Moara cu noroc de Ioan Slavici ESEU IPOTEZA Nuvela Moara cu noroc este o proza realista de analiza psihologica.

FORMULAREA ARGUMENTELOR Moara cu noroc de Ioan Slavici este o nuvela, adica o specie epica în proza, cu o constructie riguroasa, un fir narativ central; personajele relativ putine pu n în evidenta evolutia personajului principal, complex, puternic individualizat. Se observa tendinta de obiectivare a perspectivei narative, impersonalitatea na ratorului, naratiunea la persoana a III-a, atitudinea detasata în descriere, veri dicitatea. Este o nuvela psihologica prin: tematica, modalitati de caracterizar e a personajului si de investigare psihologica, natura conflictului (interior). DEZVOLTAREA ARGUMENTELOR (ilustrare/ exemplificari pe baza textului) Nuvela are un ritm epic neomogen, prin modificari ale timpului povestirii; ac tiunea se desfasoara prin continue acumulari si izbucniri de tensiune epica. Na ratiunea realista este obiectiva, realizata la persoana a III-a de catre un nar ator omniscient, omniprezent, neimplicat. Relatarea evenimentelor nu se realize aza totusi în mod linear, iar înlantuirea dintre capitole se face prin tehnici epic e diverse: dialogul (la începutul nuvelei), descriere la timpul prezent (capitol ele al II-lea si al III-lea), semnalarea unei relatii temporale de anteriorita te fata de cele povestite înainte (capitolul al XVI-lea). Înlantuite temporal si ca uzal, faptele sunt credibile, verosimile. Efectul asupra cititorului este de i luzie a vietii (veridicitate) si de obiectivitate. Pe lânga perspectiva obiectiva a naratorului, intervine tehnica punctului de ve dere în interventiile simetrice ale batrânei, personaj episodic, dar care exprima c u autoritatea vârstei mesajul moralizator al nuvelei. Înainte si dupa discursul na rativ propriu-zis, batrâna rosteste cele doua replici - teze ale nuvelei, privit oare la sensul fericirii si la forta destinului: > Omul sa fie multumit cu saracia sa, caci, daca e vorba, nu bogatia, ci linistea colibei tale te face fericit" si [...] asa le-a fost data". Prin intentia moralizatoare, nuvela este realist-c lasica. TEMA NUVELEI Tema sustine caracterul psihologic al nuvelei: efectele nefaste si dezumaniza nte ale dorintei de înavutire, pe fundalul societatii ardelenesti de la sfârsitul s ecolului al XX-lea. Problematica nuvelei se poate stabili din mai multe perspec tive. Din perspectiva sociala, nuvela prezinta încercarea lui Ghita de a-si schim ba statutul social; din perspectiva moralizatoare, prezinta consecintele dramat ice ale setei de înavutire, scriitorul considerând ca goana dupa avere zdruncina ti hna sufleteasca si duce la pierzanie. Din perspectiva psihologica, nuvela prezi nta conflictul interior trait de Ghita care este sfâsiat de dorinte pe cât de pute rnice, pe atât de contradictorii: dorinta de a ramâne om cinstit, pe de o parte si dorinta de a se îmbogati alaturi de Lica, pe de alta parte. Conflictul nuvelei est e complex, de natura sociala, psihologica si morala. Titlul nuvelei este mai degraba ironic. Toposul ales, cârciuma numita Moara cu noroc înseamna de fapt Moara cu ghinion, Moara care aduce nenorocirea, pentru ca usurinta câstigurilor de aici ascunde abateri etice grave (nelegiuirea si crima). Actiunea se desfasoara pe parcursul unui an, între doua repere temporale cu va loare religioasa: de la Sfântul Gheorghe pâna la Paste, iar în final, apa si focul pu rifica locul.

]". deoarece acolo unde vezi o cruce de aceste a aflat un om o bucu rie ori a scapat altul de o primejdie". începe procesul iremediabil de înstrainare a .. un om ca de treize ci si sase de ani. nu bogatia. se punea cu Ana si cu batrâna sa numere banii. Subiectul nuvelei îl constituie etapele si efectele înfruntarii dintre protagonis t. amândoi priveau la c ei doi copilasi. nevasta lui Ghita. însa dintre cei care poarta camasa subtire si alba ca floricelele. descrierea drumului care merge la Moara cu noroc si a locului în care se afla. caci. prin descrierea drumului. fiindca drumul a fost cam greu iara mai departe locurile sunt rele". cine ce zice si cine ce face. Ghita nu se poate sustrage influentei malefice pe care acesta o exercita asup ra lui. pe Marti. Însa din momentul aparitiei lui Lica. ajungând sa mai rasufle. un ungur înalt ca un brad". si nici tentatiei îmbogatirii. ce are în nuvela rolul corului din tragedia antica greaca: . înconjurata de pustietati întunecoase.] Eu voiesc sa stiu totdeauna cine umbla pe drum. si voiesc ca nimeni în afara de mine sa nu stie. doreste schimbarea. în timp ce Ghita .Alcatuita din 17 capitole. cârciumarul nu este un om slab. Ghita se dovedeste la început harnic si priceput. Simetria incipitului cu finalul se real izeaza. [. fixeaza un peisaj cadru obiectiv al actiunii: De la Ineu drumul de tara o ia printre paduri si pe ste tarini. nuvela are un subiect concentrat. Ana. izolata de res tul lumii. pe care îl urci. si d upa ce ai coborât iar în vale.. Ghita ia în arenda cârciuma de la Moara cu noroc. Orgoliul lui Lica e unul de stapân care nu doar îsi subordoneaza oamenii. caci avea un ginere harnic. intuieste ca Lica este un om rau s i primejdios". bunastarea materiala. cu sugestia drumului vietii care continua si dupa tragedia de la Mo ara cu noroc: Apoi ea lua copiii si pleca mai departe". C red ca ne-am înteles!". Cu toate ca îsi da seama ca Lica reprezinta un pericol pentru el si familia lui . doi nepoti sprinten i. cu ochii mic i si verzi si cu sprâncenele dese împreunate la mijloc. iara batrâna privea la catesipatru si se sim tea întinerita. Ti mp de un ceas si jumatate drumul e bun. Multe se zic despre mine. capul familiei. ci linistea colib ei tale te face fericit". dintr-un câstig facut cu bine"... lasând la dreapta si la stânga satele asezate prin colturile vailor.Omul s a fie multumit cu saracia sa. Simbolistica initiala a drumului se completea za. ca rismatic. Initial.. îsi asu ma responsabilitatea destinului celorlalti. dar se substituie destinului lor. Mai întâi. si atunci el privea la Ana. vine apoi unpripor. Cârciuma de la Moara cu noroc este asezata la rascruce de drumuri. În expozitiune. Semnele parasirii anticipeaza destinul tragic al familiei: vechea moara cu lopetile rupte si cu acoperamântul ciuruit de vremurile ce trecusera peste dânsul!". uscativ si supt la fata. Personajul este portretizat de narator: Lica. iar primele semne ale bunasta rii si ale armoniei în care traieste familia nu întârzie sa apara: Sâmbata de cu seara l ocul se deserta si Ghita. înalt. pieptar cu bumbi de argi nt si bici de carmajin [. cele cinci cruci care vestesc pe drumet ca aici locu l e binecuvântat. Ana privea la el. Ghita. Lica era porcar.. Aparitia lui Lica Samadaul la Moara cu noroc (intriga). multe vor fi adevarate si multe scor nite. în final. harnic si muncitor. iara sporul era dat de la Dumnezeu. un personaj ciudat. Nuvela debuteaza cu un precept moral izvorât din întelepciunea batrâneasca rostit d e mama-soacra. Lica îsi impune înca de la început regulile: Eu sunt L ica Samadaul. îsi ia doi câini pe care îi asmute împotriva turmelor de porc i si angajeaza înca o sluga. Batrâna este adepta pastrarii traditiei. pentru a câstiga rapid bani. si antagonist. seful porcarilor si al turmelor de porci din împrejurimi. o fata norocoasa. tulbura echil ibrul familiei. cu deschideri bo gate. sa adapi calul ori vita din j ug si sa le mai lasi timp de rasuflare. dar o nest. daca-i vorba. trebuie sa faci popas. Cizmar sarac. cine trece pe aici. Se anunta desfasurarea actiunii. ci dimpotriva. Ghita îsi ia toate masurile de aparare împotriva lui Lica: merge la Arad sasi cumpere doua pistoale. Lica. cu mustata lunga. caci doi erau acum.

nu mai zâmbea ca mai înainte. Cu toate ac estea. Ioan Slavici. fiintele cu adevarat morale si inocente din carte. caci eu n-am sa ma iert cât voi trai pe fa ta pamântului. S pera pâna în ultimul moment ca se va produce o minune si ca sotia va rezista influ entei malefice a acestuia. se sinucide izbindu-se cu capul de un copac. la individualizare. De fapt. Ezita înt re cele doua cai simbolizate de Ana (valorile familiei. încât îti venea sa te sperii de el. sarutând pe unul dintre copii. prin vorbele batrânei care pune întâmplarile pe seama destinulu i necrutator: Simteam eu ca nu are sa iasa bine.. numai dupa ce îsi va p utea opri jumatate din sumele aduse de acesta. drept momeala. la sarbatorile Pastelui. Datorita generozitatii Samadaului.. Hotaraste totusi sa-l dea în vileag pe Lica.. Nuvela se încheie în mod simetric cu începutul. Ghita ajunge sa regrete ca are familie si copii. proces analizat cu maiestrie de Slavici. ci radea cu hohot. cu An a.lui Ghita fata de familie. se poarta brutal cu cei mici. într-un gest de razbunare. se aprindea pentru orisice lucru de nimic". dar asa le-afost data". În alt rând. pe când Ghita nu e decât muiere îmbracata în haine barbatesti". Asa m-a lasa t Dumnezeul. Axa vietii lui morale se frânge si. Iarta-ma cel putin tu. Punctul culminant. Ghita o uci de pe Ana. Devine mohorât. atractia malefica a banilor). într-o scena de un patetism sfâsietor. Ghita ajunge pe ultima treapta a degradarii morale în momen tul în care. accentul nu cade pe actul povestirii. lui Ghita i se da drumul acasa numai pe chezasie". Îi va oferi dovezi jandarmului despre vinovatia lui Lica. ajungând sa fie implicat în furtul de la arendas si în uciderea unei femei si a unui copil. voi nu mai aveti. Îsi îndeamna sotia sa joace cu Lica. linistea colib ei) si de Lica (bogatia. Ghita este ucis de Raut. îi plac jocurile crude. marcheaza pentru Ghita începutul obisnuirii cu raul. Dezgustata însa de lasitatea lui Ghita. Dându-si seama ca sotia l-a înselat. La un moment dat. rar. El parcurg e un traseu sinuos al dezumanizarii. 1968) Deznodamântul. Ana i se daruieste l ui Lica deoarece. pentru a nu cadea viu în mâinile lui Pintea. Ghita devine complice la crima. îi cere iertare Anei: .". sub determinare sociala (cârciumarul dornic d e avere). în bratele Samadaului.. îsi pierdea repede cumpatul si-i lasa urme vinete pe brat. din ordinul lui Lica. întelegerea dintre el si Lica. Lica e om". Per sonajul evolueaza de la tipicitate. primejdioase. A no! îi zise el. Iar Lic a. Ta tal vostru e un ticalos". în ciuda nelegiuirilor comise. ci pe complexitatea personaje lor. Retinut de poli tie. numai ca omul începe sa-si piarda încrederea în sine. Ghita este cel mai complex personaj din nuvelistica lui Slavici. nici fata de P intea. Nu este sincer însa nici cu Pintea si acest lucru îi va aduce pieire a. care se înstrain ase de ea si de întreaga familie. iubirea. Sanctionarea drastica a protagonistilor e pe masura faptelor savârsite"( Pompiliu Mareea. viole nt. aruncând-o definitiv în bratele acestuia . greseala lui Ghita est e ca nu reuseste sa fie onest pâna la capat nici fata de Lica. al carui des tin ilustreaza consecintele nefaste ale setei de înavutire. Prin faptul ca jura strâmb la proces. Prin intermediul monologulu i interior sunt redate framântarile personajului: Ei! Ce sa-mi fac?. sau în terminologie romant ica: îngerul si demonul. Se arata slab în fata tentatiilor si sfârseste tragic. cum avusesera parintii vostri. orbit de furie si dispus sa faca orice pentru a se razbuna pe Lica. Tocmai de acee a devine tot mai atent la imaginea pe care lumea o are despre el. . La rândul lui. Un incendiu teribil mistuie cârciuma de la Moara cu noro c în noaptea de Pasti si singurele personaje care supravietuiesc sunt batrâna si copiii.. are gesturi de brutalitate neînteleasa fa ta de Ana pe care o ocrotise pâna atunci. Devine de t ot ursuz". Ce sa-mi fac daca e în mine ceva mai tare decât vointa mea? Nici coc osatul nu e însusi vinovat ca are cocoase în spinare". îsi arunca sotia. iar când se mai juca. Editura pentru Literatura. distruge imaginea pe care ceilalti o aveau despre el. Bucuresti. un tata om cinstit. acoperindu-i nelegiuirile lui Lica. pentru ca nu-si p oate asuma total riscul îmbogatirii alaturi de Lica. sub determinare psihologica si morala. Complexitatea si capac itatea de a ne surprinde în mod convingator fac din Ghita un personaj rotund". starea materiala a lui Ghita devine tot m ai înfloritoare. cu framântari sufletesti si ezitari.Iarta-ma. le spune: Sarmanilor mei copii. În nuvela. cu ajutor ul lui Pintea.

un om rau si primejdios. la început. monologul interior de factura traditionala si acela realizat în st il indirect liber. concis.Lica ramâne egal cu sine. Monologul interior. urmareste procesul înstrainarii lui Ghita fata de familie si urmareste degradarea morala a acestuia produsa de ispita îmbogatirii. Naratorul obiectiv îsi lasa personajele sa-si dezvaluie trasaturile în momente d e încordare. dorind sa ag . în schimb. LIMBAJUL PROZEI NARATIVE Stilul nuvelei este sobru. ba nuita a avea "slabiciuni de aur si pietre scumpe". Limbajul naratorului si al personajelor valorifica aceleasi registre stilisti ce: limbajul regional. sustine veridicitatea relatiilor dintre personaje si concentrarea epica. Modurile de expunere îndeplinesc o serie de functii epice în discursul narativ. el ia în arenda hanul Moara cu noroc. Ghita este pedepsit de doua ori. limbajul. Personajele: Sunt putine. monologul interior adresat. trasaturile lor fiind evidentiate indirectd e fapte. întrucât îsi înjunghie sotia pe care o iubea înca foa rte mult si devine astfel criminal. ilustrând consec intele distrugatoare pe care le are asupra omului setea de înavutire. Lica se sinucide într-un mod viole nt. prezentând relatiile dintre ele (car acterizare indirecta). notatia gesticii. care îi ofera scriitorului posibilitatea unei fine analize a psi hologiei feminine. ce duc cu siguranta spre un sfârsit tragic. Om harnic si cinstit. functie simbolica si de anticipare. pe lânga rolul obisnuit de fixare a coordonatelor spatial e si temporale. în roman apare si functia epica de interpretare/ semnificare. Naratiunea obiectiva îsi real izeaza functia de reprezentare a realitatii prin absenta marcilor subiectivitat ii. Întelesul clasic -moralizator al nuvelei este sustinut prin zicale si proverbe populare sau prin replicile-sentinte rostite de batrâna la începutul si la sfârsitul nuvelei. portretul Samadaului). Moara cu Noroc se mistuie într-un incendiu car e distruge si transforma totul în scrum. Ioan Slavi ci îsi pedepseste exemplar toate personajele implicate în afaceri necinstite: arenda sul este pradat si batut încât abia se mai tinea pe picioare. consemnându-le gesturile. Dialogul contribu ie la caracterizarea indirecta a personajelor. Bu za-Rupta si Saila sunt condamnati si întemnitati. ca semn ca locul trebuia purificat. ardelenesc. CONCLUZIE Opera literara Moara cu noroc de Ioan Slavici este o nuvela psihologica. curat at de relele ce se înradacinasera acolo. stilul indirect liber sunt principalele mij loace de investigare psihologica a personajului principal. fara podoabe. De asemenea. Alaturi de functia esentiala de reprezentare . dar puternic conturate. a mimicii si a tonului vocii. dar si putere de individualizare. detaliile fizice releva trasaturi morale sau statutul social (de ex emplu. femeia tânara în negru. oralitatea. e asasinata prin sufocare. Mijloacele de investigatie psihologica sunt: scen ele dialogate. deoa rece are toate trasaturile acestei specii literare: analizeaza conflictul inter ior al personajului principal. impunându-se prin complexitate. D escrierea initiala are. prin impresia de stil cenusiu. vorbe si gânduri care le determina comportamentul si destinul. O ricine se abate de la acest adevar fundamental. limbajul popular. Ghita este personajul principal al nuvel ei si unul dintre cele mai reprezentative personaje realiste din literatura româna . se autodistruge prin trairi zgud uitoare. de factura tradit ionala. Ana sufera transfor mari interioare. Cheia morali tatii sta în cuvintele batrânei de la începutul si sfârsitul nuvelei ce cuprind normele etice care trebuie aplicate si respectate în viata de orice om cinstit si drept. realizeaza portrete sugestive (caracterizar e directa). Drama lui Ghita se dezvaluie indirectprin faptele si gândurile lui si directprin o piniile celorlalte personaje. Tot sugestive sunt si cuvintele batrânei di n finalul nuvelei: "asa le-a fost dat".

Patima pentru bani îl dezumanizeaza si Ghita cade prada propriului sau destin caru ia nu i se poate opune. "Sanctionarea drastica a protagonistilor e pe masura faptelor savârsite. sa reziste la propunerile lui nelegiuite. îsi deplânge prabusirea . gesturile si atitudinealui Ghita scot la iveala incertitudinea si nesiguranta c are-1 domina. a lacomiei de bani..de Ia omul cinstit si h arnic la statutul de complice în afaceri necurate si crima. trudind pentru "fericirea famil iei sale". iar Ghita o tinea sub genunchi si apasa cutitul mai adânc spre inima ei". prabusindu-se .. Ghita îsi face reprosuri. Personalitatea lui se contureaza din l umini si umbreca într-un joc al oglinzilor paralele si este foarte minutios si ate nt construita de autor. gânduri. ramânând un om cinstit si tentatia pe care n-o mai poate controla. lupta dându-se între fondul cinstit al lui Ghita si ispit a îmbogatirii. de zbuciumul din mintea si sufletul sau. de teama caruia tremura toata lumea si care "st ie sa afle urechea grasunului pripasit chiar si din oala de varza". Actiunile. Ghita se afund a tot mai mult în faptele mârsave puse la cale de Lica. pâna la a deveni ucigas. Lica Samadaul este un personaj realist. Ano. mai ales prin monologuri interioare. . Degradarea umana se produce treptat si sigur. simtul masurii si cumpatul" (Pompiliu Mareea). "asa m-a lasat Dumnezeu! Ce sa-mi fac daca e în mine ceva mai tare decât vointa mea?! Nici cocosatul nu e însusi vinovat ca are cocoasa în spinare". "porcar si el.] un tata om cinstit [. Bun meserias. un spirit satanic ce exercita asupra cel orlalte personaje o dominatie fascinanta. Alta data. momentul decisiv al alunecar ii fiind marturia mincinoasa" pe care o declara în fata judecatorilor. Ajunge sa regrete faptul ca are ne vasta si copii. îsi angajeaza o sluga credincioasa. într-o efuziune a sentimentelor paterne.] tatal vostru e un ticalos". care moare fara sa mai poata afla cine l-a îm puscat.. dar teama si zbuciumul nu-1 parases c. In aceeasi clipa. La prima întâlnire pe care o are cu Lica.] e mai a les om aspru si neîndurat [. Dezumanizarea lui Ghita se produce într-un ritm aeri Autoanalizându-se. "stapânul acestor locuri ".oniseasca atâtia bani încât sa angajeze vreo zece calfe carora sa le dea el de cârpit ci zmele oamenilor. el devine ucigas înjunghiind-o p e Ana care "era întinsa la pamânt si cu pieptul plin de sânge cald.] care stie toate înfundaturile. nu mai e decât un pas. De la complicitate la crima.. Slavici dirijeaza destinul eroului pri n mijloace psihologice profunde. doi câini c iobanesti. lor lipsi ndu-ie stapânirea de sine. caci eu n-am sa ma iert cât oi trai pe fata pamântului". Ghita încearca sa fie autoritar si dârz în fata acestuia. dar este înfrânt de extraordinara forta morala a Samadaului.. dar sigur de Ana. careia nu i se putea împotrivi: "sarmanilor mei copii. încercând astfel sa se scuze fata de sine si sa-si motiveze fapte le. trairi. blând si cumsecade.încet. teama si suspiciunea instalate definitiv în el de când intra în cârdasie c u Lica. relatiile dintre ei fiind din ce în ce mai reci. în cele mai adânci zo ne ale constiintei personajului. Viata exterioaraa lui Ghita este subordonata si detasata de viata sa interioara. da r om cu stare care poate sa plateasca grasunii pierduti ori furati [. Slavici sugereaza înca de Ia înc eput trasaturile dominante ale caracterului lui Lica Samadaul. iarta-ma cel putin tu. si-ar fi dorit sa poata zice "prea putin îmi pasa". Raut "îsi descarca pistolul în ceafa lui Ghita".. dar sigur . Fricos si las. voi nu mai aveti [. încearca sa-si ia câteva masuri de protectie: pistoale de la Arad. "îi era parc a n-a vazut-o demult si parca era sa se desparta de dânsa". se îndeparteaza în cet. Ghita devine treptat "tot mai de tot ursuz". "pus pe gânduri". "nu mai zâmbea ca mai înainte". sondând reactii. Sufletul complex Si labil este sfârtecat între dorinta de a pleca de la Moara cu noroc. Conflictul interiorest e din ce în ce mai puternic. cunoaste pe toti oamen ii buni si mai ales pe cei rai". el da vina p e firea lui slaba. are remuscari sincere sj dureroase " iarta-ma. Prin caracterizare directa..

Simtindu-se tot mai înstrainata de Ghita. De si tot porcar.. tradându-si barbatul pe care ajunsese sa-1 dispretuiasca pentru slabiciunea si lasitatea lui. aluneca rapid spre prapastia pacatului.] frageda Si subtirica [. Samadaul purta "camasa subtire si alba". ba chiar mai rau decât asa. pe care îl însala cu Lica. " în finalul nuvelei. Ana "îi musca mâna si îsi înfipse ghiarele în obrajii Iui". De la prima aparitie. privind tinta "Ia un stejar uscat ce stetea la departare de vreo 50 de p asi"." Având un fond etic sanatos. apoi se prezinta cu cinism si brutalitate: "Eu sunt Lica Samadaul. desi aceasta îl simte "om rau si primejdios".. care-i dau taria extraordinara de a-si zdrobi capul de tulpin a stejarului. cum este car acterizata direct. alearga cu disperare prin padurea din apropierea câr ciumii. constiinta vinovatiei s i în acelasi timp a nevinovatiei" (Pompiliu Marcea). Stiindu-si sotul un om cinstit si iubitor de familie. duiosia si caldura sufleteasca ar fi putut da echilibru caminu lui ei: "Ana era tânara si frumoasa [. cu mustata lunga. cum ar fi c instea si devotamentul fata de sotul ei. Samadaul se repede cu toate puterile si-si izbeste capu l de trunchiul copacului.. cu ochii mici si verzi si cu sprâncenele dese si împreunate Ia mijloc". conturând un om rau si periculos. Lica se comporta ca un stapân absolut peste oameni si locuri . de a rasplati însutit si înmiit. "Ana cea blânda si delicata". pentru ca încalca virtuti morale importante. fiind înjunghiata de sotul ei. regretul înfiorator pentru propriile-i pacate. iar Ghita nu e decât muiere îmbr acata în haine barbatesti. dovedind aceeasi cruzime iesita din comun si aceeasi hotarâre de neclintit. ba sa-1 fereasca Dumnezeu pe acela care as cred e sa-l pot banui". Lica moare la fel cum a trait . ea traieste un sentiment de vinovatie ca n-a stiut sa-i fie mereu alaturi si sa-1 ajute în momentele dificile prin care trecea de când se însotise cu Lica în afacerile necinstite. de a-1 lovi tare ca sa -1 sfarâmi când te-a atins cu o vorba ori cu o privire. Ghita!". EI îi dezvaluie lui Ghita cum a ucis primul om." Sinuciderea lui Lica este semnificativa pentru forta lui interioara si nemasu ratul lui orgoliu. Lica se dovedeste bun cunoscator de oameni." Sfârsitul Anei este inevitabil. dupa care acu m simte chiar "placerea de a lovi pe omul care te supara..] de Ia mine nimeni nu cuteaza sa fure. asc unzându-se de jandarmul Pintea.. multe se zic despre mine si multe vor fi adevarate si multe scornite [. Portretul fizic. setea de razbunare si patima neostoita p entru Lica. realizat direct de catre narator.-pe care le domina cu cinism si satanism .]. ea devine din ce în ce mai îngrijorata de întâmplarile de la han si de starea sotului ei. Crima. Simbol al degradarii morale. furtul sunt câteva din faptele savârsite le Lica si au efecte d evastatoare asupra celorlalte personaje. caruia-i striga cu di sperare: "Nu vreau sa mor. adunând în gestul ei dispe "ura si dispretul pentru sotul nedemn. Lica. personaj realist. uscativ si supt Ia fata. Pintea îl gaseste "cu capul sfarâmat la tulpina stejarului .Portretul fizic al personajului este realizat direct de catre narator"un om de 3 6 de ani. autoritar. sprintena si mladioasa. se conduce dupa legi proprii care sunt altele decât cele ale statului sau ale moralei . Ana. înalt.. gânduri pe care le marturiseste Samadaului: "Tu esti om. Când Lica se apleca asupra ei. Lica este caracterizat indirectde faptele sale. Vesela si vioaie la început. simbolizeaza fondul sau moral în care tandretea. apoi pe al doilea. Din relatiile lui cu celelalte personajereies si alte trasatu ri ale personajului. mizeaza pe pati ma lui Ghita pentru bani. cu ultimele put eri. mama a doi copii si împartases te acelasi destin tragic. înselaciunea. ea simte ca Lica "e om rau si primejdios". exercita asupra celorlalti si mai ales asupra Anei o f ascinatie diabolica. Lica porunceste sa se dea foc hanului Moara cu noroc si. ca sa nu cada viu în mâinile lui Pintea. este sotia cizmarului Ghita. . Scrâsnind din dinti.

a datinilor. spontane itate si oralitate. valoarea limbii literare constând tocmai în "lip sa de stil". cu un singur plan narativ.Bun cunoscator al psihologiei umane. limbajul artistic este original prin vigoare. dând impresia de "spunere" a întâm plarilor în fata unui auditoriu. solida prin dragostea lui profunda pentru oameni: "în gândul meu rostul scrieri i a fost întotdeauna îndrumarea spre o vietuire potrivita cu firea omeneasca" ("Lume a prin care am trecut"). Ioan Slavici este neîndurator cu cei care se abat de la pri ncipiile fundamentale ale moralei si-si pedepseste personajele proportional cu g reselile savârsite de acestea. Introspectia si observatia psihologicape care Slavici le manifesta în so ndarea personajelor. prin conceptia morala. o Intriga bine evidentiatasi cu personaje puternic conturate. obiceiuri lor si superstitiilor. fara ornamente inutile. opera literara "Moara cu noroc" de Ioan Slavici este o nuvela. unele dintre ele complexe. gândurile personajelor. stilul lui Slavici a re o oralitate asemanatoare cu aceea a lui Creanga. un con flict consolidat. analizeaza reactiile. într-o f raza sobra. sobrietate. trairile interio are. Opera lui Ioan Slavici are un profund c aracter popular. atât prin tematica. . In concluzie. cât si prin dragostea lu i pentru sufletul omenesc. fie prin proverbe sl zicatori. precum si pedepsirea exemplara a acestora. prin care sondeaza sufletul omenesc. Deoarece este o specie epica de întindere medie. Focul din finalul nuvelei este sugestiv pentru nevo ia de a fi purificat locul acela de toate relele ce se înfaptuiserâ la cârciuma Moara cu noroc. Limbajul artistic. sa descrie un peisaj cu mijloace simple. El este un adevarat maestru în construirea dialogurilor si a monologurilor interio are. loan Slavici fiind initiatorul prozei realiste în literatura r omâna. definesc opera c a nuvela psihologica. a rânduielilor rurale. mai ales ca si el intervine deseori în naratiune fi e prin exclamatiisau interogatii retorice. Ioan Slavici reuseste sa comunice cu claritateideile. Desi a fost acuzat de folosirea excesiva a regionalismelor. sa formuleze cu o concizie clasicatrasatura unui personaj.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful