Sunteți pe pagina 1din 4

CEL MAI IUBIT DINTRE PAMANTENI

Romanul are forma unei largi confesiuni, find scris la


persoana I, prin care personajul principal, Victor Petrini, isi
reconstituie existenta, incercind sa afe sensul acesteia. A
cunoscut mai multe experiente erotice (Nineta, Caprioara,
atilda, !u"#$ si din diferite moti%e, a esuat in toate. A studiat
flo"ofa si tanar asistent, a%ea in fata o stralucita cariera
uni%ersitara, am&itionandu'se sa cree"e o noua gno"a si
compunand un eseu despre (ra ticalosilor. !'a casatorit cu
atilda (creand incertitudine in prietenia sa cu Petrica Nicolau,
caruia aceasta ii era sotie$ si a a%ut cu ea o fetita, dar relatia
conjugala se desfasoara su& semnul unei incompati&ilitati intre
cei doi si se degradea"a foarte repede. In acelasi timp, datorita
regimului comunist afat la putere, datorita unor idei impotri%a
regimului, este &agat la inc)isoare, apoi dus la canal si apoi intr'
o mina de plum&, unde intalneste treptele cele mai de jos ale
omenirii. Aici ucide, pentru a nu f el ucis, un gardian care l'a
supus unui regim extrem de difcil. Pus in li&ertate, e parasit de
atilda si lucrea"a in ser%iciul de derati"are pu&lica, prilej cu
care cunoaste %iata si mentalitatile mediilor sociale periferice.
Ajuns in cele din urma conta&il la *+raca,, se indragosteste de
!u"#, insa nu dupa mult timp, in legitima aparare il ucide pe
fostul sot al lui !u"#, pe care il arunca din ca&ina unui teleferic,
si ajunge din nou la inc)isoare -
arin Preda este unul dintre cei mai de %aloare pro"atori
romani. Nu a scris foarte mult, opera sa numarand putin peste
./ %olume, formata din romane si nu%ele, care a&ordea"a teme
foarte %ariate0 de la pro&lematica satului pana la cadrul ur&an,
modern.
Cele mai cunoscute opere ale sale sunt0 1Intilnirea din
pamanturi,, 12a camp,, 1Colina,, 1orometii,, 1arele
singuratic,, 1Cel mai iu&it dintre pamanteni,. Acesta a fost
numit de catre (ugen !imion ca find un 1roman total,, deoarece
in constructia sa im&ina componente de0 roman de dragoste, de
mora%uri, politic, etc. 3ot (ugen !imion afrma ca acesta este
1romanul unui destin care'si asuma o istorie, romanul unei istorii
care traieste printr'un destin,. Reluand teme din romanele sale
precedente (exceptand orometii$, arin Preda compune un
roman ar&orescent 1fresca unei lumi si anali"a unui esec in
dragoste, cronica de familie si spo%edanie a unui in%ins,
(Nicolae anolescu$.
4iind o scriere atat de complexa, romanului 1Cel mai iu&it
dintre paminteni, i se pot atri&ui mai multe teme, in functie de
perspecti%a din care pri%im.
5na din teme ar putea f atingerea fericirii prin iu&ire. Pe
parcursul actiunii, personajul principal, Victor Petrini, intretine
mai multe relatii amoroase cu diferite persoane, autorul punind
foarte mult accent pe acestea. 3oate idilele sale au loc in
momente diferite ale %ietii sale si in copnjuncturi socio'politice
foarte %ariate. In adolescenta Victor o are ca iu&ita
pe Nineta. (a isi are un loc aparte in sufetul sau find prim
femeie care l'a ranit. (xperienta care a trait'o alaturi de
Caprioara ne arata o latura realista a lui Petrini profesorul, insa
si sentimentala. Cea mai lunga relatie a sa a fost aceea cu
atilda, find si cea mai tumultoasa. Insa ca si in ca"ul Ninetei,
Victor este parasit si pe deasupra femeia ii ia si fetita. 5ltima
idila este cea cu !u"i care i'a determinat destinul. 6ragostea sa
pentru ea l'a impins pina intr'acolo incit l'a omorit pe sotul
acesteia, din cau"a ajungind in inc)isoare.
5n alt punct de %edere din care poate f pri%it 1Cel mai
iu&it dintre paminteni, este acela al romanului politic, deoarece
pre"inta situatia societatii socialiste %a"uta prin oc)ii unui
intelectual. !e face o critica dura asupra dictaturii din acele
timpuri, sustinandu'se ideea ca un stat &a"at pe furt, minciuna
si teroare nu poate exista mult timp si pina la urma se conduce
la propria'i autodistrugere. Insa acest lucru se intimpla cu costul
a multor %ieti omenesti si a multor destine. Intalnim multe
exemple ale a&u"ului puterii in acele %remuri0 prima incarcerare
a lui Petrini (sur%enita in intelegerea gresita sau %oit gresita a
cu%intelor 1astept ordonantele dumnea%oastra,$, functia
importanta a lui Amacalitului deoarece sprijinea partidul de
gu%ernamant, demiterea lui 2ucian 7laga din functia de profesor
deoarece nu s'a lasat condus de catre putere, etc.
Romanul poate f pri%it si drept unul intelectual. In centrul
actiunii se afa Victor Petrini, a&sol%ent al 4acultatii de 4ilosofe.
In ciuda calitatilor sale intelectuale extraordinare el este asuprit
de catre societate, de catre conducatorii acesteia. Aceasta idee
constituie si su&iectul multor poe"ii0 conditia omului de geniu
neinteles in mediul in care traieste. Nici una din cele patru iu&iri
ale lui Victor nu l'a perceput pe acesta la ade%aratul sau ni%el si
din acesta cau"a nu au putut sta cu el. atilda insa, spre
deose&ire de celelalte, are o atitudine "efemitoare cu pri%ire la
sotul ei si cupri%ire la ocupatiile acestuia. Acest lucru se o&ser%a
cel mai &ine dupa ce citeste opera lui 1(ra ticalosilor,.
5ltima tema pe care o putem defni este cea a pre"entarii
mora%urilor societatii. !e %or&este mult in carte despre
falsitatea regimului politic, despre modul in care erau redusi la
tacere oamenii care a%eau ce%a interesant de spus, ce%a
original. Cel mai &un exemplu care %ine intru re%elarea acestei
idei este destituirea profesorului uni%ersitar (2ucian 7laga$ care
a refu"at conditiile impuse de catre cei mai mari si a continuat
sa faca ceea ce credea el de cu%iinta.
3ema iu&irii este omnipre"enta in roman, ea inglo&andu'
le pe cele amintite mai sus. Iu&irea, dragostea este singurul
lucru care l'a tinut in %iata pe Victor Petrini pe parcursul %ietii
sale. (a a fost singura care i'a mentinut aprinsa facara %ietii
inauntrul sau. Petrini nu a incetat niciodata sa creada in mitul
fericirii prin iu&ire, a sperat incontinuu ca prin dragoste poate
atinge fericirea si aceasta l'a defnit ca om.
Personajul central al acestui 1roman total, este Victor
Petrini, profesor uni%ersitar autorul acestui jurnal ce ar tre&ui sa
tina loc de ultima spo%edanie. Petrini, spirit lucid si sincer pana
la durere, isi anali"ea"a %iata incercand sa'i descopere greselile,
sa dea un sens existentei sale. (l detine rolul de narator, toata
actiunea find %a"uta prin oc)ii sai. !e inscrie in tipologia
intelectualului neinteles impreuna cu alte personaje ale lui
Camil Petrescu.
Caracteri"area sa este rele%ata in mod indirect, prin
relatiile acestuia cu celelalte personaje.
Afandu'se intr'o situatie limita (condamnarea pe %iata$
isi gandeste atfel %iata. !e simte prada, ca intr'o tragedie
antica, destinului. Crede ca existenta sa a fost dominata de o
soarta nemiloasa, facand din el un personaj tragic.
Caracterul sau incepe sa fe conturat c)iar din primele
pagini, cand afam ca in adolescenta a a%ut discutii aprinse cu
mama sa pe teme religioase. Afam si de o latura sentimentala a
tanarului in timpul relatiei sale cu Nineta Romulus ce l'a fascinat
inca de la inceput cu 1dogoarea sarutarilor sale,.
In studentie descoperim ca este capa&il si de o dragoste
mai profunda decat aceea din timpul liceului0 cind se
indragosteste de Caprioara. (ste dispus sa treaca cu %ederea
faptul ca aceasta a a%ut o legatura cu altcine%a, insa nu
recunoaste copilul ei ca find al lui.
!e implica foarte mult in relatiile sale amoroase. 3raieste
dragostea cu cele 8 femei la cote inimagina&ile. Insa din
aceasta cau"a si deceptiile pe care le sufera capata proportii
astronomice, lasandu'i rani adanci in sufet.
Pri%it din punct de %edere religios, Victor ne apare ca un
om fara scrupule, o persoana fara principii crestine. Pe parcursul
cartii incalca toate cele "ece porunci omorand, find desfranat,
negandu'l pe 6umne"eu, etc. Nici cu apropele nu este in relatii
foarte &une, din punctul de %edere al moaralei crestine,
casatorindu'se cu atilda, sotia prietenului sau.
Nu isi iu&este sau macar tolerea"a dusmanii, omorandu'l
si pe tortionar si pe sotul lui !u"#.
arin Preda reuseste intr'un mod cu totul admira&il sa
impleteasca naratiunea cu descrierea. 6in acesta cau"a in
timpul pre"entarii %ietii lui Petrini apar descrise si ideile sale
despre %iata si moarte, despre esenta umana.
6in cau"a experientelor sale amoroase, protagonistul
principal isi sc)im&a pe masura ce trece timpul conceptia
despre %iata0 cu Nineta %iata era frumoasa, alaturi de Caprioara
simte ca poate domina realitatea, atilda il face sa se
gindeasca ca flosoful poate poseda realitatea prin cunoastere,
!u"# in sc)im&, repre"inta in oc)ii lui o %ictima a realitatii.
6in perspecti%a flosofca Petrini este de neclintit in
deci"ii si conceptiile sale flosofce. 6intr'o prea mare admiratie
fata de profesorul de flosofe este in stare sa'si riste intreaga
cariera, sa sfde"e partidul, numai sa'l %ada repus in functie.
Petrini, intelectual care este intr'o acontinua cursa de a
se autodepasi, cauta sa'si atinga scipurile prin intermediul
iu&irii. Poate f asemanat cu 4red Vasilescu, la fel si el un
intelectual de la inceputul secolului 99, traind intr'o realitate
cruda.