Sunteți pe pagina 1din 3

Ciocoii vechi si noi, cu caracter realist dominant, constituie un pas important spre iesirea

din sfera imitatiei.


Romanul continua si dezvolta critica din Nenorocirile unui slujnicar , fara a se indeparta
de procedeele romantice.
N. Filimon isi propune sa contureze artistic o anumita categorie sociala, caracteristica
secolului al XIXlea, tipul ciocoiului, de!nit in "#edicatie$ si "%rolog$.
C&'%&(I)I*+ Romanul este alcatuit din treizeci si doua de capitole cu titluri sugestive car
contureaza portretul moral al ciocoiului.
,criitorul isi propune sa urmareasca ciocoiul in deose-itele faze prin care el a trecut, de
la ciocoiul cu anteriu si cu calamari la -rau al timpilor fanariotici, pana la ciocoiul cu frac
si cu manusi al-e din zilele noastre.
%rin romanul Ciocoii vechi si noi, Filimon realizeaza doar ciocoiul din prima faza, al
timpilor fanariotici, pe fundalul .ucurestiului a/at la !nele epocii feudale si de avant a
-urgeziei. 0ste un roman citadin, intaiul nostru romant original, o cronica a moravurilor
din vremea lui Caragea si pana la 1rigore 1hica.
Con/ictul romanului este pre!gurat chiar in #edicatie+ 2oua, dar, straluciti luceferi ai
vicielor, care ati mancat starea stapanilor nostri si vati ridicat pe ruinele acelora ca nu v
au lasat sa muriti in mizerie.
Fresca a epocii 3 sfarsitul domniilor fanariote si inceputul domniilor pamantene4 N. Filimon
prezinta o varietale neo-isnuita de aspecte ale vietii -ucurestene la inceputul secolului
trecut, cu toate mecanismele+
,tra-atem vechea topogra!e a capitalei, inaintea focului de la 5678, intre ulita Coltii si
,fantul 1heorghe cel Nou4 descrierea mahalalelor, mahalaua &tetarilor4 .iserica *l-a de
pe %odul 'ogosoaiei, cladiri si interioare, imprejurimi. Filimon este un adevarat pictor al
tuturor claselor sociale. */am astfel modul de viata, moravurile protipendadei de
altadata4 ceremonialul caftanarii in ranguri -oieresti4 petrecerile locuitorilor din clasa de
mijloc in gradinile de vara , petrecerea la iar-a verde, hora stramoseasca si dansurile
vesele4 plim-area -oierilor in calesti si -utci pe podul 'ogosoaiei si al )argului de *fara,
petrecerile im-elsugate si lu9oase, amestec de viata orientala si apuseana, viata
taranilor, aspecte culturale ale vremii, toate grupate in capitole speciale. #escrierea
cladirilor si a imprejurimilor, a unui cartier sau a unei uliti, im-racamintea personajelor
reconstituie epoca si individualizeaza personajele. Inainte de Ion 1hica, N. Filimon este un
neintrecut cronicar al moravurilor -ucurestene.
#esi personajele sunt construite in al-negru, -une si rele, aceste forte umane nu intra in
con/ict, ele avand o e9istenta paralela. #inu %aturica este in antiteza cu *ndronache
)uzluc, ciocoi consolidat, in devenirea sa, ruinandusi propiul stapan. ,criitorul urmareste
simultan efortul gradual spre parvenire depus cu luciditate de eroul sau si distrugerea
sistematic a postelnicului.
%ortetul lui #inu %aturica se contureaza in cursul naratiunii, scriitorul urmarind de aproape
!sa !ziologica. )ehnica portretistica este realist-alzaciana. )rasaturile !zionomice
dezvaluie aspecte intime, gesturile, mimica, vestimentatia, interioarele vor-esc despre
starea sociala, nivelul economic si cultural al personajului.
In capitolui I, dedicat lui #inu %aturica, scriitorul inregistreaza in amanuntime trasaturile
!zice care implica si pe cele morale+ scurt la statura, cu fata oachesa, ochi negri plini de
viclenie, un nas drept si cu varful cam ridicat in sus, ce indica am-itiunea si mandria
grosolana.
)inuta vestimentara a lui #inu %aturica vor-este de saracia sa,de conditia lui umila
im-racat cu anteriu de samalagea rupt in spate$ : cu picioarele goale -agate in niste
iminei de saftian, care fusesera odata rosii, dar isi pierdusera culoarea din cauza
vechimei. Ca scriitor ce vrea sa moralizeze, sa indrepte, Filimon previne cititorul asupra
intentiilor personajului+ trasaturile fetei lasau sa se vaza pana la evidenta ca gandirea
cel preocupa nu erau decat planuri am-itioase.
Filimon procedeaza ca un scriitor realist4 prin descrierea im-racamintei el !9eaza epoca si
viata sociala a personajului.
,u- aspectul deplora-il al tanarului se ascunde insa o forta puternica dominata de
am-itie, de setea de a se inalta cat mai sus.Fizionomia desrisa, nasul drept si cu varful
cam ridicat in sus este pentru scriitor indiciul al unei trasaturi morale de senta, ceI
de!neste eroul.
*ntipatia scriitorului este evidenta.)rei trasaturi sunt precizate de la inceput+
viclenia;ochii<, am-itia si mandria grosolana. %ortretul moral se va adanci si im-ogati cu
alte trasaturi, pe masura ce va urca treapta cu treapta in drumul sau intre ascensiune si
cadere.
,criitorul urmareste in detaliu evolutia personajului, dezvaluindui trasaturile dia-olice. =a
inceput indeplineste tre-uri umilitoare+ ca ciu-ucciu isi freca stapanul pe picioare, il ajuta
sa se im-race, ii da de spalat, ii aducea dulceata, cafea si ciu-uc. =ingusitor cu celelalte
slugi ale -oierului fenariot, se silea santreaca pe toti in zel si activitate. %erseverent in
atingerea telurilor sale, el invata tehnica hotiei de la alti servitori, !ind pe rand, de la
ciu-ucciu, iscoada a -oierului, ca sa se asigure de !delitatea #uducai, logofat, sluger,
pitar, sfetnic de taina al postelnicului, aliat al cherei #uduca, vataf de curte, sames de
hatmanie.
Camera de ciu-ucciu, a primei sluj-e la curtea postelnicului *ndronache, pune in lumina
modesta si umila conditie de la care pleaca #inu %aturica. In descrierea ei se releva grija
scriitorului pentru amanuntul semni!cativ. #inu %aturuca nu este deloc dezolat de saracia
camerei, ci, dimpotriva, aruncand o privire repede si dispretuitoare, se simte mo-ilizat cu
toata energia, sigur pe sine.
Construit in scopul demonstrativ de a ilustra o categorie sociala care ii repugna, deci
polemic, personajul, tip al ciocoiului, e fundamental negativ, de la inceput pana la sfarsit.
0l va folosi un evantai larg de mijloace in spolierea stapanului sau+ se va instrui in arta
ipocriziei si a intrigii, aceste doua mijloace ale parvenirii, constient caI tre-uiesc cartii
ca saI su-tieze mintea, sal invete mijlocul de a se ridica la marire.#inu %aturica se
dovedeste si un maestru al disimularii, cucerind increderea deplina a naivilui )uzluc.
*ccentul scriitorului cade insa pe studiul si dezvaluirea !zionomiei ca e9presie a starilor
interioare ale personajului.
>tilizarea relatiilor amoroase si a aliantelor in scopul parvenirii sale constituie o noua
etapa in ascensiunea sa, !indca postelnicul era deja ruinat. %aturica isi ia aliati pe
masura+ pe chera #uduca, tiitoarea postelnicului, stapana pe arsenalul vicleniilor
femeiesti, iu-ind lu9ul cu deose-ire, punand la cale, impreuna, ruinarea sistematica a
postelnicului. Celalalt aliat, camatarul si -ogasierul chir Costea Chiorul, era si el pe
masura celorlalti4 pentru el, a tramite la ocna un nevinovat sau a fura cu paraua de la
marfa: era totuna.
#iscursul lui %aturica cand ajunge vataf de curte ilustreaza ca tinuta lui era sa manance
starea postelnicului, inregistrand toata averea acestuia su- prete9tul sta-ilirii ordinei.
Foloseste orice mijloc pentru a se im-ogati prin ruinarea -oierului+ scoate functiile la
mezat, vinde postul de ispravnic prin judetul )eleorman, astfel incat, ajuns vataf, ospatul
slugei intrecea in toate pe al stapanului,folosind principiul fate om de lumea noua, sa
furi closca de pe oua.
Ruinandusi stapanul sistematic, #inu %aturica ajunge posesorul mosiilor Rasucita,
%lansurile si Chinuielile din sud de .uzau, al viilor din 2alea Calugareasca. %aturica este
sames al hatmaniei, mare stolnic, casatorit cu chera #uduca4 isi reneaga chiar si
parintele.
In timpul miscarii lui )udor 2ladimirescu se angajeaza sal tradeze pe acesta in schim-ul
ispravniciei a doua judete+ %rahova si ,acuieni.
%entru a stoarce cat mai mult, foloseste cele mai -rutale metode pentu a o-tine -irurile
de la tarani+ pentru oierit, ier-arit, tutunarit, vinarit, si cand satenii nu mai aveau cu ce sa
plateasca ii ungea cu pacura si ii lega de copaci, ca saI intepe viespele si tantarii,: dupa
ceI saracea cu desavarsire, ii inchidea in cosare ca sa nu poata reclama la stapanire.
*spiratiile lui #inu %aturica arata un personaj activ, intrprinzator. )oata atentia scriitorului
se concentreaza asupra lui #inu %aturica si a grupului de personaje care actioneaza
impreuna pentru do-orarea lui )uzluc. %lasate intrun fundal social realist,#ilimon isi
construieeste personajele antitetic, in concordanta cu intentia de a educa.