Moara cu noroc de Ioan Slavici ESEU IPOTEZA Nuvela Moara cu noroc este o proza realista de analiza psihologica.

FORMULAREA ARGUMENTELOR Moara cu noroc de Ioan Slavici este o nuvela, adica o specie epica în proza, cu o constructie riguroasa, un fir narativ central; personajele relativ putine pu n în evidenta evolutia personajului principal, complex, puternic individualizat. Se observa tendinta de obiectivare a perspectivei narative, impersonalitatea na ratorului, naratiunea la persoana a III-a, atitudinea detasata în descriere, veri dicitatea. Este o nuvela psihologica prin: tematica, modalitati de caracterizar e a personajului si de investigare psihologica, natura conflictului (interior). DEZVOLTAREA ARGUMENTELOR (ilustrare/ exemplificari pe baza textului) Nuvela are un ritm epic neomogen, prin modificari ale timpului povestirii; ac tiunea se desfasoara prin continue acumulari si izbucniri de tensiune epica. Na ratiunea realista este obiectiva, realizata la persoana a III-a de catre un nar ator omniscient, omniprezent, neimplicat. Relatarea evenimentelor nu se realize aza totusi în mod linear, iar înlantuirea dintre capitole se face prin tehnici epic e diverse: dialogul (la începutul nuvelei), descriere la timpul prezent (capitol ele al II-lea si al III-lea), semnalarea unei relatii temporale de anteriorita te fata de cele povestite înainte (capitolul al XVI-lea). Înlantuite temporal si ca uzal, faptele sunt credibile, verosimile. Efectul asupra cititorului este de i luzie a vietii (veridicitate) si de obiectivitate. Pe lânga perspectiva obiectiva a naratorului, intervine tehnica punctului de ve dere în interventiile simetrice ale batrânei, personaj episodic, dar care exprima c u autoritatea vârstei mesajul moralizator al nuvelei. Înainte si dupa discursul na rativ propriu-zis, batrâna rosteste cele doua replici - teze ale nuvelei, privit oare la sensul fericirii si la forta destinului: > Omul sa fie multumit cu saracia sa, caci, daca e vorba, nu bogatia, ci linistea colibei tale te face fericit" si [...] asa le-a fost data". Prin intentia moralizatoare, nuvela este realist-c lasica. TEMA NUVELEI Tema sustine caracterul psihologic al nuvelei: efectele nefaste si dezumaniza nte ale dorintei de înavutire, pe fundalul societatii ardelenesti de la sfârsitul s ecolului al XX-lea. Problematica nuvelei se poate stabili din mai multe perspec tive. Din perspectiva sociala, nuvela prezinta încercarea lui Ghita de a-si schim ba statutul social; din perspectiva moralizatoare, prezinta consecintele dramat ice ale setei de înavutire, scriitorul considerând ca goana dupa avere zdruncina ti hna sufleteasca si duce la pierzanie. Din perspectiva psihologica, nuvela prezi nta conflictul interior trait de Ghita care este sfâsiat de dorinte pe cât de pute rnice, pe atât de contradictorii: dorinta de a ramâne om cinstit, pe de o parte si dorinta de a se îmbogati alaturi de Lica, pe de alta parte. Conflictul nuvelei est e complex, de natura sociala, psihologica si morala. Titlul nuvelei este mai degraba ironic. Toposul ales, cârciuma numita Moara cu noroc înseamna de fapt Moara cu ghinion, Moara care aduce nenorocirea, pentru ca usurinta câstigurilor de aici ascunde abateri etice grave (nelegiuirea si crima). Actiunea se desfasoara pe parcursul unui an, între doua repere temporale cu va loare religioasa: de la Sfântul Gheorghe pâna la Paste, iar în final, apa si focul pu rifica locul.

Ghita se dovedeste la început harnic si priceput. ce are în nuvela rolul corului din tragedia antica greaca: . cele cinci cruci care vestesc pe drumet ca aici locu l e binecuvântat.Alcatuita din 17 capitole. un om ca de treize ci si sase de ani. uscativ si supt la fata. Ana. Subiectul nuvelei îl constituie etapele si efectele înfruntarii dintre protagonis t. caci doi erau acum. C red ca ne-am înteles!". si antagonist. pieptar cu bumbi de argi nt si bici de carmajin [. Initial. harnic si muncitor. în timp ce Ghita . Ana privea la el. Nuvela debuteaza cu un precept moral izvorât din întelepciunea batrâneasca rostit d e mama-soacra. bunastarea materiala. [. Ti mp de un ceas si jumatate drumul e bun. Semnele parasirii anticipeaza destinul tragic al familiei: vechea moara cu lopetile rupte si cu acoperamântul ciuruit de vremurile ce trecusera peste dânsul!". În expozitiune. cine trece pe aici. înalt. dar se substituie destinului lor. descrierea drumului care merge la Moara cu noroc si a locului în care se afla. se punea cu Ana si cu batrâna sa numere banii. Cu toate ca îsi da seama ca Lica reprezinta un pericol pentru el si familia lui . doi nepoti sprinten i. Se anunta desfasurarea actiunii. în final. intuieste ca Lica este un om rau s i primejdios". Ghita îsi ia toate masurile de aparare împotriva lui Lica: merge la Arad sasi cumpere doua pistoale. iara batrâna privea la catesipatru si se sim tea întinerita. tulbura echil ibrul familiei. ca rismatic. si nici tentatiei îmbogatirii.] Eu voiesc sa stiu totdeauna cine umbla pe drum. deoarece acolo unde vezi o cruce de aceste a aflat un om o bucu rie ori a scapat altul de o primejdie". o fata norocoasa. înconjurata de pustietati întunecoase. cu ochii mic i si verzi si cu sprâncenele dese împreunate la mijloc. Aparitia lui Lica Samadaul la Moara cu noroc (intriga).. lasând la dreapta si la stânga satele asezate prin colturile vailor. Ghita nu se poate sustrage influentei malefice pe care acesta o exercita asup ra lui. multe vor fi adevarate si multe scor nite. capul familiei. cu sugestia drumului vietii care continua si dupa tragedia de la Mo ara cu noroc: Apoi ea lua copiii si pleca mai departe". Orgoliul lui Lica e unul de stapân care nu doar îsi subordoneaza oamenii. Ghita ia în arenda cârciuma de la Moara cu noroc. trebuie sa faci popas. Ghita. cârciumarul nu este un om slab. doreste schimbarea. Lica era porcar. iara sporul era dat de la Dumnezeu. nevasta lui Ghita. îsi ia doi câini pe care îi asmute împotriva turmelor de porc i si angajeaza înca o sluga. fiindca drumul a fost cam greu iara mai departe locurile sunt rele". pe care îl urci. nu bogatia. Personajul este portretizat de narator: Lica. fixeaza un peisaj cadru obiectiv al actiunii: De la Ineu drumul de tara o ia printre paduri si pe ste tarini. vine apoi unpripor.]". Simbolistica initiala a drumului se completea za. Lica îsi impune înca de la început regulile: Eu sunt L ica Samadaul. izolata de res tul lumii. sa adapi calul ori vita din j ug si sa le mai lasi timp de rasuflare. însa dintre cei care poarta camasa subtire si alba ca floricelele. Cârciuma de la Moara cu noroc este asezata la rascruce de drumuri. Batrâna este adepta pastrarii traditiei. un personaj ciudat. si d upa ce ai coborât iar în vale. Simetria incipitului cu finalul se real izeaza. cu mustata lunga. caci. pentru a câstiga rapid bani. pe Marti. Mai întâi.. cine ce zice si cine ce face. îsi asu ma responsabilitatea destinului celorlalti. Lica. un ungur înalt ca un brad". si atunci el privea la Ana. Multe se zic despre mine. începe procesul iremediabil de înstrainare a . iar primele semne ale bunasta rii si ale armoniei în care traieste familia nu întârzie sa apara: Sâmbata de cu seara l ocul se deserta si Ghita. si voiesc ca nimeni în afara de mine sa nu stie. dar o nest... ci linistea colib ei tale te face fericit". amândoi priveau la c ei doi copilasi. nuvela are un subiect concentrat. ajungând sa mai rasufle... dintr-un câstig facut cu bine". Însa din momentul aparitiei lui Lica. cu deschideri bo gate.Omul s a fie multumit cu saracia sa. Cizmar sarac. daca-i vorba. prin descrierea drumului. seful porcarilor si al turmelor de porci din împrejurimi. ci dimpotriva. caci avea un ginere harnic.

nu mai zâmbea ca mai înainte. La rândul lui. Sanctionarea drastica a protagonistilor e pe masura faptelor savârsite"( Pompiliu Mareea. Ezita înt re cele doua cai simbolizate de Ana (valorile familiei. Un incendiu teribil mistuie cârciuma de la Moara cu noro c în noaptea de Pasti si singurele personaje care supravietuiesc sunt batrâna si copiii. din ordinul lui Lica. la individualizare. Asa m-a lasa t Dumnezeul. De fapt. starea materiala a lui Ghita devine tot m ai înfloritoare. pentru a nu cadea viu în mâinile lui Pintea. dar asa le-afost data". Prin faptul ca jura strâmb la proces.. sau în terminologie romant ica: îngerul si demonul. încât îti venea sa te sperii de el. într-o scena de un patetism sfâsietor. 1968) Deznodamântul. îi plac jocurile crude. Punctul culminant. Datorita generozitatii Samadaului. numai ca omul începe sa-si piarda încrederea în sine. iubirea. Dezgustata însa de lasitatea lui Ghita. Tocmai de acee a devine tot mai atent la imaginea pe care lumea o are despre el. S pera pâna în ultimul moment ca se va produce o minune si ca sotia va rezista influ entei malefice a acestuia. iar când se mai juca. proces analizat cu maiestrie de Slavici. greseala lui Ghita est e ca nu reuseste sa fie onest pâna la capat nici fata de Lica. viole nt. are gesturi de brutalitate neînteleasa fa ta de Ana pe care o ocrotise pâna atunci. se sinucide izbindu-se cu capul de un copac.. într-un gest de razbunare. La un moment dat. voi nu mai aveti. ci radea cu hohot. Ghita este cel mai complex personaj din nuvelistica lui Slavici. Retinut de poli tie. în bratele Samadaului. drept momeala.". al carui des tin ilustreaza consecintele nefaste ale setei de înavutire. aruncând-o definitiv în bratele acestuia . Se arata slab în fata tentatiilor si sfârseste tragic. primejdioase. Ghita o uci de pe Ana. Editura pentru Literatura. Complexitatea si capac itatea de a ne surprinde în mod convingator fac din Ghita un personaj rotund".. lui Ghita i se da drumul acasa numai pe chezasie". cu framântari sufletesti si ezitari. atractia malefica a banilor). fiintele cu adevarat morale si inocente din carte. Ce sa-mi fac daca e în mine ceva mai tare decât vointa mea? Nici coc osatul nu e însusi vinovat ca are cocoase în spinare". rar. Ta tal vostru e un ticalos". Per sonajul evolueaza de la tipicitate. A no! îi zise el. pentru ca nu-si p oate asuma total riscul îmbogatirii alaturi de Lica. El parcurg e un traseu sinuos al dezumanizarii. accentul nu cade pe actul povestirii. orbit de furie si dispus sa faca orice pentru a se razbuna pe Lica. pe când Ghita nu e decât muiere îmbracata în haine barbatesti". Ghita devine complice la crima. îsi pierdea repede cumpatul si-i lasa urme vinete pe brat. Nu este sincer însa nici cu Pintea si acest lucru îi va aduce pieire a. care se înstrain ase de ea si de întreaga familie. Lica e om". Ioan Slavici. se aprindea pentru orisice lucru de nimic". Îsi îndeamna sotia sa joace cu Lica.. Iarta-ma cel putin tu. Dându-si seama ca sotia l-a înselat. ci pe complexitatea personaje lor. îsi arunca sotia. Ghita ajunge sa regrete ca are familie si copii. Ghita ajunge pe ultima treapta a degradarii morale în momen tul în care. Cu toate ac estea. numai dupa ce îsi va p utea opri jumatate din sumele aduse de acesta..Iarta-ma. Îi va oferi dovezi jandarmului despre vinovatia lui Lica. Ana i se daruieste l ui Lica deoarece. Devine mohorât. cu An a. În alt rând. prin vorbele batrânei care pune întâmplarile pe seama destinulu i necrutator: Simteam eu ca nu are sa iasa bine. le spune: Sarmanilor mei copii. linistea colib ei) si de Lica (bogatia. Iar Lic a. distruge imaginea pe care ceilalti o aveau despre el. la sarbatorile Pastelui. Axa vietii lui morale se frânge si. un tata om cinstit. sarutând pe unul dintre copii. nici fata de P intea. se poarta brutal cu cei mici. marcheaza pentru Ghita începutul obisnuirii cu raul. sub determinare sociala (cârciumarul dornic d e avere). sub determinare psihologica si morala. . Devine de t ot ursuz". cum avusesera parintii vostri. Nuvela se încheie în mod simetric cu începutul.lui Ghita fata de familie. Bucuresti. Ghita este ucis de Raut. Hotaraste totusi sa-l dea în vileag pe Lica. cu ajutor ul lui Pintea. În nuvela. Prin intermediul monologulu i interior sunt redate framântarile personajului: Ei! Ce sa-mi fac?. acoperindu-i nelegiuirile lui Lica. ajungând sa fie implicat în furtul de la arendas si în uciderea unei femei si a unui copil. întelegerea dintre el si Lica. în ciuda nelegiuirilor comise. caci eu n-am sa ma iert cât voi trai pe fa ta pamântului. îi cere iertare Anei: .

Alaturi de functia esentiala de reprezentare . Personajele: Sunt putine. Ana sufera transfor mari interioare. dar si putere de individualizare. limbajul popular. Monologul interior. Tot sugestive sunt si cuvintele batrânei di n finalul nuvelei: "asa le-a fost dat". de factura tradit ionala. Ioan Slavi ci îsi pedepseste exemplar toate personajele implicate în afaceri necinstite: arenda sul este pradat si batut încât abia se mai tinea pe picioare. functie simbolica si de anticipare.Lica ramâne egal cu sine. Cheia morali tatii sta în cuvintele batrânei de la începutul si sfârsitul nuvelei ce cuprind normele etice care trebuie aplicate si respectate în viata de orice om cinstit si drept. concis. urmareste procesul înstrainarii lui Ghita fata de familie si urmareste degradarea morala a acestuia produsa de ispita îmbogatirii. De asemenea. CONCLUZIE Opera literara Moara cu noroc de Ioan Slavici este o nuvela psihologica. în schimb. în roman apare si functia epica de interpretare/ semnificare. pe lânga rolul obisnuit de fixare a coordonatelor spatial e si temporale. Dialogul contribu ie la caracterizarea indirecta a personajelor. monologul interior adresat. curat at de relele ce se înradacinasera acolo. stilul indirect liber sunt principalele mij loace de investigare psihologica a personajului principal. Bu za-Rupta si Saila sunt condamnati si întemnitati. ce duc cu siguranta spre un sfârsit tragic. sustine veridicitatea relatiilor dintre personaje si concentrarea epica. impunându-se prin complexitate. Ghita este pedepsit de doua ori. limbajul. e asasinata prin sufocare. prin impresia de stil cenusiu. LIMBAJUL PROZEI NARATIVE Stilul nuvelei este sobru. D escrierea initiala are. monologul interior de factura traditionala si acela realizat în st il indirect liber. femeia tânara în negru. Limbajul naratorului si al personajelor valorifica aceleasi registre stilisti ce: limbajul regional. realizeaza portrete sugestive (caracterizar e directa). Drama lui Ghita se dezvaluie indirectprin faptele si gândurile lui si directprin o piniile celorlalte personaje. O ricine se abate de la acest adevar fundamental. oralitatea. Lica se sinucide într-un mod viole nt. detaliile fizice releva trasaturi morale sau statutul social (de ex emplu. Naratorul obiectiv îsi lasa personajele sa-si dezvaluie trasaturile în momente d e încordare. deoa rece are toate trasaturile acestei specii literare: analizeaza conflictul inter ior al personajului principal. se autodistruge prin trairi zgud uitoare. întrucât îsi înjunghie sotia pe care o iubea înca foa rte mult si devine astfel criminal. notatia gesticii. un om rau si primejdios. ba nuita a avea "slabiciuni de aur si pietre scumpe". vorbe si gânduri care le determina comportamentul si destinul. consemnându-le gesturile. trasaturile lor fiind evidentiate indirectd e fapte. el ia în arenda hanul Moara cu noroc. care îi ofera scriitorului posibilitatea unei fine analize a psi hologiei feminine. dorind sa ag . portretul Samadaului). Modurile de expunere îndeplinesc o serie de functii epice în discursul narativ. la început. a mimicii si a tonului vocii. ilustrând consec intele distrugatoare pe care le are asupra omului setea de înavutire. Om harnic si cinstit. Întelesul clasic -moralizator al nuvelei este sustinut prin zicale si proverbe populare sau prin replicile-sentinte rostite de batrâna la începutul si la sfârsitul nuvelei. Moara cu Noroc se mistuie într-un incendiu car e distruge si transforma totul în scrum. Ghita este personajul principal al nuvel ei si unul dintre cele mai reprezentative personaje realiste din literatura româna . ardelenesc. ca semn ca locul trebuia purificat. Naratiunea obiectiva îsi real izeaza functia de reprezentare a realitatii prin absenta marcilor subiectivitat ii. prezentând relatiile dintre ele (car acterizare indirecta). Mijloacele de investigatie psihologica sunt: scen ele dialogate. dar puternic conturate. fara podoabe.

"stapânul acestor locuri ". Fricos si las. lupta dându-se între fondul cinstit al lui Ghita si ispit a îmbogatirii. "nu mai zâmbea ca mai înainte". si-ar fi dorit sa poata zice "prea putin îmi pasa". un spirit satanic ce exercita asupra cel orlalte personaje o dominatie fascinanta. "îi era parc a n-a vazut-o demult si parca era sa se desparta de dânsa". ramânând un om cinstit si tentatia pe care n-o mai poate controla. Sufletul complex Si labil este sfârtecat între dorinta de a pleca de la Moara cu noroc. caci eu n-am sa ma iert cât oi trai pe fata pamântului". da r om cu stare care poate sa plateasca grasunii pierduti ori furati [. trudind pentru "fericirea famil iei sale". de zbuciumul din mintea si sufletul sau. doi câini c iobanesti. Alta data. el devine ucigas înjunghiind-o p e Ana care "era întinsa la pamânt si cu pieptul plin de sânge cald. Prin caracterizare directa. Degradarea umana se produce treptat si sigur. teama si suspiciunea instalate definitiv în el de când intra în cârdasie c u Lica.oniseasca atâtia bani încât sa angajeze vreo zece calfe carora sa le dea el de cârpit ci zmele oamenilor. Viata exterioaraa lui Ghita este subordonata si detasata de viata sa interioara. Slavici sugereaza înca de Ia înc eput trasaturile dominante ale caracterului lui Lica Samadaul.. într-o efuziune a sentimentelor paterne. cunoaste pe toti oamen ii buni si mai ales pe cei rai". "asa m-a lasat Dumnezeu! Ce sa-mi fac daca e în mine ceva mai tare decât vointa mea?! Nici cocosatul nu e însusi vinovat ca are cocoasa în spinare". La prima întâlnire pe care o are cu Lica. de teama caruia tremura toata lumea si care "st ie sa afle urechea grasunului pripasit chiar si din oala de varza". iarta-ma cel putin tu. Ghita încearca sa fie autoritar si dârz în fata acestuia. Ghita se afund a tot mai mult în faptele mârsave puse la cale de Lica. gesturile si atitudinealui Ghita scot la iveala incertitudinea si nesiguranta c are-1 domina. Raut "îsi descarca pistolul în ceafa lui Ghita". care moare fara sa mai poata afla cine l-a îm puscat. Patima pentru bani îl dezumanizeaza si Ghita cade prada propriului sau destin caru ia nu i se poate opune. se îndeparteaza în cet. simtul masurii si cumpatul" (Pompiliu Mareea). în cele mai adânci zo ne ale constiintei personajului. dar este înfrânt de extraordinara forta morala a Samadaului. Ghita devine treptat "tot mai de tot ursuz".] e mai a les om aspru si neîndurat [... Dezumanizarea lui Ghita se produce într-un ritm aeri Autoanalizându-se.. Lica Samadaul este un personaj realist. Personalitatea lui se contureaza din l umini si umbreca într-un joc al oglinzilor paralele si este foarte minutios si ate nt construita de autor. dar sigur de Ana. careia nu i se putea împotrivi: "sarmanilor mei copii. trairi. Ajunge sa regrete faptul ca are ne vasta si copii. voi nu mai aveti [. încercând astfel sa se scuze fata de sine si sa-si motiveze fapte le. Slavici dirijeaza destinul eroului pri n mijloace psihologice profunde. . In aceeasi clipa. "Sanctionarea drastica a protagonistilor e pe masura faptelor savârsite. De la complicitate la crima. gânduri.. încearca sa-si ia câteva masuri de protectie: pistoale de la Arad. sondând reactii. momentul decisiv al alunecar ii fiind marturia mincinoasa" pe care o declara în fata judecatorilor. Actiunile.. "pus pe gânduri". prabusindu-se . îsi angajeaza o sluga credincioasa.încet. "porcar si el.] care stie toate înfundaturile. sa reziste la propunerile lui nelegiuite. are remuscari sincere sj dureroase " iarta-ma. mai ales prin monologuri interioare. nu mai e decât un pas.de Ia omul cinstit si h arnic la statutul de complice în afaceri necurate si crima. dar teama si zbuciumul nu-1 parases c. lor lipsi ndu-ie stapânirea de sine. relatiile dintre ei fiind din ce în ce mai reci. Ghita îsi face reprosuri. Bun meserias. el da vina p e firea lui slaba.] tatal vostru e un ticalos". îsi deplânge prabusirea . dar sigur ..] un tata om cinstit [. Ano. iar Ghita o tinea sub genunchi si apasa cutitul mai adânc spre inima ei". blând si cumsecade. pâna la a deveni ucigas. a lacomiei de bani. Conflictul interiorest e din ce în ce mai puternic.

cu mustata lunga. constiinta vinovatiei s i în acelasi timp a nevinovatiei" (Pompiliu Marcea). înselaciunea. exercita asupra celorlalti si mai ales asupra Anei o f ascinatie diabolica. Lica este caracterizat indirectde faptele sale. Ana "îi musca mâna si îsi înfipse ghiarele în obrajii Iui". apoi pe al doilea. Simtindu-se tot mai înstrainata de Ghita. . sprintena si mladioasa. Simbol al degradarii morale. Lica moare la fel cum a trait . EI îi dezvaluie lui Ghita cum a ucis primul om. desi aceasta îl simte "om rau si primejdios". simbolizeaza fondul sau moral în care tandretea. De la prima aparitie. De si tot porcar.." Sinuciderea lui Lica este semnificativa pentru forta lui interioara si nemasu ratul lui orgoliu. gânduri pe care le marturiseste Samadaului: "Tu esti om. Lica.] de Ia mine nimeni nu cuteaza sa fure. Crima. asc unzându-se de jandarmul Pintea. de a-1 lovi tare ca sa -1 sfarâmi când te-a atins cu o vorba ori cu o privire. apoi se prezinta cu cinism si brutalitate: "Eu sunt Lica Samadaul. caruia-i striga cu di sperare: "Nu vreau sa mor. cu ochii mici si verzi si cu sprâncenele dese si împreunate Ia mijloc". ea traieste un sentiment de vinovatie ca n-a stiut sa-i fie mereu alaturi si sa-1 ajute în momentele dificile prin care trecea de când se însotise cu Lica în afacerile necinstite. Portretul fizic. pe care îl însala cu Lica.. privind tinta "Ia un stejar uscat ce stetea la departare de vreo 50 de p asi". mama a doi copii si împartases te acelasi destin tragic. cum ar fi c instea si devotamentul fata de sotul ei. Din relatiile lui cu celelalte personajereies si alte trasatu ri ale personajului. conturând un om rau si periculos. Scrâsnind din dinti. Ghita!". Pintea îl gaseste "cu capul sfarâmat la tulpina stejarului . Ana. dupa care acu m simte chiar "placerea de a lovi pe omul care te supara." Sfârsitul Anei este inevitabil. regretul înfiorator pentru propriile-i pacate. fiind înjunghiata de sotul ei. este sotia cizmarului Ghita.. Când Lica se apleca asupra ei.. pentru ca încalca virtuti morale importante.]. ba sa-1 fereasca Dumnezeu pe acela care as cred e sa-l pot banui". realizat direct de catre narator. uscativ si supt Ia fata. Lica se comporta ca un stapân absolut peste oameni si locuri . alearga cu disperare prin padurea din apropierea câr ciumii. "Ana cea blânda si delicata". " în finalul nuvelei.] frageda Si subtirica [.-pe care le domina cu cinism si satanism ." Având un fond etic sanatos.Portretul fizic al personajului este realizat direct de catre narator"un om de 3 6 de ani.. setea de razbunare si patima neostoita p entru Lica. adunând în gestul ei dispe "ura si dispretul pentru sotul nedemn. Stiindu-si sotul un om cinstit si iubitor de familie. se conduce dupa legi proprii care sunt altele decât cele ale statului sau ale moralei . aluneca rapid spre prapastia pacatului. ea devine din ce în ce mai îngrijorata de întâmplarile de la han si de starea sotului ei. care-i dau taria extraordinara de a-si zdrobi capul de tulpin a stejarului. mizeaza pe pati ma lui Ghita pentru bani. cu ultimele put eri. tradându-si barbatul pe care ajunsese sa-1 dispretuiasca pentru slabiciunea si lasitatea lui. Vesela si vioaie la început. de a rasplati însutit si înmiit. Samadaul purta "camasa subtire si alba". dovedind aceeasi cruzime iesita din comun si aceeasi hotarâre de neclintit. multe se zic despre mine si multe vor fi adevarate si multe scornite [. personaj realist. ba chiar mai rau decât asa. înalt. Lica porunceste sa se dea foc hanului Moara cu noroc si. Lica se dovedeste bun cunoscator de oameni. ea simte ca Lica "e om rau si primejdios". ca sa nu cada viu în mâinile lui Pintea.. autoritar. furtul sunt câteva din faptele savârsite le Lica si au efecte d evastatoare asupra celorlalte personaje. cum este car acterizata direct. duiosia si caldura sufleteasca ar fi putut da echilibru caminu lui ei: "Ana era tânara si frumoasa [. iar Ghita nu e decât muiere îmbr acata în haine barbatesti. Samadaul se repede cu toate puterile si-si izbeste capu l de trunchiul copacului.

fie prin proverbe sl zicatori. Opera lui Ioan Slavici are un profund c aracter popular. sa descrie un peisaj cu mijloace simple. valoarea limbii literare constând tocmai în "lip sa de stil". gândurile personajelor. definesc opera c a nuvela psihologica. o Intriga bine evidentiatasi cu personaje puternic conturate. Desi a fost acuzat de folosirea excesiva a regionalismelor. cât si prin dragostea lu i pentru sufletul omenesc. precum si pedepsirea exemplara a acestora. obiceiuri lor si superstitiilor. prin care sondeaza sufletul omenesc. opera literara "Moara cu noroc" de Ioan Slavici este o nuvela. Ioan Slavici reuseste sa comunice cu claritateideile. atât prin tematica. . Ioan Slavici este neîndurator cu cei care se abat de la pri ncipiile fundamentale ale moralei si-si pedepseste personajele proportional cu g reselile savârsite de acestea. unele dintre ele complexe. într-o f raza sobra. Introspectia si observatia psihologicape care Slavici le manifesta în so ndarea personajelor. sa formuleze cu o concizie clasicatrasatura unui personaj. spontane itate si oralitate. cu un singur plan narativ. un con flict consolidat. sobrietate. analizeaza reactiile. prin conceptia morala. Focul din finalul nuvelei este sugestiv pentru nevo ia de a fi purificat locul acela de toate relele ce se înfaptuiserâ la cârciuma Moara cu noroc. trairile interio are. fara ornamente inutile. Limbajul artistic. mai ales ca si el intervine deseori în naratiune fi e prin exclamatiisau interogatii retorice. stilul lui Slavici a re o oralitate asemanatoare cu aceea a lui Creanga. El este un adevarat maestru în construirea dialogurilor si a monologurilor interio are. dând impresia de "spunere" a întâm plarilor în fata unui auditoriu. solida prin dragostea lui profunda pentru oameni: "în gândul meu rostul scrieri i a fost întotdeauna îndrumarea spre o vietuire potrivita cu firea omeneasca" ("Lume a prin care am trecut").Bun cunoscator al psihologiei umane. loan Slavici fiind initiatorul prozei realiste în literatura r omâna. a rânduielilor rurale. Deoarece este o specie epica de întindere medie. limbajul artistic este original prin vigoare. In concluzie. a datinilor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful