Basmul cult

Povestea lui Harap-Alb

Ion Creanga
Desi basmul cult are o mare vechime in
literature lumii, datand inca din Antichitate, specia
a fost redescoperita si intens cultivate incepand cu
Epoca Romantica.
Primul basm cult ii apartine lui Mihai Eminescu
- Fat-Frumos din lacrima-. nul dintre
parado!urile basmului este faptul ca forta lui
ma"ica nu incetea#a, chiar daca subiectul este
simplu, iar actiunea este conventionala. $iparul
narativ al basmului se caracteri#ea#a intr-o serie
de situatii-tip cu "rad mare de stabilitate. %asmul
cult preia acest tipar narativ din cel popular,
reor"ani#and structurile stereot&pe, conform
vi#iunii artistice a scriitorului si optiunilor sale
estetice.
%asmul de#volta cate"oria estetica a
fabulosului, a miraculosului. Persona'ele si cititorii
accepta si alte le"i decat cele a lumii reale,
obiective prin care supranaturalul poate fi e!plicat.
(upranaturalul nu provoaca cititorului reactii de
uimire, de teama sau acea e#itare specifica
fantasticului, ci delectarea.
Tema basmului. Dincolo de eterna lupta
dintre bine si rau, observam ca tema tratata de
autor este cea a initierii si a maturi#arii treptate a
prota"onistului, care inainte de a fi imparat trebuie
sa cunoasca si statutul de slu"a, tocmai pentru a
invata sa-si intelea"a supusii si sa-si e!ercite
responsabil puterea. )nsusi titlul sustine caracterul
de bildun"sroman al te!tului * formarea te!tului+,
iar schimbarea statutului social *eroul devine
imparat, confirma maturi#area+.
Povestea lui ,arap-Alb, este un basm cult, nu
numai prin faptul care are un autor cunoscut si
circula pe cale scrisa, ci mai ales la nivel
compo#itional al constructiei persona'elor si al
stilului. Respectand schema traditionala a
povestii-tiparul narativ, autorul devine ori"inal prin
abundenta detaliilor specifice, prin insistenta
asupra aspectelor particulare prin nuantarea
miscarilor, a "esturilor, a vietii sufletesti. )n felul
acesta, persona'ele si actiunile lor, capata
individualitate, devin de neconfundat. .a
povestitorul popular, faptele sunt mai putin
reliefate, in timp ce la /rean"a, apar amanunte
concrete, su""estive, care indreapta atentia nu
numai asupra intamplarilor, ci si asupra starilor
sufletesti ale persona'elor. De e!emplu, scena in
care feciorii /raiului, supusi unor probe a cura'ului,
se dovedesc fricosi, scoate in evidenta mai ales
suferintele unui tata de#ama"it. Prin detalii
particulare, autorul face ca basmul sa nu poata fi
repovestit decat in pierdere0 el trebuie citit ca
opera culta, individuala.
1 alta trasatura a artei de povestitor a lui
/rean"a, este tendinta de a dramati#a actiunea
prin dialo", care capata o dubla functie *ca in
teatru+. Prin el se de#volta actiunea si se
caracteri#ea#a persona'ele, care traiesc si se
individuali#ea#a prin limba'. (uprimat si refacut,
dialo"ul isi pierde din effect, devenind altceva. (ub
acest aspect, /rean"a nu poate fi repovestit.
/a in orice basm, si in Povestea lui ,arap-
Alb, se remarca pre#enta cliseelor compo#itionale.
Formula initiala, introduce cititorul in lumea
fictiunii, acesta devenind constient ca patrunde
intr-o lume in care totul este posibil si, este
echivalenta cu incipitul. )n basmul popular, ea
cuprinde patru secvente2 A fost odata3
*su"erea#a idea ca intamplarile pre#entate s-au
petrecut in realitate+, 3 ca niciodata3
* evidentia#a unicitatea acestora+, 3 ca de n-ar fi,
nu s-ar povesti * accentuea#a caracterul real al
faptelor+, 3pe cand ouale se coceau la "heata
* su"erea#a caracterul fabulous al timpului+.
Formula initiala a basmului cult este redusa la
prima secventa, dar se remarca e!istent a doua
elemente noi2 adverbul de timp amu, aflat in
opo#itie cu adverbul odata *atemporalitatea
evidentiata+, si adverbul cica, su"erand
nesi"uranta naratorului, care nu isi mai asuma rolul
de povestitor al unor intamplari reale.
Formula mediana, se "aseste in interiorul
basmului si, anunta faptul ca cititorul se afla inca in
lumea fictionala *Dumne#eu sa ne tie, ca cuvantul
din poveste inainte mult mai este.+ sau comprima
perioade de timp nesemnificative pentru
maturi#area prota"onostului. )n basmul popular,
formula finala scoate cititorul din universal fictiunii,
de#valuind tocmai caracterul fictional al
intamplarilor *3mare si "o"onata minciuna+ si,
intra in relatie de opo#itie cu intentia din formula
initiala.
Finalul din Povestea lui ,arap-Alb,
construieste opo#itia dintre lumea fictiunii 4 o lume
ideala, numita prin adverbul acolo, in care nu
e!ista diferente de clasa sociala 4 si, lumea reala,
in care banul creea#a diferentele dintre cei care
beau si mananca si, cei care se uita si rabda.
)n incipit, actiunea este plasata in vremurile
acelea, intr-un timp va", nedeterminat, in care
totul este posibil. Reperele spatiale, de asemenea
va"i, su"erea#a dificultatea calatoriei initiatice a
eroului, care trebuie sa a'un"a de la un capat la
celalalt al lumii * in plan s&mbolic, de la inocenta la
maturitate+. .ocurile sunt numite prin "enitivul
posesorului *5radina rsului, Padurea
/erbului+.
%asmul cult, preia asadar, tiparul narativ
specific basmului popular. Astfel, situatia initiala
*e!po#itiunea+ presupune o stare de echilibru2 un
/rai avea trei feciori, iar in alt capat de lume, un
frate mai mare, 6erde-)mparat, avea trei fete.
$ulburarea echilibrului *intri"a+, are defapt cau#a,
absenta unui mostenitor de linie masculine, 6erde-
)mparat neavand decat fete. /ere asadar, pe cel
mai vrednic dintre nepoti, ca sa-i urme#e la tron.
Din acest moment, incepe actiunea de recuperarea
a echilibrului *desfasurerea actiunii+. /raiul isi
supune feciorii unei probe a cura'ului, mascandu-si
identitatea reala sub o blana de urs si, iese in fata
lor de sub un pod. /onform stereotipiei basmului,
reuseste sa treaca aceasta proba me#inul, insa
dupa o parte pre"atitoare a initierii, in care a a'utat
(fanta Duminica. Drept rasplata pentru milostenia
(fintei Duminici, de"hi#ata in cersetoare, me#inul
este sfatuit de aceasta, sa ceara calul, armele si
hainele de mire ale tatalui sau, su"erandu-se astfel
ca fiul va repeat e!perienta initiatica a tatalui in
aceleasi conditii. /alul, descoperit cu table de
'aratic, dupa trei incercari, va devein principalul
ad'uvant al prota"onistului.
/um podul simboli#ea#a trecerea la alta etapa
a vietii, tatal ii da in acest loc, primele indicatii
despre noua lume * sa se fereasca de 1mul (pan si
1mul Ros+ si, ii daruieste pielea de urs. Aceste
indicatii, constituie interdictia specifica basmului,
iar incalcarea interdictiei se produce cand il
tocmeste calau#a pe (pan, pentru a iesi din
Padurea-.abirint. 7aiv, me#inul ii marturiseste
(panului, ce l-a sfatuit /raiul si, coboara in fantana
fara a se "andi la urmari.
Anta"onistul, impostorul ii fura identitatea, il
transforma in rob, ii da numele ,arap-Alb si, ii
trasea#a parcursul e!istential, spunandu-i ca va
trebui sa moara si sa-nvie ca sa-si recapete
identitatea *'uramantul din fantana+.
7oul statut de slu"a, presupune parcur"erea
unor probe de initiere *sa aduca salate din
5radina rsului, nestemate din 5radina /erbului si
pe fata )mparatului Ros+.
Munci 4 presupun probarea ascultarii,
indemanarii, cura'ului, loialitatii, calitatii necesare
viitorului imparat. 6ictoria cu care se soldea#a este
re#ultatul unor eforturi collective, nu individuale
*este a'utat de (fanta Duminica si de cal+. ltima
proba presupune alte serii de probe, prin care
)mparatul Ros, doreste sa indeparte#e ceata de
petitori *casa inrosita de arama, ale"erea macului
de nisip+, ca si acelea care o v#ea#a direct pe fata
*fu"a noctrna a fetei metamorfo#ata in pasare,
"hicitul, proba impusa de fata2 trei smicele de mar
dulce, apa vie si apa moarta de unde se bat muntii
in capete+. Ad'uvantii sunt acum2 calul, craiasa
furnicilor, craiasa albinelor, 5erila, Flaman#ila,
(etila, 1chila, Pasari-.ati-.un"ila. .ichidarea
inselatoriei si actiunea reparatorie *punctul
culminant+, debutea#a la sfarsitul ultimei probe.
,arap-Alb, se intoarce la curtea lui 6erde-)mparat,
cu fata )mparatului Ros, care de#valuie identitatea
lui reala *demascarea impostorului si
recunoasterea eroului+. .ichidarea raufacatorului
nu-) apartine eroului, ca in basmul popular, ci
calului. (cena taierii capului persona'ului principal
si a reinvierii lui de catre fata )mparatului, cu
a'utorul obiectelor ma"ice aduse de cal, are
semnificatia unei morti initiatice.
De#nodamantul consta in refacerea echilibrului
si rasplata eroului, care-si schimba statutul official
care devine )mparat si se casatoreste cu fata
)mparatului Ros. 7unta si noul statut social,
confirma maturi#area eroului.
Constructia personajelor. Persona'ele
basmului cult, au o mentalitatea, un limba', un
comportament si "esture care amintesc de
persona'ele din Amintiri din copilarie, deci de o
lume concreta, taraneasca, din ,umulesti. $oate se
comporta taraneste si vorbesc molodveneste *de
e!emplu ,arap-Alb nu se comporta ca un fecior de
crai, ci taraneste2 loveste calul cu fraul in cap,
plan"e cand il do'eneste parintele, etc.+.
/onstructia persona'elor repre#inta o modalitatea
importanta de diferentiere a basmului popular de
cel cult. Persona'ele povestii lui ,arap-Alb sunt
dispuse ca si in basmul popular ce criterii etice
* bine-rau+ si estetice *frumos-urat+, insa iesirea din
tiparul ri"id este posibila. Astfel, fata )mparatului
Ros, mare farma#oana, are la inceput attribute
malefice, dar, metamorfo#ata prin iubire, isi
schimba re"imul moral, devenind persona' po#itiv,
chiar 'ustitiar *ea de#valuie adevarul despre (pan+.
(i in constructia celor cinci persona'e fabuloase,
uriasii inruditi cu (farma-Piatra si (tramba-.emne,
din basmul folcloric, /rean"a este ori"inal, prin
asocierea principiului binelui cu o infatisare
aproape hidoasa.
,arap-Alb, insusi este o creatie ori"inala, un
antierou prin raportare la eroul canonic *Fat-
Frumos+ al basmului popular, un model de
frumusete fi#ica, psihica si morala. )n mod
semnificativ, prota"onistul si anta"onistii * (panul
si 1mul Ros+, nu au insusiri supranaturale. ,arap-
Alb, novicele aflat pe drumul initierii, se confrunta
cu raul din lumea oamenilor, nu cu fiinte fabuloase
*#mei, capcauni, balauri, etc.+. /onform credintelor
populare, omul demoni#at poarta semn pe chip,
asadar, 1mul (pan si 1mul Ros intruchipea#a
viclenia, rautatea, cru#imea. .or li se opune printul,
care devine un adevarat erou, dar nu in maniera
clasica a lui Fat-Frumos din basmul popular. /hiar
daca reali#arile sale nu sunt peste fire *refu#a
confruntarea directa cu adversarii sai 4 fu"e din
fata ursului, taie capul cerbului fermecat, numai
dup ace acesta a adormit, prote'ea#a furnicile
trecand prin apa, construieste stup albinelor - +, el
va fi pre"atit in final sa intemeie#e o familie si sa
domneasca. 6ictoria lui se datorea#a bunatatii de
care da dovada *3nu eu, ci inima ta cea bun ate
a'uta3 4 (fanta Duminica+ si, cunoasterii pe care
i-o aduce e!perienta. Eroul trebuie sa a'un"a
imparat *este predestinat unui statut de e!ceptie,
dar inainte trebuie sa demonstre#e ca merita+.
Actiunile pe care le savarseste, il invata ce
inseamna suferinta, il a'uta sa cunoasca oamenii.
7umai astfel va a'un"e sa intelea"a suferintele
semenilor, cunoscand personal neca#ul2 3cand
stii ce e neca#ul3, inseamna ca te-ai lovit de
toate complicatiile vietii sic a ai dobandit o scara a
valorilor umane. )n vi#iunea populara, viata este o
scoala care nu da niciodata "resi, de aceea
cunoasterea ei este esentiala.
1ri"inalitatea stilului, a artei narrative, este
remarcabila la /rean"a. .imba'ul este unul popular
*atat al eroilor, cat si al naratorului+, insa autorul
nu copia#a limba taraneasca, ci o recreea#a si o
toarna in tiparele unei rostiri puternic
individuali#ate. /ea mai i#bitoare particularitate a
scrisului lui /rean"a este e!primarea locutionala,
care-l face aproape intraductibil in alte limbi.
%o"atia paremiolo"ica *#icatori, proverbe, vorbe de
duh+, constituie o alta particularitate a scriiturii lui
/rean"a. /itatul paremiolo"ic, introdus in te!t prin
e!presia vorba ceea, sinteti#ea#a o e!perienta
anterioara, insa se potriveste perfect cu
intamplarea folosita, astfel incat pare o creatie
spontana a autorului. )n realitate, /rean"a este
foarte bun cunoscator al paremiolo"iei si o
utili#ea#a pentru a caracteri#a un persona', o
situatie, etc.
$rasatura definitorie a stilului, este oralitatea,
adica impresia de supunere pe care o lasa te!tul
scris. 1ralitatea se reali#ea#a prin pre#enta vorbirii
persona'elor *vobirea directa+, prin formule de
adresare, prin inter'ectii, e!clamatii si intero"atii,
prin onomatopee, prin inserare de fra#e ritmate si
versuri populare, sau de versuri construite dupa
model popular.
morul repre#inta o alta nota distinctive a
stilului lui /rean"a, fiind valorificatetoate
cate"oriile acestuia. /omicul de situatie se
re"aseste la tot pasul * de e!emplu, cearta dintre
5erila si uriasi in casa de arama, sau aparitia la
curtea )mparatului Ros a cetei de petitori
#drentarosi. Portretul facut )mparatului Ros *3om
rautacios la culme3+, ilustrea#a comical de
caracter. /omicul numelor, este o modalitate
importanta de caracteri#are * de e!emplu numele
celor cinci insotitori ai lui ,arap-Alb+, alaturi de
comical de limba'.
(avoarea limba'ului, re#ulta din enumerari
hilare *3vestitul 1chila, frate cu 1rbila, var primar
cu /hiorila3+, din truism *3una-i una si doua-s
mai multe3+, din diminutive ha#lii folosite cu
valoare au"umentativa *bu#isoare, bauturica+,
din asocieri neobisnuite tip o!imoronic *cuvinte
care in lumea reala nu mer"- nu se folosesc
impreuna+ 4 *dra" ca sarea-n ochi+.
Perspectiva narativa. Desi apelea#a ca si
povestitorul popular-anonim la naratia omniscient,
la persoana a ))) - a, in basmul lui /rean"a, eul
narrator se proiectea#a in te!t ca instant morala,
care e!prima intelepciunea veche a poporului, prin
comentarii ironice sau 'oviale. )si asuma deliberat
iposta#a de povestariu, ceea ce determina si
transformarea cititorului in ascultatorsi, participant
direct la actul nararii *3mai stii cum vine
vremea8...+. 7aratorul devine astfel o pre#enta
pronuntat subiectiva si mai ales o voce a
colectivitatii de tarani moldoveni care au placerea
si darul vorbei le"ate.
Folosind ca punct de plecare structurile
stereotipe ale basmului popular, /rean"a devine
ori"inal prin abundenta detaliilor seminificative,
prin ponderea mare a dialo"urilor in raport cu
naratunea, prin vi#iunea realista asupra lumii
fabuloase, prin umor, prin specificul limba'ului, prin
bo"atia paremiolo"ica si e!primarea locutionala.