Moara cu noroc de Ioan Slavici ESEU IPOTEZA Nuvela Moara cu noroc este o proza realista de analiza psihologica.

FORMULAREA ARGUMENTELOR Moara cu noroc de Ioan Slavici este o nuvela, adica o specie epica în proza, cu o constructie riguroasa, un fir narativ central; personajele relativ putine pu n în evidenta evolutia personajului principal, complex, puternic individualizat. Se observa tendinta de obiectivare a perspectivei narative, impersonalitatea na ratorului, naratiunea la persoana a III-a, atitudinea detasata în descriere, veri dicitatea. Este o nuvela psihologica prin: tematica, modalitati de caracterizar e a personajului si de investigare psihologica, natura conflictului (interior). DEZVOLTAREA ARGUMENTELOR (ilustrare/ exemplificari pe baza textului) Nuvela are un ritm epic neomogen, prin modificari ale timpului povestirii; ac tiunea se desfasoara prin continue acumulari si izbucniri de tensiune epica. Na ratiunea realista este obiectiva, realizata la persoana a III-a de catre un nar ator omniscient, omniprezent, neimplicat. Relatarea evenimentelor nu se realize aza totusi în mod linear, iar înlantuirea dintre capitole se face prin tehnici epic e diverse: dialogul (la începutul nuvelei), descriere la timpul prezent (capitol ele al II-lea si al III-lea), semnalarea unei relatii temporale de anteriorita te fata de cele povestite înainte (capitolul al XVI-lea). Înlantuite temporal si ca uzal, faptele sunt credibile, verosimile. Efectul asupra cititorului este de i luzie a vietii (veridicitate) si de obiectivitate. Pe lânga perspectiva obiectiva a naratorului, intervine tehnica punctului de ve dere în interventiile simetrice ale batrânei, personaj episodic, dar care exprima c u autoritatea vârstei mesajul moralizator al nuvelei. Înainte si dupa discursul na rativ propriu-zis, batrâna rosteste cele doua replici - teze ale nuvelei, privit oare la sensul fericirii si la forta destinului: > Omul sa fie multumit cu saracia sa, caci, daca e vorba, nu bogatia, ci linistea colibei tale te face fericit" si [...] asa le-a fost data". Prin intentia moralizatoare, nuvela este realist-c lasica. TEMA NUVELEI Tema sustine caracterul psihologic al nuvelei: efectele nefaste si dezumaniza nte ale dorintei de înavutire, pe fundalul societatii ardelenesti de la sfârsitul s ecolului al XX-lea. Problematica nuvelei se poate stabili din mai multe perspec tive. Din perspectiva sociala, nuvela prezinta încercarea lui Ghita de a-si schim ba statutul social; din perspectiva moralizatoare, prezinta consecintele dramat ice ale setei de înavutire, scriitorul considerând ca goana dupa avere zdruncina ti hna sufleteasca si duce la pierzanie. Din perspectiva psihologica, nuvela prezi nta conflictul interior trait de Ghita care este sfâsiat de dorinte pe cât de pute rnice, pe atât de contradictorii: dorinta de a ramâne om cinstit, pe de o parte si dorinta de a se îmbogati alaturi de Lica, pe de alta parte. Conflictul nuvelei est e complex, de natura sociala, psihologica si morala. Titlul nuvelei este mai degraba ironic. Toposul ales, cârciuma numita Moara cu noroc înseamna de fapt Moara cu ghinion, Moara care aduce nenorocirea, pentru ca usurinta câstigurilor de aici ascunde abateri etice grave (nelegiuirea si crima). Actiunea se desfasoara pe parcursul unui an, între doua repere temporale cu va loare religioasa: de la Sfântul Gheorghe pâna la Paste, iar în final, apa si focul pu rifica locul.

o fata norocoasa. pentru a câstiga rapid bani. si atunci el privea la Ana. un personaj ciudat. ca rismatic. Lica îsi impune înca de la început regulile: Eu sunt L ica Samadaul. un om ca de treize ci si sase de ani. caci. în timp ce Ghita . harnic si muncitor. Orgoliul lui Lica e unul de stapân care nu doar îsi subordoneaza oamenii. dar se substituie destinului lor.. Ghita îsi ia toate masurile de aparare împotriva lui Lica: merge la Arad sasi cumpere doua pistoale. vine apoi unpripor. un ungur înalt ca un brad". ce are în nuvela rolul corului din tragedia antica greaca: . cu ochii mic i si verzi si cu sprâncenele dese împreunate la mijloc. cu sugestia drumului vietii care continua si dupa tragedia de la Mo ara cu noroc: Apoi ea lua copiii si pleca mai departe". lasând la dreapta si la stânga satele asezate prin colturile vailor. Simbolistica initiala a drumului se completea za. Semnele parasirii anticipeaza destinul tragic al familiei: vechea moara cu lopetile rupte si cu acoperamântul ciuruit de vremurile ce trecusera peste dânsul!". Ti mp de un ceas si jumatate drumul e bun. iara batrâna privea la catesipatru si se sim tea întinerita. ci dimpotriva. C red ca ne-am înteles!". si nici tentatiei îmbogatirii. si d upa ce ai coborât iar în vale. pieptar cu bumbi de argi nt si bici de carmajin [. amândoi priveau la c ei doi copilasi. Nuvela debuteaza cu un precept moral izvorât din întelepciunea batrâneasca rostit d e mama-soacra. înconjurata de pustietati întunecoase. descrierea drumului care merge la Moara cu noroc si a locului în care se afla. Ghita nu se poate sustrage influentei malefice pe care acesta o exercita asup ra lui. ajungând sa mai rasufle. Aparitia lui Lica Samadaul la Moara cu noroc (intriga). iar primele semne ale bunasta rii si ale armoniei în care traieste familia nu întârzie sa apara: Sâmbata de cu seara l ocul se deserta si Ghita. cu mustata lunga. Cârciuma de la Moara cu noroc este asezata la rascruce de drumuri. în final. Însa din momentul aparitiei lui Lica. Lica. Batrâna este adepta pastrarii traditiei. se punea cu Ana si cu batrâna sa numere banii. [. însa dintre cei care poarta camasa subtire si alba ca floricelele. îsi asu ma responsabilitatea destinului celorlalti. Ghita ia în arenda cârciuma de la Moara cu noroc.. nu bogatia.Omul s a fie multumit cu saracia sa. Lica era porcar. Ghita..] Eu voiesc sa stiu totdeauna cine umbla pe drum. tulbura echil ibrul familiei. si antagonist. fixeaza un peisaj cadru obiectiv al actiunii: De la Ineu drumul de tara o ia printre paduri si pe ste tarini. pe care îl urci. Mai întâi. cine ce zice si cine ce face. caci doi erau acum.]". nuvela are un subiect concentrat. seful porcarilor si al turmelor de porci din împrejurimi. cine trece pe aici. multe vor fi adevarate si multe scor nite. cârciumarul nu este un om slab. ci linistea colib ei tale te face fericit". Cizmar sarac. înalt. Subiectul nuvelei îl constituie etapele si efectele înfruntarii dintre protagonis t. Ana. pe Marti. Initial. caci avea un ginere harnic. cu deschideri bo gate. intuieste ca Lica este un om rau s i primejdios". Ghita se dovedeste la început harnic si priceput. uscativ si supt la fata. doreste schimbarea. Ana privea la el. dar o nest.. Cu toate ca îsi da seama ca Lica reprezinta un pericol pentru el si familia lui .. nevasta lui Ghita. izolata de res tul lumii. bunastarea materiala. începe procesul iremediabil de înstrainare a . Se anunta desfasurarea actiunii. daca-i vorba. În expozitiune. Simetria incipitului cu finalul se real izeaza. îsi ia doi câini pe care îi asmute împotriva turmelor de porc i si angajeaza înca o sluga. fiindca drumul a fost cam greu iara mai departe locurile sunt rele". capul familiei. deoarece acolo unde vezi o cruce de aceste a aflat un om o bucu rie ori a scapat altul de o primejdie".Alcatuita din 17 capitole. trebuie sa faci popas. prin descrierea drumului. si voiesc ca nimeni în afara de mine sa nu stie. Personajul este portretizat de narator: Lica. Multe se zic despre mine. doi nepoti sprinten i. iara sporul era dat de la Dumnezeu. cele cinci cruci care vestesc pe drumet ca aici locu l e binecuvântat. dintr-un câstig facut cu bine". sa adapi calul ori vita din j ug si sa le mai lasi timp de rasuflare..

Ghita devine complice la crima. Datorita generozitatii Samadaului. Un incendiu teribil mistuie cârciuma de la Moara cu noro c în noaptea de Pasti si singurele personaje care supravietuiesc sunt batrâna si copiii. Ta tal vostru e un ticalos". voi nu mai aveti. viole nt. Dezgustata însa de lasitatea lui Ghita. Prin faptul ca jura strâmb la proces.. primejdioase. ci radea cu hohot. iar când se mai juca. Retinut de poli tie. fiintele cu adevarat morale si inocente din carte. cu ajutor ul lui Pintea. proces analizat cu maiestrie de Slavici. în ciuda nelegiuirilor comise. Ghita ajunge sa regrete ca are familie si copii.. Hotaraste totusi sa-l dea în vileag pe Lica. îsi pierdea repede cumpatul si-i lasa urme vinete pe brat. greseala lui Ghita est e ca nu reuseste sa fie onest pâna la capat nici fata de Lica. se aprindea pentru orisice lucru de nimic".Iarta-ma. îsi arunca sotia. sarutând pe unul dintre copii. Ana i se daruieste l ui Lica deoarece. Devine mohorât. cum avusesera parintii vostri. Per sonajul evolueaza de la tipicitate. accentul nu cade pe actul povestirii. pentru a nu cadea viu în mâinile lui Pintea. la sarbatorile Pastelui. atractia malefica a banilor). se poarta brutal cu cei mici. Sanctionarea drastica a protagonistilor e pe masura faptelor savârsite"( Pompiliu Mareea. Nu este sincer însa nici cu Pintea si acest lucru îi va aduce pieire a. numai ca omul începe sa-si piarda încrederea în sine. acoperindu-i nelegiuirile lui Lica. sub determinare psihologica si morala. lui Ghita i se da drumul acasa numai pe chezasie". distruge imaginea pe care ceilalti o aveau despre el. Punctul culminant. numai dupa ce îsi va p utea opri jumatate din sumele aduse de acesta. în bratele Samadaului. Dându-si seama ca sotia l-a înselat. orbit de furie si dispus sa faca orice pentru a se razbuna pe Lica. Axa vietii lui morale se frânge si. pe când Ghita nu e decât muiere îmbracata în haine barbatesti". prin vorbele batrânei care pune întâmplarile pe seama destinulu i necrutator: Simteam eu ca nu are sa iasa bine. Tocmai de acee a devine tot mai atent la imaginea pe care lumea o are despre el. Lica e om".lui Ghita fata de familie. În nuvela. întelegerea dintre el si Lica. are gesturi de brutalitate neînteleasa fa ta de Ana pe care o ocrotise pâna atunci. Editura pentru Literatura.. iubirea. Bucuresti. ajungând sa fie implicat în furtul de la arendas si în uciderea unei femei si a unui copil. Ce sa-mi fac daca e în mine ceva mai tare decât vointa mea? Nici coc osatul nu e însusi vinovat ca are cocoase în spinare". îi cere iertare Anei: . În alt rând. un tata om cinstit. Complexitatea si capac itatea de a ne surprinde în mod convingator fac din Ghita un personaj rotund". Prin intermediul monologulu i interior sunt redate framântarile personajului: Ei! Ce sa-mi fac?. linistea colib ei) si de Lica (bogatia. Ghita ajunge pe ultima treapta a degradarii morale în momen tul în care. încât îti venea sa te sperii de el. La rândul lui. aruncând-o definitiv în bratele acestuia . Iarta-ma cel putin tu. S pera pâna în ultimul moment ca se va produce o minune si ca sotia va rezista influ entei malefice a acestuia. Iar Lic a. al carui des tin ilustreaza consecintele nefaste ale setei de înavutire. nu mai zâmbea ca mai înainte. Ioan Slavici. nici fata de P intea. Îi va oferi dovezi jandarmului despre vinovatia lui Lica. Asa m-a lasa t Dumnezeul. Se arata slab în fata tentatiilor si sfârseste tragic. A no! îi zise el. din ordinul lui Lica. caci eu n-am sa ma iert cât voi trai pe fa ta pamântului. . Ghita o uci de pe Ana. sub determinare sociala (cârciumarul dornic d e avere). rar. De fapt.". Devine de t ot ursuz". El parcurg e un traseu sinuos al dezumanizarii. 1968) Deznodamântul. Nuvela se încheie în mod simetric cu începutul. într-un gest de razbunare. cu framântari sufletesti si ezitari. drept momeala. se sinucide izbindu-se cu capul de un copac. cu An a. marcheaza pentru Ghita începutul obisnuirii cu raul. Cu toate ac estea. îi plac jocurile crude. La un moment dat. sau în terminologie romant ica: îngerul si demonul.. într-o scena de un patetism sfâsietor.. pentru ca nu-si p oate asuma total riscul îmbogatirii alaturi de Lica. starea materiala a lui Ghita devine tot m ai înfloritoare. la individualizare. Îsi îndeamna sotia sa joace cu Lica. le spune: Sarmanilor mei copii. Ghita este ucis de Raut. Ezita înt re cele doua cai simbolizate de Ana (valorile familiei. care se înstrain ase de ea si de întreaga familie. dar asa le-afost data". ci pe complexitatea personaje lor. Ghita este cel mai complex personaj din nuvelistica lui Slavici.

dar puternic conturate. de factura tradit ionala. prezentând relatiile dintre ele (car acterizare indirecta). fara podoabe. Ana sufera transfor mari interioare. concis. limbajul popular. dar si putere de individualizare. Moara cu Noroc se mistuie într-un incendiu car e distruge si transforma totul în scrum. Alaturi de functia esentiala de reprezentare . functie simbolica si de anticipare. a mimicii si a tonului vocii. consemnându-le gesturile. D escrierea initiala are. se autodistruge prin trairi zgud uitoare. detaliile fizice releva trasaturi morale sau statutul social (de ex emplu. oralitatea. realizeaza portrete sugestive (caracterizar e directa). stilul indirect liber sunt principalele mij loace de investigare psihologica a personajului principal. trasaturile lor fiind evidentiate indirectd e fapte. el ia în arenda hanul Moara cu noroc. Tot sugestive sunt si cuvintele batrânei di n finalul nuvelei: "asa le-a fost dat".Lica ramâne egal cu sine. monologul interior adresat. vorbe si gânduri care le determina comportamentul si destinul. Naratiunea obiectiva îsi real izeaza functia de reprezentare a realitatii prin absenta marcilor subiectivitat ii. sustine veridicitatea relatiilor dintre personaje si concentrarea epica. LIMBAJUL PROZEI NARATIVE Stilul nuvelei este sobru. Dialogul contribu ie la caracterizarea indirecta a personajelor. notatia gesticii. în roman apare si functia epica de interpretare/ semnificare. prin impresia de stil cenusiu. portretul Samadaului). dorind sa ag . ardelenesc. Mijloacele de investigatie psihologica sunt: scen ele dialogate. ca semn ca locul trebuia purificat. ce duc cu siguranta spre un sfârsit tragic. Naratorul obiectiv îsi lasa personajele sa-si dezvaluie trasaturile în momente d e încordare. Ioan Slavi ci îsi pedepseste exemplar toate personajele implicate în afaceri necinstite: arenda sul este pradat si batut încât abia se mai tinea pe picioare. femeia tânara în negru. Ghita este personajul principal al nuvel ei si unul dintre cele mai reprezentative personaje realiste din literatura româna . deoa rece are toate trasaturile acestei specii literare: analizeaza conflictul inter ior al personajului principal. Cheia morali tatii sta în cuvintele batrânei de la începutul si sfârsitul nuvelei ce cuprind normele etice care trebuie aplicate si respectate în viata de orice om cinstit si drept. Lica se sinucide într-un mod viole nt. O ricine se abate de la acest adevar fundamental. întrucât îsi înjunghie sotia pe care o iubea înca foa rte mult si devine astfel criminal. Monologul interior. Ghita este pedepsit de doua ori. urmareste procesul înstrainarii lui Ghita fata de familie si urmareste degradarea morala a acestuia produsa de ispita îmbogatirii. Bu za-Rupta si Saila sunt condamnati si întemnitati. e asasinata prin sufocare. un om rau si primejdios. care îi ofera scriitorului posibilitatea unei fine analize a psi hologiei feminine. Drama lui Ghita se dezvaluie indirectprin faptele si gândurile lui si directprin o piniile celorlalte personaje. Personajele: Sunt putine. Om harnic si cinstit. CONCLUZIE Opera literara Moara cu noroc de Ioan Slavici este o nuvela psihologica. monologul interior de factura traditionala si acela realizat în st il indirect liber. limbajul. pe lânga rolul obisnuit de fixare a coordonatelor spatial e si temporale. Întelesul clasic -moralizator al nuvelei este sustinut prin zicale si proverbe populare sau prin replicile-sentinte rostite de batrâna la începutul si la sfârsitul nuvelei. Limbajul naratorului si al personajelor valorifica aceleasi registre stilisti ce: limbajul regional. ilustrând consec intele distrugatoare pe care le are asupra omului setea de înavutire. impunându-se prin complexitate. ba nuita a avea "slabiciuni de aur si pietre scumpe". curat at de relele ce se înradacinasera acolo. în schimb. la început. De asemenea. Modurile de expunere îndeplinesc o serie de functii epice în discursul narativ.

simtul masurii si cumpatul" (Pompiliu Mareea). un spirit satanic ce exercita asupra cel orlalte personaje o dominatie fascinanta. voi nu mai aveti [.. dar sigur de Ana. blând si cumsecade. Fricos si las. "Sanctionarea drastica a protagonistilor e pe masura faptelor savârsite. Ano..] e mai a les om aspru si neîndurat [. relatiile dintre ei fiind din ce în ce mai reci. "îi era parc a n-a vazut-o demult si parca era sa se desparta de dânsa". are remuscari sincere sj dureroase " iarta-ma. îsi angajeaza o sluga credincioasa. Ghita devine treptat "tot mai de tot ursuz". a lacomiei de bani.. Sufletul complex Si labil este sfârtecat între dorinta de a pleca de la Moara cu noroc. dar teama si zbuciumul nu-1 parases c. "porcar si el. Ghita se afund a tot mai mult în faptele mârsave puse la cale de Lica. iarta-ma cel putin tu. care moare fara sa mai poata afla cine l-a îm puscat. dar este înfrânt de extraordinara forta morala a Samadaului. . el devine ucigas înjunghiind-o p e Ana care "era întinsa la pamânt si cu pieptul plin de sânge cald. Prin caracterizare directa. Conflictul interiorest e din ce în ce mai puternic. iar Ghita o tinea sub genunchi si apasa cutitul mai adânc spre inima ei". în cele mai adânci zo ne ale constiintei personajului. doi câini c iobanesti.de Ia omul cinstit si h arnic la statutul de complice în afaceri necurate si crima.] care stie toate înfundaturile.încet.. trairi.oniseasca atâtia bani încât sa angajeze vreo zece calfe carora sa le dea el de cârpit ci zmele oamenilor. caci eu n-am sa ma iert cât oi trai pe fata pamântului". dar sigur . "pus pe gânduri". se îndeparteaza în cet. Personalitatea lui se contureaza din l umini si umbreca într-un joc al oglinzilor paralele si este foarte minutios si ate nt construita de autor. teama si suspiciunea instalate definitiv în el de când intra în cârdasie c u Lica. Slavici dirijeaza destinul eroului pri n mijloace psihologice profunde. Ghita încearca sa fie autoritar si dârz în fata acestuia. într-o efuziune a sentimentelor paterne. încearca sa-si ia câteva masuri de protectie: pistoale de la Arad. nu mai e decât un pas. Patima pentru bani îl dezumanizeaza si Ghita cade prada propriului sau destin caru ia nu i se poate opune. Ajunge sa regrete faptul ca are ne vasta si copii. Degradarea umana se produce treptat si sigur. de teama caruia tremura toata lumea si care "st ie sa afle urechea grasunului pripasit chiar si din oala de varza". Ghita îsi face reprosuri. mai ales prin monologuri interioare. De la complicitate la crima. Viata exterioaraa lui Ghita este subordonata si detasata de viata sa interioara. Slavici sugereaza înca de Ia înc eput trasaturile dominante ale caracterului lui Lica Samadaul. Alta data. da r om cu stare care poate sa plateasca grasunii pierduti ori furati [. pâna la a deveni ucigas. lupta dându-se între fondul cinstit al lui Ghita si ispit a îmbogatirii. sa reziste la propunerile lui nelegiuite. trudind pentru "fericirea famil iei sale". lor lipsi ndu-ie stapânirea de sine. gesturile si atitudinealui Ghita scot la iveala incertitudinea si nesiguranta c are-1 domina. Actiunile. Bun meserias. el da vina p e firea lui slaba. ramânând un om cinstit si tentatia pe care n-o mai poate controla. "stapânul acestor locuri ". sondând reactii.. Dezumanizarea lui Ghita se produce într-un ritm aeri Autoanalizându-se. încercând astfel sa se scuze fata de sine si sa-si motiveze fapte le.] un tata om cinstit [. si-ar fi dorit sa poata zice "prea putin îmi pasa". îsi deplânge prabusirea . In aceeasi clipa.] tatal vostru e un ticalos". careia nu i se putea împotrivi: "sarmanilor mei copii. La prima întâlnire pe care o are cu Lica. de zbuciumul din mintea si sufletul sau. Lica Samadaul este un personaj realist. "asa m-a lasat Dumnezeu! Ce sa-mi fac daca e în mine ceva mai tare decât vointa mea?! Nici cocosatul nu e însusi vinovat ca are cocoasa în spinare". momentul decisiv al alunecar ii fiind marturia mincinoasa" pe care o declara în fata judecatorilor. gânduri. cunoaste pe toti oamen ii buni si mai ales pe cei rai". Raut "îsi descarca pistolul în ceafa lui Ghita". prabusindu-se . "nu mai zâmbea ca mai înainte"...

.-pe care le domina cu cinism si satanism . setea de razbunare si patima neostoita p entru Lica. ea traieste un sentiment de vinovatie ca n-a stiut sa-i fie mereu alaturi si sa-1 ajute în momentele dificile prin care trecea de când se însotise cu Lica în afacerile necinstite. alearga cu disperare prin padurea din apropierea câr ciumii. ea simte ca Lica "e om rau si primejdios". Când Lica se apleca asupra ei. Stiindu-si sotul un om cinstit si iubitor de familie. apoi se prezinta cu cinism si brutalitate: "Eu sunt Lica Samadaul. se conduce dupa legi proprii care sunt altele decât cele ale statului sau ale moralei ... gânduri pe care le marturiseste Samadaului: "Tu esti om.] de Ia mine nimeni nu cuteaza sa fure. ca sa nu cada viu în mâinile lui Pintea. desi aceasta îl simte "om rau si primejdios". ba sa-1 fereasca Dumnezeu pe acela care as cred e sa-l pot banui". fiind înjunghiata de sotul ei.] frageda Si subtirica [. cum este car acterizata direct. sprintena si mladioasa. conturând un om rau si periculos. înalt. simbolizeaza fondul sau moral în care tandretea. dupa care acu m simte chiar "placerea de a lovi pe omul care te supara. mizeaza pe pati ma lui Ghita pentru bani. Lica moare la fel cum a trait . Scrâsnind din dinti. exercita asupra celorlalti si mai ales asupra Anei o f ascinatie diabolica. Ana. cu ochii mici si verzi si cu sprâncenele dese si împreunate Ia mijloc". Vesela si vioaie la început. Pintea îl gaseste "cu capul sfarâmat la tulpina stejarului . Simtindu-se tot mai înstrainata de Ghita. cu mustata lunga. Lica se comporta ca un stapân absolut peste oameni si locuri . mama a doi copii si împartases te acelasi destin tragic. uscativ si supt Ia fata. Portretul fizic. pe care îl însala cu Lica. cu ultimele put eri. Lica este caracterizat indirectde faptele sale. privind tinta "Ia un stejar uscat ce stetea la departare de vreo 50 de p asi"." Sinuciderea lui Lica este semnificativa pentru forta lui interioara si nemasu ratul lui orgoliu. Lica porunceste sa se dea foc hanului Moara cu noroc si.Portretul fizic al personajului este realizat direct de catre narator"un om de 3 6 de ani.. regretul înfiorator pentru propriile-i pacate. asc unzându-se de jandarmul Pintea. înselaciunea. iar Ghita nu e decât muiere îmbr acata în haine barbatesti. De la prima aparitie. Samadaul purta "camasa subtire si alba". Crima. adunând în gestul ei dispe "ura si dispretul pentru sotul nedemn. Ghita!"." Sfârsitul Anei este inevitabil. este sotia cizmarului Ghita.. cum ar fi c instea si devotamentul fata de sotul ei. dovedind aceeasi cruzime iesita din comun si aceeasi hotarâre de neclintit. furtul sunt câteva din faptele savârsite le Lica si au efecte d evastatoare asupra celorlalte personaje. . apoi pe al doilea. constiinta vinovatiei s i în acelasi timp a nevinovatiei" (Pompiliu Marcea). duiosia si caldura sufleteasca ar fi putut da echilibru caminu lui ei: "Ana era tânara si frumoasa [. care-i dau taria extraordinara de a-si zdrobi capul de tulpin a stejarului. caruia-i striga cu di sperare: "Nu vreau sa mor. EI îi dezvaluie lui Ghita cum a ucis primul om. personaj realist. aluneca rapid spre prapastia pacatului. Samadaul se repede cu toate puterile si-si izbeste capu l de trunchiul copacului.. ea devine din ce în ce mai îngrijorata de întâmplarile de la han si de starea sotului ei. ba chiar mai rau decât asa. autoritar. pentru ca încalca virtuti morale importante. Lica se dovedeste bun cunoscator de oameni. de a rasplati însutit si înmiit. realizat direct de catre narator. Simbol al degradarii morale.]. De si tot porcar. Din relatiile lui cu celelalte personajereies si alte trasatu ri ale personajului. de a-1 lovi tare ca sa -1 sfarâmi când te-a atins cu o vorba ori cu o privire. tradându-si barbatul pe care ajunsese sa-1 dispretuiasca pentru slabiciunea si lasitatea lui." Având un fond etic sanatos. " în finalul nuvelei. Ana "îi musca mâna si îsi înfipse ghiarele în obrajii Iui". "Ana cea blânda si delicata". Lica. multe se zic despre mine si multe vor fi adevarate si multe scornite [.

. Deoarece este o specie epica de întindere medie. gândurile personajelor. El este un adevarat maestru în construirea dialogurilor si a monologurilor interio are. Ioan Slavici reuseste sa comunice cu claritateideile. fara ornamente inutile. cu un singur plan narativ. fie prin proverbe sl zicatori. sa formuleze cu o concizie clasicatrasatura unui personaj. obiceiuri lor si superstitiilor. atât prin tematica. limbajul artistic este original prin vigoare. definesc opera c a nuvela psihologica. stilul lui Slavici a re o oralitate asemanatoare cu aceea a lui Creanga. un con flict consolidat. dând impresia de "spunere" a întâm plarilor în fata unui auditoriu. a datinilor. Opera lui Ioan Slavici are un profund c aracter popular. prin care sondeaza sufletul omenesc. Introspectia si observatia psihologicape care Slavici le manifesta în so ndarea personajelor. Limbajul artistic. sobrietate.Bun cunoscator al psihologiei umane. In concluzie. prin conceptia morala. Desi a fost acuzat de folosirea excesiva a regionalismelor. mai ales ca si el intervine deseori în naratiune fi e prin exclamatiisau interogatii retorice. unele dintre ele complexe. o Intriga bine evidentiatasi cu personaje puternic conturate. analizeaza reactiile. trairile interio are. Ioan Slavici este neîndurator cu cei care se abat de la pri ncipiile fundamentale ale moralei si-si pedepseste personajele proportional cu g reselile savârsite de acestea. precum si pedepsirea exemplara a acestora. solida prin dragostea lui profunda pentru oameni: "în gândul meu rostul scrieri i a fost întotdeauna îndrumarea spre o vietuire potrivita cu firea omeneasca" ("Lume a prin care am trecut"). cât si prin dragostea lu i pentru sufletul omenesc. loan Slavici fiind initiatorul prozei realiste în literatura r omâna. valoarea limbii literare constând tocmai în "lip sa de stil". sa descrie un peisaj cu mijloace simple. opera literara "Moara cu noroc" de Ioan Slavici este o nuvela. spontane itate si oralitate. Focul din finalul nuvelei este sugestiv pentru nevo ia de a fi purificat locul acela de toate relele ce se înfaptuiserâ la cârciuma Moara cu noroc. a rânduielilor rurale. într-o f raza sobra.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful