Sunteți pe pagina 1din 2

Testament

De Tudor Arghezi

- arta poetica moderna -

Udor Arghezi este poetul modern care si-a raspandit creatia atat in perioada
interbelica cat si in perioada postbelica acesta fiind innoitorul cratiei moderne intr-o
forma traditionala. El promoveaza pentru prima data in literature romaana estetica
uratului care se bazeaza pe expresivitatea socanta a uratului. Categorie estetica opusa
frumosului, uratul presupune valorificarea artistica a aspectelor diforme anormale,
banale, grotesti ale vietii. In acest sens Tudor Arghezi afirma: “Am cautat cuvinte
virginale, cuvinte puturoasa, cuvinte cu raie, cuvinte care asalteaza ca viespiile sau te
linistesc ca racoarea, cuvinte fulgi cuvinte cer”.
Poezia “Testament” a aparut in volumul “Cuvinte potrivite” in 1927. vocea care
se comunica in text este poetul insusi prin eul lyric care de la inceputul primei strofe este
present prin marci lexico-gramaticale ale adresarii directe (pronume, adjective
pronominale, verbe) acestea dau poeziei un ton solemn dar si un sentiment de confesiune
pentru receptorul mesajului din poezie. Emitatorul este persoana care citeste sau scrie
care face discursul lyric iar receporuleste un cititor imaginar sau poate posterioritatea care
primeste.
Poetul anunta d la inceput ca lasa o mostenire spirituala exprimandu-si o atitudine
care isi justifica alegerea in fata celor care ii citesc opera. Versul al doilea “un nume
adunat pe-o carte” ne sugereaza locul ca importanta vitala de asezare a numelui. Cartea
are astazi un text sens conotativ si de aceea ea este prin numele autorului simbolul
identitatii obtinute prin cuvant. Astfel acest cuvant “carte” este cuvant cheie in poezie
chiar daca monologul/dialogul imaginar este intre tata si fiu, strabun si urmas, intre rob si
domn. De aceea descentati ale unui lyric este sugerata prin termenul metaforic “seara
razvratita”, osemintele varsate in mine“, “durerea surda si amara”, “slova de foc si slova
sorita”.
Adresandu-se direct cititorului poetul considera cartea o treapta sau un drum al
cunoasterii mostenita de la inaintasi. Acest lucru il vedem prin folosirea numeroaselor
cuvinte proprii universului rural taranesc multe fiind arhaisme.
Transformarea materialului in spiritual este coordonata pe care se pune un
deosebit accent deoarece universal taranesc in cadrul lui Arghezi se transforma in valoare
artistica : sapa devine condei si brazda cerneala. Sintagma “Cuvinte potrivite” da titlul
intregului volum din care face parte si poezia “Testament”, de aceea pentru Arghezi
poetul este un nascocitor care transforma graiul cu indemnul pentru vite al batranior. In
“Cuvinte potrivite” este o metafora care desemneaza poezia care presupne mestesugul si
truda umana. Stapanii sunt urmasii care framanta aluatul dand o definitie a poeziei, astfel
leaganele urmasilor stapani, durerea si veeninul devine miere, zdrentele sunt muguri si
coroane iar cenusa mortilor din vatra este dumnezeu de piatra.Estetica uratului isi face
prezentadin versul “din bube, mucegai, noroi” devine “hotar in alb” si obligatoriu scopul
din viata al cititorului de a-l valorifica ca o datorie morala si spirituala “pazind in piscul
datoriei sale”.
In viziunea poetului arta are un effect tamaduitor, creatia fiind o izbavire, dar pe
de alta parte ea trebuie sa pazeasca in sufletul cititorului constiinta morala sa modifice
caracterul sis a ii transmita durerea. Invitatiile de la nivelul limbajului si al expresivitatii
intra in comparatii inedite “imperecheate-n carte se marita ca fierul cald imbratisat in
cleste”. Domnita care sufera este creatia, ca fiind un amestec intre talentul si truda
artistului. Raportul dintre poet si cititor se reconfirma in finalul poeziei prin versul “robul
a scris-o Domnul o citeste”. Cele doua metafore “slova de foc si slova faurita” formate
dintr-un archaism si desemnand talentul si tehnica poetica, inspiratia si munca, aceasta
fiind definitia poeziei.
Limbajul este bolovanos frust cu multe arhaisme demonstrand exact aceasta
imbinare intre “slova de foc” sau cuvantul spontan fierbinte si “slova faurita” care este
expresia elaborate, cautata, magulita.