceea ce.l
determina pe 8asile &lecsandri sa o numeasca un adevarat #cap de opera de stil
energetic si de pictura dramatica#" (ottourile reproduc, intr.o 'orma usor modicata,
cronica lui Ureche si )" Dacalul, capitolul De la a doua domnie a lui &le0andru.voda
2apusneanu" #Daca voi nu ma vreti, eu va vreu=# = cuvintele apartin lui 2apusneanu, ca
raspuns la indemnul de a renunta la tronul (oldovei adresat lui de catre boierii veniti sa.l
intampine" )e re'era la con$ictul, anuntat inca din e0pozitiune, dintre 2apusneanu si
boierii sustinatori ai lui )te'an Tomsa" C" Negruzzi se slu!este de te0tul lui 7r" Ureche%
#Daca au mers solii acei de la Tomsa, si au spus lui &le0andru.voda" &tunci sa zis
&le0andru.voda% DE#" Opozitia dintre cele doua pronume #eu# = #voi# anunta con$ictul
nuvelei" &ceste cuvinte ilustreaza hotararea lui 2apusneanu de a ocupa tronul impotriva
vointei marilor boieri, si prin ele se instituie intriga: #&i sa dai sama, DoamnaB=# = este
replica vaduvei unui boier ucis de 2apusneanu, amenintare adresata Doamnei Ru0anda,
sotia domnitorului, pentru crimele in'aptuite de el" Reprezinta un tablou ce pare a mai
mult rezultatul 'anteziei si inventivitatii scriitorului, creat cu scopul de a patrunde in
adancime persona!ul principal" &rmatia vaduvei o 'ace si pe Doamna Ru0anda complice
la 'aptele sangeroase ale domnitorului si starneste interventia acesteia in a tempera
con$ictul generator de ura si razbunare: #Capul lui (otoc vrem=# = sunt cuvintele multimii
de tarani nemultumiti, veniti la Curte sa se planga de asuprirea boierilor, de saracie, de
'oame, de viata lor devenita insuportabila"
(ottoul anunta cea mai dramatica parte a nuvelei, episodul antologic din punct de vedere
al structurii intime, al gradarii si echilibrului situatiilor, precum si al ingeniozitatii artistice
cu care Negruzzi a stiut sa aseze 'ata.n 'ata domnul, boierii si poporul: #De ma voi scula,
pre multi am sa popesc si eu=# = sunt cuvintele lui &le0andru 2apusneanu, a$at pe patul
de su'erinta, ca o amenintare impotriva celor care.l calugarisera" &menintarea releva o
pornire demonica pe care numai moartea o poate opri" Prin viziunea realista a trecutului
istoric, prin relie'ul uimitor al caracterelor si prin viguroasa sa constructie epico.
dramatica, &le0andru 2apusneanul se situeaza printre marile realizari ale literaturii
pasoptiste" &le0andru 2apusneanu = caracterizare Imaginea lui 2apusneanu, persona!
creat de Negruzzi, nu se poate suprapune datelor o'erite de istorie si desigur nici nu se
recomanda din punctul de vedere al cerintelor impuse de o opera beletristica" &le0andru
2apusneanu este persona!ul principal al nuvelei cu acelasi titlu prin calitati de e0ceptie si
e'ecte e0treme, Negruzzi reusind sa intruchipeze un persona! unic prin comple0itatea
acestuia" Este asezat in centrul nuvelei, toate celelalte persona!e, ca si actiunile
prezentate, sunt orientate spre relie'area caracterului acestuia" &sa cum e in'atisat,
trasatura sa dominata, care le subordoneaza pe toate celelalte, este dorinta de putere, de
a o cuceri si de a o pastra cu orice pret"
Erou romantic, 2apusneanu este alcatuit din puternice trasaturi de caracter, un persona!
e0ceptional, ce actioneaza in impre!urari deosebite" &utorul isi urmareste persona!ul, de.a
lungul celor patru capitole, din momentul intrarii in tara si pana in clipa mortii" Tot ceea
ce se intampla in aceasta nuvela poarta pecetea duritatii lui 2apusneanu" &st'el in
capitolul I 2apusneanu este prezentat de catre autor, in detaliul 'rapant, amanuntit,
conducandu.ne ast'el in mi!locul starii de spirit a persona!ului" Negruzzi utilizeaza dialogul
ca procedeu de caracterizare ast'el persona!ul relevandu.si propriile sale trasaturi prin
intermediul gesturilor, al gandurilor" )e observa ca 2apusneanu vorbeste in pilde,
'olosindu.se de e0clamatii si intrebari retorice, intrand ast'el in categoria persona!elor
romantice" Negruzzi impinge in prim plan 'aptele sa vorbeasca, printr.o concizie clasica,
intr.un dialog viu, de o rara autenticitate" Prin puterea de evocare a dialogului, printr.o
na observatie a gesturilor, a mimicii se dezvaluie toata miscarea psihologica a viitorului
tiran" Cand rememoreaza intaia domnie a lui 2apusneanu, autorul 'oloseste o succesiune
de interogatii retorice, redand ast'el 'uria persona!ului"
,oierii ii cer lui 2apusneanu sa paraseasca tara, acesta insa este hotarat sa.si recupereze
tronul" Din reactia lui 2apusneanu se contureaza doua amanunte specice acestui
persona!% cinismul si dorinta de razbunare" Replicile e0prima atitudini vizibile, starea
su$eteasca a eroilor in timpul vorbirii asigurand caracterul scenic" 2apusneanu ii primeste
pe cei trei boieri protocolar si rezervat, #silindu.se a zambi# 4e0presia 'etei5" Replicile
arata siguranta se sine si atitudinea provocatoare a domnului care.i 'ace pe dusmanii sai
sa.si dezvaluie ostilitatea si intentiile adevarate% #&m auzit, urma &le0andru, de bantuirile
tarii si am venit s.o mantui: stiu ca tara m.asteapta cu bucurie#" Ultima parte a replicii
este scanteia care declanseaza raspunsul invaluit in viclenie al lui (otoc si raspunsul dur,
'erm, autoritar, intr.o izbucnire de 'urie si ura abia stapanita a 2apusneanului, e0primat in
replici scurte, taioase, care pun in lumina impulsivitatea, omul violent, politicianul 'ara
scrupule, neingaduitor in in'runtarea cu boierii" Replicile au ramas memorabile, capatand
valoare de sentinta" Negruzzi insoteste replicile cu observatii asupra zionomiei
persona!ului, care re$ecta trairile interioare ale eroului% #raspunse 2apusneanul, a caruia
ochi scanteiara ca un 'ulger#" Interogatiile si e0clamatiile persona!ului, retezarea taioasa a
vorbelor interlocutorului sau, succesiunea rapida, dintr.o rasu$are, a raspunsurilor
2apusneanului e0prima ritmul starii su$etesti a persona!ului, vorbirea lui devenind
dramatica, traita la cote inalte ale simtirii omenesti" Cu o intuitie psihologica remarcabila,
Negruzzi isi lasa persona!ul sa se dezlantuie intr.o 'urie si o manie galgaitoare, subliniind
paro0ismul trairii prin amanunte zionomice%
#Radea, muschii i se suceau in rasul acesta, si ochii lui ho!ma clipeau#" Cand (otoc, plin
de umilinta, ii cere lui 2apusneanu sa.l ia de partea sa, 2apusneanu da dovada de
inteligenta, capacitate de analiza si patrundere psihologica" Cu a!utorul unui proverb
2apusneanu il caracterizeaza pe (otoc% #lupu paru.si schimba, da naravul ba#" Printr.o
singura linie, 2apusneanu surprinde liniile caracteristice boierilor% 8everita, dusman vechi,
dar cinstit, )pancioc este tanar cu multa dragoste de tara, )troici e naiv, de aceea nu
cunoaste minciunile, iar (otoc e #invechit in zile rele# si #ciocoi 'atarnic#" Dorinta de
putere n.ar valora nimic daca n.ar sustinuta de o serie de alte calitati care sa.i dea
posibilitatea de mani'estare si dintre acestea, cea mai importanta este abilitatea in ceea
ce priveste relatiile umane" &bilitatea de a 'ace promisiuni linistitoare pentru ceilalti si
care, personal, nu.l anga!eaza cu nimic" Tot de aceasta tine si capacitatea de a.si stapani
impulsurile violente, atunci cand are ceva de castigat de pe urma acestui lucru" Este
e0pert in manipulare si declara cu cinism acest lucru atunci cand, la inceput, hotaraste
sa.i crute, deocamdata, pe boieri, si pe (otoc in special% #te voi cruta, caci imi esti
trebuitor, ca sa ma mai usurezi de blastemurile norodului#"
2apusneanu a venit in tara cu anumite intentii care sunt pline de patima razbunarii, acest
lucru punand in evidenta un persona! diabolic" 2apusneanu se contureaza ca un adevarat
persona! tragic" El indeplineste toate caracteristicile persona!ului tragic din teatrul vechii
7recii" &le0andru 2apusneanu in prima sa domnie, a vrut sa multumeasca tot poporul"
9aptul ca acest lucru nu i.a reusit atrage dupa sine vina persona!ului" 7recii numesc acest
moment, moment numit hFbris" Prin urmare 2apusneanu a 'ost alungat de la tron, 'apt
care a dat nastere po'tei de razbunare" )e marcheaza prin acest lucru un alt moment al
persona!ului tragic, moment pe care vechii greci il numesc pathos" Procedeele de
caracterizare cu care opereaza autorul in acest prim capitol sunt procedeele de
caracterizare directa 4prin cuvintele autorului5: autorul retine cateva detalii de
comportament sau de e0presie care au insa o greutate e0traordinara in denirea trairilor
persona!ului% #muschii i se suceau intr.un ras nervos" O ast'el de tehnica de portretizare
este e0perimentata de realisti in tehnica detaliului semnicativ sau 'rapant, precum si
procedeul de caracterizare indirecta 4prin dialog5" Dialogul este de esenta dramatica, este
lasat sa curga liber, autorul nu intervine nici cu scurte interventii scenice ast'el incat
capitolul are un aspect dramatic, iar persona!ul are consistenta tensionata si comple0a a
unui persona! viu"
2apusneanu este tipul domnitorului tiran si crud, cu vointa puternica, ambitie si 'ermitate
in organizarea razbunarii impotriva boierilor tradatori, aceasta ind unica ratiune pentru
care s.a urcat pentru a doua oara pe tronul (oldovei% #Daca voi nu ma vreti, eu va vreu#"
Daca in primul capitol portretul lui 2apusneanu este scos in evidenta prin intermediul
antitezei dintre boieri si 2apusneanu in al doilea capitol, caracterizarea lui 2apusneanu
reiese din antiteza con$ictuala dintre domnita Ru0anda si el" domnita Ru0anda e plina de
intelepciune, gingasie pe cand 2apusneanu e crud, nemilos si 'atarnic" Este de observat
in acest capitol momentul in care 2apusneanu in'uriat de cerinta domnitei, si anume de a
inceta omorurile, pune mana pe !ungher" Este o reactie necontrolata a lui, nepotrivita
pentru un domnitor" Prin aceasta actiune, 2apusneanu dovedeste a n un om cu o re
colerica, impulsie, obisnuit sa !udece si sa 'aca dreptate singur, dupa propriile reguli"
&uzind cererea domnitei, 2apusneanu o mustra #pentru vorbele nebune#, dar promite in
nal ca va inceta cu omorurile, insa nu inainte de a.i da leac de 'rica" 2apusneanu in
momentul de 'ata, disimuleaza, dorind sa e calm si se poarta autoritar 'ata de sotia sa,
dar si cinic pentru ca in sine leacul promis o va ingrozi" Este o reactie de.a dreptul
maladiva a persona!ului dand inca o data dovada de cruzime, spirit diabolic si spirit de
razbunare" 2apusneanu a!unge acum sa indeplineasca cu adevarat rolul de persona!
e0ceptional in situatii e0ceptionale, specic persona!elor romantice" Procedeele pe care
autorul le 'oloseste in capitolul doi sunt% caracterizare directa si caracterizare indirecta" In
capitolul trei il surprinde pe 2apusneanu intrand in biserica prile! pentru autor sa realizeze
descrierea costumului eroului" &utorul reuseste totodata sa creeze si atmos'era de epoca
4moment in care de alt'el se dovedeste ca Negruzzi este si un adevarat creator al
realismului5"