MOARA CU NOROC- IOAN SLAVICI

TEMA SI VIZIUNEA
                    -
Publicata in 1881, in vol "Novele din popor" -Este o
nuvela= specie epica in proza, cu o structura riguroasa, un fir narativ central, personaje relativ
putine pun in evidenta evolutia personajului principal, complex si puternic individualizat.
            -Nuvela apartine
realismului clasic. Trasaturile realiste sunt: tema,importanta acordata banului, perspectiva
narativa obiectiva, personaje tipice, precum carciumarul, tehnica detaliului in descriere si
portretizare, dialog viu, autentic, analiza psihologica care este realizata prin utilizarea
modalitatilor de caracterizare a personakului si de investigare psiholigica -Tema este
reprezentata de caracterul realist(oglindirea vietii sociale) si de caracterul psihologic: efectele
nefaste si dezumanizante ale dorintei de inavutire -Titlul este ironic,
pentru ca " Moara cu noroc" inseamna mai de graba moara cu ghinion. Castigurile castigate
cu usurinta ascund abateri etice grave(crima) - Perspectiva narativa este
obiectiva, naratorul este impersonal, naratiunea este la persoana a III-a. De asemenea,
intalnim tehnica punctului de vedere in interventiile batranei : "Omul sa fie multumit cu
saracia, caci, daca e vorba, nu bogatia, ci linistea colibei tale te face fericit" si "...asa le-a fost
data" -Actiunea se
desfasoara pe parcursul unui an, de la Sf Gheorghe pana la Paste. -Este alcatuita din
17 capitole -Replica rostita de
mama-soacra exprima intelepciunea batraneasca si valorile traditionale care se afla in
opozitie cu dorinta ginerelui sau de a se imbogati. Ghita este un cizmar sarac, dar onest,
harnic care ia in arenda carciuna " Moara cu noroc", pentru a castiga bani. Carciuma este
asezata la rascruce de drumuri, izolata de restul lumii. - In expozitiune,
descrierea drumului este realizata prin tehnica detaliului semnificativ " De la Ineu drumul de
tara o ia printre paduri si peste tarini... Timp de un ceas si jumatate drumul e bun..." . Semnele
parasirii vechea moara cu "lopetile rupte", precum si cele 5 cruci prevad destinul tragic al
familiei. -Ghita se
dovedeste de la inceput harnic si priceput, iar primele semne ale bunastarii si armoniei in care
traieste familia nu intarzie sa apara " ...el privea la Ana, Ana privea la el, amandoi la cei doi
copilasi...iara sporul era dat de la Dumnezeu..." -Intriga
este reprezentata de aparitia lui Lica Samadaul,seful porcarilor, la moara, tulburand
echilibrul familiei.Lica are un orgoliu de stapan si isi impune inca de la inceput regulile "Eu
sunt Lica Samadaul...Multe se zic despre mine, multe vor fi adevarate si multe scornite...Eu
voiesc sa stiu totdeauna cine umbla pe drum, cine trece pe aici..." -Ghita isi
da seama de pericol, dar nu se poate sustrage influentei malefice pe care Lica o exercita aupra
lui. Se declanseaza astfel un conflic interior intre dorinta de a ramane om cinstit si dorinta de
a se imbogati alaturi de Samadau. -Mai intai, Ghita
isi ia toate masurile de aparare impotriva lui Lica: isi cumpara doua pistoale, isi ia doi caini
pe care ii azmute impotriva turmelor de porci si angajeaza inca o sluga, pe Marti
-Desfasurarea actiunii este
reprezentata de procesul de instrainare a carciumarului fata de familie. Ghita devine mohorat,
violent, ii plac jocurile primejdioase, are gesturi de brutalitate fata de Ana, pe care o ocrotise
pana atunci si se poarta brutal cu cei mici. la un moment dat, Ghita regreta ca are familie si
copii, pentru ca nu isi poate asuma tot riscul imbogatirii alaturi de Lica.Monologul interior
exprima framantarile sale interioare "Ei! Ce sa-mi fac?...Ce sa-mi fac daca e in mine ceva
mai tare decat vointa mea?" - Dornic sa faca avere, Ghita se
indeparteaza de Ana si devine treptat complicele lui Lica la diverse nelegiuiri, precum
jefuirea arendasului, uciderea unei femei si a unui copil. Ghita este retinut de politie, dar i se
da drumul pe "chezasie". Carciumarul se aliaza cu jandarmul Pintea, fost hot de codru si
tovaras al lui Lica, pentru a-l da in vileag pe Samadau.Ghita nu este insa sincer fata de Pintea,
deoarece ii ofera dovezi ale vinovatiei lui Lica doar dupa ce isi poate opri jumatate din
sumele aduse de acesta din urma si acest lucru ii va aduce pieirea. Ghita nu reuseste sa fie
sincer pana la capat nici fata de Lica, nici fata de Pintea.
-Punctul culminant coincide cu
momentul in care Ghita ajunge pe ultima treapta a degradarii morale.El este dispus sa faca
orice pentru a se razbuna, astfel, isi arunca sotia in bratele lui Lica, la sarbatorile Pastelui, si o
lasa la carciuma in compania Samadaului, in timp ce el merge sa-l anunte pe jandarm ca Lica
are asupra lui banii furati. Dezgustata de lasitatea sotului care se instrainase de ea si de
familie, Ana i de daruieste lui Lica, deoarece Lica e “om”, pe cand Ghita “nu e decat o
muiere imbracata in haine barbatesti”. Cand se intoarce si realizeaza acest lucru, Ghita o
omoara pe Ana, iar el la randul lui este ucis de Răuț, din ordinal lui Lică.
-Deznodamantul este tragic.Un
incendiu provocat de oamenii lui Lică mistuie cârciuma de la Moara cu noroc. Pentru a nu
cădea în mâinile lui Pintea, Lică se sinucide, izbindu-se cu capul de un copac.
-Stilul nuvelei este sobru, concis,
fara podoabe, este specific prozei realiste. -Modurile de expunere sunt descrierea,
naratiunea obiectiva si dialogul. -Concluzie: Opera literala „Moara cu
noroc” de Ioan Slavici este o nuvela realista, deoarece are ca trasaturi: oglindirea vietii
sociale si a vietii de familie in satul transilvanean de la sfarsitul secolului al 19-lea,
importanta acordata banului, crearea de personaje tipice, descrierile detaliate, sobrietatea
stilului.