Introducere:

Odata cu afirmarea romanului subiectiv citadin, tipologia cu care cititorul se f

amiliarizase n romanele realiste (personaje tipice n situatii tipice, exponentiale
pentru o categorie sociala) este nlocuita de un nou personaj, intelectualul hipe
rsensibil, hiperlucid si hiperanalitic, caracterizat n primul rnd prin experienta
de cunoastere pe care o asimileaza, capabil asadar de drame interioare de ordin
mai ales cognitiv. Unul dintre prozatorii care ilustreaza modernismul lovinescia
n n proza este Camil Petrescu, ale carui romane - Ultima noapte de dragoste, ntia n
oapte de razboi si Patul lui Procust si drame de idei (Jocul ielelor, Act veneti
an, Suflete tari) aduc n prim-plan intelectuali aflati n cautarea absolultului, fi
e n dragoste, fie n ideea de dreptate sociala.
Aparut n 1930, primul dintre cele doua romane citate se nscrie n categoria prozelor
moderniste prin renuntarea la tematica sociala n favoarea unei teme orinetate sp
re interioritatea protagonistului (conditia intelectualului si experientlele sal
e de cunoastere), prin accentuarea realitatilor interioare n dauna celor exterioa
re, prin lipsa de importanta a intrigii, ale carei fapte au ncarcatura doar n masu
ra n care declanseaza revelatii n constiinta personajului. Scris din perspectiva a
ctoriala a naratorului, la persoana I, opera are o structura ce sfideaza cronolo
gia, romanul erotic (capitolele II-VI) reprezentnd o retrospectiva inserata prin
procedeul memoriei involuntare n cadrul romanului de razboi.
Conditia intelectualului:
Conditia de intelectual a lui Stef Gheorghidiu se poate discuta sub mai multe as
pecte. Student si apoi absolvent al Facultatii de Filozofie, el mosteneste de la
tatal sau, fost profesor universitar si gazetar cu reputatie, gustul lecturii s
i spiritul idealist si interogativ. Avnd pasiunea lecturii, traieste n lumea filoz
ofiei, ignornd aspecte ale vietii sociale cotidiene. La facultate este recunoscut
ca fiind unul dintre studentii remarcabili, fiind singurul care si va sustine te
za fara a consulta notite si dovedind astfel stapnirea totala a informatiilor. Nu
n ultimul rnd, spiritul interogativ si dilematic, folosirea unui limbaj ostentati
v neologistic si enuntarea unor fraze cu caracter axiomatic individualizeaza, la
nivel stilistic personajul.
Lecturile si discutarea lor devin o activitate si n viata cuplului: chiar daca n v
remea studentiei Ela l nsoteste la cursurile de istoria filozofiei si de matematic
a doar pentru a petrece timpul alaturi de el, dupa casatorie discutiile celor do
i accentueaza preocuparile constante ale barbatului pentru lectura, spre deosebi
re de lejera superficialitate a femeii. Capitolul E tot filozofie reprezinta o l
ectie a lui Stef tinuta Elei despre intuitionismul bergsonian si despre curentel
e realtiviste din filozofie, Kant reprezentnd lectura preferata a personajului.
Complementar actului lecturii este gestul scrierii si al rememorarii trecutului
petrecut alaturi de Ela. Pentru Gheorghidiu retrairea dragostei ntr-o situatie-li
mita are ca scop ordonarea existentei, depasirea starii de incertitudine, a deze
chilibrului launtric, ceea ce confera actului scrierii o valoare terapeutica. Pe
de alta parte, confesiunea de tip jurnal publicata la ctiva ani de la participar
ea la Primul Razboi Mondial este marturia revelatiei majore a personajului, ce c
onstata inadvertenta dintre continutul mitizant al literaturii despre razboi si
realitatea dramatica a mortii aproapelui, a absurditatii uciderii celuilalt, a p
ierderii libertatii individuale de a actiona.
Statutul de narator-personaj:
Protagonistul romanului Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de razboi de Camil
Petrescu este un narator-personaj ce relateaza experienta de viata la persoana I
, ntr-o maniera subiectiva, fiind necreditabil. Tehnicile moderne prin care se re
alizeaza confesiunea sunt : introspectia (modalitatea specifica prozei de analiz
a psihologica prin care personajul principal si analizeaza trairile sufletesti n c
ele mai mici nuante), autoscopia, monologul interior (dezvaluirea interioritatii
la persoana I), fluxul constiintei (relatarea faptelor sau transcrierea gndurilo
r n ordinea subiectiva n care le reconstituie afectivitatea naratorului), memoria
involuntara (rememorarea unui fapt n urma unei senzatii sau a stimularii unui sim
t, deci neintentionat/programat). Acest tip de narator anuleaza cronologia fapte
lor specfica prozei realist obiective, relatndu-le n functie de subiectivitatea sa
.
O consecinta directa a existentei naratorului-personaj este modificarea raportul
ui dintre acesta si lumea evocata: daca n romanul obiectiv naratorul omniprezent
si omniscient se afla ntr-o postura demiurgica, n romanul de analiza psihologica n
aratorul este un eu central, actor care ofera cititorului propria viziune asupa ce
lor relatate.
Modalitati de caracterizare:
Modalitatile de caracterizare ce compun portretul personajului sunt att directe,
ct si indirecte. Fraze prin care Gheorghidiu se autocaracterizeaza, insistnd asupr
a preocuparii sale exclusive pentru viata interioara sau pentru intelect. Portre
tul sau fizic sugereaza neglijenta si nepasare: Aveam mansetele prea largi si cu
colturile sucite n afara , Nu-mi faceam dect cte un costum de haine pe care-l purtam pn
a se uza . Detestnd iesirile si evenimentele mondene, este constient de nestiinta sa
la dans sau de neglijenta n mbracaminte , atuurile Elei. Pe de alta parte, Gheorghidi
u este constient de caracterul sau inadaptat social, asumndu-si ndrjirea si sarcasmu
l cu care aparam parerile , intoleranta mea intelectuala . Intensitatea dramei interi
oare sporeste pe masura ce personajul devine si obiectul, si subiectul analizei,
conform spuselor lui Gelu Ruscanu: cta luciditate, atta drama . Astfel, monologul in
terior si analiza psihologica permit o sondare a starilor de constiinta, o nteleg
ere a evenimentelor din perpectiva personajului, care si pune permanent ntrebari e
xistentiale: Sunt inferior celorlalti de vrsta mea? n aceleasi mprejurari, altii cum
s-ar fi comportat? .
De asemenea, protagonistul este reflectat si prin replicile celorlalte personaje
: Ela l ironizeaza, numindu-l filozof care pune n toate o patima , dupa cum doamna cu
parul argintiu ntlnita la evenuimentele mondene precum cursele de cai l numeste omu
l cu sensibilitatea nazdravana , atragndu-i atentai ca atata luciditate e insuportas
bila .
Modalitatile indirecte de caracterizare le constituie discutiile, scenele ce au
trezit revelatii n constiinta personajului, gandurile, atitudinile, evidentiate p
rin tehnici moderne precum monologul interior, introspectia, fluxul constiintei.
Doua experiente fundamentale de cunoastere i modeleaza spiritual: cea erotica,in
care idealul iubirii absolute formulat in urma discutiei de la popota este infi
rmat de realitate, si cea legata de razboi, n urma careia Gheorghidiu ntelege ca p
osibila tradare n dragoste a unei femei este incomparabila cu absurditatea mortii
aproapelui, cu durerea pierderii celor dragi, cu ororile razboiului .
nca de la nceputul romanului, tnarul sublocotenent de 23 de ani, nrolat n Regimentul
XX din Muntii Piatra Craiului, si rememoreaza trecutul, fiind prezentat ca un om
preocupat de problematica vietii, n cautarea unor raspunsuri clare la ceea ce l fr
amnta: Eram nsurat de doi ani si jumatate cu o colega de la facultate si banuiam ca
ma nseala . Acesta este nceputul drumului spre cautarea adevarului, Stefan dorind s
a dezlege enigma vietii sale. El se teme de o posibila dezamagire din partea per
soanei iubite, deoarece pentru el iubirea nseamna totul. Personalitatea sa se def
ineste n functie de acest ideal.
Conceptia despre iubire aminteste de idealul lui Pietro Gralla din Act venetian.
Gheorghidiu rosteste fraze din care se deduce ca limbajul colocvial si plin de
clisee al ofiterilor de la popota l irita. El nu vede in iubire un set de reguli
sau compromisuri, nici o ntelegere care se poate usor anula, ci o traire intensa
si refuza si formula superficiala a cui Corabu, adept al despartirii fara regret
e, fara resentimente. Gheorghidiu considera ca orice iubire rerprezinta o comuni
une a spiritelor, o cristalizare n sens sthendalian ce presupune timp si profunzime
, devotament si purificare.
Orgoliul de a fi iubit de una dintre cele mai frumoase studente se concretizeaza
prin mariajul cu Ela. Dispretuirea valorilor materiale l caracterizeaza n scena v
izitei la unchiul Tache, unde rezista cu superioritate afisata ironiilor celor d
oi unchi ai sai legate de proacuparile sale intelectuale si unde dovedeste curaj
ul de a-si afirma raspicat sistemul de valori, chiar si atunci cnd acesta nu coin
cide cu cel al unchiului bogat a carui avere poate fi mostenita. Reactia sa la p
rimirea mostenirii este tipica pentru un individ lipsit de simt pragmatic: o con
sidera asigurarea traiului decent, ceea ce implica dedicarea studiului filozofie
i. Spirit interogativ si nsetat de cunoastere, Stef este inadaptat social si inca
pabil de compromis, trasaturi evidentiate chiar din primul capitol, din timpul s
i de dupa discutia de la popota pe marginea legitimitatii gratierii barbatului c
are si ucisese nevasta adultera. El nu poate accepta banalitatea argumentelor adu
se, limbajul nenuantat, expunerea nensotita de dovezi ale propriei experiente. Al
tadata, calatorind cu trenul, l stnjenesc discutiile din compartimentul vecin desp
re posibila intrare a Romniei n razboi, purtate n acelasi registru bogat n clisee.
Experienta erotica reprezinta o modalitate de autocunoastere: capabil de sentime
nte intense, vaznd n iubire singurul plan al mplinirii sufletesti, este totusi domi
nat de ndoiala si devine victima geloziei, astfel incat romanul erotic este de fa
pt o monografie a indoielii (Constantin Ciopraga), la sfrsitul careia Stef nu este
un nvins dect n masura n care Ela idee a fost infirmata de Ela realitate, n schimb el
gaseste n sine forta de a depasi esecul n dragoste, reorganizndu-si sistemul de va
lori (analogie cu Pietro Gralla).
Experienta razboiului reprezinta pentru el o etapa obligatorie: el declara ca nu
vrea sa lipseasca de la o experienta decisiva pentru interioritatea individului
ca cea a razboiului: Nu pot sa dezertez, caci n-as vrea sa existe pe lume o expe
rienta definitiva, ca acea pe acre o voi face, de la acre sa lipsesc, mai precis
care sa lipseasca ea din ntregul meu sufletesc. Ar avea fata de mine, cei care a
u fost acolo, o suoerioritate care mi se pare inacceptabila. ntreg jurnalul de pe
front reprezinta o confesiune ce demitizeaza razboiul, coborndu-l de pe scena ist
oriei: sunt prezentate lipsurile soldatilor si sentimentele dominante de teama,
frica, incertitudine, revolta mpotriva absurditatii luptei, suferinta provocata d
e moartea aproapelui, pe fundalul unor lupte n care curajul este de fapt o forma
a instinctului de autoaparare. Realitatea exterioara a razboiului este interiori
zata de personaj, caci intereseaza mai ales reflexul conflagratiei n constiinta l
ui Gheorghidiu, pentru care drama colectiva capata accente mult mai dramatice de
ct cea personala.
Cedarea averii si divortul pe care Ela l accepta reprezinta finalul deschis al ro
manului si totodata dovada fortei launtrice a personajului, care depaseste esecu
l n dragoste si renunta la trecut.
ncheiere:
Prin personaje precum Stef Gheorghidiu sau Pietro Gralla, Camil Petrescu creeaza
tipul intelectualului inadaptat social, hiperlucid si hiperanalitic, cautator a
l absolutului n dragoste, infirmat de realitatea ale carei compromisuri le refuza
. Prin urmare, nlocuirea personajelor tipice n situatii tipice cu personaje autore
felexive, preocupate cu precadere de viata lor launtrica, ignornd legile realitat
ii sociale, reprezinta unul dintre elementele definitorii ale prozei moderne de
analiza psihologica.