SUBIECTUL 4

Trasaturi ale eroinelor comice din teatrul lui I.L. Caragiale

ZOE TRAHANACHE – ,,O scrisoare pierduta”

 Femeia voluntara, tipul cochetei, al adulterinei ,“o dama mare in politica de provincie”;
sotia batranelului Trahanache
 Nu are drept de vot, nu detine nicio functie in partid insa influenta pe care o are se
manifeste pe alte cai
 Un personaj aparte la nivelul piesei : ea si Fanica nu sunt prosti, nu sunt inculti (Zoe e
singurul personaj feminin din piesa si cea mai stilata dama din comediile lui Caragiale)
 Zoe il iubeste pe Stefan (este amanta lui de 8 ani de zile) dar nu e dispusa sa renunte la
statutul social pentru a fugi in lumea cu acesta: negasind alta solutie si induiosat de
“spectacolul” lui Zoe, Tipatescu ii propune sa fuga impreuna; raspunsul ei este cel
rational: “Dar la tine te-ai gandit? Dar la bietul Zaharia?”
 Actioneaza impulsiv si contradictoriu, face orice pentru a smulge scrisoarea santajistului
 Zoe Trahanache, “sotia celui de sus” – cea de-a doua sotie a fruntasului politic – Zaharia
Trahanache; singura femeie intr-o piesa despre viata politica a unui judet, in vremea
votului cenzitar, ea neavand drept de vot, ii promite lui Catavencu: “eu te aleg, eu si
barbatul meu.”, afirmatie care sugereaza puterea de convingere, capacitatea de a influenta
deciziile barbatilor care conduc – acest lucru facand din ea o eroina reprezentativa in
comediile lui Caragiale; plasarea numelui la sfarsitul listei cu Persoanele nu sugereaza
lipsa puterii intr-o lume a barbatilor, ci capacitatea de a-i manipula asemenea unui
papusar marionetele.
 In ciuda vaicarerilor, a lesinurilor, dar si a faptului ca e considerata o dama “simtitoare”,
toti protejand-o in vederea acestei aparente sensibilitati, este in realitate femeia stapana
pe sine, care stie foarte bine ce vrea si care ii manipuleaza pe toti in functie de propriile
dorinte. Desi face parade de iubire pentru Tipatescu si de sacrificiile ei (“Omoara-ma pe
mine care te-am iubit, care am jertfit tot pentru tine…”, ii reproseaza ea prefectului
incercand sa-l determine sa sustina candidatura lui Catavencu), dincolo de aparente, in
acest cuplu femeia este polul rational, puternic si care detine controlul asupra relatiei.
  Crispata, incordata, pe parcursul intregii comedii, Zoe devine la sfarsitul piesei,cand orice
motiv de ingrijorare dispare, generoasa, fermecatoare, “ o dama buna”
 Odata ce intra in posesia scrisorii, Zoe devine triumfatoare, se comporta ca o doamna, isi
recapata superioritatea la care renuntase pentru scurt timp, face promisiuni linistitoare
pentru ceilalti, in timp ce Tipatescu se retrage ca si mai inainte in umbra ei.
 Una dintre cele mai reprezentative imagini ale acestui personaj au fost aduse pe scena de
Mariana Mihut, spectacol in regia lui Liviu Ciulei.
 sotia lui Trahanache – prezidetul Comitetului permanent, Comitetului electoral,
Comitetului Scolar, Comitetului Agricol si al altor comitete si comitii, dar si amanta lui
Tipatescu, prefectul orasului, de 8 ani de zile = ADULTER
 personaj principal, status indus de prezenta ei in mai mult de jumatate din scenele piesei
 profilul ei nu se poate contura in afara triunghiului conjugal
 tipuri de relatii: ptr. Prefect – Zoe, ptr politist – Coana Joitica
 didascalia „Toti o ingrijesc” – denota statutul: varful piramidei, adevarata autoritate
operativa a piesei
 „doamna de fier a Judetului” – precizia intrebarilor, singura ce are capacitatea de a sesiza
clar situatia, dar mai ales gravitatea urmarilor
 Fire cameleonica: de la Zoe, om politic – rece si calculata, Zoe – femeia fragila, sensibila,
lipsita de aparare, se autositueaza in spatele barbatului si asteapta ocrotire de la el
 comportament ce oscileaza intre colerie si sangvinie – nu are vreo evolutie spectaculoasa
de-a lungul piesei
 nu are drept de vot, dar influenta ei este asupra tuturor
 cea mai stilata dama a lui Caragiale
 impulsiva si contradictorie
 Manipuleaza – este papusarul intregii piese, se da sensibila – lesina
 devine o dama buna in final

ANCA – „Napasta”
 sotia lui Dragomir (carciumar), fosta sotie a lui Dumitru Cirezarul (ucis)
 Dragomir a ucis pe intaiul sot al Ancai, din dragoste, apoi a luat in casatorie pe sotia
mortului. Aceasta a trait 9 ani cu ucigasul, insa pentru ce? Numai pentru a strange
documente de culpabilitate. Dupa 9 ani ura ei e tot asa de nestinsa si e in stare a simula
dragostea pentru un invatator spre a-l indemna pe acela sa omoare pe Dragomir. Se iveste
insa alt prilej – nebunul Ion se sinucide si Dragomir e dat de Anca pe mainile justitiei cu
putin inainte de a se declara prescriptia pedepsei.
 Anca nu-i mai mai sanatoasa sufleteste decat Ion. Boala ei este specific feminina, Anca a
pierdut emotiile cordiale, pastrand pasiunile negative: ura, razbunarea.
 Anca isi inchipuie ca mortul ii porunceste sa-l razbune, se fixeaza in aceasta misiune,
fara a filosofa. Daca ar medita, ar intelege ca iubirea si crima se amesteca la Dragomir,
ca e un simplu om, victima a unei fatalitati
 Se casatoreste cu Dragomir pentru a-l sili, de-a lungul convietuirii lor, sa se dea de gol si
sa-l poata pedepsi
 Anca e curtata de invatator, dar nu mai poate iubi pe nimeni, orbita de dorinta razbunarii
 Femeia ii manipuleaza pe cei doi (Dragomir si Gheorghe, invatatorul), ca si pe Ion cand
isi face aparitia, combinand tot felul de scenarii menite a-i satisface dorinta de razbunare.
 Dupa ce se vede razbunata, ii striga lui Dragomir care se rugase pentru iertare,
declarandu-i ca din iubire pentru ea ii ucisese barbatul: “Sa te iert! D-aia te-am rabdat
langa mine, d-aia am umblat eu atata vreme sa te aduc aici, ca sa te iert? “(Rade)
 In final, inainte ca oamenii sa-l ia pe Dragomir, aceasta cere un moment singura cu el:
“Dragomire, uita-te la mine: dupa fapta rasplata si napasta pentru napasta!”
 Anca, vazuta ca un personaj din tragedia antica, a parut neverosimila intr-o literatura care
nu daduse nicio Medee si nicio Fedra. Chiar si Vitoria Lipan pare mai umana, mai blanda
in tenacitatea cu care isi urmareste scopul.
 “Nu numai ca nu este nimic etic in Anca, dar patima ei razbunatoare este mai degraba
obsesie decat suferinta. Nu poate fi compatimita. E un caz pathologic, nu unul tragic, in
sens nobil. “ – Nicolae Manolescu
 Rol remarcabil facut de: Dorina Lazar (film in regia lui Alexa Visarion)
VETA –,, O noapte furtunoasa”

 sotia lui Jupan Dumitrache, sora Zitei, amanta lui Chiriac

 sora mai mare, lucru ce reiese si din tonul conversatiei celor doua
 Veta citeste poeti romani, are preocupari casnice – coase, tine gospodaria,
foloseste limbaj fara fratuzisme – spiritul aventuros – relatia cu Chiriac, care este
aproape conjugala
 este casatorita cu Jupan Dumitrache de mai bine de un an – caci de un an de zile il
inseala cu Chiriac
 tipica gospodina instarita de mahala, mai mult banala decat vulgara, lipsita de
mondenitate – la iunion se plictiseste
 singurul personaj ce nu face apel la jargon, personaj egocentric, interesat numai
de sine si propria lume
 cea mai sincera, stie exact ce si cine e si nu vrea sa schimbe nimic
 il iubeste sincer pe Chiriac, dar nu este dispusa sa faca nicio concesie pentru
acesta, oricat de sincere ar fi declaratiile pe care le face amantului
 are o doza de discretie si bun-simt
 ia in serios framantarile de gelozie

ZITA – „O noapte furtunoasa”

 sora Vetei, cumnata lui Jupan Dumitrache, fosta sotie a lui Ghita Tircadau
 de ea se indragosteste Rica Venturiano
 sora mai mica, mai zvapaiata, mai emancipata a Vetei
 a primit educatie la pension, citeste romane frantuzesti de proasta calitate, are
simtul declaratiilor dramatice, dar si pe cele ale aventurii
 „fata frumoasa, modista si invatata si trei ani la pension” – comportament de
cocheta, are gustul libertatii si inclinatia catre modern este vizibila prin limbajul
presarat cu multe neologisme
MITA BASTON - ,,D’ale carnavalului”

 iubita lui Mache razachescu si amanta lui Nae Girimea

 bolnava de dorul amantului caruia ii scrie un bilet, a carui pierdere declanseaza
intreaga actiune
 neclintita in hotararea de a-l intalni pe Nae
 are spirit razbunator – scena cu Pampon
 posesiva si ambitioasa, chinuita de gelozie, sentiment ce nu o lasa sa doarma
 hotarata sa il omoare pe Nae cu sticluta de vitrion
 tot ea e cea care defineste relatia cu Nae: „Amantul meu, fidelul meu amant,
caruia eu i-am fost intotdeauna fidea”
 caracterul ei violent iese la iveala atat prin replici, cat si prin actiunile sale
 spirit de disimulare – reuseste sa il pacaleasca pe Cracanel la bal
 „republicana, electrica ploiesteanca” – Nae
 numele este semnificativ: Mita – nume de alint, presupune afectiune, Baston –
rigiditate, autoritate, inflexibilitate

DIDINA MAZU – „D’ale Carnavalului”

 iubita lui Pampon si amanta lui Nae Girimea

 suspicioasa, are mereu impresia ca este recunoscuta
 fire sensibila si recunoaste ca e speriata in principal de un eventual scandal in
gazete
 isi apara statutul de iubita, in fata rivalei si riposteaza cu violenta
 antiteza cu Mita – la ea putem gasi o anume eleganta si feminitate, care la Mita
lipsesc cu desavarsire
 tipul cochet si al adulterinei, plictisita de viata monotona pe care o duce
 MAZU, numele ei – inseamna miza, adaos, supliment, cantitate pontata intr-un
joc de carti
  femeie de lume, cu oroare de compromitere, de scandal, are sarm, iar in relatie cu
Mita, nu ataca, doar se apara

COANA EFIMITA – „Conu Leonida fata cu Reactiunea”

 cea de-a doua sotie a lui Leonida, confidenta totala, admirativa integral, cu bun
simt feminin, singura femeie cu instinct senzual ce a scazut treptat
 numele ei are ecouri de mahala
 ignoranta, dar asculta cuminte si din cand in cand mai pune cate o intrebare naiva,
au bun simt si formeaza un cuplu comic foarte reusit
 isi admira sotul neconditionat, il stimeaza in sensul conventiei sociale
 fire „nevricoasa” – se sperie noaptea de chiotele si focurile de arma ale
petrecaretilor, participa la baricadarea usii și este de acord cu Leonida de a fugi la
Ploiesti cu trenul, dar se dovedeste a fi mai curajoasa ca Leonida
 se lasa condusa de sotul sau, replici contradictorii si chiar derutante

SAFTA – ,,Conu Leonida fata cu Reactiunea”

 personaj secundar, apare doar la final

 chemata de Efimita sa faca focul de dimineata, ea dezleaga misterul si ii scoate
din nedumerire pe amandoi: bacanul din colt a facut masa mare si oamenii au
chefuit toata noaptea
 tipul servitorului – ea este cea care explica cititorilor evenimentele