Moara cu noroc de Ioan Slavici ESEU IPOTEZA Nuvela Moara cu noroc este o proza realista de analiza psihologica.

FORMULAREA ARGUMENTELOR Moara cu noroc de Ioan Slavici este o nuvela, adica o specie epica în proza, cu o constructie riguroasa, un fir narativ central; personajele relativ putine pu n în evidenta evolutia personajului principal, complex, puternic individualizat. Se observa tendinta de obiectivare a perspectivei narative, impersonalitatea na ratorului, naratiunea la persoana a III-a, atitudinea detasata în descriere, veri dicitatea. Este o nuvela psihologica prin: tematica, modalitati de caracterizar e a personajului si de investigare psihologica, natura conflictului (interior). DEZVOLTAREA ARGUMENTELOR (ilustrare/ exemplificari pe baza textului) Nuvela are un ritm epic neomogen, prin modificari ale timpului povestirii; ac tiunea se desfasoara prin continue acumulari si izbucniri de tensiune epica. Na ratiunea realista este obiectiva, realizata la persoana a III-a de catre un nar ator omniscient, omniprezent, neimplicat. Relatarea evenimentelor nu se realize aza totusi în mod linear, iar înlantuirea dintre capitole se face prin tehnici epic e diverse: dialogul (la începutul nuvelei), descriere la timpul prezent (capitol ele al II-lea si al III-lea), semnalarea unei relatii temporale de anteriorita te fata de cele povestite înainte (capitolul al XVI-lea). Înlantuite temporal si ca uzal, faptele sunt credibile, verosimile. Efectul asupra cititorului este de i luzie a vietii (veridicitate) si de obiectivitate. Pe lânga perspectiva obiectiva a naratorului, intervine tehnica punctului de ve dere în interventiile simetrice ale batrânei, personaj episodic, dar care exprima c u autoritatea vârstei mesajul moralizator al nuvelei. Înainte si dupa discursul na rativ propriu-zis, batrâna rosteste cele doua replici - teze ale nuvelei, privit oare la sensul fericirii si la forta destinului: > Omul sa fie multumit cu saracia sa, caci, daca e vorba, nu bogatia, ci linistea colibei tale te face fericit" si [...] asa le-a fost data". Prin intentia moralizatoare, nuvela este realist-c lasica. TEMA NUVELEI Tema sustine caracterul psihologic al nuvelei: efectele nefaste si dezumaniza nte ale dorintei de înavutire, pe fundalul societatii ardelenesti de la sfârsitul s ecolului al XX-lea. Problematica nuvelei se poate stabili din mai multe perspec tive. Din perspectiva sociala, nuvela prezinta încercarea lui Ghita de a-si schim ba statutul social; din perspectiva moralizatoare, prezinta consecintele dramat ice ale setei de înavutire, scriitorul considerând ca goana dupa avere zdruncina ti hna sufleteasca si duce la pierzanie. Din perspectiva psihologica, nuvela prezi nta conflictul interior trait de Ghita care este sfâsiat de dorinte pe cât de pute rnice, pe atât de contradictorii: dorinta de a ramâne om cinstit, pe de o parte si dorinta de a se îmbogati alaturi de Lica, pe de alta parte. Conflictul nuvelei est e complex, de natura sociala, psihologica si morala. Titlul nuvelei este mai degraba ironic. Toposul ales, cârciuma numita Moara cu noroc înseamna de fapt Moara cu ghinion, Moara care aduce nenorocirea, pentru ca usurinta câstigurilor de aici ascunde abateri etice grave (nelegiuirea si crima). Actiunea se desfasoara pe parcursul unui an, între doua repere temporale cu va loare religioasa: de la Sfântul Gheorghe pâna la Paste, iar în final, apa si focul pu rifica locul.

începe procesul iremediabil de înstrainare a . Ghita ia în arenda cârciuma de la Moara cu noroc. o fata norocoasa. intuieste ca Lica este un om rau s i primejdios". cu sugestia drumului vietii care continua si dupa tragedia de la Mo ara cu noroc: Apoi ea lua copiii si pleca mai departe". [. si d upa ce ai coborât iar în vale. iara sporul era dat de la Dumnezeu. Simetria incipitului cu finalul se real izeaza. cu deschideri bo gate... Initial.. caci doi erau acum. Cizmar sarac. cu ochii mic i si verzi si cu sprâncenele dese împreunate la mijloc. cârciumarul nu este un om slab. daca-i vorba. ci linistea colib ei tale te face fericit". multe vor fi adevarate si multe scor nite. descrierea drumului care merge la Moara cu noroc si a locului în care se afla. Semnele parasirii anticipeaza destinul tragic al familiei: vechea moara cu lopetile rupte si cu acoperamântul ciuruit de vremurile ce trecusera peste dânsul!". cele cinci cruci care vestesc pe drumet ca aici locu l e binecuvântat. capul familiei. Însa din momentul aparitiei lui Lica. iar primele semne ale bunasta rii si ale armoniei în care traieste familia nu întârzie sa apara: Sâmbata de cu seara l ocul se deserta si Ghita.. Simbolistica initiala a drumului se completea za. nu bogatia. prin descrierea drumului. Ana. înalt. caci avea un ginere harnic. un om ca de treize ci si sase de ani. cine trece pe aici. fixeaza un peisaj cadru obiectiv al actiunii: De la Ineu drumul de tara o ia printre paduri si pe ste tarini. Se anunta desfasurarea actiunii. În expozitiune. amândoi priveau la c ei doi copilasi.. pe care îl urci. Nuvela debuteaza cu un precept moral izvorât din întelepciunea batrâneasca rostit d e mama-soacra.Omul s a fie multumit cu saracia sa.] Eu voiesc sa stiu totdeauna cine umbla pe drum. uscativ si supt la fata. Lica. pe Marti.Alcatuita din 17 capitole. si antagonist. în timp ce Ghita . dar o nest. Mai întâi. bunastarea materiala. în final. Lica era porcar. tulbura echil ibrul familiei. pentru a câstiga rapid bani. pieptar cu bumbi de argi nt si bici de carmajin [. C red ca ne-am înteles!". însa dintre cei care poarta camasa subtire si alba ca floricelele. caci.]". Orgoliul lui Lica e unul de stapân care nu doar îsi subordoneaza oamenii. Batrâna este adepta pastrarii traditiei. doreste schimbarea. un ungur înalt ca un brad". Ghita îsi ia toate masurile de aparare împotriva lui Lica: merge la Arad sasi cumpere doua pistoale. ce are în nuvela rolul corului din tragedia antica greaca: . fiindca drumul a fost cam greu iara mai departe locurile sunt rele". înconjurata de pustietati întunecoase. Ana privea la el. Cârciuma de la Moara cu noroc este asezata la rascruce de drumuri. ci dimpotriva. deoarece acolo unde vezi o cruce de aceste a aflat un om o bucu rie ori a scapat altul de o primejdie". Ghita se dovedeste la început harnic si priceput. dar se substituie destinului lor. ca rismatic. seful porcarilor si al turmelor de porci din împrejurimi. si nici tentatiei îmbogatirii. doi nepoti sprinten i. Ghita. lasând la dreapta si la stânga satele asezate prin colturile vailor. cine ce zice si cine ce face. Ghita nu se poate sustrage influentei malefice pe care acesta o exercita asup ra lui. Multe se zic despre mine. cu mustata lunga. harnic si muncitor. Cu toate ca îsi da seama ca Lica reprezinta un pericol pentru el si familia lui . si voiesc ca nimeni în afara de mine sa nu stie. Aparitia lui Lica Samadaul la Moara cu noroc (intriga). îsi ia doi câini pe care îi asmute împotriva turmelor de porc i si angajeaza înca o sluga. nuvela are un subiect concentrat. un personaj ciudat. sa adapi calul ori vita din j ug si sa le mai lasi timp de rasuflare. Personajul este portretizat de narator: Lica. si atunci el privea la Ana. Subiectul nuvelei îl constituie etapele si efectele înfruntarii dintre protagonis t. iara batrâna privea la catesipatru si se sim tea întinerita. ajungând sa mai rasufle.. Lica îsi impune înca de la început regulile: Eu sunt L ica Samadaul. Ti mp de un ceas si jumatate drumul e bun. dintr-un câstig facut cu bine". trebuie sa faci popas. vine apoi unpripor. izolata de res tul lumii. se punea cu Ana si cu batrâna sa numere banii. îsi asu ma responsabilitatea destinului celorlalti. nevasta lui Ghita.

fiintele cu adevarat morale si inocente din carte. starea materiala a lui Ghita devine tot m ai înfloritoare. În alt rând. atractia malefica a banilor). Sanctionarea drastica a protagonistilor e pe masura faptelor savârsite"( Pompiliu Mareea. la individualizare. Dezgustata însa de lasitatea lui Ghita. drept momeala. într-un gest de razbunare. Bucuresti. Ghita devine complice la crima. iubirea. Ghita o uci de pe Ana. Tocmai de acee a devine tot mai atent la imaginea pe care lumea o are despre el. Un incendiu teribil mistuie cârciuma de la Moara cu noro c în noaptea de Pasti si singurele personaje care supravietuiesc sunt batrâna si copiii. se aprindea pentru orisice lucru de nimic".. Ioan Slavici. sarutând pe unul dintre copii. cu ajutor ul lui Pintea. sub determinare psihologica si morala. Punctul culminant. nu mai zâmbea ca mai înainte. distruge imaginea pe care ceilalti o aveau despre el. le spune: Sarmanilor mei copii. numai ca omul începe sa-si piarda încrederea în sine. Retinut de poli tie. îsi pierdea repede cumpatul si-i lasa urme vinete pe brat. îi cere iertare Anei: . Ta tal vostru e un ticalos". ci radea cu hohot. Ghita ajunge sa regrete ca are familie si copii. marcheaza pentru Ghita începutul obisnuirii cu raul. Îsi îndeamna sotia sa joace cu Lica. Ghita ajunge pe ultima treapta a degradarii morale în momen tul în care. caci eu n-am sa ma iert cât voi trai pe fa ta pamântului.. greseala lui Ghita est e ca nu reuseste sa fie onest pâna la capat nici fata de Lica. pentru a nu cadea viu în mâinile lui Pintea. Devine de t ot ursuz". sub determinare sociala (cârciumarul dornic d e avere). într-o scena de un patetism sfâsietor. în ciuda nelegiuirilor comise.lui Ghita fata de familie. Complexitatea si capac itatea de a ne surprinde în mod convingator fac din Ghita un personaj rotund". 1968) Deznodamântul. are gesturi de brutalitate neînteleasa fa ta de Ana pe care o ocrotise pâna atunci. Iarta-ma cel putin tu. în bratele Samadaului. voi nu mai aveti. Ghita este cel mai complex personaj din nuvelistica lui Slavici.Iarta-ma. din ordinul lui Lica. Prin faptul ca jura strâmb la proces. La un moment dat. rar. Prin intermediul monologulu i interior sunt redate framântarile personajului: Ei! Ce sa-mi fac?. proces analizat cu maiestrie de Slavici. sau în terminologie romant ica: îngerul si demonul. Dându-si seama ca sotia l-a înselat. întelegerea dintre el si Lica. cu framântari sufletesti si ezitari. La rândul lui. Se arata slab în fata tentatiilor si sfârseste tragic. accentul nu cade pe actul povestirii. acoperindu-i nelegiuirile lui Lica. pentru ca nu-si p oate asuma total riscul îmbogatirii alaturi de Lica. se sinucide izbindu-se cu capul de un copac. Ezita înt re cele doua cai simbolizate de Ana (valorile familiei. . Hotaraste totusi sa-l dea în vileag pe Lica. care se înstrain ase de ea si de întreaga familie. încât îti venea sa te sperii de el. numai dupa ce îsi va p utea opri jumatate din sumele aduse de acesta. Asa m-a lasa t Dumnezeul. Nu este sincer însa nici cu Pintea si acest lucru îi va aduce pieire a. al carui des tin ilustreaza consecintele nefaste ale setei de înavutire. nici fata de P intea. primejdioase.. Cu toate ac estea. Ana i se daruieste l ui Lica deoarece.". Iar Lic a. prin vorbele batrânei care pune întâmplarile pe seama destinulu i necrutator: Simteam eu ca nu are sa iasa bine. cum avusesera parintii vostri. îi plac jocurile crude. Axa vietii lui morale se frânge si. A no! îi zise el. îsi arunca sotia. dar asa le-afost data". ajungând sa fie implicat în furtul de la arendas si în uciderea unei femei si a unui copil. S pera pâna în ultimul moment ca se va produce o minune si ca sotia va rezista influ entei malefice a acestuia. Datorita generozitatii Samadaului. iar când se mai juca. viole nt. la sarbatorile Pastelui.. ci pe complexitatea personaje lor. Devine mohorât. Nuvela se încheie în mod simetric cu începutul. pe când Ghita nu e decât muiere îmbracata în haine barbatesti". Ce sa-mi fac daca e în mine ceva mai tare decât vointa mea? Nici coc osatul nu e însusi vinovat ca are cocoase în spinare". În nuvela. lui Ghita i se da drumul acasa numai pe chezasie". Îi va oferi dovezi jandarmului despre vinovatia lui Lica. aruncând-o definitiv în bratele acestuia . un tata om cinstit. se poarta brutal cu cei mici. linistea colib ei) si de Lica (bogatia.. Editura pentru Literatura. cu An a. orbit de furie si dispus sa faca orice pentru a se razbuna pe Lica. Per sonajul evolueaza de la tipicitate. Lica e om". De fapt. Ghita este ucis de Raut. El parcurg e un traseu sinuos al dezumanizarii.

Ioan Slavi ci îsi pedepseste exemplar toate personajele implicate în afaceri necinstite: arenda sul este pradat si batut încât abia se mai tinea pe picioare. monologul interior de factura traditionala si acela realizat în st il indirect liber. Dialogul contribu ie la caracterizarea indirecta a personajelor. LIMBAJUL PROZEI NARATIVE Stilul nuvelei este sobru. O ricine se abate de la acest adevar fundamental. Monologul interior. femeia tânara în negru. stilul indirect liber sunt principalele mij loace de investigare psihologica a personajului principal. notatia gesticii. realizeaza portrete sugestive (caracterizar e directa). deoa rece are toate trasaturile acestei specii literare: analizeaza conflictul inter ior al personajului principal. la început. ba nuita a avea "slabiciuni de aur si pietre scumpe". sustine veridicitatea relatiilor dintre personaje si concentrarea epica. a mimicii si a tonului vocii. ce duc cu siguranta spre un sfârsit tragic. Drama lui Ghita se dezvaluie indirectprin faptele si gândurile lui si directprin o piniile celorlalte personaje. Om harnic si cinstit. prezentând relatiile dintre ele (car acterizare indirecta). trasaturile lor fiind evidentiate indirectd e fapte. monologul interior adresat. fara podoabe. vorbe si gânduri care le determina comportamentul si destinul. impunându-se prin complexitate. ardelenesc. Modurile de expunere îndeplinesc o serie de functii epice în discursul narativ. care îi ofera scriitorului posibilitatea unei fine analize a psi hologiei feminine. Personajele: Sunt putine. Ghita este pedepsit de doua ori. în schimb. Lica se sinucide într-un mod viole nt. Mijloacele de investigatie psihologica sunt: scen ele dialogate. limbajul. CONCLUZIE Opera literara Moara cu noroc de Ioan Slavici este o nuvela psihologica. prin impresia de stil cenusiu. Naratiunea obiectiva îsi real izeaza functia de reprezentare a realitatii prin absenta marcilor subiectivitat ii. functie simbolica si de anticipare. Întelesul clasic -moralizator al nuvelei este sustinut prin zicale si proverbe populare sau prin replicile-sentinte rostite de batrâna la începutul si la sfârsitul nuvelei. Cheia morali tatii sta în cuvintele batrânei de la începutul si sfârsitul nuvelei ce cuprind normele etice care trebuie aplicate si respectate în viata de orice om cinstit si drept. Limbajul naratorului si al personajelor valorifica aceleasi registre stilisti ce: limbajul regional. Naratorul obiectiv îsi lasa personajele sa-si dezvaluie trasaturile în momente d e încordare. dorind sa ag . Alaturi de functia esentiala de reprezentare . portretul Samadaului). întrucât îsi înjunghie sotia pe care o iubea înca foa rte mult si devine astfel criminal. urmareste procesul înstrainarii lui Ghita fata de familie si urmareste degradarea morala a acestuia produsa de ispita îmbogatirii. Moara cu Noroc se mistuie într-un incendiu car e distruge si transforma totul în scrum. detaliile fizice releva trasaturi morale sau statutul social (de ex emplu. oralitatea. de factura tradit ionala.Lica ramâne egal cu sine. Bu za-Rupta si Saila sunt condamnati si întemnitati. ilustrând consec intele distrugatoare pe care le are asupra omului setea de înavutire. Ana sufera transfor mari interioare. în roman apare si functia epica de interpretare/ semnificare. dar si putere de individualizare. D escrierea initiala are. pe lânga rolul obisnuit de fixare a coordonatelor spatial e si temporale. De asemenea. e asasinata prin sufocare. limbajul popular. Ghita este personajul principal al nuvel ei si unul dintre cele mai reprezentative personaje realiste din literatura româna . Tot sugestive sunt si cuvintele batrânei di n finalul nuvelei: "asa le-a fost dat". dar puternic conturate. se autodistruge prin trairi zgud uitoare. consemnându-le gesturile. curat at de relele ce se înradacinasera acolo. un om rau si primejdios. el ia în arenda hanul Moara cu noroc. ca semn ca locul trebuia purificat. concis.

da r om cu stare care poate sa plateasca grasunii pierduti ori furati [. De la complicitate la crima. Degradarea umana se produce treptat si sigur. Patima pentru bani îl dezumanizeaza si Ghita cade prada propriului sau destin caru ia nu i se poate opune. de teama caruia tremura toata lumea si care "st ie sa afle urechea grasunului pripasit chiar si din oala de varza". Bun meserias. Ghita îsi face reprosuri. îsi angajeaza o sluga credincioasa.] e mai a les om aspru si neîndurat [. care moare fara sa mai poata afla cine l-a îm puscat. lor lipsi ndu-ie stapânirea de sine. un spirit satanic ce exercita asupra cel orlalte personaje o dominatie fascinanta. are remuscari sincere sj dureroase " iarta-ma. încercând astfel sa se scuze fata de sine si sa-si motiveze fapte le. iar Ghita o tinea sub genunchi si apasa cutitul mai adânc spre inima ei". dar teama si zbuciumul nu-1 parases c. momentul decisiv al alunecar ii fiind marturia mincinoasa" pe care o declara în fata judecatorilor. Conflictul interiorest e din ce în ce mai puternic.oniseasca atâtia bani încât sa angajeze vreo zece calfe carora sa le dea el de cârpit ci zmele oamenilor. "asa m-a lasat Dumnezeu! Ce sa-mi fac daca e în mine ceva mai tare decât vointa mea?! Nici cocosatul nu e însusi vinovat ca are cocoasa în spinare". Ghita se afund a tot mai mult în faptele mârsave puse la cale de Lica. pâna la a deveni ucigas. Slavici dirijeaza destinul eroului pri n mijloace psihologice profunde. doi câini c iobanesti. lupta dându-se între fondul cinstit al lui Ghita si ispit a îmbogatirii. "pus pe gânduri". Lica Samadaul este un personaj realist. trudind pentru "fericirea famil iei sale". Slavici sugereaza înca de Ia înc eput trasaturile dominante ale caracterului lui Lica Samadaul. simtul masurii si cumpatul" (Pompiliu Mareea). Fricos si las. In aceeasi clipa. blând si cumsecade. gânduri. Ghita încearca sa fie autoritar si dârz în fata acestuia. sa reziste la propunerile lui nelegiuite. trairi. La prima întâlnire pe care o are cu Lica.. voi nu mai aveti [. Ajunge sa regrete faptul ca are ne vasta si copii. caci eu n-am sa ma iert cât oi trai pe fata pamântului". sondând reactii. careia nu i se putea împotrivi: "sarmanilor mei copii. îsi deplânge prabusirea . a lacomiei de bani. Viata exterioaraa lui Ghita este subordonata si detasata de viata sa interioara. "stapânul acestor locuri ". iarta-ma cel putin tu. "îi era parc a n-a vazut-o demult si parca era sa se desparta de dânsa".. ramânând un om cinstit si tentatia pe care n-o mai poate controla. el devine ucigas înjunghiind-o p e Ana care "era întinsa la pamânt si cu pieptul plin de sânge cald. Dezumanizarea lui Ghita se produce într-un ritm aeri Autoanalizându-se. Personalitatea lui se contureaza din l umini si umbreca într-un joc al oglinzilor paralele si este foarte minutios si ate nt construita de autor. Alta data. Actiunile. nu mai e decât un pas. cunoaste pe toti oamen ii buni si mai ales pe cei rai".] un tata om cinstit [. Ghita devine treptat "tot mai de tot ursuz". Sufletul complex Si labil este sfârtecat între dorinta de a pleca de la Moara cu noroc.încet. în cele mai adânci zo ne ale constiintei personajului. dar sigur de Ana.] tatal vostru e un ticalos". dar sigur .. Prin caracterizare directa.. teama si suspiciunea instalate definitiv în el de când intra în cârdasie c u Lica. dar este înfrânt de extraordinara forta morala a Samadaului. Raut "îsi descarca pistolul în ceafa lui Ghita". relatiile dintre ei fiind din ce în ce mai reci.. gesturile si atitudinealui Ghita scot la iveala incertitudinea si nesiguranta c are-1 domina. "nu mai zâmbea ca mai înainte". într-o efuziune a sentimentelor paterne. el da vina p e firea lui slaba. .de Ia omul cinstit si h arnic la statutul de complice în afaceri necurate si crima. Ano..] care stie toate înfundaturile. si-ar fi dorit sa poata zice "prea putin îmi pasa". "porcar si el. "Sanctionarea drastica a protagonistilor e pe masura faptelor savârsite. prabusindu-se . mai ales prin monologuri interioare. încearca sa-si ia câteva masuri de protectie: pistoale de la Arad. se îndeparteaza în cet. de zbuciumul din mintea si sufletul sau..

furtul sunt câteva din faptele savârsite le Lica si au efecte d evastatoare asupra celorlalte personaje.. privind tinta "Ia un stejar uscat ce stetea la departare de vreo 50 de p asi". asc unzându-se de jandarmul Pintea. fiind înjunghiata de sotul ei. personaj realist. Simtindu-se tot mai înstrainata de Ghita. conturând un om rau si periculos.] frageda Si subtirica [. cu mustata lunga. desi aceasta îl simte "om rau si primejdios". Samadaul se repede cu toate puterile si-si izbeste capu l de trunchiul copacului. duiosia si caldura sufleteasca ar fi putut da echilibru caminu lui ei: "Ana era tânara si frumoasa [.].-pe care le domina cu cinism si satanism . de a-1 lovi tare ca sa -1 sfarâmi când te-a atins cu o vorba ori cu o privire. alearga cu disperare prin padurea din apropierea câr ciumii. Din relatiile lui cu celelalte personajereies si alte trasatu ri ale personajului. cum este car acterizata direct. care-i dau taria extraordinara de a-si zdrobi capul de tulpin a stejarului. Ghita!". gânduri pe care le marturiseste Samadaului: "Tu esti om. este sotia cizmarului Ghita. ba chiar mai rau decât asa. uscativ si supt Ia fata. caruia-i striga cu di sperare: "Nu vreau sa mor. se conduce dupa legi proprii care sunt altele decât cele ale statului sau ale moralei . Ana. ea traieste un sentiment de vinovatie ca n-a stiut sa-i fie mereu alaturi si sa-1 ajute în momentele dificile prin care trecea de când se însotise cu Lica în afacerile necinstite. ea devine din ce în ce mai îngrijorata de întâmplarile de la han si de starea sotului ei. autoritar. cu ochii mici si verzi si cu sprâncenele dese si împreunate Ia mijloc". setea de razbunare si patima neostoita p entru Lica.. mizeaza pe pati ma lui Ghita pentru bani. Ana "îi musca mâna si îsi înfipse ghiarele în obrajii Iui". De la prima aparitie. ba sa-1 fereasca Dumnezeu pe acela care as cred e sa-l pot banui". cu ultimele put eri. "Ana cea blânda si delicata". multe se zic despre mine si multe vor fi adevarate si multe scornite [. Pintea îl gaseste "cu capul sfarâmat la tulpina stejarului . de a rasplati însutit si înmiit. . înselaciunea. pentru ca încalca virtuti morale importante. Lica este caracterizat indirectde faptele sale. dovedind aceeasi cruzime iesita din comun si aceeasi hotarâre de neclintit. simbolizeaza fondul sau moral în care tandretea. înalt. pe care îl însala cu Lica. EI îi dezvaluie lui Ghita cum a ucis primul om.Portretul fizic al personajului este realizat direct de catre narator"un om de 3 6 de ani. Scrâsnind din dinti. ca sa nu cada viu în mâinile lui Pintea. apoi pe al doilea. Vesela si vioaie la început. Lica moare la fel cum a trait . aluneca rapid spre prapastia pacatului." Sinuciderea lui Lica este semnificativa pentru forta lui interioara si nemasu ratul lui orgoliu. tradându-si barbatul pe care ajunsese sa-1 dispretuiasca pentru slabiciunea si lasitatea lui. mama a doi copii si împartases te acelasi destin tragic.] de Ia mine nimeni nu cuteaza sa fure. constiinta vinovatiei s i în acelasi timp a nevinovatiei" (Pompiliu Marcea)." Sfârsitul Anei este inevitabil. exercita asupra celorlalti si mai ales asupra Anei o f ascinatie diabolica.. Lica.. regretul înfiorator pentru propriile-i pacate. realizat direct de catre narator. Portretul fizic. Când Lica se apleca asupra ei. sprintena si mladioasa. Samadaul purta "camasa subtire si alba". dupa care acu m simte chiar "placerea de a lovi pe omul care te supara. Lica se comporta ca un stapân absolut peste oameni si locuri .. iar Ghita nu e decât muiere îmbr acata în haine barbatesti. Stiindu-si sotul un om cinstit si iubitor de familie. cum ar fi c instea si devotamentul fata de sotul ei.. ea simte ca Lica "e om rau si primejdios". Crima. De si tot porcar. " în finalul nuvelei. apoi se prezinta cu cinism si brutalitate: "Eu sunt Lica Samadaul. adunând în gestul ei dispe "ura si dispretul pentru sotul nedemn. Lica se dovedeste bun cunoscator de oameni. Lica porunceste sa se dea foc hanului Moara cu noroc si." Având un fond etic sanatos. Simbol al degradarii morale.

atât prin tematica. prin care sondeaza sufletul omenesc. trairile interio are. unele dintre ele complexe. a rânduielilor rurale. Opera lui Ioan Slavici are un profund c aracter popular. Deoarece este o specie epica de întindere medie. Limbajul artistic. un con flict consolidat. o Intriga bine evidentiatasi cu personaje puternic conturate. stilul lui Slavici a re o oralitate asemanatoare cu aceea a lui Creanga. Ioan Slavici este neîndurator cu cei care se abat de la pri ncipiile fundamentale ale moralei si-si pedepseste personajele proportional cu g reselile savârsite de acestea. valoarea limbii literare constând tocmai în "lip sa de stil". opera literara "Moara cu noroc" de Ioan Slavici este o nuvela. . Introspectia si observatia psihologicape care Slavici le manifesta în so ndarea personajelor. cât si prin dragostea lu i pentru sufletul omenesc. fie prin proverbe sl zicatori. prin conceptia morala. a datinilor. limbajul artistic este original prin vigoare. definesc opera c a nuvela psihologica. cu un singur plan narativ. Focul din finalul nuvelei este sugestiv pentru nevo ia de a fi purificat locul acela de toate relele ce se înfaptuiserâ la cârciuma Moara cu noroc. El este un adevarat maestru în construirea dialogurilor si a monologurilor interio are. precum si pedepsirea exemplara a acestora. mai ales ca si el intervine deseori în naratiune fi e prin exclamatiisau interogatii retorice. într-o f raza sobra. In concluzie. analizeaza reactiile. dând impresia de "spunere" a întâm plarilor în fata unui auditoriu. solida prin dragostea lui profunda pentru oameni: "în gândul meu rostul scrieri i a fost întotdeauna îndrumarea spre o vietuire potrivita cu firea omeneasca" ("Lume a prin care am trecut"). sobrietate. fara ornamente inutile. gândurile personajelor. sa descrie un peisaj cu mijloace simple. Ioan Slavici reuseste sa comunice cu claritateideile. sa formuleze cu o concizie clasicatrasatura unui personaj. obiceiuri lor si superstitiilor. loan Slavici fiind initiatorul prozei realiste în literatura r omâna. Desi a fost acuzat de folosirea excesiva a regionalismelor. spontane itate si oralitate.Bun cunoscator al psihologiei umane.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful