Moara cu noroc de Ioan Slavici ESEU IPOTEZA Nuvela Moara cu noroc este o proza realista de analiza psihologica.

FORMULAREA ARGUMENTELOR Moara cu noroc de Ioan Slavici este o nuvela, adica o specie epica în proza, cu o constructie riguroasa, un fir narativ central; personajele relativ putine pu n în evidenta evolutia personajului principal, complex, puternic individualizat. Se observa tendinta de obiectivare a perspectivei narative, impersonalitatea na ratorului, naratiunea la persoana a III-a, atitudinea detasata în descriere, veri dicitatea. Este o nuvela psihologica prin: tematica, modalitati de caracterizar e a personajului si de investigare psihologica, natura conflictului (interior). DEZVOLTAREA ARGUMENTELOR (ilustrare/ exemplificari pe baza textului) Nuvela are un ritm epic neomogen, prin modificari ale timpului povestirii; ac tiunea se desfasoara prin continue acumulari si izbucniri de tensiune epica. Na ratiunea realista este obiectiva, realizata la persoana a III-a de catre un nar ator omniscient, omniprezent, neimplicat. Relatarea evenimentelor nu se realize aza totusi în mod linear, iar înlantuirea dintre capitole se face prin tehnici epic e diverse: dialogul (la începutul nuvelei), descriere la timpul prezent (capitol ele al II-lea si al III-lea), semnalarea unei relatii temporale de anteriorita te fata de cele povestite înainte (capitolul al XVI-lea). Înlantuite temporal si ca uzal, faptele sunt credibile, verosimile. Efectul asupra cititorului este de i luzie a vietii (veridicitate) si de obiectivitate. Pe lânga perspectiva obiectiva a naratorului, intervine tehnica punctului de ve dere în interventiile simetrice ale batrânei, personaj episodic, dar care exprima c u autoritatea vârstei mesajul moralizator al nuvelei. Înainte si dupa discursul na rativ propriu-zis, batrâna rosteste cele doua replici - teze ale nuvelei, privit oare la sensul fericirii si la forta destinului: > Omul sa fie multumit cu saracia sa, caci, daca e vorba, nu bogatia, ci linistea colibei tale te face fericit" si [...] asa le-a fost data". Prin intentia moralizatoare, nuvela este realist-c lasica. TEMA NUVELEI Tema sustine caracterul psihologic al nuvelei: efectele nefaste si dezumaniza nte ale dorintei de înavutire, pe fundalul societatii ardelenesti de la sfârsitul s ecolului al XX-lea. Problematica nuvelei se poate stabili din mai multe perspec tive. Din perspectiva sociala, nuvela prezinta încercarea lui Ghita de a-si schim ba statutul social; din perspectiva moralizatoare, prezinta consecintele dramat ice ale setei de înavutire, scriitorul considerând ca goana dupa avere zdruncina ti hna sufleteasca si duce la pierzanie. Din perspectiva psihologica, nuvela prezi nta conflictul interior trait de Ghita care este sfâsiat de dorinte pe cât de pute rnice, pe atât de contradictorii: dorinta de a ramâne om cinstit, pe de o parte si dorinta de a se îmbogati alaturi de Lica, pe de alta parte. Conflictul nuvelei est e complex, de natura sociala, psihologica si morala. Titlul nuvelei este mai degraba ironic. Toposul ales, cârciuma numita Moara cu noroc înseamna de fapt Moara cu ghinion, Moara care aduce nenorocirea, pentru ca usurinta câstigurilor de aici ascunde abateri etice grave (nelegiuirea si crima). Actiunea se desfasoara pe parcursul unui an, între doua repere temporale cu va loare religioasa: de la Sfântul Gheorghe pâna la Paste, iar în final, apa si focul pu rifica locul.

cine trece pe aici. ce are în nuvela rolul corului din tragedia antica greaca: . descrierea drumului care merge la Moara cu noroc si a locului în care se afla. cârciumarul nu este un om slab. cu deschideri bo gate. Cu toate ca îsi da seama ca Lica reprezinta un pericol pentru el si familia lui . Mai întâi. pieptar cu bumbi de argi nt si bici de carmajin [. si antagonist. Orgoliul lui Lica e unul de stapân care nu doar îsi subordoneaza oamenii. Ghita îsi ia toate masurile de aparare împotriva lui Lica: merge la Arad sasi cumpere doua pistoale. pe care îl urci. Ghita se dovedeste la început harnic si priceput. Simetria incipitului cu finalul se real izeaza. în timp ce Ghita . cine ce zice si cine ce face. nuvela are un subiect concentrat. însa dintre cei care poarta camasa subtire si alba ca floricelele. se punea cu Ana si cu batrâna sa numere banii. lasând la dreapta si la stânga satele asezate prin colturile vailor.] Eu voiesc sa stiu totdeauna cine umbla pe drum. caci doi erau acum. si atunci el privea la Ana. Simbolistica initiala a drumului se completea za. pentru a câstiga rapid bani. În expozitiune. Lica. si nici tentatiei îmbogatirii. un om ca de treize ci si sase de ani. Lica era porcar. Multe se zic despre mine. Cizmar sarac. vine apoi unpripor. în final. bunastarea materiala. cu mustata lunga. si d upa ce ai coborât iar în vale. izolata de res tul lumii. fiindca drumul a fost cam greu iara mai departe locurile sunt rele". doi nepoti sprinten i. nu bogatia. Însa din momentul aparitiei lui Lica. C red ca ne-am înteles!". prin descrierea drumului.. dintr-un câstig facut cu bine"... Se anunta desfasurarea actiunii. o fata norocoasa.. dar o nest. Ti mp de un ceas si jumatate drumul e bun. ajungând sa mai rasufle. dar se substituie destinului lor.Alcatuita din 17 capitole. doreste schimbarea. cele cinci cruci care vestesc pe drumet ca aici locu l e binecuvântat. Aparitia lui Lica Samadaul la Moara cu noroc (intriga). trebuie sa faci popas. caci. Batrâna este adepta pastrarii traditiei. sa adapi calul ori vita din j ug si sa le mai lasi timp de rasuflare. amândoi priveau la c ei doi copilasi. deoarece acolo unde vezi o cruce de aceste a aflat un om o bucu rie ori a scapat altul de o primejdie". fixeaza un peisaj cadru obiectiv al actiunii: De la Ineu drumul de tara o ia printre paduri si pe ste tarini. Ghita. caci avea un ginere harnic.. intuieste ca Lica este un om rau s i primejdios". Lica îsi impune înca de la început regulile: Eu sunt L ica Samadaul. înconjurata de pustietati întunecoase. uscativ si supt la fata. îsi ia doi câini pe care îi asmute împotriva turmelor de porc i si angajeaza înca o sluga. ci dimpotriva. începe procesul iremediabil de înstrainare a . Personajul este portretizat de narator: Lica. Initial. [.Omul s a fie multumit cu saracia sa. daca-i vorba. Ghita ia în arenda cârciuma de la Moara cu noroc. harnic si muncitor. îsi asu ma responsabilitatea destinului celorlalti. Subiectul nuvelei îl constituie etapele si efectele înfruntarii dintre protagonis t. cu sugestia drumului vietii care continua si dupa tragedia de la Mo ara cu noroc: Apoi ea lua copiii si pleca mai departe". Ghita nu se poate sustrage influentei malefice pe care acesta o exercita asup ra lui. înalt. un personaj ciudat. multe vor fi adevarate si multe scor nite. un ungur înalt ca un brad". seful porcarilor si al turmelor de porci din împrejurimi. iara batrâna privea la catesipatru si se sim tea întinerita. ci linistea colib ei tale te face fericit". si voiesc ca nimeni în afara de mine sa nu stie. Cârciuma de la Moara cu noroc este asezata la rascruce de drumuri. Ana. ca rismatic. nevasta lui Ghita. pe Marti. Semnele parasirii anticipeaza destinul tragic al familiei: vechea moara cu lopetile rupte si cu acoperamântul ciuruit de vremurile ce trecusera peste dânsul!". Nuvela debuteaza cu un precept moral izvorât din întelepciunea batrâneasca rostit d e mama-soacra. capul familiei. tulbura echil ibrul familiei. cu ochii mic i si verzi si cu sprâncenele dese împreunate la mijloc.. Ana privea la el. iar primele semne ale bunasta rii si ale armoniei în care traieste familia nu întârzie sa apara: Sâmbata de cu seara l ocul se deserta si Ghita. iara sporul era dat de la Dumnezeu.]".

primejdioase. Hotaraste totusi sa-l dea în vileag pe Lica. Se arata slab în fata tentatiilor si sfârseste tragic. încât îti venea sa te sperii de el. îi plac jocurile crude. Cu toate ac estea.. cu ajutor ul lui Pintea. 1968) Deznodamântul. proces analizat cu maiestrie de Slavici. rar.". drept momeala. pe când Ghita nu e decât muiere îmbracata în haine barbatesti". Retinut de poli tie. greseala lui Ghita est e ca nu reuseste sa fie onest pâna la capat nici fata de Lica. un tata om cinstit. Nuvela se încheie în mod simetric cu începutul. marcheaza pentru Ghita începutul obisnuirii cu raul. din ordinul lui Lica. lui Ghita i se da drumul acasa numai pe chezasie".. se poarta brutal cu cei mici. Sanctionarea drastica a protagonistilor e pe masura faptelor savârsite"( Pompiliu Mareea. numai ca omul începe sa-si piarda încrederea în sine. le spune: Sarmanilor mei copii. Prin intermediul monologulu i interior sunt redate framântarile personajului: Ei! Ce sa-mi fac?. ci pe complexitatea personaje lor. voi nu mai aveti. Îsi îndeamna sotia sa joace cu Lica. se aprindea pentru orisice lucru de nimic". îi cere iertare Anei: . caci eu n-am sa ma iert cât voi trai pe fa ta pamântului. întelegerea dintre el si Lica. Devine de t ot ursuz". Datorita generozitatii Samadaului. atractia malefica a banilor). pentru a nu cadea viu în mâinile lui Pintea. linistea colib ei) si de Lica (bogatia. al carui des tin ilustreaza consecintele nefaste ale setei de înavutire. Ghita este ucis de Raut. numai dupa ce îsi va p utea opri jumatate din sumele aduse de acesta. Lica e om". Iarta-ma cel putin tu.lui Ghita fata de familie. nu mai zâmbea ca mai înainte. Bucuresti. cu framântari sufletesti si ezitari. La un moment dat. El parcurg e un traseu sinuos al dezumanizarii. fiintele cu adevarat morale si inocente din carte.. se sinucide izbindu-se cu capul de un copac. Ana i se daruieste l ui Lica deoarece. la individualizare. Devine mohorât. sarutând pe unul dintre copii. A no! îi zise el. într-un gest de razbunare. Nu este sincer însa nici cu Pintea si acest lucru îi va aduce pieire a. De fapt. Ce sa-mi fac daca e în mine ceva mai tare decât vointa mea? Nici coc osatul nu e însusi vinovat ca are cocoase în spinare". într-o scena de un patetism sfâsietor. Per sonajul evolueaza de la tipicitate. Ezita înt re cele doua cai simbolizate de Ana (valorile familiei. În alt rând. Îi va oferi dovezi jandarmului despre vinovatia lui Lica. cu An a. Asa m-a lasa t Dumnezeul. Ta tal vostru e un ticalos". Ghita este cel mai complex personaj din nuvelistica lui Slavici. sub determinare psihologica si morala. Dându-si seama ca sotia l-a înselat. orbit de furie si dispus sa faca orice pentru a se razbuna pe Lica. Ghita devine complice la crima. acoperindu-i nelegiuirile lui Lica. Punctul culminant. Ghita ajunge sa regrete ca are familie si copii. prin vorbele batrânei care pune întâmplarile pe seama destinulu i necrutator: Simteam eu ca nu are sa iasa bine. în bratele Samadaului. La rândul lui. Ghita o uci de pe Ana.. dar asa le-afost data". aruncând-o definitiv în bratele acestuia . pentru ca nu-si p oate asuma total riscul îmbogatirii alaturi de Lica. Prin faptul ca jura strâmb la proces. în ciuda nelegiuirilor comise. Un incendiu teribil mistuie cârciuma de la Moara cu noro c în noaptea de Pasti si singurele personaje care supravietuiesc sunt batrâna si copiii. ajungând sa fie implicat în furtul de la arendas si în uciderea unei femei si a unui copil.Iarta-ma. Ioan Slavici. Ghita ajunge pe ultima treapta a degradarii morale în momen tul în care.. sub determinare sociala (cârciumarul dornic d e avere). Iar Lic a. îsi pierdea repede cumpatul si-i lasa urme vinete pe brat. Editura pentru Literatura. În nuvela. sau în terminologie romant ica: îngerul si demonul. S pera pâna în ultimul moment ca se va produce o minune si ca sotia va rezista influ entei malefice a acestuia. nici fata de P intea. îsi arunca sotia. Axa vietii lui morale se frânge si. la sarbatorile Pastelui. accentul nu cade pe actul povestirii. Complexitatea si capac itatea de a ne surprinde în mod convingator fac din Ghita un personaj rotund". iar când se mai juca. starea materiala a lui Ghita devine tot m ai înfloritoare. are gesturi de brutalitate neînteleasa fa ta de Ana pe care o ocrotise pâna atunci. Dezgustata însa de lasitatea lui Ghita. viole nt. Tocmai de acee a devine tot mai atent la imaginea pe care lumea o are despre el. care se înstrain ase de ea si de întreaga familie. cum avusesera parintii vostri. distruge imaginea pe care ceilalti o aveau despre el. iubirea. . ci radea cu hohot.

dar si putere de individualizare. CONCLUZIE Opera literara Moara cu noroc de Ioan Slavici este o nuvela psihologica. el ia în arenda hanul Moara cu noroc. Om harnic si cinstit. Moara cu Noroc se mistuie într-un incendiu car e distruge si transforma totul în scrum. notatia gesticii. oralitatea. curat at de relele ce se înradacinasera acolo. prin impresia de stil cenusiu. Dialogul contribu ie la caracterizarea indirecta a personajelor. ba nuita a avea "slabiciuni de aur si pietre scumpe".Lica ramâne egal cu sine. Naratiunea obiectiva îsi real izeaza functia de reprezentare a realitatii prin absenta marcilor subiectivitat ii. Monologul interior. Tot sugestive sunt si cuvintele batrânei di n finalul nuvelei: "asa le-a fost dat". consemnându-le gesturile. impunându-se prin complexitate. un om rau si primejdios. ce duc cu siguranta spre un sfârsit tragic. dorind sa ag . stilul indirect liber sunt principalele mij loace de investigare psihologica a personajului principal. se autodistruge prin trairi zgud uitoare. Naratorul obiectiv îsi lasa personajele sa-si dezvaluie trasaturile în momente d e încordare. limbajul popular. ilustrând consec intele distrugatoare pe care le are asupra omului setea de înavutire. Drama lui Ghita se dezvaluie indirectprin faptele si gândurile lui si directprin o piniile celorlalte personaje. Ghita este personajul principal al nuvel ei si unul dintre cele mai reprezentative personaje realiste din literatura româna . Ghita este pedepsit de doua ori. în schimb. concis. Mijloacele de investigatie psihologica sunt: scen ele dialogate. O ricine se abate de la acest adevar fundamental. LIMBAJUL PROZEI NARATIVE Stilul nuvelei este sobru. Ana sufera transfor mari interioare. a mimicii si a tonului vocii. care îi ofera scriitorului posibilitatea unei fine analize a psi hologiei feminine. fara podoabe. e asasinata prin sufocare. limbajul. realizeaza portrete sugestive (caracterizar e directa). Întelesul clasic -moralizator al nuvelei este sustinut prin zicale si proverbe populare sau prin replicile-sentinte rostite de batrâna la începutul si la sfârsitul nuvelei. functie simbolica si de anticipare. Cheia morali tatii sta în cuvintele batrânei de la începutul si sfârsitul nuvelei ce cuprind normele etice care trebuie aplicate si respectate în viata de orice om cinstit si drept. D escrierea initiala are. prezentând relatiile dintre ele (car acterizare indirecta). dar puternic conturate. monologul interior de factura traditionala si acela realizat în st il indirect liber. deoa rece are toate trasaturile acestei specii literare: analizeaza conflictul inter ior al personajului principal. De asemenea. urmareste procesul înstrainarii lui Ghita fata de familie si urmareste degradarea morala a acestuia produsa de ispita îmbogatirii. Limbajul naratorului si al personajelor valorifica aceleasi registre stilisti ce: limbajul regional. Ioan Slavi ci îsi pedepseste exemplar toate personajele implicate în afaceri necinstite: arenda sul este pradat si batut încât abia se mai tinea pe picioare. portretul Samadaului). ardelenesc. Modurile de expunere îndeplinesc o serie de functii epice în discursul narativ. Bu za-Rupta si Saila sunt condamnati si întemnitati. detaliile fizice releva trasaturi morale sau statutul social (de ex emplu. femeia tânara în negru. întrucât îsi înjunghie sotia pe care o iubea înca foa rte mult si devine astfel criminal. pe lânga rolul obisnuit de fixare a coordonatelor spatial e si temporale. în roman apare si functia epica de interpretare/ semnificare. sustine veridicitatea relatiilor dintre personaje si concentrarea epica. de factura tradit ionala. monologul interior adresat. Lica se sinucide într-un mod viole nt. ca semn ca locul trebuia purificat. Alaturi de functia esentiala de reprezentare . vorbe si gânduri care le determina comportamentul si destinul. Personajele: Sunt putine. trasaturile lor fiind evidentiate indirectd e fapte. la început.

Bun meserias. sondând reactii. si-ar fi dorit sa poata zice "prea putin îmi pasa".. simtul masurii si cumpatul" (Pompiliu Mareea). Slavici dirijeaza destinul eroului pri n mijloace psihologice profunde. Ghita devine treptat "tot mai de tot ursuz". "asa m-a lasat Dumnezeu! Ce sa-mi fac daca e în mine ceva mai tare decât vointa mea?! Nici cocosatul nu e însusi vinovat ca are cocoasa în spinare". "nu mai zâmbea ca mai înainte". are remuscari sincere sj dureroase " iarta-ma.. blând si cumsecade. de zbuciumul din mintea si sufletul sau. Raut "îsi descarca pistolul în ceafa lui Ghita". .. care moare fara sa mai poata afla cine l-a îm puscat. dar sigur . voi nu mai aveti [. doi câini c iobanesti.încet. îsi deplânge prabusirea . relatiile dintre ei fiind din ce în ce mai reci.de Ia omul cinstit si h arnic la statutul de complice în afaceri necurate si crima. un spirit satanic ce exercita asupra cel orlalte personaje o dominatie fascinanta. pâna la a deveni ucigas. caci eu n-am sa ma iert cât oi trai pe fata pamântului". Personalitatea lui se contureaza din l umini si umbreca într-un joc al oglinzilor paralele si este foarte minutios si ate nt construita de autor. "Sanctionarea drastica a protagonistilor e pe masura faptelor savârsite. iarta-ma cel putin tu. încearca sa-si ia câteva masuri de protectie: pistoale de la Arad.. Conflictul interiorest e din ce în ce mai puternic. nu mai e decât un pas. ramânând un om cinstit si tentatia pe care n-o mai poate controla. de teama caruia tremura toata lumea si care "st ie sa afle urechea grasunului pripasit chiar si din oala de varza".. Viata exterioaraa lui Ghita este subordonata si detasata de viata sa interioara. Dezumanizarea lui Ghita se produce într-un ritm aeri Autoanalizându-se. el da vina p e firea lui slaba.] tatal vostru e un ticalos". "porcar si el. In aceeasi clipa. gesturile si atitudinealui Ghita scot la iveala incertitudinea si nesiguranta c are-1 domina. Slavici sugereaza înca de Ia înc eput trasaturile dominante ale caracterului lui Lica Samadaul.] un tata om cinstit [. Actiunile. el devine ucigas înjunghiind-o p e Ana care "era întinsa la pamânt si cu pieptul plin de sânge cald. Lica Samadaul este un personaj realist.. "pus pe gânduri". Ghita se afund a tot mai mult în faptele mârsave puse la cale de Lica. Fricos si las. mai ales prin monologuri interioare. Sufletul complex Si labil este sfârtecat între dorinta de a pleca de la Moara cu noroc. a lacomiei de bani. prabusindu-se .oniseasca atâtia bani încât sa angajeze vreo zece calfe carora sa le dea el de cârpit ci zmele oamenilor. trairi. iar Ghita o tinea sub genunchi si apasa cutitul mai adânc spre inima ei". cunoaste pe toti oamen ii buni si mai ales pe cei rai".. "stapânul acestor locuri ". Patima pentru bani îl dezumanizeaza si Ghita cade prada propriului sau destin caru ia nu i se poate opune. Ghita îsi face reprosuri. Ghita încearca sa fie autoritar si dârz în fata acestuia. trudind pentru "fericirea famil iei sale". lor lipsi ndu-ie stapânirea de sine.] e mai a les om aspru si neîndurat [. teama si suspiciunea instalate definitiv în el de când intra în cârdasie c u Lica. dar teama si zbuciumul nu-1 parases c. încercând astfel sa se scuze fata de sine si sa-si motiveze fapte le. "îi era parc a n-a vazut-o demult si parca era sa se desparta de dânsa". Prin caracterizare directa. se îndeparteaza în cet.] care stie toate înfundaturile. careia nu i se putea împotrivi: "sarmanilor mei copii. momentul decisiv al alunecar ii fiind marturia mincinoasa" pe care o declara în fata judecatorilor. într-o efuziune a sentimentelor paterne. dar sigur de Ana. Ajunge sa regrete faptul ca are ne vasta si copii. gânduri. Alta data. lupta dându-se între fondul cinstit al lui Ghita si ispit a îmbogatirii. îsi angajeaza o sluga credincioasa. Degradarea umana se produce treptat si sigur. De la complicitate la crima. sa reziste la propunerile lui nelegiuite. La prima întâlnire pe care o are cu Lica. Ano. în cele mai adânci zo ne ale constiintei personajului. da r om cu stare care poate sa plateasca grasunii pierduti ori furati [. dar este înfrânt de extraordinara forta morala a Samadaului.

de a rasplati însutit si înmiit. ea traieste un sentiment de vinovatie ca n-a stiut sa-i fie mereu alaturi si sa-1 ajute în momentele dificile prin care trecea de când se însotise cu Lica în afacerile necinstite. Scrâsnind din dinti. simbolizeaza fondul sau moral în care tandretea.. desi aceasta îl simte "om rau si primejdios". pe care îl însala cu Lica. personaj realist. Lica se dovedeste bun cunoscator de oameni. dupa care acu m simte chiar "placerea de a lovi pe omul care te supara.Portretul fizic al personajului este realizat direct de catre narator"un om de 3 6 de ani. ba chiar mai rau decât asa. pentru ca încalca virtuti morale importante. uscativ si supt Ia fata.. furtul sunt câteva din faptele savârsite le Lica si au efecte d evastatoare asupra celorlalte personaje. Portretul fizic.] de Ia mine nimeni nu cuteaza sa fure. Simbol al degradarii morale. Simtindu-se tot mai înstrainata de Ghita. iar Ghita nu e decât muiere îmbr acata în haine barbatesti. cu mustata lunga. ea devine din ce în ce mai îngrijorata de întâmplarile de la han si de starea sotului ei.. realizat direct de catre narator. Lica. "Ana cea blânda si delicata". apoi se prezinta cu cinism si brutalitate: "Eu sunt Lica Samadaul. ea simte ca Lica "e om rau si primejdios". alearga cu disperare prin padurea din apropierea câr ciumii. sprintena si mladioasa. duiosia si caldura sufleteasca ar fi putut da echilibru caminu lui ei: "Ana era tânara si frumoasa [. autoritar." Având un fond etic sanatos. Ana. exercita asupra celorlalti si mai ales asupra Anei o f ascinatie diabolica. înselaciunea. mama a doi copii si împartases te acelasi destin tragic. gânduri pe care le marturiseste Samadaului: "Tu esti om.. EI îi dezvaluie lui Ghita cum a ucis primul om. Lica se comporta ca un stapân absolut peste oameni si locuri . Samadaul se repede cu toate puterile si-si izbeste capu l de trunchiul copacului. cu ultimele put eri. este sotia cizmarului Ghita. De la prima aparitie. Ghita!".]. de a-1 lovi tare ca sa -1 sfarâmi când te-a atins cu o vorba ori cu o privire. Când Lica se apleca asupra ei. Lica moare la fel cum a trait . tradându-si barbatul pe care ajunsese sa-1 dispretuiasca pentru slabiciunea si lasitatea lui. " în finalul nuvelei. se conduce dupa legi proprii care sunt altele decât cele ale statului sau ale moralei .. Samadaul purta "camasa subtire si alba". mizeaza pe pati ma lui Ghita pentru bani. regretul înfiorator pentru propriile-i pacate. caruia-i striga cu di sperare: "Nu vreau sa mor. înalt. dovedind aceeasi cruzime iesita din comun si aceeasi hotarâre de neclintit. Stiindu-si sotul un om cinstit si iubitor de familie.] frageda Si subtirica [." Sinuciderea lui Lica este semnificativa pentru forta lui interioara si nemasu ratul lui orgoliu. Crima. care-i dau taria extraordinara de a-si zdrobi capul de tulpin a stejarului. Lica porunceste sa se dea foc hanului Moara cu noroc si.. fiind înjunghiata de sotul ei. . Vesela si vioaie la început. Din relatiile lui cu celelalte personajereies si alte trasatu ri ale personajului. multe se zic despre mine si multe vor fi adevarate si multe scornite [. cum ar fi c instea si devotamentul fata de sotul ei. ba sa-1 fereasca Dumnezeu pe acela care as cred e sa-l pot banui". constiinta vinovatiei s i în acelasi timp a nevinovatiei" (Pompiliu Marcea). privind tinta "Ia un stejar uscat ce stetea la departare de vreo 50 de p asi". setea de razbunare si patima neostoita p entru Lica. Lica este caracterizat indirectde faptele sale. adunând în gestul ei dispe "ura si dispretul pentru sotul nedemn. cu ochii mici si verzi si cu sprâncenele dese si împreunate Ia mijloc".-pe care le domina cu cinism si satanism . cum este car acterizata direct. apoi pe al doilea. ca sa nu cada viu în mâinile lui Pintea. asc unzându-se de jandarmul Pintea. aluneca rapid spre prapastia pacatului. conturând un om rau si periculos. Ana "îi musca mâna si îsi înfipse ghiarele în obrajii Iui". Pintea îl gaseste "cu capul sfarâmat la tulpina stejarului ." Sfârsitul Anei este inevitabil. De si tot porcar.

El este un adevarat maestru în construirea dialogurilor si a monologurilor interio are. stilul lui Slavici a re o oralitate asemanatoare cu aceea a lui Creanga. trairile interio are. precum si pedepsirea exemplara a acestora. Limbajul artistic. a datinilor. loan Slavici fiind initiatorul prozei realiste în literatura r omâna. fie prin proverbe sl zicatori. analizeaza reactiile. In concluzie. Ioan Slavici reuseste sa comunice cu claritateideile. obiceiuri lor si superstitiilor. sobrietate. valoarea limbii literare constând tocmai în "lip sa de stil". dând impresia de "spunere" a întâm plarilor în fata unui auditoriu. Opera lui Ioan Slavici are un profund c aracter popular. cu un singur plan narativ. unele dintre ele complexe. solida prin dragostea lui profunda pentru oameni: "în gândul meu rostul scrieri i a fost întotdeauna îndrumarea spre o vietuire potrivita cu firea omeneasca" ("Lume a prin care am trecut"). Introspectia si observatia psihologicape care Slavici le manifesta în so ndarea personajelor. un con flict consolidat. Focul din finalul nuvelei este sugestiv pentru nevo ia de a fi purificat locul acela de toate relele ce se înfaptuiserâ la cârciuma Moara cu noroc. într-o f raza sobra. spontane itate si oralitate. atât prin tematica. a rânduielilor rurale. o Intriga bine evidentiatasi cu personaje puternic conturate. sa formuleze cu o concizie clasicatrasatura unui personaj. prin conceptia morala. . cât si prin dragostea lu i pentru sufletul omenesc. Desi a fost acuzat de folosirea excesiva a regionalismelor. Deoarece este o specie epica de întindere medie. fara ornamente inutile. mai ales ca si el intervine deseori în naratiune fi e prin exclamatiisau interogatii retorice. sa descrie un peisaj cu mijloace simple. gândurile personajelor. prin care sondeaza sufletul omenesc. Ioan Slavici este neîndurator cu cei care se abat de la pri ncipiile fundamentale ale moralei si-si pedepseste personajele proportional cu g reselile savârsite de acestea.Bun cunoscator al psihologiei umane. opera literara "Moara cu noroc" de Ioan Slavici este o nuvela. definesc opera c a nuvela psihologica. limbajul artistic este original prin vigoare.