Sunteți pe pagina 1din 2

Modernismul: Flori de mucigai

Tudor Arghezi Modernismul este o directie literara ce propune o sincronizare a literaturii la noile descoperiri din domeniul stiintei, orientarilor filosofice, religioase, propunand o poezie a unui spirit nou. Poezia Flori de mucigai, de Tudor Arghezi, se inscrie in modernism prin specia literara, arta poetica, ce contureaza universul poetic definit programatic inca de la inceputul volumului, fapt demonstrat de asezarea in fruntea celui de-al doilea volum al autorului, aparut in 1 !1, semnificativ pentru viziunea asupra lumii. Arta poetica este o creatie in care sunt ilustrate conceptiile autorului despre efortul artistului si implicatiile acestuia in actul creatiei. "numerarea prin nega#ie a elementelor fa$uloase ale evangheli%tilor&, &taurul&, &leul&, &vulturul&, creeaz' o imagine de mare for#' sugestiv' privind starea de deprimare a poetului nefericit (n a$sen#a crea#iei, (n raport direct cu scrierile religioase a caror esen#' este A$solutul. )e asemenea, modernismul in arta poetica Flori de mucigai defineste estetica uratului redata prin titlul poeziei ce este un o*imoron pentru ca florile ilustreaza frumusetea, lumina, iar mucegaiul uratul, descompunerea si raul. Tema acestei poezii este conditia de damnat a poetului care isi pierde virtutile de creator+ este ilustrata prin structura cand mi s-a tocit unghia ingereasca ce surprinde pierderea inspiratiei divine, dar si prin aliteratia ,i m-am silit sa scriu cu unghiile de la mana stanga ce relev' (ncrederea poetului (n for#ele proprii, c'ci el va continua s' scrie, (n ciuda oric'ror adversit'#i ale soartei. "lementele de structura si compozitie pe care le voi prezenta sunt- structura si compozitia, elementele de prozodie, relatii de opozitie si simterie si figurile semantice. )in punct de vedere structural si compozitional, poezia este impartita in doua unitati strofice inegale ce reprezinta patru secvente lirice. .ncipitul /e-am scris cu unghia pe tencuiala este a$rupt si ne introduce $rusc intr-un univers in care artistul se straduieste din rasputeri sa dea nastere florilor de mucigai, adica versurilor. Actul creatiei ni se infatiseaza diferit- eul liric scri0eleste cu unghia pe tencuiala stihurile. .n continuare se completeaz' decorul- Pe un parete de firid goal/ Pe ntuneric, n singurtate. .postaza eului liric este aceea a claustratului (ntr-un spa#iu care poate fi (n#eles ca celula de#inutului sau chilia c'lug'rului, dac' ne g1ndim la e*perien#ele $iografice ale poetului. A doua secventa lirica ofera o definitie poetica a ineditei maniere de a crea, redata prin metaforesim$ol- ,unt stihuri fara an,2,tihuri de groapa,2)e sete de apa2,i de foame de scrum,2,tihurile de acum. 3ersurile au un caracter pronuntat de generalitate, inglo$and lumea damnarii din toate timpurile, prevestesc moartea, singura speranta a celor inchisi de a-si recapata li$ertatea, desi, parado*al, dorinta de viata este mai accentuata ca oricand+ menirea artistului este aceea de a descrie lumea marginala, a suferintei, condamnata de catre societate la uitare, aruncata in tene$re. ,etea si foamea depasesc nevoile $iologice, definind dorinta de cunoastere si aspiratia catre a$solut. A treia secventa lirica se a*eaza pe metafora unghiei ingeresti, instrumentul prin care imaginatia poetica este revarsata in cuvinte, sim$ol al sacralitatii, manifestat prin capacitatea de a crea su$ indrumare divina. 4stilitatea mediului inchisorii determina tocirea acesteia, prin co$orarea eului ad inferos, dar si speranta in regenerare, desi creatorul nu are cunostinta ca )umnezeu ii mai poate trimite $inecuvantarea ,a. 5ltima secventa lirica de$uteaza cu o constatare aparent impersonala- "ra intuneric, dar care sugereaza lipsa luminii e*terioare, compensata de lumina interioara, care deschide calea aspiratiei catre a$solut, catre eli$erarea spirituala posi$ila doar la nivelul imaginatiei. 6u sacrificiu, care depaseste sfera umanului, creatorul isi urmeaza menirea, iar constrangerile fizice, durerea resimtita organic, nu il pot sustrage dorintei arzatoare a spiritului.

)in punct de vedere prozodic, se remarca elementele de modernitate- rima imperecheata construita pe parti de vor$ire diferite, masura intre 7 si 18 sila$e si ritmul varia$il. )in punct de vedere stilistic, se remarca folosirea cuvintelor care socheaza prin e*presivitatea fascinanta, cuvinte &urate&, al caror sens capata noi valori. )e pilda, cuvantul &mucigai& este un regionalism cu aspect arhaic, dar are aici sensul profund al degradarii morale, al descompunerii spirituale, cu trimitere sugestiva catre om, deoarece el insoteste cuvantul &flori&, care poate semnifica viata, lumea. Arghezi utilizeaza cuvinte din lim$a0ul popular ori arhaisme, ca &firida&, &stihuri&, din voca$ularul religios, cum sunt numele celor trei evanghelisti - /uca, Marcu, loan - pentru a sugera atemporalitatea starilor sufletesti de tristete, dezamagire si deprimare ale poetului. Av1nd (n vedere simetriile sintactice, se poate sta$ili o rela#ie de echivalen#' (ntre florile de mucegai %i versuri, ceea ce presupune metamorfoza artistic' a unei realit'#i 9 :florile de mucegai se transform' (n :stihuri ;. Artisticul ca modalitate de ie%ire din contingent, ideea c' poezia (nseamn' atemporalitate constituie principiul organizator al ultimelor versuri din prima strof'- ,unt stihuri f'r' an. Perpetuarea (n timp a crea#iei artistice < f'r' an < conserv' momentul ela$or'rii < ,tihurile de-acum. )in punctul de vedere a figurilor semantice, sunt evidentiate printr-o e*presivitate deose$itametonimiile unghia ingereasca ce desemneaza harul, unghiile de la mana stanga sugereaza demonicul, aflandu-se intr-o relatie de opozitie+ seria de metafore care formeaza enumeratia prin intermediul careia sunt evidentiate principalele teme a$ordate de creatori in poezie- stihuri fara an ilustreaza generalitatea si atemporalitatea versurilor+ stihuri de groapa releva metafora mortii+ iar )e sete de apa2,i foame de scrum evidentiaza metaforele e*istentei. 6omparatia ma durea mana ca o ghiara sugereaza forta de a crea imagini artistice de sorginte e*presionista, precum si epitetul ghiara neputincioasa pentru forta cu care transmite senzatia de efort teri$il si zadarnic in acelasi timp. 6onsider ca poezia Flori de mucigai, de Tudor Arghezi, are valoare de arta poetica moderna prin aceasta atitudine sfidatoare fata de un mod de a concepe scrisul, prin estetizarea uratului, metaforele revelatorii, organizarea strofica inegala si masura varia$ila. Proclamandu-si dreptul de a-si alege destinul - &m-am silit sa scriu cu unghiile de la mana stanga& - eul liric arghezian realizeaza in acest te*t una dintre cele mai emotionante si mai dureroase confesiuni despre rolul si menirea artei si a artistului.