Sunteți pe pagina 1din 6

Ioan Slavici (1848-1925).

Este unul dintre cei mai mari scrii-tori ardeleni si clasic al


literaturii romane alaturi de Eminescu, Creanga, Caragiale. S-a nascut la Siria, a studiat la
erlin si !iena "ara a-si #nali$a studiile . % cola&orat la revista Convor&iri literare condusa
de 'itu (aiorescu si la $iarul 'im)ul din ucuresti. *)era + a scris nuvele adunate-n
di"erite volume (nuvele din )o)or), amintiri ( Inc,isorile mele , -umea )rin care am
trecut ), romanul (ara .
% in#ntat revista !atra im)reuna cu .eorge Cos&uc si I.-.Caragiale.
* mare valoare literara a re)re$entat nuvela (oara cu noroc in care este oglindita
societatea ardeleneasca de la s"arsitul secolului al /I/-lea si ince)and cu secolul al //-lea
avand ca tema de$umani$area )rin ina&utire.
0uvela este creatie e)ica culta, in )ro$a de intindere medie, mai mica decat romanul dar
mai mare decat sc,ita sau )ovestirea cu un singur #r e)ic si numar redus de )ersona1e.
%ccentul este )us )e trasaturile )ersona1ului si )e evolutia acestuia. %ctiunea )oate #i
im)artita )e momente ale su&iectului, )ers)ectiva narativa se caracteri$ea$a de o&icei
)rin naratiune la )ersoana a III-a, naratorul #nd omniscient si omni)re$ent.
E2ista mai multe ti)uri de nuvele, acestea se caracteri$ea$a du)a tematica + istorice,
)si,ologice, naturaliste. In "unctie de curentul literar caruia le a)artin, nuvelele )ot #i
romantice, realiste, )o)oraniste, etc.
(oara cu noroc este o nuvele realista, )si,ologica, )re$entand as)ecte din societatea
ardeleneasca de la ince)utul secolului al //-lea, in acelasi tim) accentul este )us )e
anali$a )si,ologica a )ersona1ului )rinci)al care se degradea$a su& )uterea &anului.
0uvele moara cu noroc de Ioan Slavici a a)arut in volumul de de&ut 0ovele din )o)or ,
din 1881 si s-a &ucurat de o larga a)reciere critica. Ioan Slavici construieste o o)era
literara &a$ata )e cunoasterea su3etului omenesc, cu un )uternic caracter morali$ator
conce)tia lui #ind un argument )entru iu&irea de oameni.
Com)o$itia si structura nuvelei
0uvela este realista, de "actura clasica, avand o structura viguroasa unde #ecare e)isod
aduce elemente esentiale si a&solut necesare )entru #rul e)ic, con3ictul se des"asoara
liniar si ascendent, "a)tele #ind distri&uite in cele 14 ca)itole res)ectandu-se ordinea
cronologica a des"asuririi actiunii si sunt integrate de cuvintele rostite de &atrana la
ince)utul si #nalul o)erei + omul sa #e multumit cu saracia sa, caci, daca e vor&a, nu
&ogatia ci linistea coli&ei tale te "ace "ericit si -Se vede c-au lasat "erestrele desc,ise 567
Simteam eu ca nu are sa iasa &ine8 dar asa le-a "ost dat . Con3ictul social si )si,ologic se
des"asoara intre aceste doua )lanuri etice, relie"and un destin tragic )revi$i&il a3at in
c,iar )ro"un$imile su3etului omenesc.
Constructia su&iectului
%ctiunea nuvelei se de#neste )rintr-o constructie e)ica riguroasa, un singur )lan narativ,
care se re"era la de$umani$area lui .,ita din cau$a lacomiei )entru &ani, o intriga &ine
evidentiata &a$ata )e valorile morale si setea nesta)anita de im&ogatire, in cadrul careia
se mani"esta un con3ict interior ()si,ologic) si unul e2terior (social).
Con3icte + intre .,ita si -ica Samadaul, intre .,ita si %na, intre -ica Samadaul si arendas,
intre -ica si 9intea.
9ers)ectiva narativa este )re$entata de naratorul omniscient si omni)re$ent si de
naratiunea la )ersoana aIII-a a unor "a)te verosimile, la care )artici)a )ersona1e )utine,
dar constituie solid, cu )uternice trasaturui de caracter motivate de #rea si structura
morala a #ecaruia dintre ele.
(odalitate narativa se remarca, deci )rin a&senta marcilor "ormate ale naratorului, de
unde reiese distantarea acestuia de evenimente.
'ema o constituie consecintele ne"aste )e care lacomia )entru &ani o e2ercita asu)ra
individului, ,otarandu-i destinul )e masura a&aterilor de la )rinci)ile etice "undamentale
ale su3etului omenesc. -a &a$a ei se a3a convingerea autorului ca goana du)a &ani
$druncina ti,na si amaraste viata omului, generea$a numeroase rele, iar in cele din urma
duce la )ier$anie.
Inci)itul nuvelei il constituie "a)tul ce se va dovedi )rovidential, rostit de &atrana soacra a
lui .,ita, atunci cand a3a de intentia ginerului de a lua in arenda ,anul (oara cu noroc + -
*mul sa #e multumit cu saracia sa, caci, daca e vor&a, nu &ogatia, ci linistea coli&ei tale
te "ace "ericit .
(omentele su&iectului +
E2)o$itiunea
Ci$mar de meserie, .,ita se saturase sa car)easca ci$mele oamenilor , mai ales ca
acestia o&isnuiau sa um&le toata sa)tamana in o)inci ori desculti, iar daca :umineca e
noroi, isi duc ci$mele in mana )ana la &iserica . ;elatiile tem)orale si s)atiale + S)atiul
actiunii este real, o $ona geogra#ca din %rdeal, la ,anul (oara cu noroc, a3at la o
rascruce )e unde treceau turme de )orci s)re si dins)re Ineu, loc im)ortant )entru
a"aceri si comert. (utandu-se la (oara cu noroc cu sotia, soacra si cei doi co)ii, .,ita
devine re)ede cunoscut de drumetii mai um&lati , a"acerile mergeau &ine. %na este
tanara si "rumoasa , "rageda si su&tirica , s)intena si mladinoasa il iu&ea )e &ar&atul ei,
inalt si s)atos , se intelegeau &ine si erau "ericiti. 9orcarii cu a)ucaturi )rimitive, #orosi la
in"atisare, &anditii, sta)ani de turme sau ,otii si ucigasii )latiti, alcatuiesc lumea ce se
)erinda )e la (oara cu noroc.
Intriga +
Ince)e odata cu a)aritia la ,an a lui -ica Samadaul, un sim&ol al raului , des)re care
.,ita a3ase ca, desi tot )orcar si el , est<e om cu stare, care )oate sa )lateasca grasunii
)ierduti ori )e cei "urati . :e "rica lui -ica tremura toata lunca , deoarece era om as)ru si
neindurat , care stia toate in"undaturile, cunostea )e toti oamenii &uni, dar mai ales )e
cei rai . 9orcar )rice)ut, el recunostea urec,ea grasunului )ri)asit si in oala cu var$a , dar
discret si tacut in )rivinta tre&urilor care nu-l )riveau in mod direct
-ica a cerut, autoritar, sa a3e cine e carciumarul, caruia i se )re$inta cu agresivitate + -Eu
sunt -ica Samadaul =... multe se $ic des)re mine, si dintre multe, multe vor # adevarate si
multe scornite. El accentuea$a "a)tul ca este )ericulos - nimeni nu cutea$a sa "ure, &a sa-
l "ereasca :umne$eu )e acela, )e care as crede ca-l )ot &anui - si ii )retinde lui .,ita sa-l
in"orme$e des)re tot ce se intam)la, cine um&la )e drum, cine trece )e aici, cine ce $ice
si cine ce "ace . .,ita este co)lesit de ganduri negre, )entru ca simte )ericolul care-l
)andeste daca se su)une lui -ica, dar si riscul si mai mare daca-l re"u$a.
:es"asurarea actiunii +
Con#ctul )si,ologic se am)li#ca tre)tat, )e masura ce .,ita se im)lica in a"acerile
necinstite ale lui -ica, .,ita isi cum)ara doua )istoale, isi ia inca o sluga, )e (arti, un
ungur inalt ca un &rad si doi catei, )e care-i )une in lant ca sa se inraiasca. %na vede ca
&ar&atul ei este ingandura, se instrainea$a de ea si de co)ii, se "acuse tot mai ursu$ , se
enerva din nimic, nu mai $am&ea ca mai >nainte , iar ea se temea sa-l intre&e ce are,
deoarece el se mania cu usurinta.
.,ita isi da seama ca la (oara cu noroc nu )utea sa stea nimeni "ara voia lui -ica , iar el
isi dorea sa stea aici numai trei ani, sa ma )un )e )icioare si, )entru )rima oara, el se
gandeste ca ar # "ost &ine sa n-ai&a nevasta si co)ii si sa )oata s)une + 9rea )utin imi
)asa = . -acom de &ani , .,ita este gata sa-si )una )e un an, doi, ca)ul in )rime1die ,
enervandu-se ca se simte legat )e de o )arte de "amilie, )e de alta de Samadau.
!enit la ,an, -ica a mangaiat cainii, s)re dis)erarea lui .,ita, care-si da seama ca este
total li)si de a)arare. -ica ii da carciumarului semnele turmelor lui si-i )orunceste lui
.,ita sa-i s)una ce turme treceau )e acolo, cum arata )orcarul, ca de nu mi "ac rand de
alt om la (oara cu noroc . %nei ii )area om rau si )rime1dios , mai ales ca il vedea )latind
mai mult decat consuma.
9e la ,an se a&ateau din ce in ce mai des 1andarmii de la Ineu, si dintre toti, lui .,ita ii
)lacea de ca)itanul 9intea, singurul cu care carciumarul ar # indra$nit sa vor&easca mai
)e "ata .
%)roa)e de S".:umitru, -ica soseste la ,an im)reuna cu u$a-;u)ta, cu Saila oarul si cu
;aut, sta de vor&a cu oamenii in carciuma si-l intrea&a )e .,ita daca stie cand vine
arendasul evreu du)a c,irie, a)oi vrea sa 1oace cu %na, iar .,ita o indeam-na + ?oaca,
muiere 8)arca are sa-ti ia ceva din "rumusete , dar candi si vede nevasta im&u1orata de
)lacerea 1ocului iar )e -ica strangand-o in &rate si sarutand-o, .,ita #er&ea in el ros de
gelo$ie si ranit in orgoliul de sot. Samadaul ramasese la (oara cu noroc )entru ca are o
vor&a cu arendasul , dar noa)tea, tre$ita de latraturile cainilor, %na il vede venind la ,an
dins)re @undureni. % doua $i, 9intea le s)une ca noa)tea trecuta, arendasul "usese
)radat, &atut de a&ia se mai tinea in )icioare si ca acestuia i se )aru ca , desi avusese
"etele aco)erite, unul dintre cei doi tal"ari ar # "ost -ica. .,ita ii s)une lui 9inte aca -ica
dormise la ,an si ca nu )lecase nicaieri, ci a&ia in dimineata aceea )arasise ,anul. In
drum s)re Ineu, 9intea ii destainuie ca "usese tovaras cu -ica, "urasera niste cai si
"usesera inc,isi im)reuna, a)oi se certasera atat de tare, incat el il uraste de moarte si
1ura ca se va s)an$ura daca im)lineste )atru$eci de ani si nu o sa-l dovedeasca )e -ica.
-a ,an soseste o doamna im&racata-n doliu cu un co)il, intr-o trasura &oiereasca trasa de
trei cai si cu un "ecior )e ca)ra, langa vi$itiu. %c,itand consumatia, "emeia ii da %nei o
&acnota ru)ta la un colt si, la rugamintea ,angitei de a-i da alta, tanara scoate $am&ind o
)unga mare si )lina de ,arti noi noute, luo una dintre ele si i-o dete, a)oi se gati de
)lecare .
-a Ineu,.,ita de)une marturie mincinoasa, el 1ura )e )ane si )e sare ca nu stia de ce
Samadaul il cauta )e arendas si declara ca -ica a stat toata noa)tea la carciuma .
Intorcandu-se cu 9intea la ,an, gasesc )e drum casura &oiereasca "ara cai, )e iar&a vad
un co)il mort, iar s)re mie$ul no)tii, 1andarmii gasesc cadavrul unei "emei tinere,
im&racate in negru si un &ici, cu care ii "usese legate mainile. iciul era al lui -ica, 9intea
il cunoaste &ine, iar acasa la u$a- ;u)ta este gasita o )arte din argintaria "urata de la
arendas.
9rocesul are loc la *radea-(are si marturiile tuturor duc s)re sacri#carea lui u$a-;u)ta
si Saila oarul care au "ost si condamnati )e viata. :u)a )roces, .,ita se simte "oarte
vinovat )entru ca 1urase stram& si s)use, cu lacrimi in oc,i + Iarta-ma %no = 567 Iarta-ma
cel )utin tu, ca ci eu n-am sa ma iert cat tim) voit rai )e "ata )amantului . (acinat de
remuscari, .,ita isi com)atimeste co)ii Sarmanilor mei co)ii, 567 voi nu mai aveti, cum
avusesra )arintii vostri un tata om cinstit. 567 'atal vostru e un ticalos . Slavici reali$ea$a
o anali$a )si,ologica )ro"unda a lui .,ita, "ramantarile interioare, $&uciumul si setea
)entru &ani devin din ce in ce mai c,inuitoare.
9rima intalnire a lui .,ita cu -ica du)a )roces, este in"ricosatoare )entru carciumar.
Samadaul ii vor&este des)re dulceata )acatului si-i relatea$a cum a in"a)tuit )rimul omor
din cau$a ca nu avea &ani sa cum)ere niste )orci care-i "usesera "urati, cum a doua oara
a ucis ca sa ma mangai cu mustrarile )entru cel dintai , iar acum simte o adevarata
)lacere. Ii destainuie lui .,ita ca un om )oate # sta)anit numai daca ii desco)eri )unctul
sla&, iar cel mai )ericulos de"ect este sla&iciunea )entru o singura "emeie. %lu$ia lui -ica
este clara, sugerand ca sla&iciunea cea mai mare a lui .,ita este iu&irea )entru %na si
simtindu-se umilit in orgoliul lui de &ar&at, carciumarul se gandeste- a cata oara A- sa-l
duca )e Samadaul la s)an$uratoare.
-ica ii daduse ,angiului &ani insemnati, ca acesta sa-i sc,im&e )rin negustorie si sa li se
)iarda urma. .,ita se ,otaraste &rusc sa-l demaste, ia toate &acnotele insemnate si se
duce cu ele la 9intea, care )lanuieste sa-l )rinda )e -ica in 3agrant. 9intea ii da ina)oi
&ani &uni, dar carciumarul nu-i s)une ca 1umatate din &ani sun tai lui, recu)erandu-si
ast"el intreaga suma. .,ita isi gaseste scu$e )entru lacomia care-l sta)aneste + -%sa m-a
lasat :umne$eu = Ce sa-mi "ac daca e in mine ceva mai tare decat vointa mea =A 0ici
cocosatul nu e insusi vinovat, ca are cocoasa in s)inare+ nimeni mai mult decat dansul, n-
ar dori sa n-o ai&e .
In sa)tamana 9astelui, &atrana )leaca im)reuna cu co)ii sa )etreaca sar&atorile la niste
rude din Ineu, iar %na insista sa ramana la &ar&atul ei acasa, stricand ast"el )lanurile
sotului. -ica se enervea$a ca nu-l gaseste singur )e .,ita si i$&ucneste + S%a te "ereasca
:umne$eu de oamenii care au sla&iciune de vreo muiere . :e aceea -ica il s"atuieste )e
.,ita sa )lece undeva si sa-l lase singur cu nevasta lui, ca sa se vindece de sla&iciunea
)e care o avea )entru "emeie + -%re sa-ti vie greu acu odata, 567 de aici inainte esti lecuit
)e vecie. 'u ve$i ca ea mi se da de &una voie +asa sunt muierile .
9unctul culminant +
Consolandu-se ca un las, asa mi-a "ost randuit , .,ita acce)ta sa )lece si se gandeste ca
se va intoarce )e inserat cu 9intea si-l vor )rinde )Be Samadaul cu &anii insemnati
asu)ra lui, reusind ast"el sa-l duca la s)an$uratoare. %na, de$amagita de com)orta-
mentul sotului ei si cre$and ca n-o mai iu&este, se arunca-n &ratele lui -ica, du)a care il
roaga s-o ia cu el, intucat ii era rusine sa mai dea oc,ii cu sotul ei. Samadaul o res)inge
cu inndi"erenta si-o s"atuieste sa se im)ace cu .,ita.
:e$nodamantul +
9intea este )uternic im)resionat de "a)tul ca .,ita isi sacri#case nevasta )entru a-l
)rinde )e -ica + 'are om esti tu, .,ita 567. Si eu il urasc )e -ica 8 dar n-as # )utut sa-mi
arunc o nevasta ca a ta dre)t momeala in cursa cu care vreau sa-l )rind . %1unsi in
a)ro)ierea satului, 9intea, im)reuna cu (arti si cu inca doi 1andarmi, il vad )e -ica
)lecand in goana calului de la ,an si )ornesc in urmarirea lui.
.,ita se indrea)ta s)re (oara cu noroc cu gandul sa-si inc,eie socotelile cu nevasta-sa.
Cand in ,an au navalit -ica si ;aut, %na era intinsa la )amant si cu )ie)tul )lin de sange
cald, iara .,ita o tinea su& genunc,i si a)asa cutitul mai adanc s)re inima ei . ;aut isi
descarca )istolul in cea"a lui .,ita, care ca$u "ara sa mai )oata a3a cine l-a im)uscat .
Samadaul da ordine tovarasilor sai sa gaseasca &anii carciumarului, a)oi sa dea "oc
,anului.
-ica incearca sa "uga, dar calul era o&osit de atata alergatura si atunci se ,otaraste sa
treaca raul inot, dar acesta se um3a de la )loaie. Simtindu-se sleit de )uteri, -ica ar vrea
sa se tarasca )ana la (oara cu noroc, unde ar # tre&uit sa se a3e calul lui .,ita, sa-l ia si
sa-si )iarda urma. 9intea il $areste insa la lumina "ocului )us la ,an si striga atat de tare
incat rasuna toata valea . %u$indu-i glasul, -ica isi tinti oc,ii la un ste1ar uscat ce stetea la
de)artare de vreo cinci$eci de )asi, scrasnind din dinti, a)oi isi incorda toate )uterile si se
re)e$i inainte . 9intea il gasi cu ca)ul s"aramat la tul)ina ste1arului si, ca sa nu a3e nimeni
ca-i sca)ase din nou, de data asta de#nitiv, ii im)inse tru)ul in valurile raului.
@inalul nuvelei este re)re$entat, ca si inci)itul, de cuvintele &atranei, care se intorsese si
statea cu co)ii )e o )iatra, )langand cu lacrimi amare soarta nemiloasa + - se vede c-au
lasat "eres-trele desc,ise 567 Simteam eu ca nu are sa iasa &ine 8 dar asa le-a "ost dat .
un cunoscator al )si,ologiei umane, a randuielilor rurale, a datinilor, o&iceiurilo si
su)erstiilor, Ioan Slavici este neindurator cu cei care se a&at de la )rinci)iile
"undamentale ale moralei si-si )ede)seste )ersona1ele )ro)ortional cu greselile savarsite
de acestea. @ocul din #nalul nuvelei este sugestiv )entru nevoia de a # )uri#cat locul
acela de toate relele ce se in"a)tuisera la carciuma (oara cu noroc.
:eoarece este o s)ecie e)ica de intindere medie, cu un singur )lan narativ, un con3ict
consolidat, o intriga &ine evidentiata cu )ersona1e )utenic conturate, unele dintre ele
com)le2e, o)era literara (oara cu noroc de Ioan Slavici este o nuvela. Intros)ectia si
o&servatia )si,ologica )e care Slavici le mani"esta in sindarea )ersona1elor, )recum si
)ede)sirea e2em)lara a acestora, de#nesc o)era ca nuvela )si,ologica.
-im&a1ul artistic. *)era lui Ioan Slavici are un )ro"und caracter )o)ular, atat )rin
tematica, )rin conce)tia morala, cat si )rin dragostea lui )entru su3etul omenesc.
El este un adevarat maestru in construirea dialogurilor si a monologurilor interioare, )rin
care sondea$a su3etul omenesc, anali$ea$a reactiile, trairile interioare, gandurile
)ersona1elor. :esi a "ost acu$at de "olosirea e2cesiva a regionalismelor, stilul lui Slavici
are o oralitate asemanatoare ca aceea a lui Creanga, dand im)resia de s)unere a
intam)larilor in "ata a unui auditoriu, mai ales ca si el intervine deseori in naratiune #e
)rin e2climatii sau interogatii retorice, #e )rin )rover&e si $icatori.
Ioan Slavici reuseste sa comunice cu claritate ideile, sa "ormule$e cu o conci$ie clasica
trasatura unui )ersona1, sa descrie un )eisa1 cu mi1loace sim)le, intr-o "a$a so&ra,, "ara
ornamente inutile, valoarea lim&ii literare constand tocmai in li)sa de stil .
In conclu$ie, lim&a1ul artistic este original )rin vigoare, so&ritate, s)ontanietate si
oralitate, Ioan Slavici #ind initiatorul )ro$ei realiste in literatura romana, solida )rin
dragostea lui )ro"unda )entru oameni + In gandul meu rostul scrierii a "ost intotdeauna
indrumarea s)re o vietuire )otrivita cu #rea omeneasca ( -umea )rin care am trecut ).