P. 1
Moara Cu Noroc - ESEU

Moara Cu Noroc - ESEU

5.0

|Views: 4,957|Likes:
Published by Irimia Ionut

More info:

Published by: Irimia Ionut on Nov 15, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as TXT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/19/2015

pdf

text

original

Moara cu noroc de Ioan Slavici ESEU IPOTEZA Nuvela Moara cu noroc este o proza realista de analiza psihologica.

FORMULAREA ARGUMENTELOR Moara cu noroc de Ioan Slavici este o nuvela, adica o specie epica în proza, cu o constructie riguroasa, un fir narativ central; personajele relativ putine pu n în evidenta evolutia personajului principal, complex, puternic individualizat. Se observa tendinta de obiectivare a perspectivei narative, impersonalitatea na ratorului, naratiunea la persoana a III-a, atitudinea detasata în descriere, veri dicitatea. Este o nuvela psihologica prin: tematica, modalitati de caracterizar e a personajului si de investigare psihologica, natura conflictului (interior). DEZVOLTAREA ARGUMENTELOR (ilustrare/ exemplificari pe baza textului) Nuvela are un ritm epic neomogen, prin modificari ale timpului povestirii; ac tiunea se desfasoara prin continue acumulari si izbucniri de tensiune epica. Na ratiunea realista este obiectiva, realizata la persoana a III-a de catre un nar ator omniscient, omniprezent, neimplicat. Relatarea evenimentelor nu se realize aza totusi în mod linear, iar înlantuirea dintre capitole se face prin tehnici epic e diverse: dialogul (la începutul nuvelei), descriere la timpul prezent (capitol ele al II-lea si al III-lea), semnalarea unei relatii temporale de anteriorita te fata de cele povestite înainte (capitolul al XVI-lea). Înlantuite temporal si ca uzal, faptele sunt credibile, verosimile. Efectul asupra cititorului este de i luzie a vietii (veridicitate) si de obiectivitate. Pe lânga perspectiva obiectiva a naratorului, intervine tehnica punctului de ve dere în interventiile simetrice ale batrânei, personaj episodic, dar care exprima c u autoritatea vârstei mesajul moralizator al nuvelei. Înainte si dupa discursul na rativ propriu-zis, batrâna rosteste cele doua replici - teze ale nuvelei, privit oare la sensul fericirii si la forta destinului: > Omul sa fie multumit cu saracia sa, caci, daca e vorba, nu bogatia, ci linistea colibei tale te face fericit" si [...] asa le-a fost data". Prin intentia moralizatoare, nuvela este realist-c lasica. TEMA NUVELEI Tema sustine caracterul psihologic al nuvelei: efectele nefaste si dezumaniza nte ale dorintei de înavutire, pe fundalul societatii ardelenesti de la sfârsitul s ecolului al XX-lea. Problematica nuvelei se poate stabili din mai multe perspec tive. Din perspectiva sociala, nuvela prezinta încercarea lui Ghita de a-si schim ba statutul social; din perspectiva moralizatoare, prezinta consecintele dramat ice ale setei de înavutire, scriitorul considerând ca goana dupa avere zdruncina ti hna sufleteasca si duce la pierzanie. Din perspectiva psihologica, nuvela prezi nta conflictul interior trait de Ghita care este sfâsiat de dorinte pe cât de pute rnice, pe atât de contradictorii: dorinta de a ramâne om cinstit, pe de o parte si dorinta de a se îmbogati alaturi de Lica, pe de alta parte. Conflictul nuvelei est e complex, de natura sociala, psihologica si morala. Titlul nuvelei este mai degraba ironic. Toposul ales, cârciuma numita Moara cu noroc înseamna de fapt Moara cu ghinion, Moara care aduce nenorocirea, pentru ca usurinta câstigurilor de aici ascunde abateri etice grave (nelegiuirea si crima). Actiunea se desfasoara pe parcursul unui an, între doua repere temporale cu va loare religioasa: de la Sfântul Gheorghe pâna la Paste, iar în final, apa si focul pu rifica locul.

Lica era porcar. cine ce zice si cine ce face. Subiectul nuvelei îl constituie etapele si efectele înfruntarii dintre protagonis t. cu ochii mic i si verzi si cu sprâncenele dese împreunate la mijloc. Semnele parasirii anticipeaza destinul tragic al familiei: vechea moara cu lopetile rupte si cu acoperamântul ciuruit de vremurile ce trecusera peste dânsul!". iar primele semne ale bunasta rii si ale armoniei în care traieste familia nu întârzie sa apara: Sâmbata de cu seara l ocul se deserta si Ghita. dar se substituie destinului lor. intuieste ca Lica este un om rau s i primejdios". harnic si muncitor.. fixeaza un peisaj cadru obiectiv al actiunii: De la Ineu drumul de tara o ia printre paduri si pe ste tarini. cine trece pe aici. sa adapi calul ori vita din j ug si sa le mai lasi timp de rasuflare. si antagonist. cele cinci cruci care vestesc pe drumet ca aici locu l e binecuvântat.. Ghita îsi ia toate masurile de aparare împotriva lui Lica: merge la Arad sasi cumpere doua pistoale. izolata de res tul lumii. C red ca ne-am înteles!". însa dintre cei care poarta camasa subtire si alba ca floricelele. o fata norocoasa. iara batrâna privea la catesipatru si se sim tea întinerita. tulbura echil ibrul familiei. caci doi erau acum. multe vor fi adevarate si multe scor nite. Cizmar sarac. nu bogatia. deoarece acolo unde vezi o cruce de aceste a aflat un om o bucu rie ori a scapat altul de o primejdie". Nuvela debuteaza cu un precept moral izvorât din întelepciunea batrâneasca rostit d e mama-soacra. un ungur înalt ca un brad".] Eu voiesc sa stiu totdeauna cine umbla pe drum. Ghita nu se poate sustrage influentei malefice pe care acesta o exercita asup ra lui.. în final. doreste schimbarea. descrierea drumului care merge la Moara cu noroc si a locului în care se afla. Simetria incipitului cu finalul se real izeaza. caci avea un ginere harnic. pe care îl urci. Ana. si d upa ce ai coborât iar în vale. pieptar cu bumbi de argi nt si bici de carmajin [. Cu toate ca îsi da seama ca Lica reprezinta un pericol pentru el si familia lui . Aparitia lui Lica Samadaul la Moara cu noroc (intriga). Se anunta desfasurarea actiunii. capul familiei. un om ca de treize ci si sase de ani. Cârciuma de la Moara cu noroc este asezata la rascruce de drumuri. fiindca drumul a fost cam greu iara mai departe locurile sunt rele". cu deschideri bo gate. înalt. iara sporul era dat de la Dumnezeu. seful porcarilor si al turmelor de porci din împrejurimi. cu mustata lunga. pentru a câstiga rapid bani. si atunci el privea la Ana. Initial. Lica îsi impune înca de la început regulile: Eu sunt L ica Samadaul. si nici tentatiei îmbogatirii. cârciumarul nu este un om slab. îsi ia doi câini pe care îi asmute împotriva turmelor de porc i si angajeaza înca o sluga. pe Marti. un personaj ciudat. dintr-un câstig facut cu bine".. îsi asu ma responsabilitatea destinului celorlalti. în timp ce Ghita .Alcatuita din 17 capitole.. uscativ si supt la fata. începe procesul iremediabil de înstrainare a . Mai întâi. cu sugestia drumului vietii care continua si dupa tragedia de la Mo ara cu noroc: Apoi ea lua copiii si pleca mai departe". si voiesc ca nimeni în afara de mine sa nu stie.]". doi nepoti sprinten i. Orgoliul lui Lica e unul de stapân care nu doar îsi subordoneaza oamenii. dar o nest. ca rismatic. Ghita ia în arenda cârciuma de la Moara cu noroc. Însa din momentul aparitiei lui Lica..Omul s a fie multumit cu saracia sa. Simbolistica initiala a drumului se completea za. daca-i vorba. se punea cu Ana si cu batrâna sa numere banii. înconjurata de pustietati întunecoase. ce are în nuvela rolul corului din tragedia antica greaca: . bunastarea materiala. Lica. Ghita. Ghita se dovedeste la început harnic si priceput. amândoi priveau la c ei doi copilasi. nevasta lui Ghita. Ti mp de un ceas si jumatate drumul e bun. vine apoi unpripor. ajungând sa mai rasufle. ci dimpotriva. lasând la dreapta si la stânga satele asezate prin colturile vailor. trebuie sa faci popas. Batrâna este adepta pastrarii traditiei. Personajul este portretizat de narator: Lica. În expozitiune. Ana privea la el. [. Multe se zic despre mine. prin descrierea drumului. ci linistea colib ei tale te face fericit". nuvela are un subiect concentrat. caci.

într-un gest de razbunare. pentru a nu cadea viu în mâinile lui Pintea. Ghita ajunge pe ultima treapta a degradarii morale în momen tul în care. fiintele cu adevarat morale si inocente din carte. le spune: Sarmanilor mei copii. Un incendiu teribil mistuie cârciuma de la Moara cu noro c în noaptea de Pasti si singurele personaje care supravietuiesc sunt batrâna si copiii. Dezgustata însa de lasitatea lui Ghita. Axa vietii lui morale se frânge si. în ciuda nelegiuirilor comise. De fapt.. iubirea. aruncând-o definitiv în bratele acestuia . Ioan Slavici.. Ghita ajunge sa regrete ca are familie si copii. Retinut de poli tie. are gesturi de brutalitate neînteleasa fa ta de Ana pe care o ocrotise pâna atunci. Iar Lic a. Nu este sincer însa nici cu Pintea si acest lucru îi va aduce pieire a.lui Ghita fata de familie. La rândul lui. Editura pentru Literatura. caci eu n-am sa ma iert cât voi trai pe fa ta pamântului. orbit de furie si dispus sa faca orice pentru a se razbuna pe Lica. Îi va oferi dovezi jandarmului despre vinovatia lui Lica. Ta tal vostru e un ticalos". primejdioase. cu An a. încât îti venea sa te sperii de el. starea materiala a lui Ghita devine tot m ai înfloritoare. În nuvela. se aprindea pentru orisice lucru de nimic". Ghita o uci de pe Ana. Îsi îndeamna sotia sa joace cu Lica. Nuvela se încheie în mod simetric cu începutul. prin vorbele batrânei care pune întâmplarile pe seama destinulu i necrutator: Simteam eu ca nu are sa iasa bine. Ana i se daruieste l ui Lica deoarece. îi cere iertare Anei: . se poarta brutal cu cei mici. Sanctionarea drastica a protagonistilor e pe masura faptelor savârsite"( Pompiliu Mareea. îsi arunca sotia. Bucuresti.. din ordinul lui Lica. drept momeala. Ghita devine complice la crima. care se înstrain ase de ea si de întreaga familie. întelegerea dintre el si Lica. Lica e om". Asa m-a lasa t Dumnezeul. S pera pâna în ultimul moment ca se va produce o minune si ca sotia va rezista influ entei malefice a acestuia. cu framântari sufletesti si ezitari. viole nt. Ghita este ucis de Raut. greseala lui Ghita est e ca nu reuseste sa fie onest pâna la capat nici fata de Lica. nu mai zâmbea ca mai înainte. nici fata de P intea. se sinucide izbindu-se cu capul de un copac. rar. Se arata slab în fata tentatiilor si sfârseste tragic. 1968) Deznodamântul. linistea colib ei) si de Lica (bogatia. dar asa le-afost data". Per sonajul evolueaza de la tipicitate. Datorita generozitatii Samadaului.Iarta-ma. numai dupa ce îsi va p utea opri jumatate din sumele aduse de acesta. ajungând sa fie implicat în furtul de la arendas si în uciderea unei femei si a unui copil.. voi nu mai aveti. cum avusesera parintii vostri. un tata om cinstit. ci pe complexitatea personaje lor. pentru ca nu-si p oate asuma total riscul îmbogatirii alaturi de Lica. Ce sa-mi fac daca e în mine ceva mai tare decât vointa mea? Nici coc osatul nu e însusi vinovat ca are cocoase în spinare". A no! îi zise el. îsi pierdea repede cumpatul si-i lasa urme vinete pe brat. Complexitatea si capac itatea de a ne surprinde în mod convingator fac din Ghita un personaj rotund". În alt rând. acoperindu-i nelegiuirile lui Lica. Iarta-ma cel putin tu.. Ghita este cel mai complex personaj din nuvelistica lui Slavici. Prin intermediul monologulu i interior sunt redate framântarile personajului: Ei! Ce sa-mi fac?. marcheaza pentru Ghita începutul obisnuirii cu raul. La un moment dat. . ci radea cu hohot. Punctul culminant. Devine de t ot ursuz". cu ajutor ul lui Pintea. pe când Ghita nu e decât muiere îmbracata în haine barbatesti". la individualizare. numai ca omul începe sa-si piarda încrederea în sine. sub determinare psihologica si morala. sarutând pe unul dintre copii. sub determinare sociala (cârciumarul dornic d e avere). accentul nu cade pe actul povestirii. Hotaraste totusi sa-l dea în vileag pe Lica. Prin faptul ca jura strâmb la proces. al carui des tin ilustreaza consecintele nefaste ale setei de înavutire. Tocmai de acee a devine tot mai atent la imaginea pe care lumea o are despre el. lui Ghita i se da drumul acasa numai pe chezasie".". într-o scena de un patetism sfâsietor. în bratele Samadaului. proces analizat cu maiestrie de Slavici. Dându-si seama ca sotia l-a înselat. Cu toate ac estea. Devine mohorât. iar când se mai juca. Ezita înt re cele doua cai simbolizate de Ana (valorile familiei. atractia malefica a banilor). la sarbatorile Pastelui. El parcurg e un traseu sinuos al dezumanizarii. distruge imaginea pe care ceilalti o aveau despre el. sau în terminologie romant ica: îngerul si demonul. îi plac jocurile crude.

consemnându-le gesturile. dorind sa ag . un om rau si primejdios. stilul indirect liber sunt principalele mij loace de investigare psihologica a personajului principal. limbajul. se autodistruge prin trairi zgud uitoare. limbajul popular. functie simbolica si de anticipare. ca semn ca locul trebuia purificat. Dialogul contribu ie la caracterizarea indirecta a personajelor. Modurile de expunere îndeplinesc o serie de functii epice în discursul narativ. dar si putere de individualizare. Monologul interior. în schimb. D escrierea initiala are. Tot sugestive sunt si cuvintele batrânei di n finalul nuvelei: "asa le-a fost dat". Ioan Slavi ci îsi pedepseste exemplar toate personajele implicate în afaceri necinstite: arenda sul este pradat si batut încât abia se mai tinea pe picioare. Alaturi de functia esentiala de reprezentare . în roman apare si functia epica de interpretare/ semnificare. Ghita este pedepsit de doua ori. ce duc cu siguranta spre un sfârsit tragic. impunându-se prin complexitate. deoa rece are toate trasaturile acestei specii literare: analizeaza conflictul inter ior al personajului principal. care îi ofera scriitorului posibilitatea unei fine analize a psi hologiei feminine. curat at de relele ce se înradacinasera acolo. Bu za-Rupta si Saila sunt condamnati si întemnitati. întrucât îsi înjunghie sotia pe care o iubea înca foa rte mult si devine astfel criminal. Întelesul clasic -moralizator al nuvelei este sustinut prin zicale si proverbe populare sau prin replicile-sentinte rostite de batrâna la începutul si la sfârsitul nuvelei. ilustrând consec intele distrugatoare pe care le are asupra omului setea de înavutire. a mimicii si a tonului vocii. prin impresia de stil cenusiu. Mijloacele de investigatie psihologica sunt: scen ele dialogate. ardelenesc. monologul interior de factura traditionala si acela realizat în st il indirect liber. trasaturile lor fiind evidentiate indirectd e fapte. Naratiunea obiectiva îsi real izeaza functia de reprezentare a realitatii prin absenta marcilor subiectivitat ii. Cheia morali tatii sta în cuvintele batrânei de la începutul si sfârsitul nuvelei ce cuprind normele etice care trebuie aplicate si respectate în viata de orice om cinstit si drept. de factura tradit ionala. O ricine se abate de la acest adevar fundamental. prezentând relatiile dintre ele (car acterizare indirecta). LIMBAJUL PROZEI NARATIVE Stilul nuvelei este sobru. portretul Samadaului). urmareste procesul înstrainarii lui Ghita fata de familie si urmareste degradarea morala a acestuia produsa de ispita îmbogatirii. e asasinata prin sufocare.Lica ramâne egal cu sine. Ghita este personajul principal al nuvel ei si unul dintre cele mai reprezentative personaje realiste din literatura româna . fara podoabe. ba nuita a avea "slabiciuni de aur si pietre scumpe". notatia gesticii. dar puternic conturate. Drama lui Ghita se dezvaluie indirectprin faptele si gândurile lui si directprin o piniile celorlalte personaje. De asemenea. Limbajul naratorului si al personajelor valorifica aceleasi registre stilisti ce: limbajul regional. la început. vorbe si gânduri care le determina comportamentul si destinul. realizeaza portrete sugestive (caracterizar e directa). sustine veridicitatea relatiilor dintre personaje si concentrarea epica. oralitatea. Moara cu Noroc se mistuie într-un incendiu car e distruge si transforma totul în scrum. Lica se sinucide într-un mod viole nt. CONCLUZIE Opera literara Moara cu noroc de Ioan Slavici este o nuvela psihologica. el ia în arenda hanul Moara cu noroc. Naratorul obiectiv îsi lasa personajele sa-si dezvaluie trasaturile în momente d e încordare. pe lânga rolul obisnuit de fixare a coordonatelor spatial e si temporale. Om harnic si cinstit. Personajele: Sunt putine. concis. femeia tânara în negru. monologul interior adresat. Ana sufera transfor mari interioare. detaliile fizice releva trasaturi morale sau statutul social (de ex emplu.

Patima pentru bani îl dezumanizeaza si Ghita cade prada propriului sau destin caru ia nu i se poate opune. "asa m-a lasat Dumnezeu! Ce sa-mi fac daca e în mine ceva mai tare decât vointa mea?! Nici cocosatul nu e însusi vinovat ca are cocoasa în spinare". ramânând un om cinstit si tentatia pe care n-o mai poate controla. un spirit satanic ce exercita asupra cel orlalte personaje o dominatie fascinanta. îsi angajeaza o sluga credincioasa. "porcar si el. La prima întâlnire pe care o are cu Lica. încercând astfel sa se scuze fata de sine si sa-si motiveze fapte le. cunoaste pe toti oamen ii buni si mai ales pe cei rai". sondând reactii. nu mai e decât un pas. dar teama si zbuciumul nu-1 parases c. "stapânul acestor locuri ". mai ales prin monologuri interioare. "Sanctionarea drastica a protagonistilor e pe masura faptelor savârsite. "pus pe gânduri". prabusindu-se . Actiunile. iar Ghita o tinea sub genunchi si apasa cutitul mai adânc spre inima ei". într-o efuziune a sentimentelor paterne. de teama caruia tremura toata lumea si care "st ie sa afle urechea grasunului pripasit chiar si din oala de varza". Slavici sugereaza înca de Ia înc eput trasaturile dominante ale caracterului lui Lica Samadaul. a lacomiei de bani. Ghita îsi face reprosuri. doi câini c iobanesti. el devine ucigas înjunghiind-o p e Ana care "era întinsa la pamânt si cu pieptul plin de sânge cald.] tatal vostru e un ticalos". da r om cu stare care poate sa plateasca grasunii pierduti ori furati [.. caci eu n-am sa ma iert cât oi trai pe fata pamântului". sa reziste la propunerile lui nelegiuite.oniseasca atâtia bani încât sa angajeze vreo zece calfe carora sa le dea el de cârpit ci zmele oamenilor. dar sigur de Ana. Conflictul interiorest e din ce în ce mai puternic. Ghita devine treptat "tot mai de tot ursuz". In aceeasi clipa. si-ar fi dorit sa poata zice "prea putin îmi pasa". . De la complicitate la crima. gesturile si atitudinealui Ghita scot la iveala incertitudinea si nesiguranta c are-1 domina. "nu mai zâmbea ca mai înainte".] un tata om cinstit [. voi nu mai aveti [. Raut "îsi descarca pistolul în ceafa lui Ghita". îsi deplânge prabusirea . de zbuciumul din mintea si sufletul sau.încet. pâna la a deveni ucigas.] e mai a les om aspru si neîndurat [. dar este înfrânt de extraordinara forta morala a Samadaului. are remuscari sincere sj dureroase " iarta-ma.. Bun meserias. încearca sa-si ia câteva masuri de protectie: pistoale de la Arad.. Sufletul complex Si labil este sfârtecat între dorinta de a pleca de la Moara cu noroc. Personalitatea lui se contureaza din l umini si umbreca într-un joc al oglinzilor paralele si este foarte minutios si ate nt construita de autor..] care stie toate înfundaturile. dar sigur . Slavici dirijeaza destinul eroului pri n mijloace psihologice profunde. Ghita se afund a tot mai mult în faptele mârsave puse la cale de Lica. Prin caracterizare directa. careia nu i se putea împotrivi: "sarmanilor mei copii. Alta data. iarta-ma cel putin tu. trudind pentru "fericirea famil iei sale". Dezumanizarea lui Ghita se produce într-un ritm aeri Autoanalizându-se. blând si cumsecade. momentul decisiv al alunecar ii fiind marturia mincinoasa" pe care o declara în fata judecatorilor. lupta dându-se între fondul cinstit al lui Ghita si ispit a îmbogatirii.. simtul masurii si cumpatul" (Pompiliu Mareea). care moare fara sa mai poata afla cine l-a îm puscat. Ghita încearca sa fie autoritar si dârz în fata acestuia. în cele mai adânci zo ne ale constiintei personajului.. Fricos si las. Lica Samadaul este un personaj realist. el da vina p e firea lui slaba. trairi. se îndeparteaza în cet. Ano. Ajunge sa regrete faptul ca are ne vasta si copii. Viata exterioaraa lui Ghita este subordonata si detasata de viata sa interioara.. Degradarea umana se produce treptat si sigur.de Ia omul cinstit si h arnic la statutul de complice în afaceri necurate si crima. relatiile dintre ei fiind din ce în ce mai reci. teama si suspiciunea instalate definitiv în el de când intra în cârdasie c u Lica. gânduri. "îi era parc a n-a vazut-o demult si parca era sa se desparta de dânsa". lor lipsi ndu-ie stapânirea de sine.

care-i dau taria extraordinara de a-si zdrobi capul de tulpin a stejarului. este sotia cizmarului Ghita. ea simte ca Lica "e om rau si primejdios". ea devine din ce în ce mai îngrijorata de întâmplarile de la han si de starea sotului ei. exercita asupra celorlalti si mai ales asupra Anei o f ascinatie diabolica. dovedind aceeasi cruzime iesita din comun si aceeasi hotarâre de neclintit. pentru ca încalca virtuti morale importante. asc unzându-se de jandarmul Pintea. cu ultimele put eri." Sinuciderea lui Lica este semnificativa pentru forta lui interioara si nemasu ratul lui orgoliu. mizeaza pe pati ma lui Ghita pentru bani. mama a doi copii si împartases te acelasi destin tragic. Lica se comporta ca un stapân absolut peste oameni si locuri . Lica porunceste sa se dea foc hanului Moara cu noroc si. caruia-i striga cu di sperare: "Nu vreau sa mor. setea de razbunare si patima neostoita p entru Lica. Crima. realizat direct de catre narator. gânduri pe care le marturiseste Samadaului: "Tu esti om. cu mustata lunga.. "Ana cea blânda si delicata". tradându-si barbatul pe care ajunsese sa-1 dispretuiasca pentru slabiciunea si lasitatea lui. Vesela si vioaie la început. se conduce dupa legi proprii care sunt altele decât cele ale statului sau ale moralei . apoi pe al doilea. ea traieste un sentiment de vinovatie ca n-a stiut sa-i fie mereu alaturi si sa-1 ajute în momentele dificile prin care trecea de când se însotise cu Lica în afacerile necinstite. conturând un om rau si periculos. înalt. Ghita!". Portretul fizic. Ana "îi musca mâna si îsi înfipse ghiarele în obrajii Iui". multe se zic despre mine si multe vor fi adevarate si multe scornite [. iar Ghita nu e decât muiere îmbr acata în haine barbatesti. Stiindu-si sotul un om cinstit si iubitor de familie.. privind tinta "Ia un stejar uscat ce stetea la departare de vreo 50 de p asi". " în finalul nuvelei. apoi se prezinta cu cinism si brutalitate: "Eu sunt Lica Samadaul. furtul sunt câteva din faptele savârsite le Lica si au efecte d evastatoare asupra celorlalte personaje. Samadaul se repede cu toate puterile si-si izbeste capu l de trunchiul copacului. ca sa nu cada viu în mâinile lui Pintea. înselaciunea. constiinta vinovatiei s i în acelasi timp a nevinovatiei" (Pompiliu Marcea).. fiind înjunghiata de sotul ei. de a rasplati însutit si înmiit. De la prima aparitie. ba sa-1 fereasca Dumnezeu pe acela care as cred e sa-l pot banui". personaj realist. Scrâsnind din dinti. EI îi dezvaluie lui Ghita cum a ucis primul om. Lica moare la fel cum a trait . Când Lica se apleca asupra ei. sprintena si mladioasa. De si tot porcar. alearga cu disperare prin padurea din apropierea câr ciumii." Având un fond etic sanatos. . cum ar fi c instea si devotamentul fata de sotul ei. uscativ si supt Ia fata.] de Ia mine nimeni nu cuteaza sa fure. cu ochii mici si verzi si cu sprâncenele dese si împreunate Ia mijloc". Simbol al degradarii morale. Lica se dovedeste bun cunoscator de oameni. Din relatiile lui cu celelalte personajereies si alte trasatu ri ale personajului. adunând în gestul ei dispe "ura si dispretul pentru sotul nedemn. Pintea îl gaseste "cu capul sfarâmat la tulpina stejarului . simbolizeaza fondul sau moral în care tandretea.] frageda Si subtirica [. Samadaul purta "camasa subtire si alba". regretul înfiorator pentru propriile-i pacate. dupa care acu m simte chiar "placerea de a lovi pe omul care te supara. Simtindu-se tot mai înstrainata de Ghita..Portretul fizic al personajului este realizat direct de catre narator"un om de 3 6 de ani. aluneca rapid spre prapastia pacatului. autoritar." Sfârsitul Anei este inevitabil.. de a-1 lovi tare ca sa -1 sfarâmi când te-a atins cu o vorba ori cu o privire.. desi aceasta îl simte "om rau si primejdios". Lica. cum este car acterizata direct. Lica este caracterizat indirectde faptele sale. ba chiar mai rau decât asa. pe care îl însala cu Lica. Ana.].-pe care le domina cu cinism si satanism . duiosia si caldura sufleteasca ar fi putut da echilibru caminu lui ei: "Ana era tânara si frumoasa [.

cu un singur plan narativ. spontane itate si oralitate. . fara ornamente inutile. a datinilor. a rânduielilor rurale. analizeaza reactiile. unele dintre ele complexe. trairile interio are. fie prin proverbe sl zicatori. Desi a fost acuzat de folosirea excesiva a regionalismelor. Ioan Slavici este neîndurator cu cei care se abat de la pri ncipiile fundamentale ale moralei si-si pedepseste personajele proportional cu g reselile savârsite de acestea. sobrietate. loan Slavici fiind initiatorul prozei realiste în literatura r omâna. In concluzie. dând impresia de "spunere" a întâm plarilor în fata unui auditoriu. solida prin dragostea lui profunda pentru oameni: "în gândul meu rostul scrieri i a fost întotdeauna îndrumarea spre o vietuire potrivita cu firea omeneasca" ("Lume a prin care am trecut"). Introspectia si observatia psihologicape care Slavici le manifesta în so ndarea personajelor. Ioan Slavici reuseste sa comunice cu claritateideile. stilul lui Slavici a re o oralitate asemanatoare cu aceea a lui Creanga. El este un adevarat maestru în construirea dialogurilor si a monologurilor interio are. Limbajul artistic.Bun cunoscator al psihologiei umane. opera literara "Moara cu noroc" de Ioan Slavici este o nuvela. limbajul artistic este original prin vigoare. sa descrie un peisaj cu mijloace simple. valoarea limbii literare constând tocmai în "lip sa de stil". o Intriga bine evidentiatasi cu personaje puternic conturate. atât prin tematica. definesc opera c a nuvela psihologica. mai ales ca si el intervine deseori în naratiune fi e prin exclamatiisau interogatii retorice. Deoarece este o specie epica de întindere medie. Focul din finalul nuvelei este sugestiv pentru nevo ia de a fi purificat locul acela de toate relele ce se înfaptuiserâ la cârciuma Moara cu noroc. cât si prin dragostea lu i pentru sufletul omenesc. precum si pedepsirea exemplara a acestora. sa formuleze cu o concizie clasicatrasatura unui personaj. într-o f raza sobra. prin conceptia morala. gândurile personajelor. Opera lui Ioan Slavici are un profund c aracter popular. obiceiuri lor si superstitiilor. un con flict consolidat. prin care sondeaza sufletul omenesc.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->