Moara cu noroc de Ioan Slavici ESEU IPOTEZA Nuvela Moara cu noroc este o proza realista de analiza psihologica.

FORMULAREA ARGUMENTELOR Moara cu noroc de Ioan Slavici este o nuvela, adica o specie epica în proza, cu o constructie riguroasa, un fir narativ central; personajele relativ putine pu n în evidenta evolutia personajului principal, complex, puternic individualizat. Se observa tendinta de obiectivare a perspectivei narative, impersonalitatea na ratorului, naratiunea la persoana a III-a, atitudinea detasata în descriere, veri dicitatea. Este o nuvela psihologica prin: tematica, modalitati de caracterizar e a personajului si de investigare psihologica, natura conflictului (interior). DEZVOLTAREA ARGUMENTELOR (ilustrare/ exemplificari pe baza textului) Nuvela are un ritm epic neomogen, prin modificari ale timpului povestirii; ac tiunea se desfasoara prin continue acumulari si izbucniri de tensiune epica. Na ratiunea realista este obiectiva, realizata la persoana a III-a de catre un nar ator omniscient, omniprezent, neimplicat. Relatarea evenimentelor nu se realize aza totusi în mod linear, iar înlantuirea dintre capitole se face prin tehnici epic e diverse: dialogul (la începutul nuvelei), descriere la timpul prezent (capitol ele al II-lea si al III-lea), semnalarea unei relatii temporale de anteriorita te fata de cele povestite înainte (capitolul al XVI-lea). Înlantuite temporal si ca uzal, faptele sunt credibile, verosimile. Efectul asupra cititorului este de i luzie a vietii (veridicitate) si de obiectivitate. Pe lânga perspectiva obiectiva a naratorului, intervine tehnica punctului de ve dere în interventiile simetrice ale batrânei, personaj episodic, dar care exprima c u autoritatea vârstei mesajul moralizator al nuvelei. Înainte si dupa discursul na rativ propriu-zis, batrâna rosteste cele doua replici - teze ale nuvelei, privit oare la sensul fericirii si la forta destinului: > Omul sa fie multumit cu saracia sa, caci, daca e vorba, nu bogatia, ci linistea colibei tale te face fericit" si [...] asa le-a fost data". Prin intentia moralizatoare, nuvela este realist-c lasica. TEMA NUVELEI Tema sustine caracterul psihologic al nuvelei: efectele nefaste si dezumaniza nte ale dorintei de înavutire, pe fundalul societatii ardelenesti de la sfârsitul s ecolului al XX-lea. Problematica nuvelei se poate stabili din mai multe perspec tive. Din perspectiva sociala, nuvela prezinta încercarea lui Ghita de a-si schim ba statutul social; din perspectiva moralizatoare, prezinta consecintele dramat ice ale setei de înavutire, scriitorul considerând ca goana dupa avere zdruncina ti hna sufleteasca si duce la pierzanie. Din perspectiva psihologica, nuvela prezi nta conflictul interior trait de Ghita care este sfâsiat de dorinte pe cât de pute rnice, pe atât de contradictorii: dorinta de a ramâne om cinstit, pe de o parte si dorinta de a se îmbogati alaturi de Lica, pe de alta parte. Conflictul nuvelei est e complex, de natura sociala, psihologica si morala. Titlul nuvelei este mai degraba ironic. Toposul ales, cârciuma numita Moara cu noroc înseamna de fapt Moara cu ghinion, Moara care aduce nenorocirea, pentru ca usurinta câstigurilor de aici ascunde abateri etice grave (nelegiuirea si crima). Actiunea se desfasoara pe parcursul unui an, între doua repere temporale cu va loare religioasa: de la Sfântul Gheorghe pâna la Paste, iar în final, apa si focul pu rifica locul.

îsi asu ma responsabilitatea destinului celorlalti. Ghita îsi ia toate masurile de aparare împotriva lui Lica: merge la Arad sasi cumpere doua pistoale. pe care îl urci. îsi ia doi câini pe care îi asmute împotriva turmelor de porc i si angajeaza înca o sluga. cu deschideri bo gate. capul familiei. Nuvela debuteaza cu un precept moral izvorât din întelepciunea batrâneasca rostit d e mama-soacra. Semnele parasirii anticipeaza destinul tragic al familiei: vechea moara cu lopetile rupte si cu acoperamântul ciuruit de vremurile ce trecusera peste dânsul!". Ghita nu se poate sustrage influentei malefice pe care acesta o exercita asup ra lui. Ana. harnic si muncitor. Mai întâi.Omul s a fie multumit cu saracia sa. cu mustata lunga. nu bogatia. descrierea drumului care merge la Moara cu noroc si a locului în care se afla. dar o nest. trebuie sa faci popas. cârciumarul nu este un om slab. doi nepoti sprinten i. iar primele semne ale bunasta rii si ale armoniei în care traieste familia nu întârzie sa apara: Sâmbata de cu seara l ocul se deserta si Ghita. Multe se zic despre mine.]". intuieste ca Lica este un om rau s i primejdios". sa adapi calul ori vita din j ug si sa le mai lasi timp de rasuflare. Ghita ia în arenda cârciuma de la Moara cu noroc. amândoi priveau la c ei doi copilasi. Ghita se dovedeste la început harnic si priceput. iara batrâna privea la catesipatru si se sim tea întinerita.Alcatuita din 17 capitole. în final. Aparitia lui Lica Samadaul la Moara cu noroc (intriga). doreste schimbarea. pieptar cu bumbi de argi nt si bici de carmajin [. fixeaza un peisaj cadru obiectiv al actiunii: De la Ineu drumul de tara o ia printre paduri si pe ste tarini. ce are în nuvela rolul corului din tragedia antica greaca: . dintr-un câstig facut cu bine".. Batrâna este adepta pastrarii traditiei. cele cinci cruci care vestesc pe drumet ca aici locu l e binecuvântat. Ana privea la el. daca-i vorba. Cizmar sarac. cu sugestia drumului vietii care continua si dupa tragedia de la Mo ara cu noroc: Apoi ea lua copiii si pleca mai departe". si atunci el privea la Ana. nevasta lui Ghita. vine apoi unpripor. [. Cârciuma de la Moara cu noroc este asezata la rascruce de drumuri. un om ca de treize ci si sase de ani. izolata de res tul lumii. ci dimpotriva. si nici tentatiei îmbogatirii. înconjurata de pustietati întunecoase. Lica. ajungând sa mai rasufle. caci. prin descrierea drumului. bunastarea materiala.. Personajul este portretizat de narator: Lica. pentru a câstiga rapid bani. iara sporul era dat de la Dumnezeu. si antagonist. lasând la dreapta si la stânga satele asezate prin colturile vailor. începe procesul iremediabil de înstrainare a . Subiectul nuvelei îl constituie etapele si efectele înfruntarii dintre protagonis t. cine ce zice si cine ce face. ci linistea colib ei tale te face fericit". Ti mp de un ceas si jumatate drumul e bun. tulbura echil ibrul familiei. Simetria incipitului cu finalul se real izeaza..] Eu voiesc sa stiu totdeauna cine umbla pe drum. Însa din momentul aparitiei lui Lica. cu ochii mic i si verzi si cu sprâncenele dese împreunate la mijloc. un personaj ciudat. si voiesc ca nimeni în afara de mine sa nu stie. Cu toate ca îsi da seama ca Lica reprezinta un pericol pentru el si familia lui . uscativ si supt la fata. ca rismatic. Lica era porcar. fiindca drumul a fost cam greu iara mai departe locurile sunt rele". se punea cu Ana si cu batrâna sa numere banii. seful porcarilor si al turmelor de porci din împrejurimi. caci doi erau acum. înalt. În expozitiune. în timp ce Ghita . caci avea un ginere harnic. deoarece acolo unde vezi o cruce de aceste a aflat un om o bucu rie ori a scapat altul de o primejdie". Se anunta desfasurarea actiunii. C red ca ne-am înteles!". si d upa ce ai coborât iar în vale. un ungur înalt ca un brad". cine trece pe aici. dar se substituie destinului lor.. pe Marti. Orgoliul lui Lica e unul de stapân care nu doar îsi subordoneaza oamenii. multe vor fi adevarate si multe scor nite. o fata norocoasa... Initial. Lica îsi impune înca de la început regulile: Eu sunt L ica Samadaul. Ghita. Simbolistica initiala a drumului se completea za. însa dintre cei care poarta camasa subtire si alba ca floricelele. nuvela are un subiect concentrat.

Cu toate ac estea. Se arata slab în fata tentatiilor si sfârseste tragic. acoperindu-i nelegiuirile lui Lica. viole nt. prin vorbele batrânei care pune întâmplarile pe seama destinulu i necrutator: Simteam eu ca nu are sa iasa bine. le spune: Sarmanilor mei copii. Dezgustata însa de lasitatea lui Ghita. Bucuresti. Lica e om". Un incendiu teribil mistuie cârciuma de la Moara cu noro c în noaptea de Pasti si singurele personaje care supravietuiesc sunt batrâna si copiii. marcheaza pentru Ghita începutul obisnuirii cu raul. îsi arunca sotia. Prin faptul ca jura strâmb la proces. se sinucide izbindu-se cu capul de un copac.. Axa vietii lui morale se frânge si. Datorita generozitatii Samadaului. îsi pierdea repede cumpatul si-i lasa urme vinete pe brat. care se înstrain ase de ea si de întreaga familie. lui Ghita i se da drumul acasa numai pe chezasie". cu ajutor ul lui Pintea. cu framântari sufletesti si ezitari. În nuvela. rar. Ce sa-mi fac daca e în mine ceva mai tare decât vointa mea? Nici coc osatul nu e însusi vinovat ca are cocoase în spinare". Tocmai de acee a devine tot mai atent la imaginea pe care lumea o are despre el. Ezita înt re cele doua cai simbolizate de Ana (valorile familiei. linistea colib ei) si de Lica (bogatia. De fapt. Ghita ajunge sa regrete ca are familie si copii. sarutând pe unul dintre copii. pentru a nu cadea viu în mâinile lui Pintea. Ghita este cel mai complex personaj din nuvelistica lui Slavici. într-o scena de un patetism sfâsietor. ci pe complexitatea personaje lor. încât îti venea sa te sperii de el. dar asa le-afost data". Devine mohorât. în bratele Samadaului. La un moment dat. din ordinul lui Lica. la individualizare. sau în terminologie romant ica: îngerul si demonul. pe când Ghita nu e decât muiere îmbracata în haine barbatesti". La rândul lui. caci eu n-am sa ma iert cât voi trai pe fa ta pamântului. Nu este sincer însa nici cu Pintea si acest lucru îi va aduce pieire a. în ciuda nelegiuirilor comise. A no! îi zise el.. se aprindea pentru orisice lucru de nimic". Hotaraste totusi sa-l dea în vileag pe Lica. cum avusesera parintii vostri. El parcurg e un traseu sinuos al dezumanizarii. Ana i se daruieste l ui Lica deoarece. greseala lui Ghita est e ca nu reuseste sa fie onest pâna la capat nici fata de Lica. Sanctionarea drastica a protagonistilor e pe masura faptelor savârsite"( Pompiliu Mareea. cu An a. Iarta-ma cel putin tu. nici fata de P intea. la sarbatorile Pastelui. numai ca omul începe sa-si piarda încrederea în sine. starea materiala a lui Ghita devine tot m ai înfloritoare. Ghita o uci de pe Ana. numai dupa ce îsi va p utea opri jumatate din sumele aduse de acesta. atractia malefica a banilor). Iar Lic a. pentru ca nu-si p oate asuma total riscul îmbogatirii alaturi de Lica. orbit de furie si dispus sa faca orice pentru a se razbuna pe Lica. sub determinare sociala (cârciumarul dornic d e avere). primejdioase. drept momeala..Iarta-ma.lui Ghita fata de familie. într-un gest de razbunare. Îsi îndeamna sotia sa joace cu Lica. întelegerea dintre el si Lica. iar când se mai juca. Editura pentru Literatura. aruncând-o definitiv în bratele acestuia . îi cere iertare Anei: . Nuvela se încheie în mod simetric cu începutul. Ioan Slavici. Prin intermediul monologulu i interior sunt redate framântarile personajului: Ei! Ce sa-mi fac?. Ghita devine complice la crima. ajungând sa fie implicat în furtul de la arendas si în uciderea unei femei si a unui copil.. îi plac jocurile crude. Îi va oferi dovezi jandarmului despre vinovatia lui Lica. un tata om cinstit. nu mai zâmbea ca mai înainte.. iubirea. se poarta brutal cu cei mici. voi nu mai aveti. S pera pâna în ultimul moment ca se va produce o minune si ca sotia va rezista influ entei malefice a acestuia. Per sonajul evolueaza de la tipicitate. proces analizat cu maiestrie de Slavici. ci radea cu hohot. Ghita este ucis de Raut. Complexitatea si capac itatea de a ne surprinde în mod convingator fac din Ghita un personaj rotund". Asa m-a lasa t Dumnezeul. accentul nu cade pe actul povestirii. Punctul culminant. Ghita ajunge pe ultima treapta a degradarii morale în momen tul în care. are gesturi de brutalitate neînteleasa fa ta de Ana pe care o ocrotise pâna atunci. sub determinare psihologica si morala. În alt rând. al carui des tin ilustreaza consecintele nefaste ale setei de înavutire. fiintele cu adevarat morale si inocente din carte. Devine de t ot ursuz". Dându-si seama ca sotia l-a înselat. Ta tal vostru e un ticalos". 1968) Deznodamântul. distruge imaginea pe care ceilalti o aveau despre el.". Retinut de poli tie. .

dar puternic conturate. Lica se sinucide într-un mod viole nt. Naratiunea obiectiva îsi real izeaza functia de reprezentare a realitatii prin absenta marcilor subiectivitat ii. un om rau si primejdios. dorind sa ag . dar si putere de individualizare. stilul indirect liber sunt principalele mij loace de investigare psihologica a personajului principal. ca semn ca locul trebuia purificat. în schimb. Ghita este pedepsit de doua ori. el ia în arenda hanul Moara cu noroc. limbajul. Personajele: Sunt putine. Modurile de expunere îndeplinesc o serie de functii epice în discursul narativ. Tot sugestive sunt si cuvintele batrânei di n finalul nuvelei: "asa le-a fost dat". Cheia morali tatii sta în cuvintele batrânei de la începutul si sfârsitul nuvelei ce cuprind normele etice care trebuie aplicate si respectate în viata de orice om cinstit si drept. ilustrând consec intele distrugatoare pe care le are asupra omului setea de înavutire. portretul Samadaului). impunându-se prin complexitate. O ricine se abate de la acest adevar fundamental. urmareste procesul înstrainarii lui Ghita fata de familie si urmareste degradarea morala a acestuia produsa de ispita îmbogatirii. functie simbolica si de anticipare. ba nuita a avea "slabiciuni de aur si pietre scumpe". a mimicii si a tonului vocii. deoa rece are toate trasaturile acestei specii literare: analizeaza conflictul inter ior al personajului principal. ardelenesc. Întelesul clasic -moralizator al nuvelei este sustinut prin zicale si proverbe populare sau prin replicile-sentinte rostite de batrâna la începutul si la sfârsitul nuvelei. limbajul popular. ce duc cu siguranta spre un sfârsit tragic. Mijloacele de investigatie psihologica sunt: scen ele dialogate. la început. vorbe si gânduri care le determina comportamentul si destinul. Dialogul contribu ie la caracterizarea indirecta a personajelor. realizeaza portrete sugestive (caracterizar e directa). se autodistruge prin trairi zgud uitoare. monologul interior de factura traditionala si acela realizat în st il indirect liber. oralitatea. de factura tradit ionala. D escrierea initiala are. Bu za-Rupta si Saila sunt condamnati si întemnitati. Ghita este personajul principal al nuvel ei si unul dintre cele mai reprezentative personaje realiste din literatura româna . Limbajul naratorului si al personajelor valorifica aceleasi registre stilisti ce: limbajul regional. Ioan Slavi ci îsi pedepseste exemplar toate personajele implicate în afaceri necinstite: arenda sul este pradat si batut încât abia se mai tinea pe picioare. De asemenea. CONCLUZIE Opera literara Moara cu noroc de Ioan Slavici este o nuvela psihologica. Naratorul obiectiv îsi lasa personajele sa-si dezvaluie trasaturile în momente d e încordare. în roman apare si functia epica de interpretare/ semnificare. prin impresia de stil cenusiu. fara podoabe. concis. pe lânga rolul obisnuit de fixare a coordonatelor spatial e si temporale. curat at de relele ce se înradacinasera acolo. Moara cu Noroc se mistuie într-un incendiu car e distruge si transforma totul în scrum. întrucât îsi înjunghie sotia pe care o iubea înca foa rte mult si devine astfel criminal. consemnându-le gesturile. sustine veridicitatea relatiilor dintre personaje si concentrarea epica. e asasinata prin sufocare. care îi ofera scriitorului posibilitatea unei fine analize a psi hologiei feminine. femeia tânara în negru. Ana sufera transfor mari interioare. Om harnic si cinstit. Monologul interior. notatia gesticii.Lica ramâne egal cu sine. monologul interior adresat. detaliile fizice releva trasaturi morale sau statutul social (de ex emplu. Drama lui Ghita se dezvaluie indirectprin faptele si gândurile lui si directprin o piniile celorlalte personaje. prezentând relatiile dintre ele (car acterizare indirecta). LIMBAJUL PROZEI NARATIVE Stilul nuvelei este sobru. trasaturile lor fiind evidentiate indirectd e fapte. Alaturi de functia esentiala de reprezentare .

] un tata om cinstit [. el devine ucigas înjunghiind-o p e Ana care "era întinsa la pamânt si cu pieptul plin de sânge cald. Raut "îsi descarca pistolul în ceafa lui Ghita". Actiunile.] care stie toate înfundaturile. "pus pe gânduri". De la complicitate la crima. Conflictul interiorest e din ce în ce mai puternic. dar este înfrânt de extraordinara forta morala a Samadaului. îsi angajeaza o sluga credincioasa. sa reziste la propunerile lui nelegiuite. simtul masurii si cumpatul" (Pompiliu Mareea). mai ales prin monologuri interioare. dar teama si zbuciumul nu-1 parases c. caci eu n-am sa ma iert cât oi trai pe fata pamântului". iarta-ma cel putin tu. lupta dându-se între fondul cinstit al lui Ghita si ispit a îmbogatirii. Fricos si las. "asa m-a lasat Dumnezeu! Ce sa-mi fac daca e în mine ceva mai tare decât vointa mea?! Nici cocosatul nu e însusi vinovat ca are cocoasa în spinare". Ghita devine treptat "tot mai de tot ursuz".de Ia omul cinstit si h arnic la statutul de complice în afaceri necurate si crima. Bun meserias.oniseasca atâtia bani încât sa angajeze vreo zece calfe carora sa le dea el de cârpit ci zmele oamenilor. gesturile si atitudinealui Ghita scot la iveala incertitudinea si nesiguranta c are-1 domina.. da r om cu stare care poate sa plateasca grasunii pierduti ori furati [. ramânând un om cinstit si tentatia pe care n-o mai poate controla.încet. Ghita încearca sa fie autoritar si dârz în fata acestuia. sondând reactii. Slavici dirijeaza destinul eroului pri n mijloace psihologice profunde.. el da vina p e firea lui slaba. Degradarea umana se produce treptat si sigur. si-ar fi dorit sa poata zice "prea putin îmi pasa". Sufletul complex Si labil este sfârtecat între dorinta de a pleca de la Moara cu noroc. Ghita se afund a tot mai mult în faptele mârsave puse la cale de Lica. prabusindu-se .. Ajunge sa regrete faptul ca are ne vasta si copii. gânduri. în cele mai adânci zo ne ale constiintei personajului. Viata exterioaraa lui Ghita este subordonata si detasata de viata sa interioara. "porcar si el. blând si cumsecade... încearca sa-si ia câteva masuri de protectie: pistoale de la Arad. "îi era parc a n-a vazut-o demult si parca era sa se desparta de dânsa".. Lica Samadaul este un personaj realist. dar sigur . Personalitatea lui se contureaza din l umini si umbreca într-un joc al oglinzilor paralele si este foarte minutios si ate nt construita de autor. careia nu i se putea împotrivi: "sarmanilor mei copii. Ghita îsi face reprosuri. trairi. are remuscari sincere sj dureroase " iarta-ma. un spirit satanic ce exercita asupra cel orlalte personaje o dominatie fascinanta.] e mai a les om aspru si neîndurat [. încercând astfel sa se scuze fata de sine si sa-si motiveze fapte le. nu mai e decât un pas. lor lipsi ndu-ie stapânirea de sine. se îndeparteaza în cet. "Sanctionarea drastica a protagonistilor e pe masura faptelor savârsite. de zbuciumul din mintea si sufletul sau. In aceeasi clipa. trudind pentru "fericirea famil iei sale". momentul decisiv al alunecar ii fiind marturia mincinoasa" pe care o declara în fata judecatorilor. . doi câini c iobanesti. într-o efuziune a sentimentelor paterne. Alta data. Slavici sugereaza înca de Ia înc eput trasaturile dominante ale caracterului lui Lica Samadaul. relatiile dintre ei fiind din ce în ce mai reci. teama si suspiciunea instalate definitiv în el de când intra în cârdasie c u Lica. Dezumanizarea lui Ghita se produce într-un ritm aeri Autoanalizându-se. de teama caruia tremura toata lumea si care "st ie sa afle urechea grasunului pripasit chiar si din oala de varza". dar sigur de Ana. Patima pentru bani îl dezumanizeaza si Ghita cade prada propriului sau destin caru ia nu i se poate opune. voi nu mai aveti [. îsi deplânge prabusirea . Prin caracterizare directa. cunoaste pe toti oamen ii buni si mai ales pe cei rai". Ano.. pâna la a deveni ucigas. care moare fara sa mai poata afla cine l-a îm puscat. La prima întâlnire pe care o are cu Lica. iar Ghita o tinea sub genunchi si apasa cutitul mai adânc spre inima ei". "nu mai zâmbea ca mai înainte". a lacomiei de bani.] tatal vostru e un ticalos". "stapânul acestor locuri ".

ea traieste un sentiment de vinovatie ca n-a stiut sa-i fie mereu alaturi si sa-1 ajute în momentele dificile prin care trecea de când se însotise cu Lica în afacerile necinstite. adunând în gestul ei dispe "ura si dispretul pentru sotul nedemn. ba sa-1 fereasca Dumnezeu pe acela care as cred e sa-l pot banui". mizeaza pe pati ma lui Ghita pentru bani. Ana "îi musca mâna si îsi înfipse ghiarele în obrajii Iui".." Având un fond etic sanatos. asc unzându-se de jandarmul Pintea. pe care îl însala cu Lica. caruia-i striga cu di sperare: "Nu vreau sa mor. apoi pe al doilea. EI îi dezvaluie lui Ghita cum a ucis primul om. Crima. pentru ca încalca virtuti morale importante. Stiindu-si sotul un om cinstit si iubitor de familie. gânduri pe care le marturiseste Samadaului: "Tu esti om. setea de razbunare si patima neostoita p entru Lica. apoi se prezinta cu cinism si brutalitate: "Eu sunt Lica Samadaul. alearga cu disperare prin padurea din apropierea câr ciumii. cum este car acterizata direct. realizat direct de catre narator.] de Ia mine nimeni nu cuteaza sa fure. înselaciunea. Samadaul se repede cu toate puterile si-si izbeste capu l de trunchiul copacului. " în finalul nuvelei. "Ana cea blânda si delicata". înalt. cum ar fi c instea si devotamentul fata de sotul ei. Simtindu-se tot mai înstrainata de Ghita. Lica moare la fel cum a trait . personaj realist. Pintea îl gaseste "cu capul sfarâmat la tulpina stejarului . mama a doi copii si împartases te acelasi destin tragic. exercita asupra celorlalti si mai ales asupra Anei o f ascinatie diabolica. este sotia cizmarului Ghita. constiinta vinovatiei s i în acelasi timp a nevinovatiei" (Pompiliu Marcea).-pe care le domina cu cinism si satanism . tradându-si barbatul pe care ajunsese sa-1 dispretuiasca pentru slabiciunea si lasitatea lui. Când Lica se apleca asupra ei. Vesela si vioaie la început." Sinuciderea lui Lica este semnificativa pentru forta lui interioara si nemasu ratul lui orgoliu.. Portretul fizic.. Lica este caracterizat indirectde faptele sale. uscativ si supt Ia fata. fiind înjunghiata de sotul ei. Ana. Lica se dovedeste bun cunoscator de oameni. privind tinta "Ia un stejar uscat ce stetea la departare de vreo 50 de p asi". Ghita!". ba chiar mai rau decât asa. cu ochii mici si verzi si cu sprâncenele dese si împreunate Ia mijloc". Simbol al degradarii morale. Scrâsnind din dinti.Portretul fizic al personajului este realizat direct de catre narator"un om de 3 6 de ani. iar Ghita nu e decât muiere îmbr acata în haine barbatesti." Sfârsitul Anei este inevitabil. sprintena si mladioasa. De la prima aparitie. de a-1 lovi tare ca sa -1 sfarâmi când te-a atins cu o vorba ori cu o privire. De si tot porcar. Lica. se conduce dupa legi proprii care sunt altele decât cele ale statului sau ale moralei . conturând un om rau si periculos. Samadaul purta "camasa subtire si alba". multe se zic despre mine si multe vor fi adevarate si multe scornite [. aluneca rapid spre prapastia pacatului. autoritar. Din relatiile lui cu celelalte personajereies si alte trasatu ri ale personajului. ea simte ca Lica "e om rau si primejdios". simbolizeaza fondul sau moral în care tandretea. cu mustata lunga. dovedind aceeasi cruzime iesita din comun si aceeasi hotarâre de neclintit. .. ea devine din ce în ce mai îngrijorata de întâmplarile de la han si de starea sotului ei.]. Lica porunceste sa se dea foc hanului Moara cu noroc si..] frageda Si subtirica [. desi aceasta îl simte "om rau si primejdios". duiosia si caldura sufleteasca ar fi putut da echilibru caminu lui ei: "Ana era tânara si frumoasa [.. cu ultimele put eri. care-i dau taria extraordinara de a-si zdrobi capul de tulpin a stejarului. dupa care acu m simte chiar "placerea de a lovi pe omul care te supara. regretul înfiorator pentru propriile-i pacate. ca sa nu cada viu în mâinile lui Pintea. furtul sunt câteva din faptele savârsite le Lica si au efecte d evastatoare asupra celorlalte personaje. Lica se comporta ca un stapân absolut peste oameni si locuri . de a rasplati însutit si înmiit.

un con flict consolidat. cu un singur plan narativ. o Intriga bine evidentiatasi cu personaje puternic conturate. In concluzie. spontane itate si oralitate. fie prin proverbe sl zicatori. trairile interio are. sa descrie un peisaj cu mijloace simple. atât prin tematica. Ioan Slavici este neîndurator cu cei care se abat de la pri ncipiile fundamentale ale moralei si-si pedepseste personajele proportional cu g reselile savârsite de acestea. limbajul artistic este original prin vigoare. . prin care sondeaza sufletul omenesc. stilul lui Slavici a re o oralitate asemanatoare cu aceea a lui Creanga. fara ornamente inutile. sa formuleze cu o concizie clasicatrasatura unui personaj. Ioan Slavici reuseste sa comunice cu claritateideile. Deoarece este o specie epica de întindere medie. cât si prin dragostea lu i pentru sufletul omenesc. unele dintre ele complexe. Limbajul artistic. Desi a fost acuzat de folosirea excesiva a regionalismelor. opera literara "Moara cu noroc" de Ioan Slavici este o nuvela. a datinilor. valoarea limbii literare constând tocmai în "lip sa de stil". definesc opera c a nuvela psihologica. Opera lui Ioan Slavici are un profund c aracter popular. solida prin dragostea lui profunda pentru oameni: "în gândul meu rostul scrieri i a fost întotdeauna îndrumarea spre o vietuire potrivita cu firea omeneasca" ("Lume a prin care am trecut"). El este un adevarat maestru în construirea dialogurilor si a monologurilor interio are. gândurile personajelor. analizeaza reactiile. mai ales ca si el intervine deseori în naratiune fi e prin exclamatiisau interogatii retorice. Introspectia si observatia psihologicape care Slavici le manifesta în so ndarea personajelor. precum si pedepsirea exemplara a acestora. obiceiuri lor si superstitiilor. Focul din finalul nuvelei este sugestiv pentru nevo ia de a fi purificat locul acela de toate relele ce se înfaptuiserâ la cârciuma Moara cu noroc. prin conceptia morala. într-o f raza sobra. dând impresia de "spunere" a întâm plarilor în fata unui auditoriu. sobrietate. loan Slavici fiind initiatorul prozei realiste în literatura r omâna. a rânduielilor rurale.Bun cunoscator al psihologiei umane.