Simbolism: cultivarea simbolului; sinestezia sau corespondenta intre sentiment-culoare-muzica;sugestia ca principala trasatura a limbajului poetic care nu dezvaluie direct

ideea poetica, ci lasa cititorul ca prin interpretarea simbolului sa o descifreze; eul liric este un damnat intr-o societate incapabila sa inteleaga trairile si admiratiileacestuia. Teme literare: singuratate;moarte;apasarea sufleteasca; spleenul;cromatica si muzica. Plumb atmosfera care se desprinde din versurile poeziei este una sumbra, apasatoare, deoarece eul liric sta singur : in cavou,langa mort. Acest sentiment de singuratate coplesitoare este generat de societatea care il respinge si de pierderea iubirii. Unicul refugiul pe care eul liric il mai avea. Temele: singuratatea, moartea, apasarea sufleteasca. Motivele: plumb, sicrie,funerar vesant, singur, cavou, vant, somnul intors, strigatul, mort, frig. Muzicalitatea interna a poeziei este generata de repetitia de 6 ori a cuvantului plumb. Structura doua catrene, rima imbratisata, ritm trohaic, masura 10 silabe.Simetria dintre planul interior al eului liric- prezenta plumbului sugereaza incremenirea si planul exterior al lumii in care se dezintegreaza. Figuri de stil : epitete: sicriele de plumb, flori de plumb , funerar vesmant. Metafora: cavoul, dormea intors amorul meu de plumb, aripile de plumb. Imagini artistice: vizuale- dormeau adanc sicriele, funeral vesmant. Auditive: scartaiau coloanele de vant, am inceput sa-l strig. Tactile : era vant si era frig.. Marcile lexicogramaticale sunt verbe si pronume la persoana I .

Expresionismul : sentimentul absolutului si raportarea la acesta, explloiza vitalista, exacerbarea eului creator, retrairea autentica a fondului mitic primitiv, interiorizarea si spiritualizarea peisajului, tensiunea vizionara maxmia. Poezia Enscdmal a aparut in volumul poemele luminii. Opera surprinde revelatia poet-lume, poet-creatie din perspectiva unei estetici moderne. Lucian blaga stabileste o legatura intre cunoastere si mister, deosebire intre cunoasterea paradisiaca si cea luciferica. Primul tip, cunoasterea paradisiaca, este unul logic si rational, urmarind sa reduca misterul obiectului ce trebuie totusi cunoscut si pe care nu il depaseste. Cunoasterea luciferica are ca scop amplificarea misterului, nu reducerea lui. Traind in orizentul misterului, omul doreste sa lamureasaca tainele universului, ceea ce se realizeaza prin revelatie. Poezia este construita in jurul unei imagini realizata prin comparatia elementului abstract cu un aspect al lumii materiale. Partea abstracata: corola de minuni, si partea materiala: flori, ochi, buze ori morminte. In text sunt prezente metafore revelatorii. Este o arta poetica deoarece autorul isi exprima porpiile convingeri despre arta literara si despre aspectele acesteia si viziunea asupra lumii . Relatia dintre

viziunea autorului asupra poeziei si expresionism se concentreaza in jurul unor aspecte relevante in textul poeziei: sentimentul absolutului, interiorizarea si spiritualizarea peisajuui. Rolul poetului nu este de a descifra tainele lumii , ci de a le potenta prin trairea interioara prin contemplarea formelor concrete prin care ele se infatiseaza. Rolul poeziei este acela ca , prin mit si simbol, elemente specifice creatorul sa patrunda in tainele universului, sporindu-le. Tema este reprezentata de atitudinea poetica fata de creatie si marile taine ale universului. Lirisimul subiectiv este dat de transmiterea in mod direct prin marcile subiectivitatii. Pronume personal la persoana i singular, adjectiv psesiv la persoana I. Titlul este o metafora revelatorie care semnifica ideea cunoastreii luciferice. Verbul nu strivesc exprima refuzul cunoasterii rationale si optiunea pentru cunoasterea luciferica. Poezia are 3 secvente marcate prin scrierea cu initiala majuscula a versurilor. Prima secventa exprima cu ajutorul verbului la forma negativa : nu strivesc, nu ucid, atitudinea poetica fata de tainele lumii.. A doua secventa se construieste in jurul relatiilor de opozitie eu-altii, lumina mea lumina altora. Metafora luminii, emblematica pentru opera lui Blaga, inclusa in titlul de debut. Finalul poeziei constituie o a treia secventa cu rol concluziv. Cunoasterea poetica este un act de contemplatie. Poezia este o arta poetica moderna, deoarece interesul autorului este deplasat de la expunerea unor metafore ce sugereaza temele si exmplificarea unor elemente definitorii.

Modernismul eclectic - o gandire conceptualizata asociata simbolizarii metaforice, o logica artistica voit paradoxala, o noua relatie eul liric rostit, lume-text. Restabilirea jocului ca atitudine lirica fundamentala, materializarea ideii, diversitatea registrelor stilistice de la sublim la obiectie. Testament - Tema poeziei o reprezinta creatia literala in ipostaza de mestesug, creatie lasata ca mosternire unui fiu spiritual. Textul poetic este conceput ca un monolog adresata de tata unui fiu spiritual caruia ii este lasata drept unica mosternirecarteametonimie care desemneaza opera literara. Discursul liric avand un caracter adresat, lirsimul subiectiv se realizeaza prin atitudinea poetica transmisa in mod direct si , la nivelul expresiei prin marcile subiectivitatii: pronumele personale, adjectivele posesive, verbele la persoan I si a II-a singular. Titlul are doua sensuri: unul denotativ si altul conotativ. In sens propiu. Cuvantul desemneaza un act juridic intocmit de o persoana prin care aceasta isi exprima dorintele ce urmeaza a-i fi indeplinite dupa moarte. In sensul conotativ el face trimitere la Noul si vechiul testament,

unde sunt refere contraste invataturilor apostolilor catre omenire. Textul poetic este structurat in sase strofe cu numar inegal de versuri, incalcarea regulilor prozodice fiind o particularitate a modernismului. Metafora carteare un loc central in aceasta arta poetica, fiind un element de recurenta. Termenu carteare rol in organizarea materialului poetic si semnifica pe rand, in succesiunea secventelor poetice: realizarea ideii poetice a acumularilor spirituale. Este o arta poetica, deoarece autorul isi exprima propiile convingeri despre arta literara, despre menirea literaturii, despre rolul artistului in societate. Este o arta poetica moderna, pentru ca in cadrul ei apare o tripla problematica , sepcifica liricii moderne. Transfigurarea socialului in estetica uratului, raportul dintre inspiratie si te.. poetica. Opera literara Testament este o arta poetica moderna pentru ca poetul devine in conceptia lui Arghezi , un nascocitor , iar poezia presupune mestesugarul , turda creatorului. pE de alta parte , creatai artistica este atat produsul inspiratie lirice, cat si al tehnicii poetice. Un alt argument in favoarea modernitatii , poezia este faptul ca Arghezi introduce in literatura romana, prin aceasta creatie literara, estetica uratului, arta devine un mijloc de reflectare a complexitatii aspectelor esentiale si o modalitate de amendare a raului. Valorificarea diferitelor straturi lexicale , surprinzatoare, strofele inegale cu numar de vesruri cu metrica si rtimul variabile , sunt tot atatea argumente in favoarea modernitatii. Poezia Testament este o arta poetica de sinteza pentru orientarile poeziei interbelice cu elemente traditionaliste si moderniste.

Ermetismul romanesc- Joc secund Arta poetica pe care o ilustreaza textul joc secund imagineaza frumosul artistic prin construirea unei lumi paralele realitatii cotidiene. Semnificatia titlului joc secund- metafora, definitie pentru creatie , pentru opera literara pusa sub semnul ludicului, al adancului, al absolutului. Creatia se naste din atemporalitate, este rupta din cotingent, desdus, tinde spre azurul mantuit pe care ila tinge prin repetare in oglinda, traverseaza surga, rurala de inspiratie si se naste in apa, element fundamental al vietii universului. pRin joc secund intelegem detasarea de jocul prin cel al realului si nasterea celui secund in ape mai pure, lipsit de orice element al cotingentului. Poezia pleaca de la ideea fundamentala ca arta este o reflectare a realtitatii care la randul ei reflecta o lume a ideilor. iDeea de baza este aceea ca poezia adancul acestei calme creste iese din contingent, din ceas, pentru a se stabili intr-un univers propiu al liricii pure, mantuit azur. Astfel primele doua versuri stabilesc afirmatia teza a arte poetice barbiene. Celelalte vesruri o reiau din trei imagini diferite rezumate la cuvintele cheie, cirezi apreste,

Nadir meduze. Aicmotivul jocului secund sugereaza creatia artistului. Prima imagine reia afrimatia teza conform ccareia poezia, arta paraseste cotidianul si trece in planul eternitatii transfigurandu-se in frumos artistic , in cirezi agreste. Jocul secund imita realitatea , se foloseste de elementele acesteia din care modeleaza forme pure ideale. Poezia este astfel joc, unul care secondeaza jocul cotidian al vietii. Figuri de stil: asonanta : din ceas dedus, metafora: joc secund, comparatie: ascuns cum numai marea, simboluri : ceasul, oglinda, Nadirul, marea, harpele. Arta poetica arbiana mizeaza pe imagini poetice inedite . Barbu produce o poezie a esentelor si al abstractilor, a unui joc nascut din realitatea imediata ci din reflectarea ei in oglinda adica in spirit. Joc secund este o arta poetica prin : ermetismul afisat la nivel stilistic si la nivelul topiciii, ambiguitatea limbajului poetic, conotativitatea limbajului poetic, la nivel prozodic se observa constructia textului in doua catrene, rima incrutisasta, ritmul iambic si masura de 13-14 silabe. In concluzie, poezia Joc secund este o iesire din cotingent in pura gratuitate , joc secund ca imagine a a crezi in apa.

Traditionalismul este omiscare literara manifestata in perioada interbelica, a carei ideologie se cristalizeaza in jurul revistei Gandirea. Principalele trasaturi ale acestui curent literar sunt: valorificarea specificului national (istoria si folclorul) si componenta spirituala a sufletului taranesc, constiinta religioasa ortodoxa. Traditionalismul gandirist surprinde particularitatile sufletului national prin valorificarea miturilor autohtone, a credintelor stravechi. Vasile Voiculescu este considerat un poet traditionalist mai ales prin primele volume: Poezii, Din tara zimbrului, Poeme cu ingeri. Odata cu volumul Parga, incepe sa primeze tema religioasa. Una dintre temele majore ale liricii religioase este suferinta si moartea lui Isus. Acesta este nucleul poeziei In Gradina Ghetsemani, poem care face parte din volumul Parga. Sursa se inspiratie o constituie motivul biblic al rugaciunii lui Isus pe Muntele Maslinilor, dupa Cina cea de taina. Prin jertfa si patima sa pe cruce, Isus implineste predictiile Scripturii si preia pacatele omenirii, oferindu-i astfel mantuirea. Momentul rugaciunii este in noaptea de dinaintea arestarii lui isus de soldatii romani adusiaici de tradatorul Iuda. Bun cunoscator al textelor religioase poetul sintetizeaza intr-o creatie originala informatiile din toate cele patru Evanghelii. Voiculescu nu face trimitere la fapte considerate cunoscute, ci insista asupra semnificatiei acestora prin forta sugestiei. El nu descrie deloc starea ucenicilor pentru ca acestia apartin conditiei umane limitate, ci este preocupat doar de Isus, erou exemplar si de

relevarea zbuciumului sau interior. Episodul rugaciunii marcheaza inceputul celei mai dramatice perioade din scurta biografie pamanteana a lui Isus. E vorba de o succesiune de evenimente tragice ce vor culmina cu jertfa suprema. Pentru a oferi dramatism, poetul nu se opreste doar la momentul rugaciunii ci sugereaza si patimile crucificarii, precum si natura ravasita dupa moartea eroului. Poezia este alcatuita din patru catrene cu caracter descriptiv, care surprind natura duala a lui Isus: fiinta trupeasca fiinta spirituala, accentuand conflictul dintre originea sa divina si limitele conditiei umane. Poemul debuteaza printr-un vers in care Isus apare in ipostaza suferinda, aflat in lupta cu moartea si refuzand semnele destinului: Isus lupta cu moartea si nu primea paharul. Imaginea se dezvolta prin gestul ingenuncherii si al rugaciunii prin care invoca divinitatea, in singurul sau moment de slabiciune. Dualitatea lui Isus este sugerata prin succesiunea de simboluri pe care se construieste sensul strofei: paharul (simbol al pacatelor omenesti), sudorile de sange (suferinta umana), in contrast cu chipu-i alb ca varul, imagine sacralizata a spiritului. Verbele: nu primea, cazut, pun in evidenta latura omeneasca a suferintei in fata unui destin nemilos. Versul si-amarnica-i strigare starnea in slavi furtuna face trecerea spre planul ceresc pe care isus ilinvoca. Urmatoarele doua strofe reiau simbolul paharului prin sintagma grozava cupa, in care se afla infama bautura. Oximoronul (viata moarte ; venin dulceata) este figura de stil prin care se dezvolta ideea dualitatii fiintei lui Isus, dar si tragismul suferintei. Suferinta fizica se rasfrange in plan sufletesc: si-o sete uriasa sta sufletul sa-i rupa. Accentul cade pe opozitia dintre apa verzuie si miere. Lupta dintre trupul efemer sisufletul nemuritor ia sfarsit cu triumful divinului, zbuciumul interior relevand maretia personajului. Ultima strofa surprinde reactia naturii la evenimentul mortii lui Isus. Natura se dezlantuie, maslinul devenind motiv religios. Lumea este in dezordine generala; se realizeaza aceeasi antiteza intre conditia umana materiala uliilor de seara si planul divin batai de aripi. In concluzie, poezia In Gradina Ghetsemani este traditionalista prin apelul la sursa de inspiratie religioasa, contextualizata in spiritualitatea romaneasca, prin lexicul poetic (numeroase arhaisme sugestive) si prin versificatia canonica.

Simbolism: cultivarea simbolului; sinestezia sau corespondenta intre sentiment-culoare-muzica;sugestia ca principala trasatura a limbajului poetic care nu dezvaluie direct ideea poetica, ci lasa cititorul ca prin interpretarea simbolului sa o descifreze; eul liric este un damnat intr-o societate incapabila sa inteleaga trairile si admiratiileacestuia. Teme literare: singuratate;moarte;apasarea sufleteasca; spleenul;cromatica si muzica. Plumb atmosfera care se desprinde din versurile poeziei este una sumbra, apasatoare, deoarece eul liric sta singur : in cavou,langa mort. Acest sentiment de singuratate coplesitoare este generat de societatea care il respinge si de pierderea iubirii. Unicul refugiul pe care

eul liric il mai avea. Temele: singuratatea, moartea, apasarea sufleteasca. Motivele: plumb, sicrie,funerar vesant, singur, cavou, vant, somnul intors, strigatul, mort, frig. Muzicalitatea interna a poeziei este generata de repetitia de 6 ori a cuvantului plumb. Structura doua catrene, rima imbratisata, ritm trohaic, masura 10 silabe.Simetria dintre planul interior al eului liric- prezenta plumbului sugereaza incremenirea si planul exterior al lumii in care se dezintegreaza. Figuri de stil : epitete: sicriele de plumb, flori de plumb , funerar vesmant. Metafora: cavoul, dormea intors amorul meu de plumb, aripile de plumb. Imagini artistice: vizuale- dormeau adanc sicriele, funeral vesmant. Auditive: scartaiau coloanele de vant, am inceput sa-l strig. Tactile : era vant si era frig.. Marcile lexicogramaticale sunt verbe si pronume la persoana I .

Expresionismul : sentimentul absolutului si raportarea la acesta, explloiza vitalista, exacerbarea eului creator, retrairea autentica a fondului mitic primitiv, interiorizarea si spiritualizarea peisajului, tensiunea vizionara maxmia. Poezia Enscdmal a aparut in volumul poemele luminii. Opera surprinde revelatia poet-lume, poet-creatie din perspectiva unei estetici moderne. Lucian blaga stabileste o legatura intre cunoastere si mister, deosebire intre cunoasterea paradisiaca si cea luciferica. Primul tip, cunoasterea paradisiaca, este unul logic si rational, urmarind sa reduca misterul obiectului ce trebuie totusi cunoscut si pe care nu il depaseste. Cunoasterea luciferica are ca scop amplificarea misterului, nu reducerea lui. Traind in orizentul misterului, omul doreste sa lamureasaca tainele universului, ceea ce se realizeaza prin revelatie. Poezia este construita in jurul unei imagini realizata prin comparatia elementului abstract cu un aspect al lumii materiale. Partea abstracata: corola de minuni, si partea materiala: flori, ochi, buze ori morminte. In text sunt prezente metafore revelatorii. Este o arta poetica deoarece autorul isi exprima porpiile convingeri despre arta literara si despre aspectele acesteia si viziunea asupra lumii . Relatia dintre viziunea autorului asupra poeziei si expresionism se concentreaza in jurul unor aspecte relevante in textul poeziei: sentimentul absolutului, interiorizarea si spiritualizarea peisajuui. Rolul poetului nu este de a descifra tainele lumii , ci de a le potenta prin trairea interioara prin contemplarea formelor concrete prin care ele se infatiseaza. Rolul poeziei este acela ca , prin mit si simbol, elemente specifice creatorul sa patrunda in tainele universului, sporindu-le. Tema este reprezentata de atitudinea poetica fata de creatie si marile taine ale universului. Lirisimul subiectiv este dat de transmiterea in mod direct prin marcile subiectivitatii. Pronume personal la persoana i singular, adjectiv psesiv la

persoana I. Titlul este o metafora revelatorie care semnifica ideea cunoastreii luciferice. Verbul nu strivesc exprima refuzul cunoasterii rationale si optiunea pentru cunoasterea luciferica. Poezia are 3 secvente marcate prin scrierea cu initiala majuscula a versurilor. Prima secventa exprima cu ajutorul verbului la forma negativa : nu strivesc, nu ucid, atitudinea poetica fata de tainele lumii.. A doua secventa se construieste in jurul relatiilor de opozitie eu-altii, lumina mea lumina altora. Metafora luminii, emblematica pentru opera lui Blaga, inclusa in titlul de debut. Finalul poeziei constituie o a treia secventa cu rol concluziv. Cunoasterea poetica este un act de contemplatie. Poezia este o arta poetica moderna, deoarece interesul autorului este deplasat de la expunerea unor metafore ce sugereaza temele si exmplificarea unor elemente definitorii.

Modernismul eclectic - o gandire conceptualizata asociata simbolizarii metaforice, o logica artistica voit paradoxala, o noua relatie eul liric rostit, lume-text. Restabilirea jocului ca atitudine lirica fundamentala, materializarea ideii, diversitatea registrelor stilistice de la sublim la obiectie. Testament - Tema poeziei o reprezinta creatia literala in ipostaza de mestesug, creatie lasata ca mosternire unui fiu spiritual. Textul poetic este conceput ca un monolog adresata de tata unui fiu spiritual caruia ii este lasata drept unica mosternirecarteametonimie care desemneaza opera literara. Discursul liric avand un caracter adresat, lirsimul subiectiv se realizeaza prin atitudinea poetica transmisa in mod direct si , la nivelul expresiei prin marcile subiectivitatii: pronumele personale, adjectivele posesive, verbele la persoan I si a II-a singular. Titlul are doua sensuri: unul denotativ si altul conotativ. In sens propiu. Cuvantul desemneaza un act juridic intocmit de o persoana prin care aceasta isi exprima dorintele ce urmeaza a-i fi indeplinite dupa moarte. In sensul conotativ el face trimitere la Noul si vechiul testament, unde sunt refere contraste invataturilor apostolilor catre omenire. Textul poetic este structurat in sase strofe cu numar inegal de versuri, incalcarea regulilor prozodice fiind o particularitate a modernismului. Metafora carteare un loc central in aceasta arta poetica, fiind un element de recurenta. Termenu carteare rol in organizarea materialului poetic si semnifica pe rand, in succesiunea secventelor poetice: realizarea ideii poetice a acumularilor spirituale. Este o arta poetica, deoarece autorul isi exprima propiile convingeri despre arta literara, despre menirea literaturii, despre rolul artistului in societate. Este o arta poetica moderna, pentru ca in cadrul ei apare o tripla problematica ,

sepcifica liricii moderne. Transfigurarea socialului in estetica uratului, raportul dintre inspiratie si te.. poetica. Opera literara Testament este o arta poetica moderna pentru ca poetul devine in conceptia lui Arghezi , un nascocitor , iar poezia presupune mestesugarul , turda creatorului. pE de alta parte , creatai artistica este atat produsul inspiratie lirice, cat si al tehnicii poetice. Un alt argument in favoarea modernitatii , poezia este faptul ca Arghezi introduce in literatura romana, prin aceasta creatie literara, estetica uratului, arta devine un mijloc de reflectare a complexitatii aspectelor esentiale si o modalitate de amendare a raului. Valorificarea diferitelor straturi lexicale , surprinzatoare, strofele inegale cu numar de vesruri cu metrica si rtimul variabile , sunt tot atatea argumente in favoarea modernitatii. Poezia Testament este o arta poetica de sinteza pentru orientarile poeziei interbelice cu elemente traditionaliste si moderniste.

Ermetismul romanesc- Joc secund Arta poetica pe care o ilustreaza textul joc secund imagineaza frumosul artistic prin construirea unei lumi paralele realitatii cotidiene. Semnificatia titlului joc secund- metafora, definitie pentru creatie , pentru opera literara pusa sub semnul ludicului, al adancului, al absolutului. Creatia se naste din atemporalitate, este rupta din cotingent, desdus, tinde spre azurul mantuit pe care ila tinge prin repetare in oglinda, traverseaza surga, rurala de inspiratie si se naste in apa, element fundamental al vietii universului. pRin joc secund intelegem detasarea de jocul prin cel al realului si nasterea celui secund in ape mai pure, lipsit de orice element al cotingentului. Poezia pleaca de la ideea fundamentala ca arta este o reflectare a realtitatii care la randul ei reflecta o lume a ideilor. iDeea de baza este aceea ca poezia adancul acestei calme creste iese din contingent, din ceas, pentru a se stabili intr-un univers propiu al liricii pure, mantuit azur. Astfel primele doua versuri stabilesc afirmatia teza a arte poetice barbiene. Celelalte vesruri o reiau din trei imagini diferite rezumate la cuvintele cheie, cirezi apreste, Nadir meduze. Aicmotivul jocului secund sugereaza creatia artistului. Prima imagine reia afrimatia teza conform ccareia poezia, arta paraseste cotidianul si trece in planul eternitatii transfigurandu-se in frumos artistic , in cirezi agreste. Jocul secund imita realitatea , se foloseste de elementele acesteia din care modeleaza forme pure ideale. Poezia este astfel joc, unul care secondeaza jocul cotidian al vietii. Figuri de stil: asonanta : din ceas dedus, metafora: joc secund, comparatie: ascuns cum numai marea, simboluri : ceasul, oglinda, Nadirul, marea, harpele. Arta poetica arbiana mizeaza pe imagini poetice inedite . Barbu produce o poezie a esentelor si al abstractilor, a unui joc nascut din realitatea

imediata ci din reflectarea ei in oglinda adica in spirit. Joc secund este o arta poetica prin : ermetismul afisat la nivel stilistic si la nivelul topiciii, ambiguitatea limbajului poetic, conotativitatea limbajului poetic, la nivel prozodic se observa constructia textului in doua catrene, rima incrutisasta, ritmul iambic si masura de 13-14 silabe. In concluzie, poezia Joc secund este o iesire din cotingent in pura gratuitate , joc secund ca imagine a a crezi in apa.

Traditionalismul este omiscare literara manifestata in perioada interbelica, a carei ideologie se cristalizeaza in jurul revistei Gandirea. Principalele trasaturi ale acestui curent literar sunt: valorificarea specificului national (istoria si folclorul) si componenta spirituala a sufletului taranesc, constiinta religioasa ortodoxa. Traditionalismul gandirist surprinde particularitatile sufletului national prin valorificarea miturilor autohtone, a credintelor stravechi. Vasile Voiculescu este considerat un poet traditionalist mai ales prin primele volume: Poezii, Din tara zimbrului, Poeme cu ingeri. Odata cu volumul Parga, incepe sa primeze tema religioasa. Una dintre temele majore ale liricii religioase este suferinta si moartea lui Isus. Acesta este nucleul poeziei In Gradina Ghetsemani, poem care face parte din volumul Parga. Sursa se inspiratie o constituie motivul biblic al rugaciunii lui Isus pe Muntele Maslinilor, dupa Cina cea de taina. Prin jertfa si patima sa pe cruce, Isus implineste predictiile Scripturii si preia pacatele omenirii, oferindu-i astfel mantuirea. Momentul rugaciunii este in noaptea de dinaintea arestarii lui isus de soldatii romani adusiaici de tradatorul Iuda. Bun cunoscator al textelor religioase poetul sintetizeaza intr-o creatie originala informatiile din toate cele patru Evanghelii. Voiculescu nu face trimitere la fapte considerate cunoscute, ci insista asupra semnificatiei acestora prin forta sugestiei. El nu descrie deloc starea ucenicilor pentru ca acestia apartin conditiei umane limitate, ci este preocupat doar de Isus, erou exemplar si de relevarea zbuciumului sau interior. Episodul rugaciunii marcheaza inceputul celei mai dramatice perioade din scurta biografie pamanteana a lui Isus. E vorba de o succesiune de evenimente tragice ce vor culmina cu jertfa suprema. Pentru a oferi dramatism, poetul nu se opreste doar la momentul rugaciunii ci sugereaza si patimile crucificarii, precum si natura ravasita dupa moartea eroului.

Poezia este alcatuita din patru catrene cu caracter descriptiv, care surprind natura duala a lui Isus: fiinta trupeasca fiinta spirituala, accentuand conflictul dintre originea sa divina si limitele conditiei umane. Poemul debuteaza printr-un vers in care Isus apare in ipostaza suferinda, aflat in lupta cu moartea si refuzand semnele destinului: Isus lupta cu moartea si nu primea paharul. Imaginea se dezvolta prin gestul ingenuncherii si al rugaciunii prin care invoca divinitatea, in singurul sau moment de slabiciune. Dualitatea lui Isus este sugerata prin succesiunea de simboluri pe care se construieste sensul strofei: paharul (simbol al pacatelor omenesti), sudorile de sange (suferinta umana), in contrast cu chipu-i alb ca varul, imagine sacralizata a spiritului. Verbele: nu primea, cazut, pun in evidenta latura omeneasca a suferintei in fata unui destin nemilos. Versul si-amarnica-i strigare starnea in slavi furtuna face trecerea spre planul ceresc pe care isus ilinvoca. Urmatoarele doua strofe reiau simbolul paharului prin sintagma grozava cupa, in care se afla infama bautura. Oximoronul (viata moarte ; venin dulceata) este figura de stil prin care se dezvolta ideea dualitatii fiintei lui Isus, dar si tragismul suferintei. Suferinta fizica se rasfrange in plan sufletesc: si-o sete uriasa sta sufletul sa-i rupa. Accentul cade pe opozitia dintre apa verzuie si miere. Lupta dintre trupul efemer sisufletul nemuritor ia sfarsit cu triumful divinului, zbuciumul interior relevand maretia personajului. Ultima strofa surprinde reactia naturii la evenimentul mortii lui Isus. Natura se dezlantuie, maslinul devenind motiv religios. Lumea este in dezordine generala; se realizeaza aceeasi antiteza intre conditia umana materiala uliilor de seara si planul divin batai de aripi. In concluzie, poezia In Gradina Ghetsemani este traditionalista prin apelul la sursa de inspiratie religioasa, contextualizata in spiritualitatea romaneasca, prin lexicul poetic (numeroase arhaisme sugestive) si prin versificatia canonica.