Sunteți pe pagina 1din 2

Moara cu noroc

1. Evidentierea a doua trasaturi care fac posibila incadrarea


operei intr-o tipologie, intr-un curent cultural/literar, intr-o
orientare tematica
Nuvela Moara cu noroc a fost publicat n volumul de debut Novele din popor. Viziunea
despre lume a scriitorului se observ din abordarea unei duble formule: realismul
psihologic i clasicismul.
Ioan Slavici se inspir n nuvelistica sa din viaa satului ardelean, fiind un deschiztor
de drumuri pentru proza secolului XX. Lumea satului este reconstituit realist, autorul
face n permanen apel la tradiie, la moravuri i obiceiuri, personajele conformndu-se
obligatoriu unei mentaliti tradiionale. De la descrierile idilice ale satului ardelean,
Slavici va trece treptat la nuvele care au n centru tragismul unei existene. Opera sa este
clasic n msura n care putem gsi coresponedene evidente ntre nuvelele i romanele
sale i tragedia greac.

2. Ilustrarea temei operei prin doua epsoade/citate/secvente


comentate
Slavici este un autor moralist i de aceea tema nuvelei va surprinde influena nefast a
dorinei de navuire i procesul de dezumanizare al individului ca urmare a acestei
obsesii pentru bani. Problematica nuvelei se poate stabili din mai multe perspective:
social (urmrete ncercarea lui Ghi de a-i schimba statutul social), moral (prezint
consecinele obsesiei pentru bani asupra linitii sufleteti a personajului) i psihologic
(prezint conflictul interior al lui Ghi ntre dorina de a rmne om cinstit i dorina de a
se mbogi).
Ghita, personajul nuvelei se abate de la norma morala enuntata la inceputul nuvelei
(omul sa fie multumit cu saracia sa, caci, daca e vorba, bogatia ci linistea colibei tale te
face fericit) si de aceea va evolua inevitabil spre un deznodamant tragic. Personajul
identifica saracia cu lipsa demnitatii si prin urmare se hotaraste sa abandoneze linistea
colibei din sat si sa ia in arenda carciuma de la Moara cu Noroc, unde se va muta cu
intreaga familie. Fostul cizmar parcurge un drum simbolic, lasa in urma sate si locuri
bune si se indreapta spre locurile rele; drumul semnifica o coborare in infern
( descensum ad Inferos), intr-un univers malefic, al patimilor care-l agreseaza continuu pe
Ghita, depersonalizandu-l.

3. Prezentarea a patru elemente de structura si de compozitie ale


textului narativ, semnificative pentru tema si viziunea despre
lume din opera (actiune, conflict, relatii temporale si spatiale,
incipit, final, tehnici narative, perspectiva narativa, registre
stilistice, limbajul personajelor)
Titlul nuvelei este bivalent: conine i ansa de mbogire a lui Ghi, dar i
ameninarea morii ascuns sub ademenitoarea aparen a norocului.
Naraiunea realist este obiectiv, realizat la persoana a III-a de ctre un narator
omniscient, omniprezent i neimplicat. Pe lng perspectiva obiectiv a naratorului, se
observ o alt tehnic narativ folosit de Slavici i anume tehnica punctului de vedere
din interveniile btrnei.
Aciunea se desfoar pe parcursul unui an, situat ntre dou repere temporale cu
valoare religioas: de la Sfntul Gheorghe pna la srbtorile de Pate. Nuvela debuteaz
cu mutarea familiei lui Ghi la hanul Moara cu noroc, pe care l ia n arend.
Nuvela este construit dup principiul ciclic, ncepnd i sfrindu-se cu replicile
btrnei care confer unitatea i sensul textului. La nceput, cuvintele btrnei fixeaz

teza moral a nuvelei, conform creia omul trebuie s se mulumeasc cu ce are.


Nerespectarea acestui principiu de via va aduce cu sine sfritul tragic al personajelor,
exprimat n final de btrn prin replica: Simeam eu c nu are s ias bine: dar aa le-a
fost dat.

4. Sustinerea unei opinii despre modul in care o idee sau tema se


reflecta in opera
Opera literar Moara cu noroc de Ioan Slavici este o nuvel psihologic, deoarece are
toate trsturile acestei specii literare: analizeaz conflictul interior al personajului
principal, urmrete procesul nstrinrii lui Ghi fa de familie i urmrete
degradarea moral a acestuia produs de ispita mbogirii.