Sunteți pe pagina 1din 4

NICHITA STANESCU - Universul poetic

Nichita Stanescu s-a impus ca unul dintre cei mai interesanti si valorosi creatori de poezie
moderna; ca o recunoastere a valorii creatiei sale, i s-a conferit in !"#, la $iena, premiul
Herder, iar in !%&, in Iu'oslavia, premiul (Cununa de Aur()
Nichita Stanescu este mai interesat, mai emotionat de idee decat de sentiment)
Calea care sa-i satisfaca nevoia de si'uranta ducea spre disciplinele ri'uroase ale
spiritului, spre 'eometrie si *zica) Critica literara considera ca de la Ion +ar,u, poezia
romaneasca nu a mai cunoscut o asemenea capacitate de a,stractizare ca in cazul lui
Nichita Stanescu)
-oetul s-a situat intr-o ascendenta (no,ila(. prin tendinta de a a/un'e pana la esenta
liricului, el se apropie de Eminescu si +la'a; prin forta inovatiei la nivelului lim,a/ului
artistic, se apropie de Ar'hezi; prin capacitatea de incifrare a mesa/ului in formule de
ma0ima a,stractizare, se apropie de Ion +ar,u)
Criticul Eu'en Simion de*neste poezia lui Nichita Stanescu (poezia poeziei() Stanescu
insusi a*rma. (poezia nu este numai arta, este insasi viata, insusi su1etul vietii()
2e-a lun'ul intre'ii sale creatii se distin' incercari de a de*ni conceptia sa despre
cunoastere prin arta, despre echili,rul dintre continutul si forma poeziei, despre relatia
poetului cu cuvantul) -oezii pe aceasta tema. (Ars poetica(, (Arta poeziei(, (Arta poetica(,
(Arta scrisului(, (Autoportret(, (-oezia(, (-oetul ca si soldatul(, (Cautarea tonului(,
(-oetul(, (Tonul(, (Tim,rul()
Nichita Stanescu demonteaza elementele artei, pe care le reaseaza dupa o ordine
proprie) In poemul (Nod 33(, poetul incearca sa lamureasca, sa descifreze aceasta ordine
proprie. (Am 'andit un mod atata de dulce 4 2e a iz,i doua cuvinte 4 2e parca iar,a verde
ar in1ori 4 Iar 1orile s-ar ier,i)()
-rima etapa - 5irica sentimentelor, adolescentina, in care predomina idealurile romantice,
su,iectul cunoasterii este eul liric in /urul caruia se circumscrie lumea reala)
In primele doua volume 6(Sensul iu,irii(, (7 viziune a sentimentelor(8, ma/oritatea
poeziilor sunt de dra'oste, erosul este un prile/ de a comunica framantatele intamplari
alre *intei interioare, care sunt mai puternice decat ale conditiei *zice date)
Iu,irea produce o senzatie de plutire, z,orul se naste din dra'oste ca o coloana a
in*nitului intre pamant si cer)
In poezia (Cantec(. (2u-ma, fericire, in sus si iz,este-mi 4 Tampla de stele, pana cand 4
5umea mea prelun'a si in nesfarsire 4 Se face coloana sau altceva 4 9ult mai inalt si mult
mai curand)(, starea de iu,ire e starea din afara incertitudinii, este (cantecul de iz,anda a
sunetului si a luminii() Iu,irea este o stare lirica comple0a, este o iesire din somn, motivul
fundamental *ind cel al rasaritului. (Soarele salta din lucruri stri'and 4 Clatina muchiile
surde si 'rave)( 6(7 calatorie in zori(8)
A doua etapa - 5irica necuvintelor, maturitatii creatoare incepe cu volumul (2reptul la
timp() $izionalismul lui Nichita Stanescu se a,stractizeaza, viziunea asupra spatiului si
timpului se schim,a)
-oemul (En'hidu( este un poem despre moarte)
-ierzandu-si prietenul En'hidu, uriasul :hil'ames descopera sentimentul mortii,
necunoscut pana atunci) -oetul, din perspectiva a,stracta a durerii da o de*nitie afectiva
a timpului. (trecerea durerii in trecerile timpului() Timpul este o a,senta care creaza si o
creatie care nu se poate numi. (Ceea ce nu e, fara de mar'ini este 4 -retutindenea
calatoreste, pete mari intalnind 4 Carora Timp le spun 4 ;)))< 4 Ceea ce nu e, fara Timp este,
ca amintirea 4 E asemenea vazului mainilor 4 Asemenea 4 Auzului ochilor()
9iturile nu apar doar cu sensurile lor initiale, cu sunt un prete0t pentru a transmite o
stare lirica comple0a) In poemul (En'hidu( este un prete0t pentru a comunica durerea
'enerata de scur'erea ireversi,ila a timpului, scur'ere care inseamna moarte)
In poemul (Catre :alateea(, poetul reinvie mitul :alateei, care este atat opera cat si
femeia neinduratoare) Creatorul modern cere indurarea de a * de la cea creata de el)
$olumul ( Ele'ii( este considerat cea mai ,una carte a lui Nichita Stanescu) -oetul
dezvolta un numar de raporturi care delimiteaza poezia si e0istenta poetului) -unctul de
plecare este criza de natura e0istentiala pe care poetul incearca sa o depaseasca prin
meditatie) Stilul acestor poezii este solemn si ermetic, e0) (Ele'ia intaia(. (Totul este
inversul totului 4 Spune Nu doar acela 4 Care il stie pe 2a 4 Insa el care stie totul 4 5a Nu si
la 2a are foile rupte( 6Nu poti ne'a ceva ce nu cunosti; pe masura ce cunosti mai mult
esti mai constient de relativitatea lucrurilor sale8)
2e fapt, ele'iile sunt (de*nitii( *loso*co-lirice ale unor concepte fundamentale ale
e0istentei poetului) In ele'ii tema este suferinta de diviziune, tan/irea dupa unitate.
(2urere a ruperii in doua a lumii 4 Ca sa-mi patrunda prin ochii, doi 4 2urere a ruperii in
doua a sunetelor 4 5umii, 4 Ca sa-mi loveasca timpanele, doua( 6(Ele'ia =(8) >efacerea
unitatii primordiale nu este posi,ila pana cand poetul nu va sti lim,a ier,ii, a sam,urilor,
a stelelor)
In (Ele'ia a ?-a(, poetul isi e0prima dorinta de a atin'e prin intermediul 'andirii poetice
neauzul, nevazul, ne'ustul, nepipaitul, deci de a e0prima ine0prima,ilul) Spiritul sufera
de ceea ce nu poate cuprinde, de imposi,ilitatea de a materializa imaterialul. (2ar eu nu
sunt ,olnav) Sunt ,olnav 4 2e ceva intre auz si vedere 4 2e un fel de ochi, un fel de ureche
4 Neinventata de ere)() Aceasta aventura spirituala se incheie prin acceptarea realului,
prin intoarcerea la lumea fenomenala)
In ultima ele'ie, poetul e0prima intoarcerea propriul pamant. (A * in launtrul
fenomenelor, mereu 4 In launtrul fenomenelor 4 A * samanta si a te spri/ini 4 2e propriul
tau pamant() -oetul reia aceasta tema in volumele urmatoare, (Alfa( si (7ul si sfera()
In volumul (5aus -tolemei(, cele doua cai de cunoastere poezia si matematica, care apar
si in lirica lui +ar,u tind sa *e reduse la lim,a/ul unic initial si initiatic) -rincipala tema a
acestui volum este refacerea sim,olurilor)
In volumul (Necuvintele(, poetul a,ordeaza o alta perspectiva a lucrurilor si anume
privirea din afara intr-o intentie noua de stapanire a universului) -oezia este (ochiul care
plan'e, lacrima celui care tre,uie sa *e fericit()
In ultima etapa, numita lirica fri'ului, tema fundamentala este moartea) $olumele de
poezii din aceasta etapa sunt (9aretia fri'ului(, (Noduri si semne(, (Epica 9a'na(,
(7perele imperfecte() 9oartea este o e0perienta limita, insemnand intoarcerea in mit, in
necuvant) 9oartea este o incheiere metaforica a aventurii spirituale a eului poetic in
spatiul cunoasterii)
Criticul literar Aurel 9artin consemna ca universul liricii lui Nichita Stanescu este (o
padure de sim,oluri() Ca toti marii poeti, Nichita Stanescu a fost fascinat de esente, de
ceea ce e0prima sau ascunde fenomenalul) -oetul a incercat sa patrunda dincolo de
lumita cunoasterii, descoperind ca tainele nu se lasa invinse, nu-si divul'a nucleul intim)
-oetul a avut insa vocatia de a patrunde impenetra,ilul, de a-si inchipui realitati
inde*ni,ile) 2e aici frecventa in voca,ularul sau a cuvintelor construite cu pre*0ul ne,
acestea valori*cand simultan o a*rmatie si o ne'atie)
Intrea'a sa lirica penduleaza intre polii centralizatori, intre da si nu, intre lumina si
intuneric, intre iluzie si real, intre stare de ve'he si stare de vis)
9odernitatea si valoarea liricii sale rezida in viziunea poetica ori'inala si in lim,a/ul
poetic) -oetul confera cuvantului independenta, considerandu-l creator de lumi. (Numai
cuventele z,urau intre noi 4 Inainte si inapoi, 4 $arte/ul lor putea * aproape zarit 4 ;)))< 4 Ca
sa privesc iar,a inclinata de 4 caderea unui cuvant() 5im,a/ul sau poetic este a,stract,
,azat pe metafora si para,ola)
In volumul (Cartea de recitire(, poetul distin'e trei moduri de a crea poezia.
- fonetic - ,azat pe sonoritatea sunetelor, pe aliteratie
- morfolo'ic - ,azat pe mo,ilitatea cuvantului, la fel ca la Ar'hezi
- sintactic - ,azat pe constructiile sintetice ca in cazul lui +ar,u)
Nichita Stanescu e0perimenteaza un lirism semantic prin cultivarea sim,olurilor
e0istentiale) El realizeaza mutatii de sens prin consstructii sintactice aparent a,surde,
prin schim,area valorii 'ramaticale a cuvintelor 6vazul mainilor8)
5a nivelul e0presiei poetice, poezia lui Nichita Stanescu este o tesatura de noduri si
semne) Semnul este sensul conventional al cuvantului, iar nodul este nucleul semantic al
cuvantului poetic)