Ingerinta nedorita a politicului in toate sferele vietii umane a provocat in perioada

postbelica o stratificare a literaturii, coexistand astfel scrii 323e44d torii care

continuau traditia interbelica oferind un termen de comparatie si pastrand in acelasi
timp stacheta valorilor ridicata: M. Sadoveanu, G. alinescu, M. !liade, subcultura
sau literatura proletcultista promovata de tinerii scriitori in ale caror opere valoarea
estetica dispare, ponderea detinand"o factorul politic si scriitorii tineri care
neacceptand compromisul vor cultiva in opere mesa#ul adanc conotativ subliminal,
din dorinta, dar si din nevoia de a pacali cen$ura: %. Stanescu, Marin Sorescu, &na
'landiana, Marin (reda. Integrandu"se realismului, ideologie ce presupune reflectarea
in opera a vi$iunii despre lume a autorului, Marin (reda este unul dintre scriitorii care
au salvat literatura romana de la macularea la care o condamnase istoria, prin
apartenenta la cea de"a treia categorie. )iind un succesor al realismului lui )laubert,
*olstoi sau al lui 'al$ac, Marin (reda debutea$a cu schita + Salcamul , in $iarul +
*impul , in -.4-, publicand in timpul dictaturii comuniste romanele: /Morometii0,
/1isipitorii/, /Intrusul/ /Marele singuratic/ ,/2elirul/ si ,,el mai iubit dintre
pamanteni0. (rin marimea substantiala, prin complexitatea in raport cu celelalte specii
literare inrudite, prin de$voltarea, de regula, a unei problematici grave, prin naratiunea
fictiva in care actiunea dominanta, este ba$ata pe evenimente reale, uneori pe
documente, se desfasoara pe mai multe planuri, fiind sustinuta de numeroase
persona#e bine individuali$ate si antrenate de o intriga complicata, 3el mai iubit
printre pamanteni3 " -.45, este un roman din punctul de vedere al incadrarii in specia
literara.
aracterul subiectiv, modern si experiential al romanului /el mai iubit dintre
pamanteni0 re$ida in modul adanc reflexiv de abordare a temelor pe parcursul diegetic,
modul de individuali$are subiectiv" + dinauntru , a persona#ului si cel de constructie,
de elaborare minutioasa a discursului narativ ce presupune echivalenta narator"
persona#. In acest roman, Marin (reda tratea$a numeroase teme precum instrainarea
de parinti, pierderea religiei, familia, bucuria scrisului, ura ca drog, violenta relatiilor
sociale, sublimul si oroarea in iubire, tragedia fara tragic si omul, ca #ucarie a soartei,
insa tema de profun$ime a operei este mitul fericirii prin iubire va$ut ca o dimensiune
esentiala a existentei umane. 6i$iunea autorului, transferata astfel asupra persona#ului
"narator vi$ea$a faptul ca iubirea nu are valoare in sine, ci capata sens numai in
masura in care se rasfrange asupra celorlalti si e in stare sa ii faca sa se simta fericiti si
impliniti. 2e aceea, profilul persona#ului principal al romanului, 6ictor (etrini, este
construit pe ba$a a doua mari evenimente sufletesti, doua experiente definitive care ii
vor marca destinul sentimental, iubirea pentru Matilda %icolau si pentru Su$i ulala.
!roul si"a dorit cu disperare ca fiecare dintre cele doua femei ale vietii lui sa faca din
el 3cel mai iubit dintre pamanteni3, insa de fiecare data a esuat. !l isi va regasi
aceasta calitate pierduta in bratele fiicei sale si a Matildei, Silvia, care va deveni
pentru tatal sau unica ratiune de a fi. &utorul va face o sensibila descriere a relatiei
tandre si delicate dintre parinte si copilul sau, Silvia ocupand pe parcursul diege$ei un
loc privilegiat in gandurile eroului.
7n prim element al textului narativ semnificativ pentru ilustrarea vi$iunii despre lume
a autorului il repre$inta diege$a integrata celor .. capitole. !xpo$itiunea este marcata
de pre$entarea lui 6ictor (etrini, aflat in reclu$iune, fiind acu$at de crima, care isi
povesteste intreaga viata. Incipitul romanului se suprapune cu finalul, opera fiind
intoarsa in trecut, element prin excelenta de modernitate. (rima parte a acestei
retrospective cronologice evoca tineretea lui 6ictor (etrini, petrecuta inaintea si in
vremea celui de"al 2oilea 1a$boi Mondial. rescut intr"un oras transilvanean, dupa
toate indiciile oferite, lu#ul, in casa unui muncitor de la fabrica de avioane, 6ictor
(etrini devine un adolescent dur si turbulent, ocolit de fete carora le era frica de el si
urat de colegi pentru gandirea sa transanta. (rima parte a volumului intai ar putea fi
privita si ca roman al formarii unui tanar, avand astfel calitatile unui bildgunsroman.
2in aceasta formare face parte si initierea erotica " episodul legaturii cu %ineta
1omulus " sfarsita curand prin plecarea fetei. 2upa ce termina liceul, 6ictor (etrini se
inscrie la )acultatea de 8itere si )ilosofie din acelasi oras, devenind un student
stralucit. *raieste o noua iubire pentru o frumoasa colega, aprioara, dar nunta
proiectata nu are loc: dorind sa scape de o sarcina inde$irabila, /amintire/ de la un
medicinist, fata moare in timpul interventiei. *rupul ei nu este gasit in ciuda anchetei
care este facuta de autoritati. (regatindu"se pentru o cariera in invatamantul superior,
(etrini preda la o scoala unde"l are drept coleg pe (etrica %icolau, care ii devine
prieten. Invitat intr"o $i la masa in casa acestuia, 6ictor se indragosteste de Matilda,
sotia lui (etrica. 2upa doi ani, divortul dintre sotii %icolau pronuntandu"se, (etrini se
casatoreste cu Matilda si se muta in somptuoasa ei casa. Intelectuala si ea, fiind
arhitecta, Matilda nu poate crea o comunicare spirituala cu sotul ei, care devine
asistent universitar. In plus, femeia are destule momente in care isi arata adancurile
urate ale sufletului sau abisal devenind parca un alt om. Sunt inregistrate simultan +
operatiile de epurare , efectuate de regimul comunist : noul decan al facultatii in care
preda si (etrini este un anume 6aintrub, medic stomatolog devenit peste noapte,
profesor de marxism. *ot acum marele poet filosof, 8ucian 'laga, este inlaturat si
inlocuit cu un ins total nepregatit, iar unele discipline sunt scoase din planul de
invatamant9 cel mai puternic om din facultate este caloriferistul, devenit secretar de
partid. 2in ordinul lui Stalin, incepe amena#area analului 2unare " Marea %eagra,
pe santierele caruia este reprimata intelectualitatea romaneasca, greselile partidului
comunist fiind evidentiate obiectiv. &restarea lui (etrini chiar in seara bote$ului fiicei
sale, Silvia, punctea$a intriga romanului, 6ictor (etrini este acu$at ca ar fi facut parte
din miscarea /Sumanule negre/ de esenta antimaghiara, deoarece autoritatile
descopera intr"o scrisoare primita de acestia de la un prieten asertiunea /astept
ordonantele dvs/. )iind inteleasa tendentios, este condamnat si a#unge in minele de
plumb din 'aia Sprie, pe vremea aceea trei ani fiind verdictul in ca$ul nevinovatiei.
6ictor (etrini il ucide pe gardianul, care il trimitea in fiecare noapte la carcera numai
in camasa, in luna februarie, dorind astfel sa"l omoare. (etrini il impinge in abisul
intunecat al minei, salvandu"si astfel viata. !liberat dupa trei ani si trei luni, nu mai
poate fi reintegrat in invatamant, fiind obligat sa intre in echipa de derati$are a
orasului, fiind evidentiat astfel procesul de reprimare a intelectualului in regimul
comunist. 8a putin timp dupa intoarcerea sotului sau, Matilda deran#ata de noua
po$itie sociala a acestuia, divortea$a si se casatoreste cu Mircea, activist de partid de
rang superior. 6ictor (etrini devine strungar, apoi contabil la intreprinderea :raca,
incercand sa ramana om intr"o lume ilogica. In finalul volumului al doilea, este
evocata moartea mamei lui (etrini. 6olumul al treilea pre$inta intoarcerea lui 6ictor
(etrini la mitul iubirii. Su$; ulala, noua iubita a acestuia, isi ascunde statutul social,
fiind casatorita cu un inginer dipsoman, numit (encea. In timp ce se afla la munte,
Su$; si 6ictor sunt urmariti, pana la cabina telefericului, de catre (encea, care este
hotarat sa"i ucida, fapt ce constituie punctul culminant al actiunii. (entru a se apara,
(etrini il impinge in prapastie pe dipsoman. Marturisindu"si fapta, 6ictor este inchis
din nou, timpul detentiei fiind cel in care isi scrie #urnalul. )inalul il invoca pe acest
om, batut de soarta in perioada urmatoare eliberarii, scapa de iubirea"ilu$ie prin
plecarea din tara a lui Su$; si se pregateste sa"si publice cartile. 8a numai 3< de ani,
persona#ul intelege ca mitul fericirii prin iubire va dainui etern, opera avand un final
deschis si memorabil prin caracterul definitiv atingand astfel monumentalul /daca
dragoste nu e, nimic nu e/.
6i$iunea despre lume a autorului este reliefata in acest roman si prin modul de
individuali$are a persona#ului 6ictor (etrini. 8a fel ca toate romanele subiective,
chipul persona#ului este reali$at dinauntru, in mod subiectiv. Spre deosebire de
/7ltima noapte de dragoste, intaia noapte de ra$boi/, in care perspectiva subiectiva
este generata si la nivelul interpretarii, romanul lui M. (reda este obiectiv in ceea ce
priveste modul de percepere romanesc, persona#ul povestind o intamplare, dand mai
multe interpretari, iar celelalte persona#e avand pareri diferite. a instanta narativa,
6ictor (etrini este un persona# principal, datorita ocurentei din discursul narativ,
sugerat, numele lui fiind inlocuit de sintagma continuta in titlul romanului " /el mai
iubit dintre pamanteni/. !ste si persona# protagonist, sustinand dominant diege$a,
tridimensional, deoarece evoluea$a pe parcursul diege$ei si cu /functia de
repre$entare/ " 8intvelt ", asumandu"si functia narativa. a referent uman, 6ictor
(etrini este profesor universitar intr"un oras transilvanean si autorul #urnalului lucid si
amar, care trebuie sa tina locul spovedaniei dinaintea mortii dictate de un verdict
posibil. 2in paginile lui se incheaga imaginea unui persona# complex, sincer pana la
duritate, care cauta in scris o modalitate de i$bavire. &flat intr"o situatie limita a vietii,
asteptand condamnarea la inchisoare pe viata, el isi regaseste astfel intreaga existenta
condusa de o soarta nemiloasa si atotputernica, asa cum se intampla in marile tragedii
antice. 2in acest punct de vedere, 6ictor (etrini este un persona# tragic. (renumele
primit la bote$ ar fi trebuit sa"i aduca un statut de invingator, dar acesta se lasa
asteptat pana la sfarsitul romanului. a si titlul operei, prenumele este o ironie, (etrini
fiind mereu un mare invins. aracteri$area persona#ului este dominant indirecta,
reali$ata prin prisma faptelor si modului de a vorbi. a eroii camilpetrescieni, (etrini
este un intelectual de elita, iar numeroasele citate si referinte la (laton, Socrate,
Spino$a, ii atesta aceasta calitate. Ganditor profund, asa cum reiese din discutiile
purtate cu prietenul sau, Ion Micu, dar mai ales din numeroasele sale pagini in care
anali$ea$a viata si lumea, 6ictor (etrini este un idealist, pentru el sensul existentei
consta in apararea valorilor ei sacre, traind complexul unei adevarate /caderi/
luciferice. ea dintai dintre acestea o constituie istoria aberanta al carui martor este.
:nest in gandire, si in relatiile cu ceilalti oameni, (etrini nu poate intelege
schimbarile la care asista: inlocuirea marelui filo$of si a altor profesori renumiti in
facultate, condamnarea lui pentru dogme. u toate ca incearca sa re$iste cu stoicism
loviturilor soartei, se simte un instrainat deoarece muncile pe care le face dupa prima
detentie ii anulea$a calitatea de creator. & doua mare revelatie a lui (etrini este legata
de mitul fericirii prin iubire in care se refugia$a. &utocaracteri$area il defineste
definitiv insa + eu sunt omul care isi asuma totul , va afirma intr"o conversatie,
incercand sa"si explice intransigenta fata de ideea compromisului si a coruptiei pe
care ceilalti le accepta cu nonsalanta.
7n al treilea element prin care se reliefea$a in aceasta opera vi$iunea despre lume a
lui M. (reda il constituie infrastructura narativa. &stfel, pana la capitolul al =III "lea
din volumul III, perspectiva narativa este cea homodiegetica, naratorul fiind
intradiegetic, intamplarile fiind povestite la persoana I, de catre cel care a fost eroul
principal al lor. (e parcursul capitolelor al =III"lea pana la =6III"lea, naratiunea este
continuata de iceo, Stefan (op, care relatea$a in po$itie intradiegetica. onform
spuselor lui iceo, (etrini /n"a avut puterea sa scrie decat ce l"a facut fericit/.
Incepand de la capitolul al =6III"lea este reluata perspectiva autodiegetica, naratiunea
fiind arborescenta, lucru ce face posibil proteismul romanului, fiecare intamplare
povestita, generand ample momente de meditatie, avand la ba$a o problema esentiala.
In subtext, este grefata o dimensiune gnomica, romanul fiind o culegere de invataturi
morale. *iparul narativ este cel auctorial, in depo$itie naratorul detinand toate
informatiile asupra evenimentelor anterioare naratiei, discrsul este insa intrerupt
uneori prin fragmente de tipar actorial, cand persona#ul narator da indicii asupra
diege$ei contemporane naratiei. &cest tipar este pre$ent in vi$itele lui iceo si vestile
pe care acesta i le aduce lui (etrini, referitoare la desfasurarea procesului. In tiparul
narativ auctorial, focali$area este neutra sau $ero, naratorul stiind mai mult decat
persona#ele si timpul dominant este imperfect, un timp al rememorarii. )ocali$area
interna sau fixa, cand naratorul stie cat persona#ul si timpul pre$ent este u$itat in
tiparul auctorial.
el de"al patrulea element al textului narativ semnificativ pentru ilustrarea vi$iunii
despre lume a autorului il repre$inta tehnicile narative. In primul rand, in roman,
tehnica dominanta este cea a #urnalului, ba$ata pe memoria involuntara, deoarece
uneori intamplarile nu respecta cronologia. 2e asemenea, pe langa acestea autorul
utili$ea$a tehnici precum : tehnica contrapunctului, unele secvente fiind afectate altor
persona#e, tehnica flash"bac>"ului, romanul deschi$andu"se cu o rememorare a
copilariei sale, 0mise"en"abime/, titlul condensand semnificatia intregului roman prin
sintagma/cel mai iubit dintre pamanteni/ pre$enta intr"o replica a lui Su$;, opera
putand fi intitulata de fapt /cel mai iubitor dintre pamanteni/, increderea incapatanata
a eroului in mitul fericirii, fiind uimitoare.
6i$iunea lui M. (reda despre viata este reliefata in aceasta opera in special prin
conceptiile transmise de persona#ul central, 6ictor (etrini. &cestea sunt sublimate prin
butada scriitorului conform careia 3Scriitorul este omul care isi asuma totul3. M.
(reda, asemenea lui (etrini, este adeptul unui sistem de valori, constienti$and totusi
ca de cele mai multe ori incapacitatea oamenilor de a renunta la acesta are urmari
importante in viata unei persoane : 3ompromisul cu ideile e un lucru tragic3?M.(.@.
2aca romancierul afirma ca in ca$ul in care ar fi pus in po$itia de a alege intre dreptul
de a trai si cel de a scrie ar opta, in orice conditii pentru cel de"al doilea, eroul
romanului, meditand asupra mortii, se pregateste sa dispara, nu inainte de a rememora
si re"evalua cele mai importante etape din existenta sa, apeland la metoda epica a
#urnalului pentru ca experienta sa sa a#unga si la ceilalti.
(rin marimea substantiala, prin complexitatea in raport cu celelalte specii literare
inrudite, prin de$voltarea unei problematici grave, prin modul adanc reflexiv de
abordare a problemelor existentiale pe parcursul diegetic, prin modul de
individuali$are subiectiv, dinauntrul persona#ului, si cel de constructie a discursului
narativ ce presupune echivalenta narator"persona#, /el mai iubit dintre pamanteni/
este un roman total : politic, sentimental, social, de aventuri, de meditatie, de
moravuri, de dragoste...
&cesta avansea$a ideea mitului scriitorului adevarat pledand pentru neacceptarea
compromisului, a neabaterii de la valorile morale, prin insusi destinul autorului, care a
ales eliberarea acestui roman in lume, chiar cu riscul de a fi condamnat defintiv de un
regim absurd si aberant.