Morometii- DEMONSTRATIE

Primul roman scris de Marin Preda, ,,Morometii, este alcatuit din doua volume, publicate la 12 ani distanta: in
1955, volumul intai, iar in 1967, volumul al doilea. Prin constructie si prin strategii narative, textul este o sintea de
traditie si modernitate, iar prin tema, subiect si mesa!, romanul poate "i incadrat in orientarea din literatura romana
postbelica. #esi modalitatea artistica si problematica celor doua volume di"era, romanul este unitar, deoarece
reconstituie imaginea satului romanesc intr.o perioada de cria in prea!ma celui de$al #oilea %aboi Mondial.
&itlul 'Morometii( promoveaa tema predilecta a operei lui Preada, cea rurala, repreentata de satul romanesc,
supus guduitoarelor pre"aceri ale istoriei, ilustrat prin "amilie, taranime si drama ei istorica. )aloarea de exceptie
consta in densitatea epica, in pro"unimea psi*ologica si problematica inedita a satului romanesc inter si postbelic.
+a roman, 'Morometii( este o specie a genului epic, in proa, de mare intindere, cu o actiune complexa
des"asurata pe mai multe planuri narative, organiate prin alternanta sau inlantuire, cu o intriga ampla si
complicata. Persona!ele numeroare, de tipologi di"erite, dar bine individualiate, sunt angrenate in con"licte
puternice, iar structura narativa realista pro"ileaa o imagine consistenta si pro"unda a vietii rurale. Principalul mod
de expunere este naratiunea, iar persona!ele sunt conturate direct, prin descriere, sau indirect, prin propriile "apte,
ganduri si vorbe, dar si prin intermediul dialogului, al monologului interior si al introspectiei auctoriale.
Perspectiva narativa este realista si de"ineste punctul de vedere al naratorului omniscient ,*eterodiegetic- si
omnipreent asupra evenimentelor relatate la persoana a ...$a, iar atitudinea reiesita din relatia sa cu celelalte
persona!e, pro"ileaa "ocaliarea ero si viiunea 'din spate(, argumentand caracterul obiectiv al romanului.
Perspectiva temporala este cronologica, baata pe relatarea evenimentelor in ordinea des"asurarii lor, iar cea
spatiala re"lecta un spatiu real, acela al satului /ili0tea$1umesti si unul imaginar inc*is, al trairilor interioare din
su"letul si constiinta persona!elor. 2xista aici un plan al "amiliei Moromete, care sta in centrul intregii naratiuni si
un alt plan al celorlalte destine si "amilii din sat, care evolueaa paralel, adica nu se intersecteaa si nu se determina
reciproc . Persona!ele numeroase sunt puternic individualiate si intra in con"licte puternice, "ie intre ele, "ie cu
oranduirea sociala.
Primul volum presupune te*nica decupa!ului si accelerarea gradata a timpului naratiunii. .lustreaa o actiune
concentrata, care se des"asoara pe parcursul verii, cu 3 ani inaintea ibucnirii celui de$al #oilea %aboi Mondial.
2c*ilibrul compoitional este realiat prin organiarea in trei parti, iar simetria este sugerata prin raportare la tema
timpului, din primul 0i ultimul paragra" al volumului.
Prima parte, de sambata seara pana duminica noaptea, contine scene care ilustreaa monogra"ia vietii rurale:
cina, taierea salcamului, intalnirea duminicala din poiana lui .ocan, *ora. Partea a doua se deruleaa pe parcursul a
doua saptamani, incepand cu plecarea lui 4c*im cu oile la 5ucuresti. Partea a treia, de la seceris si pana la s"arsitul
verii, se inc*eie cu "uga "eciorilor.
6n triplu con"lict va destr7ma "amilia lui Moromete. .n prim plan, se a"la deacordul dintre tata si cei trei "ii ai
sai din prima casatorie: Parasc*iv, 8ila si 4c*im. 4cestia erau suparati ca tatal lor statea degeaba, in timp ce pe ei
ii trimitea sa "aca munci grele si din caua ca "amilia strangea estre pentru maritisul "etelor, iar ei umblau in
drente. +el de$al doilea con"lict ibucneste intre Moromete si sotia sa, +atrina. .nitial, el ii promite trecerea casei
pe numele ei, insa amana semnarea actului. +el de$al treilea con"lict se des"asoara intre acelasi .lie si sora sa,
1uica. 4ceasta nu este de acord cu cea de$a doua casatorie a lui Moromete, asa ca ii starneste pe cei trei baiati
impotriva tatalui si a mamei vitrege prin di"erite siretlicuri. 6n con"lict secundar este cel dintre Moromete si "iul
cel mic, 8iculae. 4cesta este generat de conceptiile di"erite ale persona!elor privind importanta educatiei. 4st"el,
pentru a$si continua studiile, baiatul se va desprinde treptat de "amilie.
.n cadrul primului volum, complexitatea operei este redata prin cateva scene de mare pro"unime. #escrierea
cinei se realieaa lent, prin acumularea de detalii. +eremonialul surprinde un moment din existenta "amiliei
traditionale, condusa de un tata autoritar. 4searea in !urul mesei !oase, rotunde, dominata de statura tatalui care
statea pe pragul odaii, sugereaa evolutia ulterioara a con"lictului, care aduce iminenta destramare a "amiliei. +ei
trei baieti mai mari, din prima casatorie a lui Moromete, 'stateau spre partea din a"ara a tindei, ca si cand ar "i "ost
gata in orice clipa sa se scoale de la masa si sa plece a"ara(, prevestind "uga din "inalul volumului. .n sc*imb,
+atrina, sotia lui Moromete, se grupeaa cu propriile progenituri,.linca, &ita si 8iculae- 'de cealalta parte a mesei,
langa vatra(. 8iculae, meinul "amiliei, nu era aseat la masa alaturi de "ratii sai, ci statea undeva !os, langa vatra,
ca un oaspete nepo"tit. /imbolistica locului sau, atat la masa, cat si cel ocupat in cadrul "amiliei, nu este
intamplatoare. 2l este singurul din "amilie caruia ii place cartea, a!ungand in timp sa.si depaseasca nivelul si sa.si
"aca tatal mandru, desi intre ei existasera anumite con"licte.
9 alta secventa epica memorabila, incarcata de semni"icatii simbolice, este cea a taierii salcamului. .lie
Moromete recurge la o asemenea actiune pentru a ac*ita o parte din datorii, evitand ast"el sa.si vanda pamantul sau
oile. &7ierea salc:mului, duminic7 ;n ori, ;n timp ce ;n cimitir "emeile ;0i pl:ngeau mor<ii, pre"igurea7
destr7marea "amiliei, pr7bu0irea satului tradi<ional, risipirea iluiilor lui Moromete. 6n alt episod ilustrativ pentru
viata rurala este secerisul, "iind redat intr$o maniera originala.
Planurile secundare completea7 ac<iunea romanului, con"erindu$i caracterul de "resc7 social7: boala lui
5o<og*in7, revolta <7ranului s7rac =ugurlan, "amilia c*iaburului &udor 57losu..
)olumul al doilea, structurat in 5 parti, preinta viata rurala des"asurata din 193> si pana in 1962. Prin te*nica
reumativa, evenimentele sunt selectionate, unele perioade "iind eliminate din discursul narativ. /e descrie
indeosebi viata satului din anii 6?, un sat sc*imbat, care se con"runta cu o istorie aspra: re"orma agrara. #ispar
traditiile, obiceiurile si odata cu acestea si veselia oamenilor. Moromete nu mai sta in centrul actiunii, con"lictul
dintre el si "amilia sa cade pe plan secund. +on"lictul principal este acum intre vec*ea si noua mentalitate
taraneasca.
)olumul incepe cu o intrebare retorica: ,,.n bine sau in rau se sc*imbase Moromete@(. 4utoritatea sa in sat este
considerabil diminuata, iar unitatea "amiliei este pierduta. Moromete castiga bani "rumosi din negot, il retrage pe
8iculae de la scoala si incerca sa.i aduca acasa pe "iii "ugari, dar este re"uat. 4"land de propunerea "acuta
baietilor, +atrina il paraseste, iar destramarea continua cu moartea lui 8ila pe "ront si cu s"arsitul tragic al lui
Parasc*iv din caua tuberculoei. Moromete se indragosteste de Aica, sora mai mica a +atrinei, pentru ca, ulterior,
sa se implice in viata social$politica a satului, spri!inind candidatura lui &ugurlan. 4titudinea persona!ului este
critica "ata de noua societate, care se intemeieaa utopic, pe distrugerea unei clase sociala, a taranimii. Moromete
se va stinge incet, traindu$si ultimii ani in singuratate. Moartea sa repreinta simbolic moartea lumii vec*i.
%omanul se inc*eie ece ani mai tariu: 8iculae devine inginer *orticol si se casatoreste cu Marioara, "iica lui
4dam Aantana. .n "inalul operei, acesta viseaa ca s$a impacat cu tatal sau.
%omanul surprinde numeroase persona!e repreentative pentru diverse categorii sociale din satul romanesc.
Preda pleaca de la construirea protagonistului realist .lie Moromete, persona! exponential, prototip al taranului
patriar*al, ce repreinta conceptia traditionala "ata de pamant si "amilie. Persona! complex, el are o serie de
trasaturi ,inteligenta, ironie, disimulare, persona! sociabil, cu *arul de a povesti- care il individualieaa. Parasc*iv,
8ila si 4c*im repreinta categoria deradacinatilor, iar "iul cel mic, 8iculae, este dominat de dorinta de a invata.
Proatorul utiliea7 o gam7 narativ7 0i psi*ologic7 larg7, pornind de la dialog la monolog adresat 0i monolog
interior, autointrospec<ie, con"era romanului virtu<i ale proei de crea<ie 0i ale proei de anali7 psi*ologic7. /tilul
excelea7 prin oralitate, prin ironia subtil7 sau ascu<it7, creand uneori o atmos"er7 tragi$comic7, iar expresivitatea
verbelor actualiea7 ;nt:mpl7rile.
.n concluie, romanul 'Morometii( preinta declinul "amiliei traditionale sub presiunea trans"ormarilor de pe
planul socio$istoric si a criei comunicarii in plan intra"amilial. Mai mult, destinul lui .lie Moromete simbolieaa
destinul societatii traditionale, care intra in declin din caua deindividualiarii, insa "inalul romanului a"irma
superioritatea acestei lumi traditionale, ramasa la nivel de aspiratie.
CARACTERIZARE Ilie Moromete
.lie Moromete, persona!ul principal si eponim al romanului, este un erou de re"erinta in
literatura romana, concentrand destinul tragic al taranului agresat de istorie intr$o perioada
de sc*imbari ideologice pro"unde, cu e"ecte dramatice asupra satului traditional. 8umit de
8icolae Manolescu ,,cel din urma taran(, el este un persona! realist si 'rotund( prin
complexitatea trairilor, prin "orta con"lictului interior ce se mani"esta meditativ si prin
analia psi*ologica de introspectie a caracterului. 2ste un persona! exponential pentru
patura sociala a taranimii, conectat vital la pamantul care asigura existenta "amiliei si
respectul colectivitatii.
Portretul moral este constituit din trasaturi puternice si complexe, ce reies indirect din
comportament, atitudine, relatiile cu celelalte persona!e, gandurile si "ramantarle
protagonistului. Aire autoritara, .lie este 'capul "amiliei( numeroase, greu de tinut in "rau,
avand in vedere con"lictele ce stateau gata sa explodee intre el si membrii "amiliei, "ormata
din Parasc*iv, 8ila si 4c*im, baietii din prima casatorie, &ita, .linca si 8iculae, copiii "acuti
cu a doua nevasta, +atrina.
8aratorul omniscient il preinta inca de la inceputul romanului 'stand deasupra tuturor(
si stapanind 'cu privirea pe "iecare(. .lie este considerat de unii critici singurul taran$"iloo"
din literatura romana, "ramantarile sale despre soarta taranilor dependenti de roadele
pamantului, de vreme si de #umneeu "iind relevante pentru "irea re"lexive.
Persona!ul este caracteriat in mod direct de narator in incipitul capitolului al ecelea din
primul volum: '2ra cu ece ani mai mare decat +atrina si acum avea acea varsta intre
tinerete si batranete cand numai nenorociri sau bucurii mari mai pot sc*imba "irea cuiva(.
4utocaracteriarea realiata in "inalul volumului al doilea evidentiaa libertatea individului
in ciuda constrangerii istorice, a"irmand pe patul de moarte:,,#omnuleBeu totdeauna am
dus o viata independenta(.
9 serie de con"licte vor destrama "amilia lui Moromete, marcand evolutia persona!ului.C
.nitial, .lie e un invingator: taran de mi!loc, respectat de membrii comunitatii, "ara de
care nu se pot incepe duminica dimineata discutiile despre politica, cap de "amilie ce stie
sa.si impune punctual de vedere. &acticile lui sunt ironia si disimularea. Prima e "olosita
o"ensiv, ca in scena cinei, cand o s"atuieste pe +atrina, suparata ca au ramas "ara brana, sa
ii dea apa animalului, ca poate ii e sete dupa brana mancata. 4 doua tactica este de"ensiva,
ca in discutiile cu 5alosu despre vanarea salcamului sau cu Dupuitu, venit dupa taxe. 2l
creeaa diversiuni, se pre"ace ca nu aude intrebarile, discuta despre altceva pentru a castiga
timp.
Mucalit si ironic, cand se *otaraste sa taie salcamul, nu spune nimanui, il treeste pe 8ila
in ori, care, derutat de deciia tatalui intreaba 'de ce sa$l taiem@ +um sa$l taiem@( si
ramane total uluit de raspuns '4sa, sa se mire prostiiE(.
%elatia lui Moromete cu celelalte persona!e ale romanului scoate la iveala, indirect, alte
trasaturi considerabile. Placerea vorbei este esentiala pentru taranul mucalit si dornic de a
comunica permanent cu oamenii, care pro"ita de orice intalnire cu cate cineva pentru a sta la
taclale. #esi isi iubeste copiii, isi cenureaa orice mani"estare in raport cu acestia, iar lipsa
de comunicare va caua s"arsitul tragic.
#rama paternitatii se contureaa pe contextul social$istoric, care aduce sc*imbarea
ordinii cunoscute a lumii. 5anul este noua valoare care o inlocuieste pe cea traditionala,
pamantul. 4gresiunea istoriei va spulbera iluiile lui Moromete: unitatea "amiliei, libertatea
spirituala a individului. Prabusirea acestora vor determina si prabusirea morala a
persona!ului.
.n con"runtarea "inala, stapanirea de sine este arma lui Moromete. #upa revolta "iilor,
intr$o ibucnire teribila, acesta aplica inutil o corectie baietilor. +a e"ect al acestei lovituri
naprasnice, .lie devine retras, pierde placerea de a povesti, caracterul sociabil, ironia.
.n volumul al doilea, .lie isi pierde si prestigiul, iar autoritatea sa in cadrul satului este
diminuata. )ec*ii prieteni il parasesc, iar cei noi ii par mediocrii. /c*imbarea lui Moromete
este surprinsa de catre 8iculae:(.l vei cum ii ia altul vorba din gura "ara niciun respect si el
lasa "runtea in !os si nu mai ice nimic(. .n ciuda trans"ormarilor sociale, el re"ua sa
accepte ideea potrivit careia rostul sau in lume este gresit. .n acest sens, este ilustrativ
monologul adresat unui persona! imaginar, 5anae, in scena ploii. 4titudinea persona!ului
este critica "ata de noua societate, care se intemeieaa utopic, pe distrugerea unei clase
sociala, a taranimii. Moromete se va stinge incet, traindu$si ultimii ani in singuratate. +aut
la pat, isi exprima creul de viata, a"irmand:'#omuleBeu totdeauna am dus o viata
independentaE(. Moartea sa repreinta simbolic moartea lumii vec*i.
Particularitatile stilistice se contureaa din stilul narativ lent si rabdator, cu accent pe
amanunte descriptive, pe detaliile sugestive ale gesturilor si mimicii persona!elor. &aranii
lui Marin Preda au independenta in miscare, gandire si exprimare, vocea auctoriala ne"iind
preenta in determinarea reactiilor acestora, de aceea eroii sunt persona!e$re"lector.
Proatorul utilieaa o gama narativa si psi*ologica larga, de dialog, monolog adresat si
monolog interior, autointrospectie, con"erind persona!ului virtuti ale analiei psi*ologice
introspective.
#ominanta de caracter a lui Moromete poate "i considerata inadaptabilitatea. 2l e
produsul a secole de traditie si aceasta se re"lecta in psi*ologia persona!ului: e un veritabil
pater "amilias, aseat deasupra tuturor la masa, cel care impune ritmul de munca si sarcinile
ilnice, cel care ia deciiile ma!ore, !ocul mintii sale "iind prea complicat pentru ceilalti.
.n concluie, romanul 'Morometii( creeaa, prin persona!ul central .lie Moromete,
imaginea unei lumi in prabusire si a unui stil de viata pierdut in "avoarea celui modern.
Moromete este, din acest pct de vedere, 'cel din urma taran(, care re"ua sa creada ca
oamenii pot "i "ericiti intr.un loc unde nu cunosc pe nimeni, unde lumina soarelui nu se vede
de eta!ele blocurilor, de "apt, intr.un loc "ara traditie.
Alexandru Lapusneanul- ARGUMENTARE
8uvela ,,4lexandru Fapusneanul( de +ostac*e 8egrui, prima nuvela romantica de inspiratie
istorica din literature romana, este o capodopera a speciei si constituie un model pentru autorii care
au cultivat$o ulterior. Publicata in perioada pasoptista, in cadrul primului nr al revistei ,,#acia
Fiterara ,1>G?-, nuvela ilustreaa una din sursele literaturii romantice ,istoria nationala-, potrivit
recomandarilor lui Mi*ail Hogalniceanu din articolul$program ,,.ntroductie.
Proatorul imbina realitatea istorica cu "ictiunea, tema romantica a nuvelei ilustrand
evenimentele istorice si cele plasmuite din a doua domnie a lui Fapusneanul in &ara Moldovei.
+a orice nuvela, '4lexandru Fapusneanul( este o specie a genului epic, in proa, cu un singur
"ir narativ, urmarind un con"lict unicI persona!ele ,relative putine- graviteaa in !urul persona!ului
principal, "iind caracteriate succint, in "unctie de contributia lor la des"asurarea actiunii. 8uvela
preinta o intriga riguros construita, cu "apte verosimile, accentul "iind pus mai mult pe de"inirea
persona!elor decat pe actiune, perspectiva narativa avand un caracter obiectiv.
Pe de alta parte, opera este o nuvela romantica prin inspiratia din istoria nationala, tema
abordata, naratiunea liniara, preenta persona!elor exceptionale a"late in situatii iesite din comun,
construite in antitea, culoarea epocii cu valoare documentara, originalitatea comunicarii artistice.
8uvela are ca tema lupta pentru putere in epoca medievala, in Moldova secolului al J).$lea.
8aratorul este omniscient ,*eterodiegetic-, omnipreent, sobru, detasat, predominant obiectiv,
intervenind prin utiliarea unor epitete ,'tiran, curtean, miselul boier(- cu scopul de a caracteria.
8aratiunea se des"asoara liniar, cronologic, prin inlantuirea secventelor narative, particularitate
speci"ica romantica.
2c*ilibrul compoitional este realiat prin organiarea textului in patru capitole, "ixand
momentele subiectului. #aca incipitul reuma evenimentele care motiveaa revenirea la tron a lui
Fapuseanul, "inalul consemneaa s"arsitul tiranului.
+apitolul intai curpinde expoitiunea a"lata sub mottoul '#aca voi nu ma vretiB eu va
vreu(, intoarcerea la tronul Moldovei si intalnirea cu solia "ormata din cei patru boieri: )everita,
Motoc, /pancioc, /troici- cat si intriga ,*otararea domnitorului de a$si relua tronul si dorinta de
rabunare "ata de boierii tradatori-.
+apitolul al doilea corespunde des"asurarii actiunii si cuprinde o serie de evenimente generate
de preluarea puterii de catre Fapusneanul: "uga lui &omsa in Muntenia, incendierea cetatilor,
con"iscarea averilor boieresti, des"iintarea armatei pamantene, interventia doamnei %uxanda in "ata
domnitorului pentru ca acesta sa ii promita a inceta cu pedepsirea capitala a boierilor. Aiind
speriata de cruimile si crimele in"aptuite de sotului ei, il roaga sa nu mai verse sange,
impresionata "iind de cuvintele vaduvei unui boier ucis, care o amenintase: '4i sa dai sama,
doamnaE...(. 4cesta este cel de$al doilea motto al operei.
+apitolul al treilea, cu mottoul '+apul lui Motoc vremB(, contine punctual culminant, dar si
scene romantice, prin caracterul memorabil: participarea si discursul domnitorului la slu!ba
religioasa, ospatul la palat si uciderea celor G7 de boieri, uciderea lui Motoc , de catre multimea
revoltata- si ,,leacul de "rica pentru doamna %uxanda.
.n capitolul al patrulea, a"lat sub semnul mottoului '#e ma voi scula, pre multi am sa popesc si
euB(, este in"atisat denodamantul ,moartea prin otravire-. %etras in cetatea Kotinului,
Fapusneanul ameninta sa ii ucida pe toti, iar doamna %uxanda accepta s"atul boierilor de a$l otravi
pe domnitor.
+on"lictul nuvelei este complex. Principalul con"lict este exterior, de ordin politic. 4cesta
presupune lupta pentru putere intre domnitor si boieri. +on"lictul secundar ,intre domnitor si
Motoc- releva dorinta de rabunare a lui Fapusneanul. #in punct de vedere social, con"lictul intre
boieri si popor este limitat la revolta multimii din capitolul al treilea.
Persona!ele sunt realiate con"orm esteticii romantice: au calitati si de"ecte contrastante, iesite
din comun, iar antitea este utiliata ca procedeu de constructie. #e asemenea, acestea dispun de
liniaritate psi*ologica, o"erind replici memorabile.
4lexandru Fapusneanul este persona!ul principal al nuvelei, "iind si persona!ul eponim.
.ntruc*ipeaa tipul domnitorului sangeros, tiran si crud. )iclean, inteligent, bun cunoscator al
psi*ologiei umane, abil politic, persona!ul este puternic individualiat. 2ste caracteriat direct ,de
narator, alte persona!e, autocaracteriare-, cat si indirect ,prin "apte, limba!, gesturi, atitudine,
vestimentatie- si constituie un persona! rotund.
#oamna %uxanda este persona! secundar, a"lat in antitea cu domnitorul ,blandete$cruime,
caracter slab$caracter puternic-. 5oierul Motoc repreinta tipul boierului tradator si viclean,
urmarindu$si propriile interese. .n antitea cu acesta, sunt persona!ele episodice /pancioc si
/troici, avand rol !ustitiar.
Fimba!ul utiliat contine expresii populare ,,,ramasa cu gura cascata(-, regionalisme "onetice
,,,clipala, gasand-, dar si neologisme care conserva "orma de secol J.J. %egionalismele precum
,,,pana,septe(- si ar*aismele ,spa*ii, vornicul, spatarul(- con"era culoare locala.
/tructura riguroasa si ec*ilibrata, subiectul concis si intentia etico$moralista sunt elemente care
tin de caracterul classic al operei, iar de realism vorbim in contextul obiectivitatii naratorului si al
descrierilor amanuntite. 8ararea evenimentelor se "ace la persoana a ...$a, de catre un narator
obiectiv si omniscient,pare sa stie gandurile ascunse ale lui Fapusneanu-. 2xista, totusi, cateva
exceptii de la obiectivitate, cand a"lam opinia autorului: discursul din biserica este catalogat drept
'desantata cuvantare(. /tilul narativ se remarca prin sobrietate si ec*ilibru. +aracterul dramatic
reiese din realiarea scenica a secventelor si din utiliarea predominanta a dialogului. #escrierile
,vestimentatie, obiceiuri- au valoare documentara, con"erind culoare locala.
Aiind o nuvela istorica in contextual literaturii pasoptiste, ,,4lexandru Fapusneanul( este si o
nuvela de "actura romantica prin respectarea principiului enuntat in ,,.ntroductie($ inspiratia din
istoria nationala, specie, tema abordata, persona!e exceptionale in situatii extraordinare, persona!ul
principal construit din contraste, culoarea epocii, spectaculosul scenelor. 2lementele clasice se
impletesc cu cele romantice: ec*ilibrul compositional, simetria constructiei, aspectul credibil al
"aptelor povestite, caracterul obiectiv al naratiunii, te*nica detaliului semni"icativ.
Caracteriare Alexandru Lapusneanul

4ctiunea nuvelei este oglindita prin intermediul unor persona!e puternic
individualiate, construite cu minutioitate sau portretiate succint. 4lexandru
Fapusneanul constituie persona!ul principal al operei, celelalte persona!e gravitand in
!urul acestuia.
.maginea domnitorului este conturata de 1rigore 6rec*e in ,,Fetopisetul &arii
Moldovei(, cronica din care 8egrui preia scene, replici, distantandu$se prin apelul la
"ictiune si prin viiunea romantica. 4sadar, autorul porneste de la persona!e reale si
creeaa persona!e literare, a"late in situatii exceptionale. Fapusneanul constituie un
persona! romantic, intruc*ipand tipul domnitorului tiran si crud. )iclean, *otarat,
disimulat, inteligent, cunoscator al psi*ologiei umane, abil politic, persona!ul este
puternic individualiat.
Kotararea de a detine puterea domneasca este "ormulate inca in incipitul nuvelei,
in raspunsul acordat soliei: ,,#aca voi nu ma vreti, eu va vreu LBM(. 4ceasta atitudine
este sustinuta prin guvernare, apeland la teroare si uciderea eventualelor opoitii.
4bilitatea in relatiile umane si cunoasterea psi*ologiei umane sunt "olosite pentru
consolidarea puterii, devenind mi!loace per"ide. #omnitorul are capacitatea de a
manipula multimea revoltata, constient "iind de puterea acesteia si da dovada de
stapanire de sine in momentul pedepsirii lui Motoc. #isimulat, regieaa invitatia la
ospatul de impacare, care constituie o cursa, de la alegerea locului si a momentului
pana la integrarea "raelor biblice in discurs. +ruimea este o insusire comuna in 2vul
Mediu dominat de luptele pentru putere. .n caul lui Fapusneanul, cruimea are
mani"estari exceptionale : persona!ul asista raand la macelul boierilor si ameninta sa
isi ucida propriul "iu.
.n conturarea portretului sau, remarcam mi!loace diverse de caracteriare.
Persona!ul este caracteriat direct ,de narator, alte persona!e, autocaracteriare-, cat si
indirect ,prin "apte, limba, gesturi, vestimentatie, atitudine, relatia cu alte persona!e-.
8aratorul realieaa, in mod direct, portretul "iic al domnitorului prin descrierea
vestimentatiei: ,,Purta coroana Paleologilor, si peste dulama polonea LBM avea
cabanita turceasca(. #e asemenea, evidentiaa gesturile persona!ului, iar prin
substantive precieaa ipostaele persona!ului ,,rotund, in timp ce inversiunile sunt
marci ale subiectivitatii ,,,nenorocitul domn, aceasta desantata cuvantare-.
+aracteriarea realiata de alte persona!e este sumara ,,,+rud si cumplit este omul
acesta(-.
+aracteriarea indirecta reiese din "aptele persona!ului: uciderea boierilor,
distrugerea cetatilor. Prin inlantuirea scenelor, se devaluie complexitatea portretului
moral al lui Faspusneanul, care isi pune in aplicare planul diabolic. %eplicile sale sunt
memorabile, doua dintre ele constituind motto$ul capitolelor 1$,reiese vointa de
neclintit-, respectiv G$,dorinta de rabunare- .
Aorta exceptionala a persona!ului reiese din relatiile cu alte persona!e. +ruimea
s"arsitului ales pentru "iecare persona! este in raport cu vina pe care o poarta "iecare:
pe boieri ii macelareste, pe Motoc il da multimii, doamnei ii da ,,un leac de "rica(. #e
alt"el, propriul s"arsit va sta sub semnul cruimii si al rabunarii celorlalte persona!e.
%elatia cu doamna %uxanda este construita pe antitea romantica angelic$demonic.
#iversitatea atitudinilor adoptate de domnitor "ata de %uxanda releva ipocriia si
disimularea acestuia. 8u o respecta nici pentru originea ei nobila, nici pentru ca ii este
sotie ,scena discutiei din capitolul al doilea-. /e bucura de spaima doamnei la vederea
piramidei de capete si nu o iarta pentru indraneala de a$i "i cerut sa opreasca
uciderile. .nsistentele boierilor si amenintarea din "inal o determina pe %uxanda sa il
otraveasca.
4vand capacitatea ,,de a ne surprinde, intr$un mod convingator, Fapusneanul este
un persona! ,,rotund, spre deosebire de celelalte persona!e individuale din nuvela,
care sunt persona!e ,,plate, construite in !urul unei singure calitati sau idei(.
Monumentalitatea persona!ului, cruimea, "orta de a isi duce planurile la bun
s"arsit, indi"erent de mi!loacele la care apeleaa, spectaculosul actiunilor, conciia
replicilor il trans"orma pe 4lexandru Fapusneanul, persona!ul principal al nuvelei ce ii
poarta numele, intr$o "igura puternic individualiata si care ramane in memoria
a"ectiva a cititorilor.
!alta"ul
%omanul ,,5altagul( de Mi*ail /adoveanu, publicat in 193?, este unicul roman obiectiv
al scriitorului si creeaa o "ormula romaneasca inedita in peisa!ul epicii interbelice: opera se
caracterieaa prin polimor"ismul structurii.
%omanul este o creatie epica in proa, de mari dimensiuni, cu actiune complexa,
des"asurata pe mai multe planuri, antrenand un numar mare de persona!e, puternic
individualiate. Prin multitudinea aspectelor in"atisate, romanul o"era o imagine ampla
asupra vietii.
9pera literara ,,5altagul( preinta monogra"ia satului moldovenesc de la munte, avand in
prim$plan cautarea si pedepsirea celor ce l$au ucis pe 8ec*i"or Fipan. %oman al perioadei
de maturitate, marile teme sadoveniene se regasesc in structura acestuia: viata pastorala,
natura, miturile, iubirea, arta povestirii, intelepciunea.
%omanul este structurat pe doua coordonate "undamentale: aspectul realist si cel mitic.
+autarea constituie axul romanului si se asociaa cu motivul labirintului. )itoria Fipan
porneste intr$o dubla aventura: a cunoasterii lumii si a cunoasterii de sine. Motivul
labirintului se concretieaa si la nivelul titlului. 5altagul ,topor cu doua taisuri- este un
obiect simbolic, ambivalent: arma a crimei si instrumentul actului !ustitiar.
8aratiunea se realieaa la persoana a treia, iar naratorul omniscient si omnipreent
reconstituie in mod obiectiv, prin te*nica detaliului, lumea satului si actiunile persona!elor.
/ecventele narative sunt legate prin inlantuire si alternanta. 8aratiunea predomina, dar
pasa!ele descriptive "ixeaa aspecte ale cadrului sau elemente de portret. &impul
des"asurarii actiunii este vag preciat, prin repere temporale: ,,aproape de /". 4ndrei, .n
postul Mare, 1? Martie(. +adrul actiunii este /atul Magura &arcaului, dar si satul de
campie, +ristesti, in 5alta Di!iei.
%omanul este structurat in 16 capitole cu actiune des"asurata cronologic, pe momente ale
subiectului.
Prima parte ,capitolele 1$6-$ "ramantarile )itoriei, asteptarea sotului si pregatirile de
drum$include expoitiunea si intriga. 4ceasta surprinde actiunile )itoriei inainte de plecare:
tine post negru 12 vineri, vinde anumite bunuri pentru a "ace rost de bani, o incredinteaa pe
Minodora la Manastirea )aratec, lui 1*eorg*ita ii o"era un baltag s"intit.
Partea a doua ,capitolele 7$13- contine des"asurarea actiunii si releva drumul parcurs de
)itoria si "iul sau, in cautarea lui 8ec*i"or Fipan. 4cestia reconstituie drumul barbatului,
printr$o serie de popasuri: la *anul lui #onea, la crasma domnului #avid, la mos Pricop si
baba #oc*ia, la )atra #ornei, apoi spre Paltinis, 5rosteni, 5orca. 2venimentele la care iau
parte au rol de a anticipa "inalul tragic.
Partea a treia ,capitolele 1G$16- preinta s"arsitul drumului: anc*eta politiei,
inmormantarea, parastasul lui 8ec*i"or si pedepsirea ucigasului. +oborarea in rapa si
veg*ea celui stins marc*eaa maturiarea lui 1*eorg*ita. Punctul culminant este momentul
in care )itoria reconstituie cu exactitate scena crimei, uimindu$i c*iar si pe "aptasii crimei,
.lie +utui si +alistrat 5oga. Primul isi recunoaste vina, iar cel de$al doilea devine agresiv.
2ste lovit de 1*eorg*ita cu baltagul lui 8ec*i"or si s"asiat de cainele Fupu. #enodamantul
il surprinde pe 5oga, cerandu$i iertare )itoriei c*iar inainte de a.si da ultima rasu"lare.
Persona!ul principal, "emeia voluntara, este ,,un exponent al spetei(,1.+alinescu- in
relatie cu lumea ar*aica, dar si o individualitate, prin trasaturile sale remarcabile. )itoria
este o "emeie puternica, *otarata, cura!oasa, lucida. .nteligenta nativa si stapanirea de sine
sunt evidentiate in decursul drumului parcurs, dar mai ales la parastas, moment in care ii
demasca pe ucigasi.
4partinand lumii ar*aice, patriar*ale, )itoria transmite copiilor traditiile si respinge
noutatile epocii. 4ceasta respecta obiceiurile de cumetrie si de nunta, veg*eaa la
indeplinirea randuielilor din ritualul inmormantarii: priveg*iul, drumul la cimitir, bocitul,
slu!ba religioasa, pomana, pranicul. /otie iubitoare, porneste *otarata in cautarea
barbatului:(era dragostea ei de douaeci si mai bine de ani(. &ipatul dinaintea coborarii
cosciugului concentreaa iubirea, dar si durerea provocata de pierderea sotului:,, +u asa glas
a strigat, incat prin toti cei de "ata a trecut un cutremur(.
Persona!ul complex este realiat prin te*nica basorelie"ului si individualiat prin
caracterare directa, cat si indirecta , trasaturi care reies din "apte, vorbe, atitudini, gesturi,
relatii cu celelalte persona!e, nume-. Portretul "iic releva "rumusetea persona!ului, prin
te*nica detaliului semni"icativ: ,,8u mai era tanara, dar avea o "rumuseta neobisnuita in
privire. 9c*ii ii straluceau ca$ntr$o usoara ceata in dosul genelor lungi si ras"rante in
carligase(. 8atura devine o cutie de reonanta a sentimentelor "emeii, indrumand$o in
cautarea sotului sauI atat la #orna, cat si la +rucea &alienilor, vantul o anunta ca se a"la pe
drumul cel bun.
Persona!ul secundar, 1*eorg*ita repreinta generatia tanara, care ia locul tatalui
disparut. %omanul poate "i considerat initiatic din perspectiva lui 1*eorg*ita, deoarece
preinta procesul de maturiare al baiatului. 8ec*i"or Fipan este caracteriat in absenta, prin
rememorare, simboliand destinul e"emer al oamenilor.
Persona!ele episodice sunt: Minodora, mos Pricop ,ospitalitate-, parintele #anila
,autoritate spirituala in cadrul satului ar*aic-, baba Maranda ,supestitiile-$ representative
pentru lumea satului ar*aic.
%omanul ,,5altagul( de Mi*ail /adoveanu apartine realismului mitic, +riticul
8icolae Manolescu arata ca, desi, autorul alege ca pretext epic situatia din balada populara
,doi ciobani il ucid pe al treilea-, Mi*ail /adoveanu sacri"ica mitul trans*umantei pentru un
"apt divers, un accident. .ata de ce, spre deosebire de ma!oritatea proelor sadoveniene, in
5altagul limba!ul naratorului are o motivatie realista, latura simbolica "iind aici secundara.
!alta"ul#caracteriare $itoria Lipan
9pera literara ,,5altagul preinta monogra"ia satului moldovenesc de la munte, avand in
prim$plan cautarea si gasirea celor ce l$au ucis pe 8ec*i"or Fipan. Aiind un roman al perioadei de
maturitate, marile teme sadoveniene se regasesc in structura operei: viata pastorala, iubirea, natura,
intelepciunea, arta povestirii.
Persona!ul principal, "emeia voluntara, este un ,,exponent al speciei,1.+alinescu- in relatie cu
lumea ar*aica, dar si o individualitate, prin trasaturile sale remarcabile. )itoria este o "emeie
puternica, *otarata, cura!oasa, lucida. .nteligenta nativa si stapanirea de sine sunt evidentiate de$a
lungul drumului, dar mai ales la parastas, atunci cand )itoria ii demasca pe ucigasi.
.n incipitul romanului, in maniera tipic realista, )itoriei i se realieaa portretul "iic, prin
caracteriare directa "acut de narator, cu accent pe "iionomia acesteia: avea obraul ca ,,un portret
neclintit, ,,oc*ii ei caprui in care parca se ras"rangea lumina castanie a parului, acei oc*i aprigi si
inca tineri cautau ari necunoscute(. &rasaturile "iice reies si din caracteriarea altor persona!e:
subpre"ectul 5alme observa ca )itoria era o "emeie ,,inca tanara si "rumoasa(. 4sadar, portretul
"iic releva, prin te*nica detaliului, "rumusetea exterioara a persona!ului.
.ntregul portret "iic este subordonat celui moral, conturat treptat, pe tot parcursul romanului.
.n complexitatea sa, persona!ul este privit din numeroase ipostae : ca sotie, ca mama, ca detectiv
si ca munteanca$ ipostae prin intermediul carora ii sunt relevate valentele morale: iubirea,
devotamentul, inteligenta, intuitia. /otie iubitoare, porneste *otarata in cautarea barbatului: ,,era
dragostea ei de douaeci si mai bine de ani(. &ipatul dinaintea coborarii cosciugului concentreaa
iubirea, dar si durerea provocata de pierderea sotului: ,,+u asa glas a strigat, incat prin toti cei de
"ata a trecut un cutremur(. Persona!ul este realiat prin te*nica basorelie"ului si individualiat prin
caracteriare directa, cat si indirect , trasaturi care reies din "apte, vorbe, atitudini, gesture, relatii
cu celelalte persona!e, nume-.
6nul dintre elementele inedite ale operei este suprapunerea dramei pe sc*ema romanului
politest, "apt care duce la identi"icarea )itoriei in ipostaa de detective cu basma si opinci. 2roina
stie, instinctual, cum sa realiee portretul celui disparut, "elul in care sa interog*ee martorii.
.naintea loviturii decisive, )itoria speculeaa slabiciunile "eminine si strecoara intriga intre
nevestele ucigasilor. .n "inal, dovedeste abilitate in doarea tensiunii si reconstituirea "aptelor,
ast"el incat +alistrat 5oga si .lie +utui sunt demascati.
.postaa de munteanca poate "i considerate un corolar al tuturor celorlalte. 9 neclintita vointa a
ordinii si o liniste deplina conduc toate actiunile persona!uluiI o intelegere superioara a lumii,
explicabila prin apropierea satului "ace ca "aptele lumii acesteia sa se integree unui rostI o
acceptare a datului lumii ii con"era puterea de a "ace actiona lucid, indi""erent de ipostaa.
+a roman al vietii, ,,5altagul preinta un persona! "eminine memorabil, per"ect integrat in
ritmurile cosmice si care intelege concordanta dintre existenta individuala si cea universala. 9pera
apartine realismului mitic iar criticul 8icolae Manolescu subliniaa ca, desi, autorul allege ca
pretext epic situatia din balada populara, Mi*ail /adoveanu sacri"ica mitul trans*umantei pentru
un "apt divers, un accident. Prin te*nica constructiei persona!elor, dar si a actiunii, prin modalitatea
de a preenta monogra"ia satului moldovenesc, dar si prin multitudinea de aspect oglindite,
romanul ,,5altagul ramane in memoria a"ectiva a cititorului.
Eni"ma Otiliei
4l doilea dintre cele patru romane scrise de 1.+alinescu, ,,2nigma 9tiliei(, este un
roman critic, in care realismul, balacianismul si obiectivitatea au devenit program
estetic. #epasind acest program, scriitorul realieaa un roman cu implicatii modern
evidente.
9pera constituie un roman "iind o specie epica in proa, cu actiune complexa,
des"asurata pe mai multe planuri narative, cu un con"lict complex care implica
numeroase persona!e. 4ceasta constituie un roman realist prin tema, structura,
speci"icul secventelor descriptive, modul de realiare al persona!elor. #epaseste insa
modelul realismului clasic$balacian, prin spiritual critic si polemic, dar si prin
elemente ale modernitatii.
Proa realist$obiectiva se realieaa prin naratiunea la persoana a treia. )iiunea
,,dindarat presupune un narator obiectiv, detasat, care nu se implica in "aptele
preentate. 8aratorul omniscient si omnipreent este mai presus decat propriile
persona!e, controlandu$le evolutia acestora. Prin tema abordata, romanul este citadin
si balacian. +aracterul citadin este un aspect al modernismului. %oman al "amiliei si
al mostenirii, opera poate "i considerata si un roman realist$balacian. #e asemenea,
titlul initial ,,Parintii 9tiliei, sc*imbat ulterior din motive editoriale, re"lecta ideea
balaciana a paternitatii.
&extul este alcatuit din douaeci de capitole, cu actiune ce des"asoara pe mai multe
planuri narative, urmarind evolutia diverselor persona!e: destinul 9tiliei, viata lui
Aelix, a membrilor clanului &ulea. 4cestea sunt insotite de planurile secundare, in
scopul sustinerii imaginii ample a societatii citadine. /ecventele narative se succed
prin inlantuire,iar dialogul con"era veridicitate epica.
.ncipitul romanului realist "ixeaa cadrul temporal si spatial,preinta persona!ele
principale, sugerand con"ictul ulterior. Ainalul este inc*is prin reolvarea con"lictului,
urmat "iind de un epilog. /imetria incipitului cu "inalul se realieaa prin descrierea
straii si a casei lui Mos +ostac*e.
4ctiunea romanului incepe cu sosirea tanarului Aelix in casa unc*iului, la
5ucuresti. 2xpoitiunea este realiata in metoda realist$balaciana: situarea exacta a
actiunii in timp ,'.ntr.o seara de la inceputul lui iulie 19?9B(-si spatiu,strada 4ntim,
descrisa in maniera realista, prin te*nica detaliului semni"icativ-. 9data a!uns in
locuinta tutorelui sau legal, Aelix isi cunoaste "amilia. 8aratorul ii atribuie
persona!ului observarea obiectiva a rudelor sale.
.ntriga se devolta pe doua planuri care se intrepatrund: istoria mosternirii lui
+ostac*e 1iurgiuveanu si destinul tanarului Aelix /ima.
+ompetitia pentru mostenirea batranului avar constituie un prile! pentru observarea
e"ectelor morale ale obsesiei banului. 5atranul nutreste iluia longevitatii si nu pune in
practica niciun proiect re"eritor la asigurarea viitorului 9tiliei. +lanul &ulea urmareste
succesiunea totala a averii, plan prericlitat ipotetic de in"ierea 9tiliei. 4laturi de
lacomie si "enomene sociale supuse observatiei critice, sunt in"atisate aspect ale
"amiliei burg*ee: relatia parinti$copii, relatia dintre soti, casatoria, or"anul. 5anul
preverteste relatia sot$sotie, /tanica insurandu$se in scopul de a$si asigura conditia
materiala.
Planul "ormarii tanarului Aelix, student la medicina, urmareste experientele traite de
acesta, punandu$se accent pe iubirea purtata 9tiliei. &anarul este gelos, insa pune mai
presus cariera pro"esionala. #esi il iubeste pe Aelix, dupa moartea lui mos +ostac*e,
aceasta se va casatori cu Pascalopol, apoi cu un conte exotic. .n epilog, a"lam ca
Pascalopol ii con"era 9tiliei libertatea de a$si trai tineretea. 4ceasta ramane pentru
Aelix o imagine a eternului "eminin, iar pentru Pascalopol$o enigma.
.n conturarea persona!elor, 1.+alinescu distinge doua tipuri de indivii: cei care se
adapteaa moral si cei care se adapteaa instinctual. Pentru portretiarea persona!elor,
scriitorul alege te*nica balaciana a descrierii mediului si a "iionomiei. Portretul
balacian porneste de la caracterele clasice ,avarul, gelosul, ipo*ondrul-. &endinta de
generaliare conduce la realiarea unei tipologii: mos +ostac*e$avarul iubitor de
copii, 4glae$baba absoluta si "ara cusur in rau, 4urica$"ata batrana, /imion$dementul
senil, &iti$debilul mintal, /tanica %atiu$arivistul, 9tilia$coc*eta, Aelix$ambitiosul,
Pascalopol$aristocratul ra"inat.
1. +alinescu nu asimileaa nenuantat nici naratiunea la persoana a ...$a sau
naratorul omniscient, ast"el ca, naratorul din 2nigma 9tiliei este un estet, un erudite,
un critic, si mai putin un creator de lume. 4tenta la e"ectele pe care le produce
povestea sa, instanta narativa implica preenta unui persona! naiv dpdv social, anume
adolescentul Aelix, caruia ii preia cateodata perspectiva.
9 alta trasatura a "ormulei estetice modern este interesul pentru ambiguitatea
persona!elor, ma!oritatea eroilor depasind tipologia in care se vad incadrati odata cu
prima aparitie in roman. 4utorul dispune persona!ele in planuri antitetice, prin
re"lectare inversata: inteligenta lui Aelix cu &iti, "eminitatea misterioasa a 9tiliei cu
uratenia 4uricai. Fimba!ul abstract este bogat in neologisme, iar la nivel stNlistic,
portrele abunda in epitete:(taietura elinica a nasului(, 'omulet subtire si putin
incovoiat(,etc.
.n concluie, autorul 2nigmei 9tiliei isi submineaa proiectul initial de a recupera
etapa lipsa in evolutia romanului romanesc, momentul 5alac, insa, a!unge sa scrie o
proa mai elaborata care desc*ide destule posibilitati pentru devoltarea ulterioara a
literaturii romane.
Caracteriarea Otiliei
4ntrenand un nr mare de persona!e, este greu de spus care dintre ele sunt principale si care sunt
secundare.+el mai bine realiat portret ramane cel al Otiliei Marculescu, tipul adolescentei,dar
incadrarea este de"ectuoasa-, o psi*ologie capricioasa, enigmatica la prima vedere. +onsiderata o intrusa
de catre membrii "amiliei &ulea, ea este nevoita sa suporte brutalitatile verbale ale acestora, inc*iandu.se
in sine. 2xuberanta, plina de "armec, !uvenila, suava, instabila, cu reactii contradictorii, generoasa, ea
intrucipeaa trasaturile unei "emei moderne, emancipate. Portretul "iic ii indica tineretea si
"ragilitatea:(1>$19 ani, "ata maslinie, cu nasul mic si oc*i "oarte albastri(.
/tatutul moral, social si psi*ologic este marcat de "aptul ca inca de la o varsta "rageda ramane or"ana.
9bisnuita cu luxul si ras"atata pe cand mama ei traia, odata a!unsa sub tutela tatalui vitreg, +ostac*e
1iurgiuveanu, copila incepe sa invete ce inseamna singuratatea si rautatea celor din !ur. #e aceea, dupa
cum ii povesteste lui Aelix, bucuria sa de a trai viata este determinata de traumele copilariei produse de
garcenia noului tutore si de malitioitatea surorii lui +ostac*e, 4glae.
.ntr$o continua cautare a sigurantei psi*ologice si sociale, 9tilia da nastere neintentionat la principalele
con"licte ale romanului. Pe de o partea, tensioneaa 4glae si "rate, "amilia &ulea considerand.o un pericol
pentru mostenirea ce, alt"el, i s.ar "i cuvenit in totalitate. Pe de alta parte, "amiliaritatea si simpatia de care
da dovada in relatia cu Pascalopol, starnesc geloia lui Aelix, instaurandu.se un al doilea con"lict, cel
erotic. Prin urmare, personalitatea tinerei "ete se contureaa la intersectia mai multor con"licte de interese,
iar mediul incarcat de tensiuni impune principala trasatura de caracter a persona!ului: inconsecventa atat la
nivel psi*ologic, cat si comportamental. &ocmai aceasta ambiguitate structurala ii o"era protagonistei aura
enigmatica si insemnele eternului "eminin, determinand pe autor sa organiee intreaga ar*itectura a
romanului in !urul unei ast"el de caracteristici.
Pe tot parcusul actiunii, constructia 9tiliei tine de 3 strategii narrativeOmi!loace de caracteriare cu
rolul de a$. ambiguia personalitatea.
.n primul rand, la inceputul romanului, eroina este preentata prin te*nica moderna a
comportamentismului. +ititorul are acces la psi*ologia persona!ului doar prin "aptele, gesturile, replicile
sale, intr.un cuvant prin comportamentul "etei. #e pilda, in scena in care Aelix intra pentru prima data in
contact cu casa lui 1iurgiuveanu, 9tilia il surprinde prin atitudinea ei paradoxala. 'Aata maslinie, cu nasul
mic si oc*ii "oarte albastri, parul buclat si roc*ia dantelata ' se potrivesc cu atitudinea copilaroasa a "etei
ce pare de1>$19 ani, insa "amiliaritatea aproape erotica si "armecul "eminin demonstrate in relatia cu
Pascalopol ii amintesc tanarului de stapanirea desavarsita de "emeie sesiata de la prima vedere.
.n al doilea rand, nelamurirea lui Aelix este accentuata de cel de.al doilea mi!loc modern de
caracteriare$te*nica oglinilor paralele. 4st"el, 9tilia este vauta di"erit de "iecare actant in parte: ea este
"etita cuminte a lui 1iurgiuveanu, o dematata si o stricata pentru 4glae si o "ire artista, dar si o enigma,
pt Pascalopol.
#e alt"el, prin cea de a treia strategie narativa ce a!uta la portretiarea persona!ului$autocaracteriarea$
+alinescu !usti"ica aceasta complexitate ambigua a su"letului "eminin. %omanul abunda in episoade
narrative in care 9tilia si Aelix discuta despre "eminitate, masculinitate, "amilie, cariera. 4ceste "ragmente
devaluie o 9tilie lucida, rationala, cunoscandu.si atat de"ectele, cat si calitatile. Aata respinge proiectele
pe termen lung, amintind mereu ca este "oarte capricioasa si dornica de libertate.
.n concluie, 9tilia Marculescu este un persona! modern care reuseste sa con"ere un nou statut
"eminitatii in romanul romanesc interbelic. 4vand un e"ect tonic asupra imbatranitilor 1iurgiuveanu si
Pascalopol si "ascinandu.l pe neexperimentatul Aelix, eroina nu doar ca se impune intr.o lume a barbatilor,
dar reuseste sa o trans"orme radical. 9ricat de ambiguiante ar "i interpretarile ce i se pot adduce, in urma
lecturarii romanului, un aspect e cert: protagonista din 2nigma 9tiliei ramane un subtil exemplu pentru a
ilustra complexitatea "eminitatii moderne.
Ion- ARGUMENTARE
Publicat in 192?, opera ,,.on repreinta primul roman al lui Fiviu %ebreanu, o capodopera
care in"atiseaa universul in mod realist, "ara idiliarea din proa samanatorista. 9pera literara isi
are nucleul in nuvelele anterioare intitulate ,,Pestrea si ,,%usinea.
,,.on este un roman realist de tip obiectiv, deoarece se creaa iluia realitatii, caracterului
verosimil al romanului, cu a!utorul unui narator auctorial care nu intervine in actiune, apartinand
proei interbelice. Fovinescu include acest roman in modernism, argumentand prin complexitatea
planurilor de actiune ,principale si secundare- inlantuite, con"lictul interior si exterior,
circularitatea romanului, mi!loacele de analia psi*ologica a protagonistului dominat de patimi,
galeria umana strati"icata de numarul mare de persona!e,in saraci$ bogati,dar si in tarani$
intelectuali-. #in alta perspectiva, poate "i considerat si un roman social, datorita temei rurale.
+a orice alt roman, '.on( este o specie a genului epic, in proa, de mare intindere, cu o actiune
complexa, des"asurata pe mai multe planuri narative, organiate prin alternanta sau inlantuire, cu o
intriga ampla si complicata. Persona!ele numeroase, de tipologi di"erite, dar bine individualiate,
sunt angrenate in con"licte puternice, iar structura narativa realista pro"ileaa o imagine consistenta
si pro"unda a vietii. Principalul mod de expunere este naratiunea, iar persona!ele sunt conturate
direct, prin descriere deB, sau indirect, prin propriile "apte, ganduri si vorbe, prin intermediul
dialogului, al monologului interior si al introspectiei auctoriale.
Perspectiva narativa de"ineste punctul de vedere al naratorului omniscient ,*eterodiegetic- si
omnipreent asupra evenimentelor relatate la persoana a ...$a, iar atitudinea naratorului, reiesita
din relatia sa cu celelalte persona!e, pro"ileaa "ocaliarea ero si viiunea 'din spate(,
argumentand caracterul obiectiv al romanului.
Perspectiva temporala este reala si cronologica, baata pe povestirea "aptelor in ordinea
derularii lor, iar cea spatiala re"lecta un spatiu real, desc*is, al satului ardelenesc Pripas de la
inceputul sec JJ, si unul imaginar, psi*ologic, inc*is, al trairilor interioare din su"letul si
constiinta persona!ului eponim, .on.
/tructura romanului este simetrica, avand doua parti, ,,1lasul pamantului( si ,,1lasul iubirii(
alcatuite din 13,6Q7- capitole purtand titluri$sintea,ex: '.nceputul(, '/"arsitul(, '%usinea(,
'8unta(, '/treangul(, ')asile(-.
&ema romanului presupune preentarea problematicii pamantului, in conditiile satului ardelean
de la inceputul sec al JJ$lea, mai exact lupta unui taran pentru a obtine pamantul mult ravnit.
+aracterul monogra"ic orienteaa naratiunea catre diverse aspecte ale vietii rurale: obiceiuri
legate de evenimente importante din viata omului, relatii generate de discrepanta sociala, relatii
"amiliale. 4sadar, ideea principala a romanului este dublata de tema iubirii.
Modurile de expunere indeplinesc o serie de "unctii epice in discursul narativ. #escrierea
initiala, nu numai ca "ixeaa indicii spatio$temporali, dar are si o "unctie simbolica de anticipare.
8aratiunea obiectiva isi realieaa "unctia de repreentare a realitatii prin absenta marcilor
subiectivitatii, iar dialogul sustine veridicitatea si concentrarea epica.
.ncipitul, simetric "inalului, se realieaa prin descrierea drumului spre satul Pripas, relie"andu$
se, ast"el, circularitatea romanului.
4ctiunea romanului incepe cu '1lasul pamantului(, unde se "ixeaa timpul si spatiul in care
vor avea loc evenimentele si anume, intr$o i de duminica, in care locuitorii satului Pripas
participa la *ora organiata in curtea &eodosiei, vaduva lui Maxim 9prea, constituind expoitiune
romanului. #escrierea !ocului traditional, somesana, constituie o pagina etnogra"ica memorabilia,
prin vigoarea evenimentului. 4searea participantilor re"lecta relatiile sociale: cele doua grupuri de
barbati respecta ordinea economica, "etele nepo"tite in !oc urmaresc des"asurarea acestuia, iar
intelectualii satului, preotul 5elciug si "am. invatatorului Kerdelea, privesc ,,petrecerea poporului
"ara a se implica direct in !oc.
Kotararea lui .on al 1lanetasului, protagonistul eponim al romanului, de a o invita pe 4na, "ata
bogata, in *ora, marc*eaa inceputul con"lictului. /osirea tatalui 4nei, )asile 5aciu, duce la o
con"runtare verbala cu .on. 4ceasta con"runtare va starni dorinta "lacaului de rabunare, "apt ce
constituie intriga romanului. +on"lictul central din roman este lupta pentru pamant in satul
traditional, unde averea conditioneaa dreptul de a "i respectat. Mandru si orgolios, .on este nevoit
sa aleaga intre iubirea pentru Alorica si averea 4nei. #incolo de aceste aspecte, este preent si
con"lictul tragic provocat de dorinta obsesiva pentru pamant a persona!ului.
+*ipes, dar sarac, dorind sa obtina o supra"ata considerabila de pamant, .on o necinsteste pe
4na si il obliga pe )asile 5aciu sa i.o dea de nevasta, cu o parte din pamanturi. +um .on nu
solicita acte pentru pamant, se vor declansa ulterior con"lictul si lupta pentru avere. Preotul
5elciug este cel care mediaa con"lictul intre cei doi, totusi sinuciderea 4nei si moartea copilului
sau nu il impresioneaa pe .on. .n celalalt plan narativ, "am invatatorului Kerdelea are necaurile
sale:isi ridica casa pe pamanturile bisericii, dar degradandu.se relatiile cu preotul 5elciug, se teme
ca ar putea ramane pe drumuri.
.n partea a doua a romanului, '(1lasul iubirii(, .on incearca sa revina la vec*ea sa iubire si o
cauta pe Alorica, desi aceasta era a lui 1eorge. 4sadar, denodamantul este previibil, iar lovitura
lui 1eorge nu este decat un instrument al destinului. +a urmare, 1eorge este arestat, Alorica
ramane singura, iar averea lui .on revine bisericii.
8aratorul obiectiv isi lasa persona!ele sa isi devaluie trasaturile in momente de incordare,
consemnandu$le gesturile, limba!ul, relatiile intre acestea. .on este persona!ul principal, realiat
prin te*nica basorelie"ului. .nitial inestrat cu o serie de calitati, goana patimasa dupa avere duce
la deumaniarea persona!ului. +ele doua "emei, conturate antitetic si complementar, repreinta,
simbolic, cele doua obsesii ale persona!ului : averea si iubirea.
+onstruit pe mai multe dominante psi*ologice, persona!ul ramane exponential, deci incadrabil
intr.o tipologie, si individual, deci repreentativ pentru conceptia mimetica speci"ica realismului.
#e ex, .on, se incadreaa in tipologia taranului insetat de pamant, insa isi depaseste aceasta
tipologie si tinde spre individual prin "aptul ca intra in con"lict cu iubirea pentru Alorica. 4st"el,
.on este "ramantat de cele 2 posibile optiuni:iubirea sau pamantul.
1. +alinescu constata autenticitatea limba!ului regional, adaptat situatiei corespunatoare. #e
asemenea, se remarca utiliarea diverselor registre lexicale in limba!ul persona!elor, in "unctie de
conditia lor sociala. Fa o lectura mai atenta, se observa si diversitatea procedeelor artistice, precum
personi"icarea, epitetul, comparatia si *iperbola.
4sadar, ,,.on de Fiviu %ebreanu este un roman realist de tip obiectiv, deoarece are trasaturi
caracteristice: relatia narator$persona!, impersonalitatea naratorului omniscient si omnipreent,
utiliarea naratiunii la persoana a treia, cu "ocaliare ero, caracterul verosimil al evenimentelor
narate,con"orm argumentelelor preentate-.
Ion- CARACTERI%ARE
Prin multitudinea de aspecte oglindite, romanul o"era o imagine ampla
asupra vietii. /pecia literara privilegiaa persona!ul, a carui evolutie in plan
psi*ologic constituie obiectul romanului. #e aceea, el este construit dintr$un
ansamblu de trasaturi redate in mod direct, portret, biogra"ie, statut social- si
indirect, "apte, gesturi, atitudini, limba!, relatia cu alte persona!e-.
.on Pop al 1lanetasului este persona!ul principal si eponim al romanului
'.on( de Fiviu %ebreanu.#esi taran, care s$ar inscrie mai bine in
traditionalism, .on este, insa, un persona! modern prin complexitatea
trairilor, prin "orta con"lictului interior care se mai"esta patimas si prin
analia psi*ologica de introspectie a caracterului. .n complexitatea sa, este
inestrat cu insusiri contradictorii: viclenie si naivitate, gingasie si
brutalitate, insistenta si cinism. .nitial, ilustrat ca un individ cu o serie de
calitati, acesta se deumanieaa treptat, in goana sa dupa avere. .on
constituie un persona! realist, tipic pentru o categorie sociala, cea a taranului
sarac care doreste pamant mai mult decat orice.
Prin destinul sau tragic, .on depaseste caracterul repreentativ si se
individualeaa. 2xponent al taranimii prin dragostea pentru pamant, .on
constituie, asadar, o individualitate, prin modul in care obtine pamantul mult
ravnit. +elelalte persona!e, atat principale, cat si secundare au rolul de a ii
evidentia trasaturile. .ntregul roman este organiat in 2 parti, coordonate
evolutiei interioare a persona!ului principal: ,,1lasul pamantului( si ,,1lasul
iubirii(. +ele doua "emei din viata lui .on, conturate antitetic si
complementar, 4na si Alorica repreinta cele doua obsesii, simboliand
averea si iubirea.
8aratorul preinta intial, in mod direct, biogra"ia persona!ului, iar pe
parcursul romanului, elementele de portret moral. .n incipit, autorul ii
evidentiaa valentele demne de luat in seama. #esi sarac, este ,,iute si
*arnic, iubeste munca ,,,munca ii era draga,oricat ar "i "ost de aspra- si
pamantul ,,,pamantul ii era drag ca oc*ii din cap-. .stet, silitor, cuminte,
starneste simpatia invatatorului, care il considera capabil sa isi sc*imbe
conditia prin cultura. 5aiatul renunta insa la scoala deoarece pune pamantul
mai presus de orice, "iind un persona! ,,vesnic in"ratit cu pamantul.
+unoscut drept impulsiv si violent, acesta este respectat de catre ceilalti
"lacai ai satului. .nsultat de )asile 5aciu, .on devine manios si doreste sa se
rabune. 9rgolios, posesiunea pamantului ii apare ca o conditie a mentinerii
demnitatii umane. #esi este sustinut initial in disputa cu 5aciu, con"lictul cu
1eorge ii aduce mustrarea preotului. .on *otaraste sa renunte la iubirea
Aloricai si alege estrea 4nei. .nsa, in relatia cu aceasta, .on dovedeste
viclenie: mai intai o seduce, iar apoi se instraineaa de aceasta, casatoria
"iind stabilita cu 5aciu. 2ste naiv si nu solicita o "oaie de estre dupa nunta.
6lterior, )asile ii o"era preotului 5elciug tot pamantul cuvenit lui .on.
5rutalitatea aratata in relatia cu 4na este inlocuita de indi"erenta, nealungata
nici macar de sinuciderea "etei sau de moartea propriului copil.
.nstinctul de posesie asupra pamantului este satis"acut, iar lacomia va
raspunde altor nevoi interioare: patima pentru Alorica, devenita nevasta lui
1eorge. .on are revelatia "ericirii autentice: iubirea, pe care o doreste acum
mai mult decat orice. 4cesta este viclean, iar prietenia sa cu 1eorge nu este
decat un pretext pentru a se apropia de Alorica. 4vertismentul /avistei aduce
denodamantul tragic: 1eorge il gaseste pe .on in curtea sa si il ucide cu
sapa. 4sadar, .on devine o victima a lacomiei si a propriului orgoliu.
+aracteriarea directa realiata de alte persona!e se subordoneaa te*nicii
pluralitatii perspectivelor, iar autocaracteriarea releva "ramantarile
su"letesti. +aracteriarea indirecta se realieaa, in preponderenta, prin
"aptele persona!ului. Fimba!ul apartine registrului popular, adaptat situatiei
corespunatoare. %elatia "undamentala, care se stabileste intre persona! si
pamant, capata o "orta simbolica asupra lui .on.
.on ramane un persona! memorabil din literatura romana, in ipostaa
omului teluric, dar supus destinului tragic, "iind rapus de "orte superioare
dorintei sale. Aiind un persona! urmarit in evolutie, calitatile initiale
alimenteaa paradoxal deumaniarea sa. #aca ,,romanul realist este istoria
unui esec, destinul lui .on re"lecta esecul in planul valorilor umane.
Iona
'.ona(, subintitulata de Marin /orescu si 'tragedie in patru tablouri(, a "ost
publicata in 196> in revista 'Fucea"arul( si "ace parte, alaturi de 'Paracliserul( si
'Matca(, dintr$o trilogie dramatica, intitulata sugestiv, '/etea muntelui de sare(.
/orescu depaseste orice tentative de inseriere in tipare prestabilite si reuseste sa
con"ere constructiei sale dramatice din .ona particularitati de viiune si compoitie
inovatoare, speci"ice teatrului modern.
&ema piesei este singuratatea, "ramantarea omului in e"ortul de a"lare a sinelui,
eitarea in a$si asuma constient drumul in viata. Problematica se diversi"ica prin
revolta omului in "ata destinului, raportul dintre libertate si necesitate sau prin
comunicarea sociala, ca sursa a singuratatii.
&itlul trimite la mitul biblic al lui .ona, proorocul revoltat, care se intoarce la calea
cea dreapta dupa cele trei ile de pocainta si recluiune in burta unui c*it. .nterpretand
si valori"icand miturile, teatrul modern ii asociaa persona!ului un destin asemanator.
/ubintitulata ,,&ragedie in patru tablouri, piesa depaseste clasi"icarile clasice, "iind o
parabola dramatica alcatuita sub "orma unui monolog, care cultiva alegoria si
meta"ora. .n alcatuirea piesei, /orescu opteaa pentru existenta unui singur persona!,
disparitia con"lictului si a intrigii numarandu$se printre consecintele inerente.
Piesa este alcatuita dintr$o succesiune de patru tablouri. Aiecare dintre acestea
preinta alt context al persona!ului. .ndicatiile scenice au rolul de a clari"ica
semni"icatiile simbolice, dar si de a o"eri un spri!in in intelegerea problematicii
textului. Piesa constituie o parabola a cautarii spirituale a individului ast"el ca
evenimentele puse in scena nu trebuie interpretate in plan real.
.n tabloul intai, ,,scena e impartita in doua. Dumatate repreinta o gura imensa de
peste. .ona sta in gura pestelui, nepasator. 2 intors cu spatele spre intunecimea din
"undul gurii pestelui urias(. ,,Micul acvariu a"lat langa .ona este o repreentare dar si
un avertisment asupra inconstientei umane in "ata pericolului. Fumea pestilor nu este
acvariul, in "ond o inc*isoare, dar ei ,,dau veseli din coada, parand a se "i adaptat.
1estul sau disperat din "inalul primului tablou, atunci cand incearca sa opreasca "alcile
,,care se inclesteaa scartaind groanic, vine tariu, iar strigatul de a!utor este o
con"irmare. .ng*itit de pestele urias, el porneste intr$o aventura a cunoasterii si
autocunoasterii.
.n tabloul secundar, odata a!uns prionier in interiorul pestelui, .ona urmareste a se
adapta,,,Pot sa merg, uite, pot sa merg incoloB/i pot sa merg si incoaceBPot sa
merg unde vreau. Aac ce vreauB-, vorbeste singur, "iind o "orma de supravietuire, si
devine visator deoarece doreste sa contruiasca o banca de lemn pe care sa se asee
pescarusii.
.n tabloul al treilea, ,,mica moara de vant din burta pestelui si de care .ona se
simte atras ,,ca de un varte!, constituie un avertisment simbolic. 2roul nu
reactioneaa lucid, re"ua sa constientiee situatia in care se a"la, limitandu$se doar la
incercarea de a se adapta impre!urarii.
&abloul al patrulea repreinta ,,o gura de grota, spartura ultimului peste spintecat de
.ona. Fa inceput, scena e pustie. Finiste. +onstientiarea propriei conditie si gasirea
solutiei salvatoare nu vin de la sine, insa. .deea cautarii se contopeste mult mai tariu.
Primele sale actiuni sunt mai degraba rodul unor impulsuri de moment decat actiuni
rationale: prins in capcana, el doar se bate sa scape, reultatul "iind nul. 2ste singur in
pestietatea imensa si reapar cei 2 pescari, lucru ce sugereaa ca lumea umana este
limitata. .ona spinteca burta pestelui care l$a ing*itit si a!unge intr$un altul. .esirea din
limite vec*i inseamna intrarea in altele noi. 1estul va "i repetat insa in adar, intrucat,
vointa de a se salva nu este su"icienta. 2roul constientieaa in "inal ca a ales drumul
gresit si ca totul e invers:.. &rebuie s$o iau in partea cealalta.
1estul de a$si spinteca burta nu trebuie privit ca o sinucidere deoarece actiunile
sunt oglindite in plan simbolic: omul a gasit calea, iar aceasta se a"la in sine. Mitul
labirintului si meta"ora luminii din "inal,,,%abim noi cumva la lumina- sustin
semni"icatia simbolica a piesei.
Prin urmare, piesa soresciana se indreapta spre elemente tipice dramei, dar si spre
teatrul absurdului, preluand din "orma originara a specie doar denodamantul tragic.
#orind probabil sa sugeree deintegrarea lumii lui .ona, cele G tablouri ale ineditei
tragedii nu mai anunta intrarea in scena a unui persona!,cei 2 pescari apar intempestiv
in mi!locul actiunii- si nici sc*imbarea cadrului actiunii. Pe de alta parte, constructia
subiectului nu se baeaa pe o actiune sau pe un con"lict clar conturat, persona!ul "iind
implicat activ numai in nelamurirea unor nedumeriri re"eritoare la sensul existentei,
ast"el, cele G tablouri se organieaa pe baa dedublarii lui .ona.
Mi!loacele de caracteriare sunt speci"ice persona!ului dramatic ,limba!ul,
gesturile, actiunile simbolice, indicatiile autorului-, dar modul de expunere este
exclusiv monologul.
4sadar, .ona aduce o innoire radicala in teatrul romanesc. %enuntarea la concretul
istoric, situarea in atemporal, desc*iderea spre general$uman, rescrierea mitului biblic
cu trimiteri spre actualitate sunt tot atatea trasaturi ale teatrului modern. /ensul ultim
al textului este ideea potrivit careia singura cale de a$ti proiecta viitorul este
constientiarea trecutului.
Iona & CARACTERI%ARE
.ona este persona!ul principal si eponim al dramei, pentru care M./. "oloseste te*nica moderna
a monologului dialogat. .ona se dedubleaa pe tot parcursul piesei, dialogand cu sine insusi pentru
a pune in valoare idei privind existenta si destinul uman, prin exprimarea propriilor re"lectii, opinii
sau conceptii. Aormula literara a monologului dialogat impletita cu in"luenta biblica in conturarea
persona!ului, precum si tematica "iloo"ica atribuie dramei calitatea de text la granite, inscris in
neomodernismul literar.
2roul lui Marin /orescu are la origine cunoscutul persona! biblic .ona.
.ona este un persona! neomodernist, care exprima strigatul tragic al individului insingurat, care
"ace e"orturi disperate de a$si regasi identitatea, neputinta eroului de a inainta pe calea libertatii si
de a$si asuma propriul destin, raportul dintre individ si societate, dintre libertate si necesitatea,
dintre sens si nonsens, ca problema "iloo"ica existentiala. .n cele patru tablouri ale dramei, .ona
apare intr$o tripla ipostaa: pescar, calator si auditoriu.
&abloul . il preinta pe .ona 'in gura pestelui(, stand total nepasator cu spatele la acesta si cu
"ata la imensa intindere de apa, marea, care sugereaa libertatea, aspiratia, iluia sau c*iar o
posibila desc*idere spre un oriont nelimitat al vietii. .ona, este un pescar g*inionist, care, desi isi
doreste sa prinda pestele cel mai mare, prinde numai '"ate(. Pentru a reolva neputinta impusa de
destin, isi ia totdeauna cu el un acvariu ca sa pescuiasca pestii care 'au mai "ost prinsi o data(,
semni"icand "aptul ca omul lipsit de satis"actii se re"ugiaa in micile bucurii cunoscute, pe care le
mai traise si alta data, de aceea .ona traiaste drama unui ratat. #in caua nenorocului, .ona
incearca, strigandu$se, sa se regaseasca, sa se identi"ice pe sine, cugetand asupra relatiei dintre
viata si moarte.
.ona este "ascinat de apa marii Rplina de nade L...M "rumos colorate(, care sugereaa capcanele
sau tentatile vietii, atragatoare, "ermecatoare, dar periculoase pentru om. .ona isi asuma aceasta
existenta, deoarece Rnoi pestii inotam printre ele( ,nade-. Ainalul tabloului il repreinta pe .ona
ing*itit de un peste urias, cu care incearca sa se lupte si striga dupa a!utor, sugerand pornirea
persona!ului intr$o aventura a cunoasterii, intr$o calatorie initiatica de regasire a sinelui.
&abloul .. il gaseste in Rinteriorul Pestelui .(, in intuneric, ca semni"icatie a neputintei de
comunicare, ceea ce il determina pe .ona sa constate deprinat ca 'incepe sa "ie tariu in mine. 6ite,
s$a "acut intuneric in mana dreapta si$n salcamul din "ata casei(. .ona vorbeste mult, logosul "iind
solutia supravietuirii., el avand aici ipostaa de calator, explorator pe drumul cunoasterii.
Monologul dialogat continua cu puternice accente "iloo"ice, exprimand cele mai variate idei
existentiale care pun stapanire pe ganduri eroului SRde ce trebuie sa se culce toti oamenii la
s"arsitul vietii( ori cugetari cu nuanta sententioasa: Rde ce oamenii isi pierd timpul cu lucruri ce nu
le "olosec dupa moarte@(. .ona isi doreste sa se simta liber,("ac ce vreau, vorbesc. /a vedem daca
pot sa si tac. /i$mi tin gura. 8u$mi e "rica(.
.n "inalul tabloului, .ona devine visator si se simte ispitit sa construiasaca Ro barca de lemn in
mu!locul marii( pe care sa se odi*neasca Rpescarurii mai lasi( si vantul.
.n tabloul al ...$lea, .ona se a"la in interiorul Pestelui .., care ing*itise, la randul sau, Pestele . si
in care se a"la o ,,mica moara de vant de care .ona se simte atras ,,ca de un varte!, ca simbol al
adarniciei. 2roul nu reactioneaa lucid, re"ua sa constientiee situatia in care se a"la, limitandu$
se doar la incercarea de a se adapta impre!urarii.
4par doi "iguranti care 'nu scot niciun cuvant(, Pescarul . si Pescarul .., "iecare cu cate o barna
in spate, pe care o cara "ara oprire, suri si muti, simboliand oamenii care$si duc povara data de
destin, dar care nici nu se "ramanta pentru gasirea unei solutii ori a unei motivatii, totul devenind
rutina. .ona vorbeste cu ei, incercand sa inteleaga aceasta conditie umila asumata ca obligatie, dar
nu primeste niciun raspune. 5rusc, .ona capata incredere in sine$ 'o scot eu la capat intr$un "el si
cu asta, nicio gri!a(, apoi scoate cutitul, cu care incepe sa spintece burtile pestilor. Protagonistul
ramane singur cu propria constiinta, gandind si actionand solitar in lumea incon!uratoare. Ainalul
tabloului ilustreaa o in"initate de oc*i care$l privesc, simboliand nenascutii pe care c*itul ii purta
in pantece si care$l inspaimanta pe .ona.
&abloul al .)$lea il preinta pe .ona in gura ultimului peste spintecat, respirand acum alt aer,
nu mai vede marea, doar nisipul. /ingur in pustietatea imensa, dar dornic de comunicare si de a se
"ace auit, .ona isi striga semenii: RKei, oameni buniE(.Meditand asupra relatiei dintre om si
divinitate, .ona nu are nicio speranta de inaltare, dorind doar un s"at de supravietuire.
#rama umana este aceea a vietii apasatoare, su"ocanta, din care nimeni nu poate evada in
libertate: 'Problema e ca nu mai reusesti sa iesi din ceva, o data ce te$ai nascut. #oamne, cati pesti
unul langa altulE(, simboliand idea ca omul are un sir nes"arsit de insatis"actii, de neplaceri, de
necauri care uneori se tin lant. &oti oamenii se supun aceluiasi destin de muritor, toate 'lucrurile
sunt pesti(. .ona incearca sa$si 'preica( trecutul si deodata isi aminteste: '2u sunt .onaE(.
+onstata ca viata de pana acum a gresit drumul, 'totul e invers(, dar nu renunta: 'plec din nou(. Pe
parcursul acestiu monolod dialogat .ona se situeaa in ipostaa unui auditoriu. .n naivitatea lui,
.ona vrea sa isi depaseasca umila conditie, sa isi Rpreica( trecutul si incearca sa$si identi"ice
propria viata, in cele din urma isi amintindu$si: R2u sunt .onaE(. 4ceasta rememorare simbolieaa
momentul de iluminare spirituala implinita ca o consecinta a calatoriei initiatice. +a urmare,
constata ca viata de pana acum a gresit drumul, 'totul e invers(, dar nu renunta: 'plec din nou(. Pe
parcursul acestiu monolod dialogat .ona se situeaa in ipostaa unui auditoriu.
/olutia pe care o gaseste .ona este aceea de spintecare a propriei burti care ar semni"ica
evadarea din propria carcera, din propriul destin, din propria captivitate. #rama se termina cu o
replica ce sugereaa increderea pe care i$o a regasirea sinelui, cunoasterea propriilor capacitate de
actiune, concluionand ca 'e greu sa "ii singur( si simboliand un nou inceput: '%abim noi
cumva la lumina(. 1estul de a$si spinteca burta nu trebuie privit ca o sinucidere deoarece actiunile
sunt oglindite in plan simbolic: omul a gasit calea, iar aceasta se a"la in sine. Mitul labirintului si
meta"ora luminii din "inal,,,%abim noi cumva la lumina- sustin semni"icatia simbolica a piesei.
.n concluie, .ona, pescar pasionat, simbolieaa omul care aspira la libertate, speranta si
iluie, idealuri sugerate de marea care$l "ascineaa. 2l incearca sa$si controlee destinul, sa$l
re"aca. Aiindca nu$si poate indeplini idealul ,prinderea unui peste mare-, este ing*itit de un c*it,
intrand ast"el intr$un spatiu in"init. Meta"ora pestelui este viiunea centala a piesei: in pantelece
c*itului, .ona se descopera pe sine.
Moara cu noroc- Demonstratie
.oan /lavici este un autor moralist, un "in psi*olog, un creator de tipologii. 2l creeaa o opera
baata pe cunoasterea su"letului omenesc, cu un puternic caracter moraliator, in care orice abatere
de la principiile etice "iind grav sanctionata.
4paruta in volumul de debut ,,8ovele din popor( din 1>>1, ,,Moara cu noroc de /lavici este o
nuvela realista, de "actura psi*ologica, caracteriandu$se prin lipsa de idealiare a vietii sociale
rurale, tipicitatea persona!elor, speci"icul limba!ului. 9pera este o nuvela, o specie epica in proa,
cu un singur "ir narativ, urmarind un con"lict interior ,psi*ologic- si unul exterior ,social-.
Persona!ele putine conturate succint, dar viguros, contribuie la pro"ilarea protagonistului. 8uvela
preinta o intriga riguros construita, cu "apte verosimile, accentul "iind pus mai mult pe de"inirea
persona!ului decat pe actiune. 8aratorul omniscient ,*eterodiegetic- si obiectiv, prin naratiunea la
persoana a ...$a, apeleaa la cele mai variate mi!loace artistice de analia psi*ologica: dialogul,
introspectia constiintei si a su"letului, autoanalia si autointrospectia, monologul interior, care scot
in evidenta buciumul din ce in ce mai distructiv al protagonistului.
8uvela apartine realismului clasic prin tema si importanta acordata banului, atitudinea critica
"ata de aspecte din societate, veridicitatea intamplarilor povestite, verosimilitatea intrigii,
obiectivitatea perspectivei narative. 9 alta trasatura esentiala o constituie preenta persona!elor
tipice a"late in situatii conditionate de mediu si de epoca. +aracterul realist reiese si din te*nica
detaliului, dialogul viu, autentic, dar si prin analia psi*ologica.
&ema abordata sustine asadar caracterul realist, dar si pe cel psi*ologic al nuvelei, preentand
e"ectele ne"aste ale lacomiei pentru bani, atunci cand aceasta pune stapanire pe om, controlandu$i
comportamentul si *otarandu$i soarta.
+on"lictul psi*ologic este de natura etica si determina soarta persona!elor in "unctie de abaterile
"iecaruia de la morala "undamentala a su"letului omenesc. +on"lictul social ilustreaa realitatile
comunitatii ardelenesti de la s"arsitul sec al J.J$lea, repreentate de neputinta protagonistului de
a$si sc*imba statutul social din caua a"acerilor ilicite, in care in"luenta decisiva o are "orta
banului.
&itlul nuvelei este mai degraba ironic. &oposul ales, carciuma denumita ,,Moara cu noroc
repreinta, de "apt, g*inionul, deoarece usurinta de a castiga bani ascunde abateri grave precum
nelegiuirea si crima.
4lcatuita din 17 capitole, nuvela are un subiect concentrat, cu o structura narativa complexa si
un ritm epic neomogen, cu modi"icari ale timpului povestirii. .nlantuite temporal si caual, "aptele
sunt verosimile.
%elatiile temporale de"inesc un timp real, actiunea des"asurandu$se pe parcursul unui an, intre
doua repere temporale cu valoare religioasa : de la /"antul 1*eorg*e pana la Paste. Perspectiva
spatiala este repreentata, pe de$o parte, de un spatiu exterior, real, *anul, a"lat la o rascruce de
drumuri, pe de alta parte, de un spatiu interior, psi*ologic, care re"lecta con"lictul interior al
protagonistului.
Preceptul moral rostit de mama$soacra in incipitul nuvelei re"lecta intelepciunea populara,
a"lata in discordanta cu dorinta de imbogatire materiala a ginerelui. +imar *arnic, onest, 1*ita ia
in arenda carciuma de la ,,Moara cu noroc cu scopul de a castiga rapid bani.
2xpoitiunea descrie drumului care conduce catre ,,Moara cu noroc, realiata in maniera
realista, prin te*nica detaliului semni"icativ, redand un peisa!$cadru obiectiv al actiunii.
+ircularitatea nuvelei si simetria incipitului cu "inalul se realieaa prin vorbele batranei care
exprim7 cu autoritatea v:rstei mesa!ul moraliator al nuvelei. /imbolistica initiala se va completa
in "inal, cu sugestia drumului vietii care continua c*iar si dupa tragedia de la ,,Moara cu noroc.
4paritia la carciuma a lui Fica /amadaul, se"ul porcarilor din impre!urimi, care tulbura
ec*ilibrul "amiliei, constituie intriga nuvelei. Fica este individualiat printr$un portret realiat in
mod direct de catre autor, in maniera realista. 2l are un orgoliu de stapan si isi impune propriile
reguli. 4cesta declanseaa in interiorul lui 1*ita un con"lict intre dorinta de a ramane om onest si
tentatia de a se imbogati.
#es"asurarea actiunii se concentreaa in !urul procesului de instrainare a carciumarului in
raport cu "amilia sa. 4cesta devine mo*orat, violent, dovedeste brutalitate in relatia cu cei
apropiati. Prin intermediul monologului interior sunt redate "ramantarile persona!ului.: '4sa m$a
lasat #umneeuE...+e sa.mi "ac daca e in mine ceva mai tare decat vointa mea@ 1*ita devine
treptat complicele lui Fica: cei doi il !e"uiesc pe arendas, ucid o "emeie si un copil. %etinut de
politie, lui 1*ita i se da drumul numai pe ,,c*easie. +arciumarul se aliaa cu !andarmul Pintea,
si pregatesc impreuna o capcana pentru a$l da in vileag pe /amadau.
Punctul culminant al nuvelei coincide cu momentul in care 1*ita a!unge pe ultima treapta a
degradarii morale. 1*ita isi arunca sotia in bratele lui Fica si il anunta pe !andarm are asupra sa
banii "urati. 4na este constienta de lasitatea sotului si i se daruieste rau"acatorului, lucru care il
in"urie pe carciumar. 4cesta isi ucide sotia, iar la randul sau este ucis de catre %aut, din ordinul lui
Fica.
#enodamantul este unul tragic. 6n incendiu provocat de oamenii lui Fica mistuie Moara cu
noroc. Pentru a nu "i prins de catre Pintea, /amadaul se sinucide, ibindu$se cu capul de un copac.
Ainalul nuvelei este moraliator deoarece ,,sanctionarea drastica a protagonistilor e pe masura
"aptelor savarsite(,Pompiliu Marcea-.
.n cadrul nuvelei, accentul este pus pe complexitatea caracterului persona!elor, con"erita de
,,acel amestec de bine si de rau ce se a"la in oamenii adevarati(,1.+alinescu-. /lavici este un
observator impartial al vietii rurale, inestrat cu spririt realist desavarsit.
1*ita este persona!ul principal al nuvelei. #estinul sau ilustreaa consecintele negative ale
dorintei de imbogatire. Persona!ul evolueaa de la tipicitate, sub determinarea sociala, la
individualiare, sub determinare psi*ologica si morala, parcurgand un traseu sinuos al
deumaniarii. Fica ramane egal cu sine, un ,,om rau si prime!dios. .n sc*imb, 4na su"era
trans"ormari interioare, care ii o"era cititorului posibilitatea unei analie psi*ologice "eminine.
5atrana si copiii, persona!e episodice, supravietuiesc datorita caracterului lor pur si inocent.
/tilul nuvelei este unul sobru, concis, speci"ic proei realiste. Modurile de expunere indeplinesc
o serie de "unctii epice. 8aratiunea obiectiva isi realieaa "unctia de repreentare a realitatii prin
absenta marcilor subiectivitatii. #escrierea initiala, are "unctie simbolica si de anticipare. #ialogul
contribuie la caracteriarea indirecta a persona!elor, sustinand veridicitatea "aptelor narate.
Fimba!ul este regional, speci"ic ardelenesc, de tip popular.
4sadar, opera literara ,,Moara cu noroc este o nuvela realista, deoarece oglindeste viata
sociala si de "amilie in satul transilvanean de la s"arsitul sec al J.J$lea, acorda importanta banului,
creeaa persona!e tipice, repreentative pentru lumea ardeleneasca din perioada evocata. 9pera isi
sustine, de asemenea, caracterul realist si prin te*nica detaliului semni"icativ, sobrietatea stilului si
verosimilitatea evenimentelor.
Caracteriare G'ita
.oan /lavici este un autor moralist, un "in psi*olog, un adevarat creator de
tipologii. 2l creeaa o opera baata pe cunoasterea su"letului omenesc, cu un puternic
caracter moraliator, in care orice abatere de la principiile etice este grav sanctionata.
4paruta in volumul de debut ,,8ovele din popor( din 1>>1, ,,Moara cu noroc de
/lavici este o nuvela realista, de "actura psi*ologica, caracteriandu$se prin lipsa de
idealiare a vietii sociale rurale, tipicitatea persona!elor, speci"icul limba!ului.
Aiind o nuvela realist$psi*ologica, in ,,Moara cu noroc con"lictul central este cel
interior, al persona!ului principal, 1*ita. .n caracteriarea si individualiarea
persona!elor se utilieaa te*nici de investigare psi*ologica. 8aratorul obiectiv
consemneaa gesturile si limba!ul persona!elor, preentand relatiile dintre acestea
,caracteriare indirecta-. #e asemenea, realieaa portrete sugestive prin
caracteriarea directa, detaliile "iice relevand trasaturi morale. /unt utiliate in
conturarea portretului persona!elor si mi!loace de investigatie psi*ologica: scenele
dialogate, monologul interior, stilul indirect liber, notatia gesticii, a mimicii si a
tonului vocii.
1*ita este persona!ul cel mai complex conturat din cadrul operei. #estinul sau
ilustreaa e"ectele ne"aste ale lacomiei pentru bani atunci cand aceasta pune stapanire
pe om, controlandu$i comportamentul si *otarandu$i soarta. +omplexitatea si
capacitatea de a.si sc*imba insusirile il trans"orma pe 1*ita intr$un persona! rotund.
4cesta evolueaa de la tipicitate, sub determinare sociala, la individualiare, sub
determinare psi*ologica si morala, parcurgand un traseu sinuos al deumaniarii, cu
numeroase "ramantari su"letesti. 2ita intre cele doua cai simboliate de 4na ,valorile
"amiliei- si de Fica,bogatia, atractia male"ica a banilor-, dovedind lipsa de tarie de
caracter in "ata tentatiilor si s"arseste tragic.
.nitial, cimarul 1*ita este un ins energic, cu gustul riscului si al aventurii, ast"el el
*otaraste luarea in arenda a carciumii de la Moara cu noroc. 2l este capul "amiliei pe
care incearca s.o conduca catre bunastare materiala. 4paritia lui Fica /amadaul
tulbura ec*ilibrul "amiliei, dar si pe 1*ita. +onstient ca repreinta un pericol, nu se
poate sustrage totusi ispitei male"ice generate de lacomie. +u toate acestea, 1*ita isi ia
masuri de precautie impotriva porcarului, cumparand 2 pistoale si anga!and un panic,
pe Marti.
&ovarasia cu /amadaul determina instrainarea lui 1*ita de "amilia sa, mai ales de
sotie. 1esturile, gandurile, "aptele tradeaa con"lictul interior. #evine ,,mo*orat,
violent(, ii plac !ocurile prime!dioase, dovedeste brutalitate in relatia cu apropiatii sai.
Prin intemediul monologului interior sunt redate gandurile si "ramantarile
persona!ului, realiandu$se autocaracteriare:(2iE +e sa$mi "ac@...4sa m$a lasat
#umneeuE...+e sa$mi "ac daca e in mine ceva mai tare decat vointa mea@(. /ub
pretextul ca o vointa superioara ii coordoneaa gandurile si actiunile, 1*ita devine las,
"ricos, subordonat lui Fica, departandu$se tot mai mult de 4na.
1*ita este caracteriat in mod direct de Fica, acesta realiand este un om de
nade!de, insa ii va distruge imaginea ulterior, in oc*ii celorlalti. Fa procesul lui Fica,
1*ita eita, alternand minciuna cu adevarul, a!utandu$l ast"el pe nelegiuitor sa scape.
4re momente de remuscare, cerandu$si iertare "amiliei: ,,.arta$ma, 4noE....arta$ma cel
putin tu, caci eu n$am sa ma iert cat voi trai pe "ata pamantului.(. 4xa vietii morale a
protagonistului este degenerata treptat. .ncepe sa colaboree cu !andarmul Pintea, dar
nu este sincer in totalitate, "apt care ii va aduce s"arsitul.
Punctul culminant coincide cu relevarea principalei trasaturi de caracter a
protagonistului, devaluita de cele mai apropiate persoane ale sale, sotia 4na si
dusmanul Fica, si anume deumaniarea, evidentiata in scena petrecuta de Paste.#in
dorinta de rabunare, o "oloseste pe 4na drept momeala, incredintand$o /amadaului.
#egustata de lasitatea sotului insa, 4na il accepta pe Fica, ceea ce va conduce la
rabunarea lui 1*ita. 9rbit de "urie, acesta isi ucide sotia, "iind ucis la randul sau de
catre %aut, unul dintre oamenii lui Fica. 4sadar, s"arsitul sau si al celor ce il
incon!oara este in mod inevitabil tragic.
.n concluie, deumaniarea lui 1*ita, produsa de obsesia imbogatirii, pune
exemplar in evidenta viiunea lui /lavici despre societatea rurala ardeleneasca de la
s"arsitul sec J.J. #e asemenea, coreland printr.un stil simplu, clar si concis cele mai
adecvate te*nici narative$descrierea realista prin care obtinem e"ectul de verosimilitate
al persona!ului, dar si analia psi*ologica ce ii serveste in redarea metamor"oelor
interioare ale protagonistului$, autorul nuvelei 'Moara cu noroc( construieste un
persona! complex care ramane un prototip neidealiat in universul rural romanesc.
O scrisoare pierduta
%epreentata pe scena pentru prima data in 1>>G, comedia ,,9 scrisoare pierduta de
..F.+aragiale este a treia dintre cele G scrise de acesta, constituind o capodopera a genului dramatic
si repreentand o comedie de moravuri, in care sunt satiriate aspecte ale societatii contemporane
autorului, inspirata "iind din "arsa electorala a anului 1>>3.
+omedia este o specie a genului dramatic, care starneste rasul prin surprinderea unor moravuri,
a unor tipuri umane sau a unor situatii neasteptate, cu un "inal "ericit. Persona!ele comediei sunt
in"erioare, iar con"lictul comic este realiat prin contrastul dintre aparenta si esenta. /unt preente
"ormele comicului si anume: umorul, ironia, comicul de situatie, de carcter, de limba! si de nume.
+a specie a genului dramatic, comedia este destinata repreentarii scenice, idee sustinuta de
didascalii si lista cu numele persona!elor din incipitul piesei.
&extul dramatic este structurat in G acte alcatuite din GG de scene ,9,1G,7,1G-, sub "orma
sc*imbului de replici intre persona!e si se caracterieaa prin complicarea treptata a con"lictelor
care dispar in "inal, marcand ast"el trium"ul prostiei, santa!ului si senilitatii.
&itlul pune in evidenta contrastul comic dintre aparenta si esenta. Fupta pentru puterea politica
se realieaa, de "apt, prin lupta de culise, avand ca instrument al santa!ului ,,o scrisoare pierduta,
repreentand pretextul dramatic al comediei. 4rticolul ne*otarat indica atat banalitatea situatiei,
cat si caracterul ei repetabil.
+on"lictul dramatic principal consta in con"runtarea pentru puterea politica a doua tabere:
repreentantii partidului de la putere ,Aar"uridi, 5ranovenescu, pre"ectul /te"an &ipatescu,
Pa*aria &ra*anac*e, Poe, sotia acestuia- si gruparea independenta constituita in !urul lui 8ae
+atavencu. +on"lictul secundar este repreentat de grupul Aar"uridi$5ranovenescu, acestia
temandu.se de tradarea pre"ectului. &ensiunea dramatica este sustinuta prin seria de evenimente
care conduc gradat catre reolvarea con"lictului. 9 serie de procedee compoitionale mentin
aceasta tensiune, "iind introdusa te*nica ampli"icarii treptate a con"lictului.
4ctiunea se contureaa din replicile persona!elor si "iind destinata punerii in scena, creatia
dramatica impune anumite limite spatiale si temporale:,,in capitala unui !udet de munte( la
s"arsitul secolului al J.J$lea, in perioada campaniei electorale.
/cena initiala din actul intai preinta venirea lui &ra*anac*e cu vestea detinerii scrisorii de
amor dintre &ipatescu si Poe de catre adversarul lor politic, +atavencu, "apt ce ar putea
compromite castigarea alegerilor. 4ceasta declanseaa con"lictul principal si constituie intriga
comediei. 4ctul .. preinta in incipit o alta numaratoare a voturilor, dar des"asurata cu o i inaintea
alegerilor. 4st"el, se declanseaa con"lictul secundar, cel al grupului Aar"uridi$5ranovenescu.
#aca &ipatescu ii ceruse lui Pristanda arestarea lui +atavencu, Poe ordona eliberarea acestuia si il
determina pe pre"ect sa sustina candidatura avocatului din opoitie. #epesa primita de la centru
solicita insa alegerea altui candidat. .n actul al treilea ,punctual culminant-, actiunea se des"asoara
in sala mare a primariei, unde &ra*anac*e gaseste o polita "alsi"icata de +atavencu si anunta in
sedinta numele candidatului sustinut de comitet: #andanac*e. .ncercarea lui +atavencu de a vorbi
in public despre scrisoarea compromitatoare esueaa si in incaierare, acesta pierde palaria cu
scrisoarea. +etateanul turmentat, avand rolul de a mentiune tensiunea, gaseste pentru a doua oara
scrisoarea si o duce, de aceasta data, destinatarei.
4ctul .) aduce reolvarea con"lictului initial, pentru ca scrisoarea a!unge la Poe, iar +atavencu
se supune conditiilor impuse de aceasta. Propulsarea directa a lui #andanac*e, cauata de o
poveste asemanatoare ,santa! tot cu o scrisoare de amor-, aduce "inalul piesei, inc*eiate prin
"estivitatea condusa de +atavencu, in cadrul careia are loc impacarea generala.
4sadar, scrisoarea agita o lume intreaga de persona!e si toti a!ung de unde au plecat, exceptie
"ace #andanac*e. 4st"el, scrisoarea devine un persona!, un obiect animat, un simbol. /crisoarea
prima are o traiectorie circulara ,Poe &ra*anac*e S +etateanul turmentat S 8ae +atavencu $
+etateanul turmentat $ Poe &ra*anac*e-, iar a doua scrisoare ,gasita de #andanac*e- are o
traiectorie in sens unic, de aceea isi atinge tinta.
+omicul de caracter contureaa persona!e ridicole prin trasaturi negative, starnind rasul cu scop
moraliator.
+omicul de nume: +aragiale are un ra"inament aparte in alegerea numelor, sugerand prin ele
caracterul persona!elor, nu numai o trasatura dominant.
+omicul de limba! se re"era la modul de vorbire al persona!elor, ele "iind ridiculiate si
caracteriate prin modul cum vorbesc.
+omicul de situatie reiese din cele mai surprinatoare ipostae in care sunt angrenate
persona!ele, situatii provocate de incurcaturi, con"uii si impre!urari absurde,ex:triung*iul amoros,
numararea steagurilor-.
+omediile lui +aragiale sunt unice in literatura romana prin arta desavarsita a dialogului si a
constructiei scenice, prin maiestria autorului de a crea caractere, dar, nu in ultimul rand, prin
pro"unda observare a realitatii sociale si politice din epoca.
CARACTERI%AREA %oe Tra'anac'e
. F +aragiale, cel mai mare dramaturg rom:n, a creat adevTrate
capodopere ale genului, surprin:nd aspecte ale realitTtii din societatea
noastrT la s":rsitul sec al J.J$lea. +ea mai cunoscutT comedie a sa este R9
scrisoare pierdutT(, o comedie de moravuri ;n care este preentatT si criticatT
viata publicT si de "amilie a unor politicieni. 4ctiunea se des"TsoarT ;n
capitala unui !udet de munte, pe "ondul agitat al unei campanii electorale.
+aragiale a creat persona!e vii, repreentative pentru societatea timpului
sTu. 2le sunt tipuri umane care au o trTsTturT dominantT, cTreia i se adaugT
si altele, persona!ele "iind surprinse ;n complexitatea lor.
Poe &ra*anac*e, persona! principal al comediei, este sotia lui Pa*aria si
amanta lui /te"an &ipatescu, si singurul persona! "eminin al operei lui
+aragiale care repreinta doamna distinsa din inalta societate burg*ea. Poe
este implicatT ;n mod direct c*iar din intriga actiunii, "Tc:ndu$se vinovatT de
pierderea scrisorii de amor pe care i$o trimite &ipTtescu, pre"ectul !udetului.
+aracteriarea Poei se "ace in mod speci"ic genului dramatic, atat in mod
indirect, prin vorbele, "aptele, gesturile si numele eroinei, precum si direct
de catre celelalte persona!e. Pe langa dialog si monolog, o modalitate aparte
o constitue re"eririle lui +aragiale, cuprinse in didascalii ori indicatii scenice,
prin care dramaturgul isi 'misca( persona!ele, dandu.le viata. 4st"el ca,
didascaliile sunt un mi!loc de caracteriare directa.
Poe este un persona! caricatural, principalele trasaturi reiesind din
mani"estarea diversi"icata a comicului, care de"ineste contradictia dintre
esenta si aparenta. Poe vrea sa para o doamna distinsa, o sotie "idela si o
"amilista autentica, insa esenta caracterului sau este minciuna, adulterul si
per"idia. #ualitatea persona!ului vine din existenta lui pe 2 planuri: cel real$
preentand o "emeie capabila de adulter, si cel con"ectionat pentru lumea
provinciei, in care se misca o Poe onorabila, langa 'onorabilul si venerabilul
nenea &ra*anac*e(.
+aragiale are un ra"inament aparte in alegerea numelor, sugerand prin ele
caracterul persona!elor, nu numai o trasatura dominanta. 8umele acestui
persona! nu starneste rasul, insa inseamna eita, "iind "emeia care conduce
barbatii, asemenea eilor care conduceau oamenii.
+omicul de caracter relie"eaa insusirile ce reies, in mod indirect din
atitudinea, "aptele si vorbele doamnei &ra*anac*e, iar in mod direct din
didascalii sau din opiniile celorlalte persona!e. 4sadar, Poe intruc*ipeaa
tipul coc*etei imorale, avand asupra barbatiilor o seductie aparte. )oluntara,
interesata de pastrarea aparentelor, este capabila de orice compromis pentru
a$si salva reputatia. Marc*eaa in comedie triung*iul con!ugal, prin care
+aragiale satirieaa de"ectele morale ale societatii burg*ee.
+omicul de situatie de"ineste structura imorala a eroinei. #oamna
&ra*anac*e avea, de > ani, o relatie amoroasa cu pre"ectul /te"an &ipatescu,
prietenul cel mai bun al sotului, si este, in piesa, pretextul dramatic din caua
caruia se declanseaa toata agitatia deoarece pierde, din neatentie, scrisoarea
de amor primita de la amant. #ocumentul devine instrumentul santa!ului
politic a"lat in mana lui +atavencu, adversarul al sotului si al amantului ei
din campania electorala. +atavencu o ameninta ca publica scrisoarea in
iarul '%acnetul +arpatilor(, daca nu capata in sc*imb postul de deputat. +a
urmare, Poe se dovedeste o luptatoare *otarata si "oloseste tot arsenalul de
arme "eminine ca sa$si salvee onoarea,pl:nge, lesinT, amenintT si trece de
la o stare la alta cu deinvolturT, ca o actritT-. Pentru a$l convinge pe
&ipatescu sa accepte candidatura lui +atavencu, ea recurge la rugaminti si
lamentatii, dupa care trece la amenintarea cu sinuciderea. +u o energie
impresionanta, la o "emeie care parea sensibila si nea!utorata, ea se
dovedeste a "i o combatanta apriga si ameninta: '4m sa lupt cu tine, om
ingrat si "ara inima(.#upa ce recapata scrisoarea, il iarta pe +atavencu si ii
impune sa conduca "estivitatea de inc*eiere a alegerilor. +etateanul
&urmentat inc*ina si el:(.n cinstea coanii Doitic*ii ca e dama buna( .
#esi in epoca, "emeile nu aveau drept de vot, penduland intre sot si amant
cu inteligenta si abilitate, Poe conduce din umbra manevrele politice, toti
"iind constienti de puterea si in"luenta ei.
(o)estea lui *arap-Al+
9pera ,,Povestea lui Karap$4lb, publicata in revista ,,+onvorbiri literare( din 1>77, se incadreaa in
genul epic, iar ca specie literara este un un basm cult, deoarece are un autor identi"icat, pe .on +reanga.
.mpletirea elementelor reale cu cele "abuloase creaa "anstasticul, insa autorul imbina supranaturalul cu
evocarea realista a satului moldovenesc, de unde reiese originlitatea acestei creatii.
+a orice basm, 'Povestea lui Karap$4lb( este o specie literara a genului epic, in proa, in care se
nareaa intamplari "antastice, puse pe seama unor persona!e inestrate cu puteri supranaturale, ce
repreinta binele si raul, in "inal raul "iind invins.
2ste o naratiune *eterodiegetica, in care, intr$un mod original se desc*ide o relatie directa intre narator
si naratar, identi"icata in pauele descriptive din cadrul scenariului narativ. /tilul este elaborat, impletind
naratiunea cu dialogul si cu descrierea. 8aratiunea este la persoana a treia, realiata de un narator
omniscient, dar nu si obiectiv, intervenind adesea prin comentarii, propunand ast"el o relatie de
complicitate cu cititorul. 8aratiunea este dramatiata prin existenta dialogului, avand ritm rapid. #ialogul
are o dubla "unctie: sustine evolutia actiunii, dar are rol si in caracteriarea persona!elor.
.n basm sunt preente "ormulele initiale si "inale, intr.o "orma inedita,'4mu cica era odata( si ,,/i a
tinut veselia ani intregi, si acum mai tine incaB(-, precum si a celor mediane ,'si merg ei oi, si merg
doua, si merg G9- care realieaa trecerea de la o secventa la alta.
&ema basmului o constituie, pe langa lupta dintre bine si rau, idee intalnita in toate basmele, si drumul
initierii unui tanar de la stadiul de novice , pana la acela de om total, de la conditia de sluga la cea de
imparat. Motivele narative speci"ice sunt: superioritatea meinului, calatoria, supunerea prin viclesug,
muncile, demascarea rau"acatorilor, pedeapsa, casatoria.
/emni"icatia titlului se raporteaa la numele persona!ului principal, care este si un persona! eponim.
4cest nume, care uneste cele doua contrarii, alb$negru, creeaa un oximoron. Primul termen, 'Karap(
inseamna sluga si caracterieaa "ata cunoscuta, viibila a persona!ului, care, dupa !uramantul din "antana
devine sluga /panuluiI acest moment coincide si cu o moarte simbolica a eroului. 4l doilea termen, '4lb(
desemneaa "ata ascunsa si ar putea indica nemurirea. +on"irma acesta perspectiva si "inaliarea probei a
doua din drumul initierii lui, uciderea cerbului solomonit care are o piatra in "runte 'de straluceste ca un
soare(. 4cesta piatra aminteste de perla "rontala din simbolismul *indus, care le con"era purtatorilor
privilegiul eternitatii. 6cigand cerbul, Karap$4lb ii va lua eternitatea. #e asemenea, cele doua culori pot
semni"ica binele si raul, albul$ trasaturile positive ale eroului si negrul$ trasaturile negative.
4st"el, +reanga creeaa un persona! atipic pentru lumea basmului, un persona! umaniat care nu
intruc*ipeaa imaginea lui Aat$ Arumos. #emitiand, asadar, mitul lui Aat$Arumos, Karap$4lb coboara in
randul oamenilor obisnuiti, pentru a se ridica in "inalul basmului, odata cu inc*eierea probelor si a
desavarsirii sale, la rangul de om total.
+aracterul de bildungsroman al basmului presupune parcurgerea unui traseu al implinirii spirituale si
al modi"icarii statului social al eroului. %eperele spatio$temporale sunt nedeterminate, iar in cadrul operei,
sunt preente, de asemenea, numerele si obiectele magice: ci"ra simbolica 3, palosul, blana de urs etc.
5asmul are la baa un tipar narativ cu un grad mare de stabilitate, alcatuit din G etapeOmomente.
/ituatia initiala de ec*ilibruO 2xpoitiunea preinta viata linistita a +raiului si a celor trei "ii ai sai.
4ceasta liniste este pierduta in momentul in care +raiul primeste o scrisoare de la "ratele sau, .mparatul
)erde, prin care ii cere a!utorul, adica sa.i trimita pe unul dintre "iii sai pentru a$i urma la tron,actiunea
prin care se tulbura ec*ilibrul initial-. +a sa$i puna la incercare , pentru a vedea care dintre "eciorii sai este
capabil sa treaca peste numeroasele obstacole din drumul ce urma sa$l "aca, craiul se imbraca in piele de
urs si se ascunde sub un pod. +ei doi "ii mai mari se sperie de "alsul urs si se intorc rusinati la curtea
craiului. Meinul reuseste sa treaca proba cu ursul cu a!utorul unei batrane pe care o miluieste cu un ban si
care$l s"atuieste sa$i ceara tatalui sau 'calul, armele si *ainele cu care a "ost mire(. Aeciorul craiului
primeste binecuvantarea tatalui sau si pielea de urs, impreuna cu s"atul de a se "eri 'de omul ros si
omul span(.
4ctiunea de remediereO.ntalnind in drumul sau /panul, de care tatal sau ii ceruse sa se "ereasca,
"iul de crai il re"ua de doua ori, dar a treia oara, tocmai cand se ratacise in codrii intunecosi,
decide sa$l ia cu el. 4!unsi la o "antana, /panul il ademeneste pe "iul craiului sa coboare in "antana
sa se racoreasca, unde il tine inc*is pana cand !ura pe palos ca va "i sluga lui, ca va pastra taina si
numele de Karap$4lb, pierandu$si ast"el identitatea. Fupta pentru a.si redobandi poitia initiala
repreinta intriga basmului.
#es"asurarea actiunii incepe odata cu a!ungerea celor doi la palatul .mparatului )erde, unde
/panul se da drept nepotul sau. 4ici, Karap$4lp este supus de /pan la trei probe initiatice, acesta
putand "i considerat un maestru spiritual, un mistagog, deoarece coordoneaa drumul eroului de
per"ectionare si puri"icare, care presupune o trecere de la starea de pro"an la cea de initiat, de la
stadiul de sluga, la stadiul de .mparat. +ele trei probe sunt: aducerea salatei din gradina ursului,
proba in care "iul de crai dobandeste atributele Fuptatorului si statutul de %aboinicI uciderea
cerbului 'solomonit( si aducerea pietrelor pretioase cu care era impodobit, care ii o"era
'craisorului( 8emurirea, devenind un 2rou +iviliatorI si petirea "etei .mparatului %osu, proba in
care protagonistul primeste atributul de +onducator desavarsit. Pe parcursul celei de$a treia probe,
Karap$4lb primeste a!utorul unor "iinte "antastice, aparent neinsemnate, precum albinele si
"urnicile. 2l accepta insotirea a 5 aparitii biare ,1erila, Alamanila, /etila, 9c*ila si Pasari$Fati$
Fungila- care$l vor a!uta sa treaca peste probele .mparatului %osu. 2le pot repreenta principiul
'lumii pe dos(, deoarece, in ciuda in"atisarii *idoase, trasatura dominanta comuna este bunatatea,
compasiunea "ata de eroul a"lat pe drumul intru devenire.
Punctul culminant este marcat de intoarcerea lui Karap$4lb la palatul .mparatului )erde. Aata
il demasca pe /pan, iar acesta il ucide pe "iul de crai, taindu$i capul, insa este readus la viata prin
intermediul apei moarte si apei vii. .n "elul acesta, !uramantul este ridicat, semn ca initierea a "ost
inc*eiata. 4st"el, neo"itul incepe o noua viata ca initiat, primind puterea, cunoasterea si nemurirea,
depasindu$si ast"el starea de pro"an si revenind la adevarata sa esenta.
%estabilirea ec*ilibrului initialO #enodamantul consta in trium"ul valorilor poitive asupra
celor negative, victoria adevarului asupra imposturii$demascarea /panului. Ainalul este "ericit si
desc*is, ilustrat de o "ormula tipica, deoarece veselia a tinut 'ani intregi si acum mai tine inca( .
%egistrele stilistice populare, orale si regionale con"era originalitate limba!ului. 9ralitatea
stilului se realieaa prin di"erite mi!loace: expresii narative, exprimarea a"ectiva in propoitii
interogative si exclamative, dativul etic, "olosirea diminutivelor, versuri si "rae rimate si ritmate.
+a orice basm, 'Povestea lui Karap$4lb( ilustreaa o alta lume decat cea reala, cu eroi "abulosi
alaturi de persona!e realiste aduse de +reanga din Kumulestiul natal, ceea ce$i con"era acestei
creatii originalitate incon"undabila. 2ste un basm cult avand ca particularitati re"lectarea conceptiei
asupra lumii a scriitorului, umaniarea "antasticului, individualiarea persona!elor, umorul si
speci"icul limba!ului. Protagonistul este un ,,om de soi bun, care traverseaa o serie de probe
initiatice, se maturieaa, basmul putand "i ast"el considerat un bildungsroman.
Caracteriarea lui *arap-Al+
2roul basmului, meinul craiului, Karap$4lb, este un persona! atipic pentru lumea
acestui tip de opera, un persona! umaniat care nu intruc*ipeaa imaginea lui Aat$Arumos
din basmele populare. 4cesta are atat calitati, cat si de"ecte, sugerate, in primul rand, prin
oximoronul din numele sau. Prin trecerea probelor la care il supune /panul, "iul cel mic al
craiului va dobandi calitatile necesare unui imparat. 4st"el, .on +reanga il coboara pe
Karap$4lb in randul oamenilor obisnuiti pentru a$l ridica in "inalul basmului, odata cu
inc*eierea probelor initiatice si a desavarsirii lui, la rangul de om total.
#intre procedeele de caracterire indirecta se utilieaa conturarea portretului prin "apte,
relatii cu alte persona!e, nume, pe cand carateriarea directa reiese din vorbele naratorului
sau a celorlalte persona!e.
.nca din inceputul basmului isi dovedeste bunatatea cu care a "ost inestrat. Milostenia
dovedita /"intei #uminici ii este imediat rasplatita, "iind invatat de catre batrana cum sa.si
induplece tatal sa.i acorde o sansa. 4ceasta il s"atuieste sa solicite ,,calul, armele si *ainele
cu care a "ost mire( tatal sau, sugerand caracterul repetabil al drumului initiatic. +u spri!inul
calului, meinul va trece de ursul de la pod. &recerea podului semni"ica sansa trans"ormarii,
un prim act de cura!, in care isi dovedeste superioritatea in "ata "ratilor sai, care "usesera
sortiti esecului.
6lterior, tanarul a!unge sa se rataceasca in padurea$labirint. .n plus, uita repede povetele
tatalui, luandu$si drept calaua c*iar un span. 8eexperimentat si naiv, antagonistul il
pacaleste si il inc*ide intr$o "antana, cerandu.i, in sc*imbul eliberarii, sa isi sc*imbe numele
in Karap$4lb, devenind sluga lui, pierandu$si ast"el identitatea.
Karap$4lp este supus de catre /pan la trei probe initiatice, acesta putand "i considerat un
maestru spiritual, un mistagog, deoarece coordoneaa drumul eroului de per"ectionare si
puri"icare, care presupune o trecere de la starea de pro"an la cea de initiat, de la stadiul de
sluga, la stadiul de .mparat. +ele trei probe sunt: aducerea salatei din gradina ursului, proba
in care "iul de crai dobandeste atributele Fuptatorului si statutul de %aboinic, uciderea
cerbului 'solomonit( si aducerea pietrelor pretioase cu care era impodobit, care ii o"era
craisorului 8emurirea, devenind un 2rou +iviliator si petirea "etei .mparatului %osu, proba
in care protagonistul primeste atributul de +onducator desavarsit. Mi!loacele prin
intermediul carora eroul trece aceste probe tin de supranatural.
Primele doua probe le trece cu a!utorul /"intei #uminici, dand dovada de cura!, stapanire
de sine, respectarea !uramantului. 4 treia incercare presupune o alta etapa a initierii,
necesitand a!utorul unor "iinte "antastice, aparent neinsemnate, precum albinele si "urnicile.
2l accepta si tovarasia a 5 aparitii biare ,1erila, Alamanila, /etila, 9c*ila si Pasari$Fati$
Fungila- care$l vor a!uta sa treaca peste probele .mparatului %osu. 4ceste persona!e pot
repreenta principiul 'lumii pe dos(, deoarece, in ciuda in"atisarii *idoase, trasatura
dominanta comuna este bunatatea, compasiunea "ata de eroul a"lat pe drumul intru devenire.
Pentru a$i da "ata, .mparatul %osu il supune pe Karap$4lb la o serie de probe, trecute tot
prin intermediul puterilor supranaturale ale a!utoarelor eroului: casa de arama ,proba
"ocului, trecuta cu a!utorul lui 1erila-, ospatul pantagruelic ,cu a!utorul lui /etila si
Alamanila-, alegerea macului de nisip ,cu a!utorul "urnicilor-, stra!a nocturna la odaia "etei
,a!utat de 9c*ila si de Pasari$Fati$Fungila-, precum si recunoasterea "etei ,primind a!utor
din partea craiesei albinelor-. .n trecerea acestor probe, Karap$4lb este umaniat, el se
teme, se plange de soarta si cere a!utorul acelora in care avea incredere.
Aata insesi, 'o "armaoana cumplita(, inestrata cu puteri supranaturale, impune o ultima
proba: calul lui Karap$4lb si turturica ei trebuie sa se intreaca sa aduca trei smicele de mar
dulce, apa vie si apa moarta. Proba este castigata de calul "ermecat, iar "ata il insoteste pe
erou la curtea .mparatului )erde. +redincios !uramantului, acesta nu ii marturiseste "etei
adevarata sa identitate. Aata il demasca insa pe /pan, care ii va taia capul eroului. 4st"el,
!uramantul este delegat, semn ca initierea este desavarsita, decapitarea eroului "iind ultima
treapta a initierii, avand semni"icatia coborarii in .n"ern, a renasterii si a redobandirii
adevaratei sale esente. 4cesta este readus la viata de catre "ata, cu a!utorul obiectelor
magice aduse de cal. 2roul reintra in posesia palosului si isi primeste recompensa: nunta cu
"ata de imparat si intreaga imparatie. /c*imbarea "undamentala a statului social, moral si
psi*ologic, dar si nunta con"irma desavarsirea eroului. #enodamantul consta asadar in
re"acerea ec*ilibrului initial.
/peci"ic basmului cult este modul in care se individualieaa persona!ele. +u exceptia
eroului, care este vaut in evolutia catre desavarsire, celelalte persona!e repreinta tipologii
umane reductibile la o unica trasatura dominanta. Prin portretele "iice ale celor 5 tovarasi
se ironieaa de"ecte de ordin "iic, dar aspectul grotesc ascunde bunatatea su"leteasca.
+aracteriarea directa este "acuta de narator ,("iul craiului, boboc in "elul sauB(,
Rnaiv(-, de /" .#uminica ,Rluminate craisor(, (slab de inger(, (mai "ricos decat o "emeie(,
(gaina plouata(-, de cal ,(nu te stiam asa de "ricos(-, de /pan ,(Pentru vrednicia lui mi l$a
dat tata(-I autocaracteriarea si caracteriarea indirecta: prin nume ,oximoronul Karap$4lb-,
prin limba!, gesturi, "apte ,Rca tovaras, era partas la toate, si la paguba si la castig-.
.nitial, tanarul este timid, rusinos, lipsit de cura!, dar isi accepta conditia de sluga, pentru
ca in "inal sa.si asume rolul de .mparat. .ntregul traseu descris este intr.o stransa legatura cu
con"lictul principal al basmului, anume acela dintre conditia umana a lui Karap$4lb si
destinul sau de vita nobila. Principala trasatura a protagonistului reiese cu usurinta tocmai
din acele scene in care eroul se vede con"runtat cu evenimente care depasesc puterea sa
omeneasca de intelegere.
4sadar, drumul initierii protagonistului in viata, dincolo de toate invaluirile simbolice si
alegorice, ramane un exemplu "ormativ pentru orice tanar obisnuit, indi"erent de epoca. .n
timp ce, in lumea contemporana, "ormarea nu mai este o initiere, ci o descoperire a lumii
"ara nicio logica progresiva, constructia persona!ului eponim din acest basm propune un
model care nu sare etapele de evolutie a unui tanar in viata.
Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi
Prin cele doua romane ale sale,'6ltima noapte de dragoste, intaia noapte de raboi(, aparut in
193? si ,,Patul lui Procust(, +amil Petrescu a innoit romanul romanesc interbelic prin sincroniare
cu literatura universala.
%oman modern de analia psi*ologica prin tema, con"lict ,interior- si protagonist, opera literara
a lui Petrescu este apreciata de critica vremii drept o ,,monogra"ie a indoielii(. &extul poate "i
considerat si un roman de tip subiectiv, deoarece are drept caracteristici urm: unicitatea
perspectivei narative, timpul preent si subiectiv, "luxul constiintei, memoria a"ectiva, naratiunea
la persoana intai, autenticitatea de"inita ca identi"icarea actului de creatie cu realitatea vietii.
%omanul este compus din 2 carti, cu 6, respective 7 capitole, ce alcatuiesc un !urnal scris la
persoana intai, sub "orma unei con"esiuni a persona!ului principal, /te"an 1*eorg*idiu. 8aratiunea
la persoana intai, cu "ocaliare exclusiv interna, presupune existenta unui narator implicat. /ituarea
eului narativ in centrul naratiunii con"era autenticitate, iar persona!ele sunt preentate ca
evenimente interioare.
%omanul structurat in 2 parti, cu tituri semni"icative, surprinde cele 2 drame existentiale ale
eroului: prima parte preinta aspiratia spre o iubire absoluta, iar a doua parte ilustreaa imaginea
unui raboi tragic si absurd. Prima parte este "ictiune, deoarece autorul nu traise o drama de iubire,
insa a doua parte este o experienta traita, scriitorul "iind o"iter al armatei in timpul primului raboi
mondial.
&ema romanului preinta drama intelectualului lucid, insetat de absolutul in iubire, de care se
salveaa prin constientiarea unei drame mai pro"unde, cea a omenirii, care traieste un raboi
tragic si absurd.
&itlul se re"era la aceste 2 experiente ale eroului. +uvantul 'noapte(, repetat, simbolieaa
incertitudinea, nesiguranta lui /te"an privind "idelitatea sotiei, respectiv absurdul, necunoscutul,
tragismul raboiului. +ele 2 nopti preinta 2 etape de evolutie ale persona!ului, dar care nu sunt
singurele, pt ca el este dispus su"leteste de a trai si alte experiente, repreentate sugestiv prin
cuvintele 'ultima( si 'intaia(. +on"lictul este intre ideal si realitate,"iind un con"lict psi*ologic ce
se des"asoara in constiinta eroului, raportandu.se la cele 2 experiente:dragostea si raboiul.
%omanul debuteaa printr$un arti"iciu compoitional: actiunea primului capitol, la Piatra
+raiului in munte, este posterioara intamplarilor relatate in restul cartii .. +apitolul evidentiaa
cele doua planuri temporale din discursul narativ: timpul povestirii ,preent- si timpul narat
,trecutul povestii de iubire-.
.n primavara anului 1916, /te"an asista la o discutie intre o"iteri, despre dragoste si "idelitate.
#ialogul declanseaa memoria a"ectiva a persona!ului, punandu$. in lumina amintirii legate de
casnicia sa cu 2la. 4sadar, un eveniment exterior declanseaa rememorarea unor intamplari traite
intr$un timp pierdutI evenimentele din trecut "iind ordonate cronologic si analiate lucid.
,,2ram insurat de doi ani si !umatate cu o colega de la 6niversitate si banuiam ca ma insala(
constituie "raa prin intermediul careia incepe capitolul al doilea. 4ceasta concentreaa intriga, dar
si retrospectia iubirii dintre /te"an si 2la. &anarul, pe atunci student la "iloo"ie, se casatoreste cu
"rumoasa 2la, studenta la litere. #upa casatorie, este ilustrata viata celor doi indragostiti, modesti
dpdv material, dar "ericiti pe plan spiritual. 2c*ilibrul este tulburat de mostenirea primita de /te"an
la moartea avarului sau unc*i, &ac*e. 2la este atrasa de bani si viata mondena, tinand la un statut
superior. +uplul evolueaa catre o inevitabila cria matrimoniala, al carei punct culminant il
constituie excursia de la 9dobesti, in cadrul careia, 2la ii acorda o atentie deosebita unui anume
domn 1., care va deveni ulterior, potrivit convigerilor persona!ului$narator, amantul sau. /te"an si
2la se despart pentru scurt timp, dupa care se impaca, iar /te"an pleaca pe "ront.
Arontul semni"ica *aos, mierie, masuri absurde, deordine generala. 9rdinele superiorilor sunt
contradictorii, iar artileria romana isi "ixeaa tunurile asupra propriilor batalioane. 9peratiunile
incep cu atacarea postului vamal mag*iar. 4st"el, /te"an impreuna cu unitatea cuceresc 5ranul,
apoi &o*anul )ec*i, comuna )ulcan, pentru a se opri de partea cealalta a 9ltului. 2xperientele
dramatice modi"ica atitudinea persona!ului$narator "ata de celelalte aspecte existentiale.
+apitolul ,,8e$a acoperit pamantul lui #umneeu( ilustreaa raboiul si tragismul con"runtarii cu
moartea. )iata combatantilor tine de *aard, eroismul "iind inlocuit de spaima in "ata mortii.
.ndividul se pierde, simtindu$se anulat in iuresul colectiv. +a urmare, drama colectiva a raboiului
pune in umbra drama individuala a iubirii.
%anit si spitaliat, /te"an se intoarce in 5ucuresti, dar se simte detasat de tot ceea ce
simbolieaa 2la. 2xtenuat in plan spiritual, acesta o priveste cu indi"erenta si decide sa o
paraseasca: ,,.$am scris ca ii las absolut tot ce e in casaLBM.4dica tot trecutul(. Ainalul romanului
repreinta s"arsitul dramei personale, a iubirii.
/te"an 1*eorg*idiu, persona!ul$narator repreinta tipul intelectualului lucid, inadaptatul
superior, care traieste drama indragostitului de absolut. 2la este persona!ul misterios deoarece
atitudinea ei este mediata de viiunea persona!ului$narator. 4st"el, cititorul nu se poate pronunta
asupra "idelitatii ori naturii ei superi"iciale.
Prin introspectie si monolog interior, te*nici ale analiei psi*ologice, /te"an 1. percepe cu
luciditate aspectele planului interior ,sentimente, re"lectii-, respectiv exterior ,"apte, relatii, tipuri
umane-. #aca trairile persona!ului sunt exclusiv subiective,nici timpul naratiunii nu mai urmeaa
cronologia lumii reale. 4ceasta strategie de gestionare a timpului, are ca scop obtinerea e"ectului
de autenticitate.
%elatarea este inlocuita in aceasta proa moderna cu analia si interpretarea, de unde reulta
impresia de epic evenimential sarac in "avoarea analiei. /tilul anticalo"il, pentru care opteaa
autorul, sustine autenticitatea limba!ului, deoarece scriitorul nu re"ua corectitudinea acestuia, ci
e"ectul de arti"icialitate.
4sadar, opera,,6ltima noapteB( este un roman modern subiectiv si psi*ologic prin unicitatea
perspectivei narative, utiliarea timpului preent$subiectiv, memoria a"ectiva, naratiunea la
persoana intai, dar mai ales prin autenticitatea trairiilor.
.n concluie, din dorinta de a da autenticitate naratiunii, +. Petrescu combina un "ragment
autobiogra"ic cu o poveste "ictiva si atribuie perspectiva narativa unui persona! imposibil de
incadrat intr.o tipologie. Mai mult, prin "olosirea analiei psi*ologice ca te*nica predilecta si prin
ordonarea ma!oritatii evenimentelor in "unctie de un timp interior, autorul construieste primul
roman psi*ologic romanesc, pe deplin sincroniat cu tendintele literare occidentale.
Caracterizare lui Stefan Georgidiu
.n linii generale, cea mai importanta di"erenta intre omul traditional si cel modern poate
"i redusa la modul in care cei 2 se raporteaa la o autoritate transcendenta. Primul crede in #
si isi interpreteaa intreaga existenta in "unctie de destin, pe cand celalalt, pare sa nu poata
recunoaste vreo instanta superioara. Pentru el '# a murit(, con"orm lui 8ietc*e, ast"el el
incearca sa gaseasca 4bsolutul in tot soiul de idealisme:dragoste, politica, eruditie, etc.
2xpresia literara a acestei sc*imbari de mentalitate consta in inventarea unui pers$narator si
a viiunii narrative 'impreuna cu(, ce poarta numele de proa subiectiv$psi*ologica.
4st"el ca particularitatile de constructie a persona!ului in acest tip de roman sunt:
inlocuirea portretului "iic detaliat si a corespondentelor dintre latura "iica si cea morala cu
detalii "iice semni"icative in trairile persona!uluiI deplasarea interesului spre con"lictul si
portretul interior, relevate prin analia si retrospectie.
/te"an, persona!ul$narator al romanuluiB, repreinta tipul intelectualului lucid,
inadaptatul superior, care traieste drama indragostitului de absolut. Pe cand era student la
"iloo"ie, se casatoreste cu o "rumoasa colega de la litere, 2la. 4ceasta este un persona!
misterios deoarece atitudinea ei este mediata de viiunea persona!ului$narator. 4st"el,
cititorul nu se poate pronunta asupra "idelitatii ori naturii ei superi"iciale. #intre modalitatile
de caracteriare a persona!ului, portretul lui /te"an este realiat prin caracteriare indirecta,
care reiese din ganduri, limba!, gesturi, atitudini si relatia cu celelalte persona!e, dar si
procedee artistice speci"ice romanului subiectiv$psi*ologic modern: autoanalia lucida,
introspectia, monologul interior, rememorarea, memoria voluntara, "luxul constiintei.
2volutia lui /te"an 1. este determinata de cele 2 experiente "undamentale de
viata:iubirea si raboiul. +onstituind si temele literare principale ale romanului, aceste 2 cai,
prin care eroul incearca sa atinga absolutul existentei, ordoneaa intreaga actiune a textului.
/tatutul moral si psi*ologic al protagonistului, un intelectual ateu ce se iluioneaa ca
poate *otari si rationalia experientele decisive pentru "ormarea sa ca subiectivitate, este
in"luentat de 2 con"icte:casnicia ratata cu 2la, in urma sc*imbarii statutului social printr.o
mostenire substantiala, si tragediile raboiului. Prin ambele situatii de viata, eroul cauta o
iesire din conditia sa limitata, cu scopul atingerii unui absolut imaginat.
#aca prima carte se axeaa pe ultima noapte de dragoste, cea de.a doua porneste de la
intaia noapte de raboi, capitolul de inceput al romanului repreintand un arti"iciu
compoitional ce da tonul intregii ar*itecturi narative, deci anunta particularitatile de
constructie ale persona!ului$narator.
4cest prim capitol contine o secventa narativa in care mai multi o"iteri discuta polemic
despre un articol de iar dedicat unei crime pasionale comise de un barbat inselat.
4scultandu.i pe camarai, /te"an descopera, prin introspectie si analia psi*ologica, 2
nuante ce par sa.i implice intreaga personalitate. Pe de o parte, el isi con"irma superioritatea
intelectuala, catalogand ideile tovarasilor sai drept 'notiuni primare, grosolane(. Pe de alta
parte, ca un adevarat expert in psi*ologia dragostei, tanarul construieste o intreaga teorie
despre acest sentiment.
Memoria vountara,speci"ica primei parti a romanului, trans"orma, cu a!utorul
monologului interior, experienta din trecut intr.o autocaracteriare a intregului parcurs
alaturi de 2la. Fucid si *iperrational, protagonistul nu numai ca retraieste trecutul sau
amoros, ci il analieaa si interpreteaa. Mai mult, pasionat de "iloo"ie, protagonistul este
caracteriat indirect prin "aptele si vorbele sale,drept un idealist atras de absolut, dar total
inadaptat dpdv social-, cat si direct, prin vorbele celorlalte persona!e,sotia sa ii spune ca toti
vor sa.l insele deoarece e prea bun, iar unc*iul sau, 8ae, il caracterieaa drept lipsit de
spirit practic-.
.n acest mod, intre universal interior utopic al omului, ce vede doar idei, si realitatea
exterioara se intaureaa o ruptura constientiata de protagonist abia in momentul in care 2la
pre"era deliciile vietii mondene in de"avoarea lui. Prin urmare, micile "lirturi ale sotiei cu
dansatorul 1. starnesc in constiinta lui ganduri dramatice.
8u dupa mult timp, /te"an isi recunoaste prabusirea launtrica, des"iintarea ca
personalitate, iar tot demersul sau psi*ologic se va indrepta doar spre uciderea imaginii
"emeii iubite. #rama raboiului submineaa de"initiv conceptia absolutista despre iubire. .n
"inal, extenuat si deiluionat, renunta c*iar la universal sau imaginar, pe care il construise
cu atata minutioitate, ast"el re"uand sa mai analiee, ii lasa 2lei 'absolut tot din casa, de
la obiecte de pret la carti( .
4sadar, eroul traieste un esec sentimental, dar totusi este invingator moral, prin
parcurgerea drumului de la apararea incrancenata a absolutului iubirii, la incercarea
disperata de a.si mentine rational latura umana in raboi, pana la renuntarea indi"erenta la
orice idealuri.
Din ceas, dedus-
Ion !ar+u este, ca "ormatie, matematician, ceea ce determina natura lirismului sauI
din con!ugarea spiritului matematicianului cu poeia ce naste o viiune totalitara
asupra universului. +unoasterea matematica i se pare lui 5arbu singura 'mantuitoare(,
pentru care 'se simte in adevar "acut(, de aceea o va trans"orma in poeie.
/pre deosebire de poetii care l$au precedat si care au investigat mai ales latura
a"ectiva a universului uman, .on 5arbu propune prin poeia sa o imagine generala,
reultata din contemplarea lumii in totalitatea eiI este evidenta natura pro"und
re"lexiva, intelectuala a poeiei sale.
'#in ceas, dedusB( "ace parte din volumul 'Doc secund(, aparut in anul 193?, si
este o autentica arta poetica, in care sunt sintetiate principiile artei creatoare barbiene,
precum si procedeele poetice. #iscursul liric propune o conceptie moderna despre
poeie, dar si un limba! ermetic, inci"rat si o sintea poetica di"icila. 2ste alcatuita din
2 catrene, are versuri lungi, cu masura de 13$1G silabe, iar rima este incrucisata.
Poeia este reultatul unei activitati rationale, cerebrale, asa se explica "olosirea
verbului 'a deduce(, ce "ace parte din s"era semantica a matematicii: '#in ceas, dedus
adancul acestei calme cresteO .ntrata prin oglinda in mantuit aurB(
/tro"a intai plaseaa expresia artistica in atemporal, poetul cautind in real $ U#in
ceasU $ "rumosul $ Uadancul acestei calme cresteU $, care se ras"range in sine insusi ca
intr$o oglinda. 2ul liric restrange spatiul poetic la Uo lume puri"icata pana la a nu mai
oglindi decat "igura spiritului nostruU. 4ctul creatiei capata ast"el valori narcisiste,
poeia "iind un produs al mintii. 4sadar, in viiunea lui .on 5arbu, poeia este un
proces exclusiv intelectual, Uun !oc secund mai purU, ca mani"estare stricta a mintii, in
care se re"lecta realitatea. Meta"ora 'din ceas( poate simbolia temporalul, realul, in
care poeia se a"la in stare latenta, si poate "i integrata in simbolistica 'mitul oglinii(.
4sa cum elementele materiale se pot re"lecta intr$o oglinda sau pe supra"ata apei,
lumea in toalitatea ei, se res"range, dupa propriile legi in constiinta umana. #ar
imaginile poetice nu copiaa exact lumea exterioara, aceasta "iind tras"igurata artistic.
/ubstantivul '+eas( apartine campului semantic al timpului, dar este un timp neclintit,
"ara scurgere, sustras din temporalitate.
/tarea de exta este declansata de abandonarea materialului, al contingentului,
de scoatearea acestuia de sub tutela timpului. Prin oglinda, lumea intra in 'mantuit
aur(, aceasta meta"ora ilustrand unul din atributele artei S eternitatea.
'+ireile agreste( sunt "orme ale contingentului, elemente ale realitatiiI poeia se
naste prin 'inecarea cireilor agreste(, adica prin abandonarea materialitatii: '&aind pe
inecarea cireilor agreste,O .n grupurile apei, un !oc secund, mai pur(.
/tro"a a doua se desc*ide cu o exclamatie retorica, nu cu valoare em"atica sau
a"ectiva, ci avand valoarea unei constatari de"initive: '8adir latentE(. Primul termen
meta"oric de"ineste spatiul real, celalalt universul artistic. 8adirul este o re"lectare a
enitului, "iind opus acestuia ,cel mai inalt punct de pe bolta cereasca, deasupra
locului de observatie-.
/e releva rolul poetului vaut ca un centru al universului. .n spatiul real
elementele sunt dispersate, rolul poetului "iind acela de a le 'insuma(, de a ordona
'*arpele ras"irate(: 'B Poetul ridica insumareaO #e *arpe ras"irate ce in bor invers le
pieriO /i cantec istoveste: ascuns, cum numai mareaO Meduele cand plimba sub
clopotele veri(.
Poeia se a"la in stare latenta in realitate. Pornind de la acest poem, 1. +alinescu
sustinea: 'poeia este o iesire ,'de dus(- din contingent ,'ceas(- in pura gratuitate
,'mantuit aur(-, !oc secundB 2 un nadir latent, o oglindire a enitului in apa, o
sublimare a vietii prin retorsiune(.
/tarea poetica este asemenea cantecului mariiI asa cum cantecul marii ramane
pentru multi imperceptibil, asa si starea poetului ramane muta pana cand acesta
reuseste sa dea glas "rumusetii, starii poetice latente existente in realitate. 4pa este
asadar un alt simbol al poeiei, insemnand oglindire, re"lectare, prin care se
transcende lumea reala spre un univers imaginar, ideal ,in prima stro"a-. .n a doua
stro"a marea devine simbolul geneei poetice, universul unde se naste poeia.
.n expunerea ideilor si de inci"rare a simbolurilor, di"icultatea receptarii ei "iind mai
intai cauata de conciia exprimarii, dar si de sintaxa poetica .n care predomina
terminologiile stiinti"ice, luate mai ales din matematica $U.nsumareU$, neologismele cu
rol de epitet $Unadir latentU$ si recurgerea la elipse, dislocari, inversiuni topice,
anacoluturi, ingreunand ast"el desci"rarea sensurilor clasice ale discursului liric.
+uvintele stau la baa tonului incantator, solemn al poeiei. Poetul isi propune sa
anulee sintea clasica, arbitrara, sa descatusee cuvintele de incarcatura
conventionala. 4parentele concrete ale realitatii sunt 'inecate( si, in acest demers,
meta"orele revelatoare ,'ceas(, 'mantuit aur(, '!oc secund(- !oaca un rol important.
Poeia U#in ceas dedus...U, model de conciie lirica, capodopera a creatiei
artistice a lui .on 5arbu, constituie o pro"unda arta poetica, atat prin conceptia
poetului asupra rostului si rolului artei, cat si prin aceea ca este un adevarat cod ce
desc*ide intelesurile poetice ale universului liric barbian, cu totul unic in literatura
romana.
Eu nu stri)esc corola de minuni a lumii
,,2u nu strivesc corola de minuni a lumii( de Lucian !la"a "ace parte din seria
artelor poetice moderne ale literaturii romane din perioada interbelica, alaturi de
,,&estament( si ,,Doc secund(. Poeia este aseata in "runtea primului sau volum,
,,Poemele luminii(,1919-, avand rol de program literar, realiat cu mi!loace poetice.
9pera constituie o arta poetica, deoarece autorul isi exprima creul liric si viiunea
asupra lumii. 4sadar, prin mi!loace artistice, sunt redate propriile idei despre poeie si
despre rolul poetului. #e asemenea, poeia este o arta poetica moderna pentru ca
interesul autorului este deplasat de la te*nica poetica la relatia poet$lumeO creatie.
%elatia dintre viiunea autorului asupra poeiei si expresionism se concentreaa in
!urul exacerbarii eului creator, sentimentul absolutului, interioriarea, tensiunea lirica.
4titudinea poetului "ata de cunoastere poate "i explicata prin distinctia intre
cunoasterea paradisiaca,pe calea ratiunii-, misterul "iind partial redus cu a!utorul
logicii, si cunoasterea luci"erica,intuitiva, asociate cunoasterii poetice-, misterul "iind
sporit prin imaginarul poetic. %olul poetului nu este de a desci"ra tainele lumii, ci de a
le potenta prin trairea interioara si contemplarea "ormelor concrete ilustrate. Pe de alta
parte, scopul poeiei este ca, prin mit si simbol, creatorul sa patrunda in tainele
6niversului, pentru a le spori.
&ema poeiei o repreinta atitudinea poetica in "ata marilor taine universale:
cunoasterea in planul creatiei poetice este posibila numai prin iubire. Aiind o poeie de
tip con"esiune, lirismul subiectiv se realieaa prin atitudinea poetica transmisa direct,
prin marcile subiectivitatii. &itlul este o meta"ora revelatorie care semni"ica ideea
cunoasterii luci"erice. Pronumele personal ,,eu( este plasat in "runtea operei. Plasarea
sa initiala poate corespunde in"luentelor expresioniste, dar mai ales exprima atitudinea
poetului de a prote!a misterele lumii. +orolla este o meta"ora a operei artistice
deoarece, asa cum se impletesc "lorile intr.o coroana, asa se inlantuie gandurile,
sentimentele, alcatuind poeia, adica "rumosul artistic, care are ca ivor misterul.
+ompoitional, poeia are trei secvente marcate, prin scrierea cu initiala ma!uscula
a versurilor. #iscursul poetic este alcatuit din 2? de versuri libere,cu metrica variabila
si masura inegala-, al caror ritm interior reda "luxul ideilor. 2u"onia versurilor
sugereaa ampli"icarea misterului iar "orma moderna repreinta o eliberare de rigorile
clasice, sentimentul poetic "iind transmis in mod direct.
Prima secventa exprima concentrat, prin intermediul verbelor la "orma
negativa,,,nu ucid,nu strivesc(-$re"uul cunoasterii logice, rationale. &itlul este reluat
in incipit, ca prim vers, sensul sau "iind imbogatit prin seria antiteelor si prin lantul
metap*oric, se desavarseste cu versurile "inale. Meta"orele enumerate surprind teme
ma!ore ale creatiei poetice: ,,"lori($viataOe"emeritateaO"rumosul, ,,oc*i($cunoasterea
lumii, ,,bue($iubirea, ,,morminte($tema mortii si a eternitatii.
4 doua secventa se construieste pe baa unor relatii de opoitie: eu$altii, ,,lumina
mea($,,lumina altora(. Meta"ora luminii, emblematica pentru opera, sugereaa
cunoasterea. #edublarea luminii este redata prin opoitia dintre meta"ora ,,lumina
mea( si ,,lumina altora(. )erbele la present, dispuse in serii antonimice, plaseaa eul
poetic intr$o relatie de"inita cu lumea, stand sub semnul misterului. 4ntitea este
marca si gra"ic, pentru ca versul liber poate reda "luxul a"ectiv. +on!unctia adversativa
,,dar(, reluarea pronumelui personal ,,eu(, verbul la persoana intai singular,,sporesc(,
a"irma optiunea poetica pentru un mod al cunoasterii.
/ursele expresivitatii si ale sugestiei se regasesc la "iecare nivel al limba!ului
poetic. Fa nivel mor"osintactic, plasarea pronumelui personal ,,eu( in poitie initiala si
repetarea de sase ori in poeie, sustine caracterul con"esiv si de"inirea relatiei eu$lume.
+on!unctia ,,si(, preenta in ece poitii, con"era cursivitate discursului liric,
accentuand ideile cu valoare gnomica. &opica a"ectiva evidentiaa optiunea poetica
pentru o "orma de cunoastere: iubirea si creatia.
Fa nivel lexico$semantic se observa ca terminologia abstracta, lexicul imprumutat
din s"era cosmicului sunt organiate ca "orme sensibile ale cunoasterii. +ampul
semantic al misterului este realiat prin structuri lexicale cu valoare de meta"ore
revelatorii. 9poitia lumina$intuneric releva relatia in mod simbolic: cunoasterea
poetica, respectiv cea logica.
.n poeia lui Fucian 5laga, limba!ul artistic si imaginile poetice sunt puse in relatie
cu un plan "iloo"ic secundar. 9rganiarea ideilor poetice se realieaa in !urul unei
imagini conturate prin comparatia ampla a elementului abstract,de ordin spiritual-, cu
un aspect al materialitatii, termen concret. 9 alta particularitate stilistica este
cultivarea cu predilectie a meta"orei revelatorii, al carei scop este acela de a desci"ra
un mister esential, dar si a meta"orei plasticiante, care con"era concretete "aptului.
4sardar, poeia ,,B( este o arta poetica moderna pentru ca interesul autorului este
deplasat de la principiile te*nicii poetice la relatia poet$lumeO creatie, prin intermediul
meta"orei revelatorii, a comparatiei ample si a versului liber. +reatia sa este un
mi!locitor intre eu si lume iar sentimentul "undamental transmis este acela de
contopire cu misterele universale, in "ond$ cu esenta lumii. Prin aceasta, misterul este
ampli"icat, si nu redus, iar cuvantul poetic nu explica misterul, ci il prote!eaa prin
trans"igurare.
.loare al+astra
Poemul ,,Aloare albastra(, scris in 1>72 si publicat un an mai tariu in revista
,,+onvorbiri literare(, este o capodopera a lirismului eminescian din etapa de tinerete, menit
sa anunte marile creatii ulterioare. #in punct de vedere al speciei, 'Aloare albastra( este o
idila romantica, preentand o iubire idealiata, exprimand puternice trairi interioare.
#evoltare a unui motiv poetic european intr$o viiune lirica proprie, aceasta opera poate
"i considerata o poeie nucleu a romantismului eminescian. )iiunea romantica este data de
tema abordata, de motivele literare, de atitudinea poetica, dar si de asocierea speciilor: poem
"iloo"ic, egloga si elegie.
Fa romantici, tema iubirii apare in corelatie cu tema naturii. ,,Aloare albastra( apartine
acestei teme si repreinta ipostaa iubirii paradisiace, preenta in ideile eminesciene. Poeia
depaseste insa cadrul unei idile, implicand conditia geniului. 4ceasta isi are punctul de
plecare in mitul romantic al aspiratiei catre idealul de "ericire, de iubire pura. /imbolul "lorii
albastre dobandeste valoare polisemantica: aspiratie catre "ericirea prin iubire, c*emare a
lumii "enomenale, nostalgie a iubirii ca mister al vietii, a cunoasterii absolute. .n creatia
eminesciana, albastrul este culoarea in"initului, "loarea simboliand viata.
Poeia se structureaa in !urul unei serii de opoitii: eternitateOmoarte, masculinO"eminin,
stare apolinicaOdionisiaca, abstractOconcret, visOrealitate, aproapeOdeparte, atunciOacum.
+ompoitia romantica se realieaa prin alternarea a doua planuri si a doua moduri de
existenta: lumea abstractiei, a cunoasterii absolute, pe de o parte, si lumea iubirii concrete, a
cunoasterii terestre, pe de alta parte.
/imetria celor G secvente poetice este sustinuta de monologul liric al "etei, care exprima
termenii antinomici, punctat de doua re"lectii ulterioare ale barbatului. Monologul "etei
imbraca "orma reprosului in primele trei stro"e pentru ca in "inal discursul poetic sa releve
meditatia barbatului.
Prima secventa,stro"ele 1$3- in"atiseaa lumea rece a ideilor. &onul adresarii este
"amiliar, cu alternanta propoitiilor a"irmative si negative, interogative si exclamative.
6niversul spiritual in cadrul caruia geniul este iolat se con"igureaa prin enumerarea
simbolurilor eternitatii mortii: ,,.ar te$ai cu"undat in steleO /i in nori si$n ceruri nalte@(.
4spiratia catre cunoasterea absoluta este sugerata prin meta"ora ,,rauri in soareO 1ramadesti$
n a ta gandire(. 4vertismentul "inal ,,8u cata in departareO Aericirea ta, iubiteE( cuprinde un
adevar general valabil: implinirea umana se realieaa doar prin iubire, in plan terestru.
4 doua secventa constituie meditatia barbatului asupra sensului pro"und al unei iubiri
rememorate. +onutarea starii de spirit se realieaa prin "olosirea marcilor gramaticale ale
eului, verbe si pronume la persoana intai singular: ,,eu, am ras, n$am is(.
4 treia secventa contine stro"ele 5$12. Monologul "etei continua cu o c*emare la iubire in
lumea ei, in planul terestru: ,,Kai in codrul cu verdeataB(. %e"acerea cuplului adamic
necesita un spatiu protector si un timp sacru. +ategoria aproapelui se realieaa din
elemente care compun spatiul idilic: codrul, ivoarele, valea, balta, luna. 4sadar, natura
ocrotitoare a cuplului adamic are atributele spatiului sacru, prin sugestia centrului.
+*emarea la iubirea organieaa secventa in mod gradat, intr$un scenario erotic prin
urmatoarele etape: descrierea naturii umaniate, peisa!ul rustic si intim, !ocul erotic,
portretul "etei, gesturile de tandrete, intoarcerea in sat, despartirea.
6ltima secventa poetica , stro"ele 13$15- presupune a doua interventie a vocii lirice din
stro"a a patra, consemnandu$se ca o continuare a meditatiei barbatului. +adrul obiectiv al
idilei se inc*eie cu despartirea. &rairea dionisiaca, simboliata de ipostaa "eminine, este
inlocuita de detasarea apolinica si de asumarea sentimentului de tristete. +ontrastul
visOrealitate, precum si incompatibilitatea celor doua lumi sunt sugerate de versul "inal:
,,&otusi este trist in lumeE(.
.n ,,Aloare albastra( se contureaa lirismul subiectiv, dar ca in lirismul de masti, eul liric
imprumuta succesiv, cele doua ipostae$ masculin si "eminin. Marcile subiectivitatii sunt
"ormele pronominale si verbale la persoana intai si a doua singular, precum si dativul
posesiv ,,,albastra$mi(-. Perceptia principiului masculine asupra "emeii inregistreaa mai
multe trepte ale cunoasterii erotice, sugerate prin modi"icarea apelativelor acesteia. Aemeia
este denumita ,,mititica, ce "rumoasa, ce nebuna, e albastra$mi dulce "loare, dulce minune(.
Pe de alta parte, principiul "eminine are ca atribute gratia rustica si miscarea.
Fimba!ul poetic din prima etapa de creatie sta sub semnul retorismului. Poeia se
caracterieaa printr$ul stil mai colorat, apelandu$se la o diversitate de "iguri de stil: epitetul
,,,prapastia mareata(-, personi"icarea ,,,ivoare plang in vale(-, comparatia ,,,rosie ca
marul(-, inversiuni ,,,albastra$mi, dulce "loare(-, repetitia ,,,Aloare$albastraE Aloare$
albastraE...(-.
Fa nivel lexico$semantic, predominta termeni din capul semantic al cosmicului ,,,stele,
nori, ceruri nalte, rauri de soare(-, dar si terestru ,,, codru, ivoare, padure, balta(-. )erbul,
in poeia lui 2minescu, este o categoria mor"ologica valori"icata stilistic. Preentul reda
lumea eterna a ideilor in timp ce viitorul proiecteaa aspiratia spre iubire in reverie.
Muicalitatea aparte a poemului este con"erita de elementele proodice: masura de >
silabe, rima imbratisata, ritm tro*aic. Fa nivel "onetic, consoanele ,,s, s, t( sugereaa
tristetea iar ,,m, n$nostalgia.
#evoltare a unui motiv romantic de circulatie europeana intr$o lirica proprie, ,,Aloare
albastra( este o capodopera a creatiei eminseciene, abordand marile teme si idei poetice
devoltate mai tariu de catre poet.
Leoaica tanara, iu+irea
Poeia ,,Feoaica tanara, iubirea( "ace parte din al doilea volum al lui Nic'ita
Stanescu, in care viiunea asupra lumii este ,,9 viiune a sentimentelor(,196G-, iar
tema volumului este dragostea ca stare de certitudine.
,,Feoaica tanara, iubirea( este o poeie neomodernista, in care subiectivitatea,
senorialul si a"ectivitatea se impletesc cu puterea expresiva a limba!ului,
concretiarea abstractului, ambiguitatea sensurilor. &extul poetic contrariaa
asteptarile cititorului, abordand iubirea ca tema ma!ora a liricii.
#iscursul liric presupune un mod pro"und subiectiv de receptare a sentimentului
iubirii. 4partinand lirismului subiectiv, poeia situeaa eul intr$un univers reconstruit:
valoarea cosmogonica a intalnirii eului cu iubirea ca "orta trans"iguratoare a lumii
plaseaa poeia atat in lirica erotica, dar o de"ineste si ca pe o arta poetica.
4titudinea "iintei care intalneste iubireaOinspiratia poetica constituie tema. .ubireaO
inspiratia apare brusc in spatiul sensibilitatii "iintei, modi"icand dimensiunile
universului, si implicit ale "iintei. Motivul central al textului este acela al leoaicei,
simbol al iubiriiOpoeiei, iar discursul liric ia "orma unei con"esiuni: se marturiseste
propria aventura, descoperirea sentimentului.
&itlul de"ineste meta"oric iubireaOpoeia. Meta"ora explicita a iubirii imaginate ca o
leoaica tanara propune o perspectiva atipica, socanta prin ideea de "erocitate sugerata.
&itlul este reluat in incipitul poeiei, ca prim vers si din acest moment, sugestia
violentei este anulata, sentimentul situandu$se in s"era puterii, a elegantei si al
nobletii.
+ompoitional, poeia are trei secvente lirice, corespunatoare celor trei stro"e:
intalnirea cu iubireaOcreatia, metamor"oa universului, constatarea caracterului
ireversibil al metamor"oei. .n plan morp*ologic, sc*imbarea timpului verbal si
adverbele de timp redau iesirea treptata din timpul cronologic si "ixarea indragostitului
intr$un tim circular, mitic, un timp al iubirii. /imetria se realieaa prin cele doua
imagini ale iubirii$leoaica iar relatiile de opoitie se mani"esta in secventa a doua, la
nivelul metamor"oei "iintei si al universului.
Prima secventa surprinde momentul intalnirii dureroase a "iintei cu
iubireaOinspiratia poetica. %aportul dintre vanator ,,,leoaica(- si prada ,eul- presupune
o asteptare camu"lata, urmata de actul de seductie. Primul vers contine o meta"ora
provenita din titlu, ilustrand de"inita$portret a iubirii. #inamismul celui de$al doilea
vers sugereaa surpria provocata de aparitia sentimentului, aparitie marcata intial
prin imagini ale agresivitatii: ,,Ma pandise$n incordareO mai demult.O +oltii albi mi i$a
in"ipt in "ata, m$a muscatB(.
+ea de$a doua secventa poetica, o descriere cosmogonica, preinta recrearea
universului sub in"luenta trans"iguratoare a iubirii. Momentul este marcat de o dubla
trans"igurare, a "iintei coplesite de sentiment si a lumii. 4ceasta modi"icare conduce
catre modi"icarea perceptei umane asupra realitatii. +ercul este un simbol al
per"ectiunii, avand in centru eul creator,,,in !urul meu(-. Aiinta devine ast"el un
univers in expansiune, traversat de simturile omenesti autonome: privirea si auul.
4 treia secventa concretieaa e"ectele intalnirii cu iubireaOinspiratia. Metamor"oa
devine totala, "apt sugerat de cele patru metonimii, care exprima atributele poetului,
ale "iintei creatoare. Ainalul poeiei ilustreaa scoaterea "iintei umane de sub legile
"iice ca urmare a intalnirii cu iubireaOpoeia. 4ceasta este plasata in eternitate, idee
sustinuta de abolirea timpului: ,,inca$o vremeOsi$nca$o vremeB(.
/ursele expresivitatii si ale sugestiei se ragesesc la "iecare nivel al limba!ului
poetic. Fa nivel mor"osintactic, marcile lirismului subiectiv, "ormele pronumelui la
persoana intai singular, au un dublu e"ect: sustin caracterul con"esiv la poeiei,
ilustrand sentimentul de uimire.
Fa nivel lexico$semantic, remarcam preenta terminologiei concrete. +ampul
semantic al "iintei este realiat prin termeni cu valoare simbolica: ,,in "ata, privirea,
auul, mana, spranceana, tampla, barbie. +ampul semantic al timpului: ,,ai, deodata,
inca$o vreme( este semni"icativ pentru trecerea de la repere precise catre nede"inire,
printr$o miscare surpirnatoare.
#in punct de vedere proodic, poeia este alcatuita din trei stro"a si 2G de versuri
libere, cu masura inegala, rima aleatorie si ritm combinat, in care spontaneitatea reda
"luxul ideilor. 2u"onia versurilor sugereaa ampli"icarea starii de mirare iar "orma
moderna$ detasarea de rigorile clasice, o cale directa de transmitere a sentimentelor si
a ideilor poetice.
4sadar, ,,Feoaica tanara, iubirea( de 8ic*ita /tanescu este o arta poetica
neomodernista pentru ca interesul autorului vieaa relatia poet$lumeOpoet$creatie si
identi"ica poeiaOinspiratia cu iubirea. .ubireaO poeia repreinta un mi!locitor intre eu
si universul "iintei iar sentimentul poetic este acela de contopire cu esenta lumii prin
iubire.
Lucea/arul
Poemul ,,Fucea"arul( a aparut in 1>>3, in %omania Duna din )iena, "iind reprodus
ulterior in revista ,,+onvorbiri literare(.
Poemul este inspirat din basmul romanesc ,,Aata in gradina de aur( care cuprindea
povestea unei "rumoase "ete de imparat iolata intr$un castel. 6n meu se indragosteste de
aceasta, dar "ata re"ua nemurirea eului si se indragosteste de un pamantean. #emiurgul
respinge cererea meului de a "i delegat si se rabuna pe pamanteni, amandoi gasindu$si
ast"el s"arsitul.
Poemul romantic ,,Fucea"arul( este o alegorie pe tema geniului, dar si o meditatie asupra
conditiei umane duale. 4sadar, persona!ele si relatiile dintre acestea sunt in"atisate printr$o
serie de meta"ore si simboluri iar geniul este privit o "iinta solitara si ne"ericita, detasata de
omul comun. &extul poetic romantic se realieaa prin amestecul genurilor si al speciilor.
4st"el, lirismul sustinut de expresivitatea limba!ului sunt turnate in sc*ema epica a
basmului, avand si elemente dramatice. 4cestea se regasesc in partea intai si a treia, pentru
ca partea a doua sa combine specii lirice apparent incompatibile, idila si elegia-, iar partea a
patra sa contina elemente de meditatie si pastel.
)iiunea romantic este data de tema, precum si de alternarea planului terestru cu cel
cosmic. &ema poemului este de "actura romantica,problematica geniului in raport cu lumea,
iubirea, cunoasterea-, unicele elemente clasice "iind ec*ilibrul compoitional, simetria si
caracterul gnomic. +ompoitia romantic se realieaa prin opoitia planurilor si celor doua
ipostae ale cunoasterii: geniulOomul comun.
.ncipitul poemului este conturat sub semnul basmului. &impul este mitic: ,,4 "ost odata
ca$n povestiB(. +adrul abstract este umaniat iar portretul "etei de imparat scoate in
evident unicitatea terestra. Aata de imparat repreinta planul terestru, iar comparatiile ,,+um
e Aecioara intre s"intiO/i luna intre stele( propun o posibila dualitate. Primele sapte stro"e
constituie uvertura poemului, ilustrand povestea de iubire. 4ceasta se naste lent din starea
de contemplatie, in cadrul nocturn, realiat prin motive romantic: lucea"arul, marea,
castelul, "ereastra, oglinda. /emni"icatia alegoriei sugereaa "aptul ca "ata apsira catre
absolut in timp ce spiritul superior sime nevoia materialitatii. Motivul serii si al castelului
accentueaa romantismul con"erit de preenta Fucea"arului. 4paritia iubirii este sustinuta de
mitul buratorului iar gesturile devaluie suavitatea sentimentului de iubire.
4tractia celor doi este sugerata printr$o c*emare. .n aceasta ipostaa angelica, Fucea"arul
este construit dupa o "rumusete inspirata din canoanele romantice:,, par de aur moale,
umerele goale, umbra "etei straveii, un mort "rumos cu oc*ii, tanar voievod(. Aata de
imparat intelege aceasta si re"ua sa il urmee, dorinta in contradictoriu cu sentimentele
Fucea"arului. +ea de$a doua intrupare reda imaginea circumscrisa demonicului, dupa cum o
percepe "ata: ,,9, esti "rumos, cum numa$n visO6n demon se arata(. Pentru a doua oara insa,
"ata considera ca lucirea oc*ilor si paloarea "etei Fucea"arului sun atribute ale mortii,
re"uand iubirea acestuia.
Partea a doua, care are in centrul idila dintre "ata de imparat ,acum +atalina- si pa!ul
+atalin, ilustreaa rapiditatea conexiunii sentimentale dintre exponenti ai lumii terestre.
4semanarea acestora sugereaa omul comun. Portretul lui +atalin este realiat in stilul
vorbirii populare, in antitea cu cel al Fucea"arului. +atalin devine, asadar, intruc*iparea
teluricului, a mediocritatii: ,,viclean copil de casa, baiat din "lori si de pripas, dar indranet
cu oc*ii(. .dila se des"asoara sub "orma unui !oc, +atalin urmand o te*nica asemanatoare
vanatului pentru a o cuceri pe "ata de imparat. #esi accepta iubirea pamanteana, +atalina
inca aspira la iubirea ideala :,, 9, de lucea"arul din cerOM$a prins un dor de moarte(.
Partea a treia ilustreaa planul cosmic si constituie c*eia de bolta a poemului. 4ceasta
secventa poate "i diviata in trei parti: borul cosmic, rugaciunea, dialogul cu #emiurgul si
libertatea. /patiul parcurs de Fucea"ar este o calatorie regresiva in timp, in cursul careia
acesta traieste in sens invers istoria creatiei. Pborul cosmic potenteaa sentimentul de
iubirea, culminand cu asemanarea Fucea"arului cu un "ulger:,,Parea un "ulger ne$ntrerupt(.
.n dialogul cu #emiurgul, Fucea"arul ii cere sa "ie delegat de nemurire. #emiurgul il
re"ua intrucat este necesar ca KNperion se sa "i nascut inca o data, ori acesta "ace parte din
ordinea primordiala a cosmosului. .n sc*imb, i se o"era diverse ipostae ale geniului:
"iloo"ul, poetul, cearul.
Partea a patra este constituia simetric "ata de prima, prin inter"erenta cosmicului cu
terestrul. +adrul romantic este creat prin simboluri, peisa!ul este umaniat, iar natura ii
ocroteste pe cei doi indragostiti. #eclaratia de dragoste a lui +atalin il proiecteaa intr$o
lumina di"erita de cea din partea a doua deoarece pro"unimea pasiunii il scot pe tanar din
s"era mediocritatii terestre. +atalina va adresa ulterior o a treia c*emare, Fucea"arul
semni"icand steaua norocului: ,,+obori in !os, lucea"ar blandO4lunecand pe$o
raa,OPatrunde$n codru si in gand,O8orocu$mi lumineaaE(.
Fucea"arul exprima dramatismul propriei conditii, deoarece asocierea celor doua lumi
este imposibila. 9mul traieste intr$o viata caracteriata prin ciclicitate, "iind incapabil sa isi
depaseasca limitele.
4ntitea dintre cele doua lumi este sugerata la nivel "onetic. Muicalitatea elegiaca este
con"erita de elementele de proodie: masura de 7$> silabe, ritm iambic, rima incrucisata. Fa
nivel morp*ologic, dativul etic si posesiv sustin tonul de intimitate.
.nter!ectiile in dialogul dintre +atalin si +atalina, precum si abundenta imperativului
marc*eaa adresarea directa iar per"ectul simplu si con!unctivul sustin oralitatea stilului. Fa
nivel stilistic, poemul este constituit pe baa alegoriei, dar si a anitetiei intre geniu si omul
de rand. Preenta meta"orelor, mai ales in tabloul intai, accentueaa ideea iubirii absolute.
Pentru ilustarea conditiei geniului, ,,Fucea"arul( constituie o sintea a capodoperei
eminesciene, armoniand teme si motive romantic, elemente de imaginar poetic, procedee
artistice, simboluri ale mortii si temporalitatiiOvietii.
(lum+
Poeia simbolista ,,Plumb(, de Geor"e !aco)ia, desc*ide volumul cu acelasi titlu,
aparut in 1916, de"inindu$l in totalitate. &extul poetic se inscrie in lirica simbolista
prin te*nica repetitiei, cromatica, "olosirea simbolurilor si dramatismul trairii eului
liric. #ramatismul este sugerat prin corespondenta ce se stabileste intre materie si
spirit, totul putand "i dedus din descrierea cadrului.
&itlul poeiei este simbolul plumb, care sugereaa apasarea su"ocanta, angoasa,
cenusiul existential, universul monoton, cat si inc*iderea de"initiva a spatiului
existential. &ema poeiei o constituie conditia poetului intr$o societate ariti"iciala,
lipsita de aspiratii. Fumea conturata prin cateva pete de culoare repreinta tragismul
asumat cu luciditate.
&extul poetic este structurat in doua catrene construite pe baa lexemului ,,plumb(,
reluat in sase din cele opt versuri ale poeiei. +ele doua stro"e corespund celor doua
planuri ale realitatii: realitatea exterioara, de natura obiectiva, simboliata de cimitir si
realitatea interioara, subiectiva, simboliata de sentimentul de iubire. Firismul
subiectiv este redat prin marcile subiectivitatii: persoana intai a verbelor , ,,stam, am
inceput(-, cat si a ad!ectivului posesiv , ,,amorul meu(-.
/tro"a intai surprinde elemente ale cadrului spatial inc*is, apasator si su"ocant, in
care eul se simte claustrat: un cavou, simboliand universul interior, si in care mediul
incon!urator capata greutatea plumbului. 2lementele decorului "unerar sunt ,,sicriele
de plumb, vestmantul "unerar, "lori de plumb, coroanele de plumb(. %epetarea
epitetului ,,de plumb( are multiple sugestii , cromatica, "iica-, insistand asupra
existentei mo*orate, anoste, lipsite de transcendenta sau de posibilitatea inaltarii.
Fumea obiectuala este marcata de impietrire, vantul "iind unicul element care
sugereaa miscarea, insa produce e"ecte reci, ale mortii: ,,/i scartaiau coroanele de
plumb(.
/tro"a a doua incepe sub semnul tragicului existential, generat de disparitia
a"ectivitatii: ,,#ormea intors amorul meu de plumb(. 4d!ectivul ,,intors( constituie
misterul intregului discurs poetic. 2ul isi priveste sentimentul ca un spectator: ,,4ripile
de plumb( presupun un bor in !os, caderea surda si grea, moartea. .ncercarea de
salvare este iluorie, insa.
2lementele naturii primordial sunt "rigul si vantul, care produc disolutia materiei.
/tarea de solitudine a eului liric este sugerata prin repetarea sintagmei ,,sunt singur(,
care, alaturi de celelalte simboluri, accentueaa senatia de pustietate su"leteasca.
4st"el, instrainarea, impietrirea, iolarea si solitudinea se circumscriu esteticii
simboliste.
Fa nivel "onetic, substantivul ,,plumb( cuprinde o vocala inc*isa de cate doua
consoane ,,grele(, "apt ce sugereaa inc*iderea spatiului. .n restul poeiei, predomina
vocalele o, i, u con"erind sentimentul golului existential, al vidului launtric.
/onoritatile lugubre sunt obtinute prin aglomerarea consoanelor dure ,b, p, m, n, s, s, t,
t.
#in punct de vedere prosodic, poeia ,,Plumb( are o constructive riguroasa, care
sugereaa preenta mortii, prin inc*iderea versurilor cu rima imbratisata, masura "ixa
de 1? silabe, ritmul iambic alternand cu am"ibra*ul.
Fa nivel mor"ologic, se remarca preenta verbelor, in marea lor ma!oritate statice.
&impul imper"ect desemneaa trecutul nedeterminat, permanenta unei stari de
angoasa: ,,dormeau, stam, era, scartaiau, dormea, atarnau(. )erbele statice la
imper"ect sunt plasate cu precadere la inceputul versului. +ele doua verbe la per"ect
compus ,,, am inceput(- si, respective, la con!unctiv ,,,sa strig(-, sugereaa disperarea
poetului atunci cand acesta constientieaa cu"undarea universului in atmos"era
sumbra a mortii. )ersul al treilea din prima stro"a se remarca prin elipsa verbului ,,a
"i( cu sens existential, sugerand staticul dar si caracterul impresionist al tabloului.
Fa nivel sintactic, textul este structurat pe o serie de propoitii independente,
principale, coordonate prin !uxtapunere sau copulativ. #e asemenea, se remarca topica
inversa, cu subiectul postpus: ,,#ormeau adanc sicriele de plumb, #ormea intors
amorul(.
Fa nivel lexical, se evidentiaa preenta cuvintelor din campul semantic al
mortii: ,,sicriu, cavou, "unerar, coroana, mort(. %epetarea acestora produce e"ectul de
monotonie. Fa nivel stilistic, remarcam preenta simbolului central plumb, asociat
meta"orelor multiple: ,,"lori de plumb, coroanele de plumb, aripile de plumb(.
Prin atmos"era, muicalitate, "olosirea sugestiei, a simbolului si a corespondentelor,
ilustrarea starilor su"letesti de angoasa, poeia ,,Plumb( se incadreaa "ara indoiala in
estetica simbolista.
Testament
,,&estament( de Tudor Ar"'ei "ace parte din seria artelor poetice moderne ale
literaturii romane din perioada interbelica, alaturi de ,,2u nu strivesc corola de minuni a
lumii( si ,,Doc secund( de .on 5arbu. Poeia este plasata in "runtea primului volum
arg*eian ,,+uvinte potrivite( si are rol de program literar, realiat prin mi!loace poetice.
#iscursul poetic constituie o arta poetica deoarece autorul isi exprima propriile
convingeri despre menirea literaturii si rolul artistului in societate. Mai mult, poeia poate "i
considerata o arta moderna, pentru ca abordeaa o tripla problematica, speci"ica liricii
moderne: trans"igurarea socialului in estetic, estetica uratului, raportul dintre inspiratie si
te*nica poetica.
&ema poeiei o repreinta creatia literara in ipostaa de mestesug, creatie lasata ca
mostenire unui "iu spiritual. &extul poetic este alcatuit ca un monolog adresat de tata catre
"iul spiritual, caruia ii lasa drept mostenire ,,cartea(. Firismul subiectiv se realieaa prin
atitudinea poetica transmisa direct, prin intermediul marcilor subiectivitatii: pronumele
personale, ad!ectivele posesive, verbele la persoana intai si a doua singular, topica a"ectiva.
&itlul poeiei are o dubla acceptie. .n sens denotativ, titlul desemneaa un act !uridic
intocmit de catre o persoana prin care aceasta isi exprima dorintele care urmeaa a$. "i
indeplinite dupa moarte, in special in legatura cu transmiterea averii sale. .n acceptie
religioasa, cuvantul$titlu "ace re"erire la cele doua parti ale 5ibliei, )ec*iul &estament si
8oul &estament, in care sunt concentrate pildele adresate omenirii. /ugestiv, "ace re"erire la
ideea "undamentala a poeiei, aceea a relatiei spirituale dintre generatii si a responsabilitatii
urmasilor "ata de mesa!ul primit de la strabuni.
Poeia este structurata in sase stro"e cu numar inegal de versuri, depasirea regulilor
proodice "iind o particularitate speci"ica modernismului. #iscursul liric este organiat sub
"orma unui monolog adresat imaginar intre un tata si un "iu, intre strabuni si urmasi, intre
rob si #omn. 9rganiarea discursului poetic se realieaa si prin seria relatiilor de opoitie
re"eritoare la carte: instrumentele muncii taranestiO intelectuale, ivoarele creatiei poetice si
poeia insesi.
.ncipitul, conceput ca o adresare a eului liric catre un "iu spiritual, contine ideea
mostenirii spirituale. +onditia poetului este concentrata in versul ,,decat un nume adunat pe$
o carte(, iar poeia apare in ipostaa unui bun spiritual ,,8u$ti voi lasa drept bunuri dupa
moarte(. Meta"ora ,,seara ravratita( se re"era la trecutul buciumat, asociindu$l generatiilor
viitoare prin intermediul cartii, treapta a preentului. Aormula de adresare in vocativ,
,,"iule(, desemneaa un potential cititor, poetul identi"icandu$se cu un mentor al generatiilor
viitoare, carora le trimite mostenirea.
.n stro"a a doua, ,,cartea(, creatie elaborata prin truda de catre poet, este numita ,,*risovul
cel dintai(, cartea de capatai a urmasilor. +artea capata, ast"el, valoarea unui document
"undamental pentru generatiile viitoare.
.deea centrala a stro"ei a treia este trans"ormarea poeiei intr$o lumea obiectuala.
4st"el, ,,sapa(, unealta utiliata pentru a lucra pamantul, devine ,,condei(, iar ,,brada(
devine ,,calimara(, truda poetului deosebindu$se de cea a stramosilor doar prin materialul
intrebuintat. Prin urmare, poetul devine un nascocitor, care trans"orma ,,graiul lor cu$
ndemnuri de vite( in ,,cuvinte potrivite(, meta"ora care desemneaa poeia ca mestesug.
2"ortul poetic presupune insa un timp indelungat, necesar trans"igurarii artistice, sugerat
prin paralelismul dintre munca "iica si cea spiritual. .n viiunea lui 4rg*ei, cuvintele se
metamor"oeaa prin arta, pastrandu$si "orta expresiva.
/tro"a a patra incepe printr$o con"esiune lirica: ,,4m luat ocara si torcand usureO4m pus$
o cand sa$mbie, cand sa$n!ure(. 4sadar, arta capata prin intermediul poetului atat "unctie
catar*ica, cat si moraliatoare. Prin intermediul poeiei, trecutul devine sacru, iar opera
literara capata valoare !ustitiara.
.n stro"a a cincea apare indeea trans"igurarii socialului in estetic. %evolta sociala este
concentrate in poeie, prin ,,vioara(, instrument repreentativ pentru universul rural. 6ltima
stro"a evidentiaa cum arta contemplative pierde in "avoarea mestesugului poetic: ,,.ntinsa
lenesa pe canapea,O#omnita su"era in cartea mea(.
Fa nivel lexico$semantic, se observa acumularea de cuvinte nepoetice, care dobandesc
insa valente estetice, potrivit esteticii uratului,,,bubce, mucegaiuri si noroi, ciorc*in de
negi(-. .neditul limba!ului arg*eian provine din valori"icarea di"eritelor straturi lexical in
asocieri surprinatoare: ar*aisme,*risov-, regionalisme,gramadii-, expresii populare,gropi,
rapi, pe branci, plavani, vite, drente-, termeni religiosi ,cu credinta, icoane, ibaveste-,
neologisme,obscur-. /eriile antonimice ,,cand sa$mbie,cand sa$n!ure( sugereaa diversele
tonalitati ale creatiei.
Fa nivel mor"osintactic, sugestia trudei creatorului se contureaa prin dislocarea topica si
sintactica. Docul timpurilor verbale sustine ideile artei poeticeI singurul verb la viitor, "orma
negativa,nu$ti voi lasa-, plasat in incipit, sustine caracterul testamentar al poeiei. .n
context, negatia dobandeste insa sens a"irmativ. 4lternanta singularului persoanei intai cu
pluralul reda relatia poetului cu stramosii sai iar utliiarea trecutului sugereaa rolul
poetului.
Fa nivel stilistic, materialitatea imaginilor artistice este realiata prin "anteia meta"orei
si comparatia inedita, ,,.mperec*eate$n carte se maritaO+a "ierul cald imbratisat in cleste(-,
epitetul rar,,,dulcea lui putere(-, oximoronul,,,)eninul strans l$am presc*imbat in
miereOFasand intreaga dulce lui putere(-, enumeratia,,,bube, mucegaiuri si noroi(-.
/onoritatile dure sugereaa truda cautarii si a creatiei, acestea "iind con"erite de
versi"icatie: stro"e ingegale ca numar de versuri, masura 9$11 silabe, rima imperec*eata si
ritm variabil, in "unctie de intensitatea sentimentelor transmise.
9pera literara ,,&estament( este o arta poetica pentru ca poetul devine un nascocitor, iar
poeia presupune mestesugul. %eultatul este atat produsul inspiratiei divine, cat si al
talentului artistic. #e asemenea, poeia introduce in literatura romana estetica uratului,
valori"icarea straturilor lexicale in asocieri surprinatoare si depasirea regulilor de proodie.