Sunteți pe pagina 1din 3

In gradina Ghetsemani ( Vasile Voiculescu) In debutul primului sau volum de versuri ,Poezii (1916), vasile voiculescu ofera o definitie

originala poeziei floare alba,stralucita ce nu infloreste decat la viul soare al cugetarii. Astfel nota de inedit o creatiei sale o constituie meditatia asupra conditiei umane, bazata pe motive biblice. Poezie In gradina Ghetsemani a fost publicata in volumul Parga( 1921). Aparitia acestuia marcheaza definirea originalitatii poetului Vasile Voiculescu prin innoirea modalitatii de a scrie. Scenele si motivele biblice sunt percepute ca alegorii ale nelinistii omului in aspiratie spre absolut si ,in acelasi timp ca puncte de plecare pentru meditatia asupra conditiei umane. Punctul de plecare al poeziei se afla in Evanghelia dupa Luca, Sfantul care consemneaza momentul ultimei rugaciuni Cristice in libertate Parinte, de voiesti, treaca de la Mine acest pahar...Dar nu voia mea, ci voia Ta sa se faca [...] iar el, fiind in chin de moarte, mai staruitor se ruga. Si sudoarea Lui s-a facut ca picaturi de sange care picurau pe pamant( luca 22, 40-45) Ideea centrala a poeziei se bazeaza pe motivul biblic al rugaciunii lui Iisus in gradina Ghetsemani, inainte de rastignire, prezentand dualitatea uman-divin a Celui care uneste contrariile. Suferinta lui Iisus este generata de constientizarea naturii sale duale: pe de o parte om ,stapanit de temeri si sentimente umane( frica,spaima de moarte) , pe de alta parte Fiul lui Dumnezeu, venit pe Pamant pentru a izbavi omenirea de pacatul originar. Astfel intreaga poezie este o alegorie, avand la baza opozitia sacruprofan. Prin generalizare, creatia lirica prezinta confruntarea specific umana dintre trup (partea materiala, perisabila) si suflet( farama de eternitate care inalta spiritual fiecare individ). In poezie intalnim tipul de lirism obiectiv ,marcat de absenta marcilor lexicale si gramaticale ale prezentei eului liric. Intensitatea trairilor este redata la nivelul semnelor de punctatie, prin punctele de suspensie si semnele exclamarii. Motivele intalnire in creatia lirica sunt : jertfa (sacrificiu;), destinul, rugaciunea, aripile, sangele, ulii(simbol al mortii), cupa(pacatul). Mesajul textului se organizeaza in jurul unor opozitii: sacru- profan, viata-moarte, uman- divin, om-Dumnezeu, spiritual-material, terestru-cosmic. Poezia este alcatuita din patru strofe/catrene structurate pe doua planuri: planul interior care reda zbuciumul sufletesc al Mantuitorului si planul exterior, natura care se afla in concordanta cu suferinta celui care se roaga. Titlul fixeaza locul rugaciunii ,gradina Ghetsemani( termen preluat din limba ebraica, care semnifica gradina unde se presau maslinele este un spatiu simbolic al suferintei, al luptei interioare. Prima secventa lirica reliefeaza natura umana a lui Iisus, in lupta cu destinul, calitate specific umana. Paharul care trebuia primit, numit ulterior grozava cupa , simbolizeaza pacatele omenirii pe care Fiul lui Dumnezeu trebuie sa si le asume pentru a izbavi omenirea de pacatul originar. In momentul rugaciunii din gradina Ghetsemani , latura Lui umana este accentuata, iar zbuciumul interior al Mantuitorului deriva din frica de ceea ce va urma, de suferinta si moarte. Aceasta teama este ilustrata printr-o imagine picturala deosebit de sugestiva : Cazut pe branci in iarba, se-mpotrivea intr-una/

Curgeau sudori de sange/Pe chipu-i alb ca varul. Impotrivirea este de fapt , lupta cu sine sau cu destinul. Epitele de sange si alb sugereaza natura duala al lui Iisus uman-divin; terestru-cosmic. Zbuciumul interior al lui Iisus capata proportii hiperbolice Amarnica-i strigare starnea in slavi furtuna. Jalea cu accente metafizice strabate intreaga natura, ajungand pana la Tatal Ceresc in slavi. Imaginea vizuala din prima secventa poetica se completeaza in cea de-a doua secventa lirica. In timp ce Iisuscazut pe branci in iarba, se lupta cu Sina, o mana nendurata coboara din cer spre a-i oferi grozava cupa(metafora ce simbolizeaza pacatele omenirii). Lupta cu moartea, depasirea dramei omenesti reprezinta esenta conflictului dintre trup si suflet. Metafora din versul al treilea sete uriasa semnifica iminenta sacrificiului datorata iubirii de oameni. A treia secventa poetica se contureaza printr-o imagine intens cromatica, o realitate aparent frumoasa. Bautura pare de miere si dulceata, atragandu-l pe insetat. In esenta, ea reprezinta veninul groaznic pe care omul in refuza prin gestul inclestarii falcilor.Ultimul vers Batandu-se cu moartea,uitase de viata sugereaza capacitatea lui Iisus de a-si depasi conditia de om, de fiinta muritoare. In ultima strofa se face trecerea de planul interior, la cel exterior, natura preluand framantarile si suferinta Mantuitorului, tragismul sporind in intensitate: ...fara tihna se framantau maslinii/ Pareau ca vor sa fuga din loc, sa nu-L mai vada. In vraistea gradinii ,replica terestra a Edenului din care a fost alungat Adam, apare sugestia mortii (implinirea planului divin) ulii de searacare dau roata dupa prada. Intreaga poezie este o transpunere estetica a consemnarii biblice. Gradina, care poate semnifica intregul Univers, este locul propice meditatiei. Printre maslini, simboluri ale pacii si iubirii, Iisus Omul are o ezitare in a infrunta suferinta si moartea, chiar daca latura Sa divina este constienta ca misiunea izbavirii omenirii de pacatul stramosesc trebuie dusa la bun sfarsit Parinte, de voiesti, treaca de la Mine acest pahar...Dar nu voia mea, ci voia Ta sa se faca. Expresivitatea limbajului este sustinuta la nivel morfo-sintactic, prin prezenta verbelor la timpul imperfect si gerunziu care sugereaza suferinta continua,durativa si se realizeaza proiectarea intr-un timp mitic. Se remarca prezenta adjectivelor in inversiune infama bautura,grozava cupa, adjective cu rol de superlativ absolutveninul groaznic,amarnica-i strigare. De asemenea conjuctia adversativa dar sugereaza respingerea, impotrivirea fata de pacat. Adverbele intrunasi deasupra folosite cu rol expresiv proiecteaza cosmic suferinta lui Iisus. La nivel lexico-semantic se remarca utilizarea arhaismelor, a regionalismelor sterlici,tihna, expresii populare (pe branci,fara tihna). Este prezent campul semantic al suferintei (pe branci, sudori de sange)si al paharului (infama bautura,grozava cupa,veninul groaznic), opozitia venindulceata. La nivel stilistic textul este marcat de simplitate, sobrietate, concizie: ea se axeaza pe metafora cupeicu otrava numita si paharulca in textul biblic: infama bautura,veninul groaznic. Apar in text

epitete semnificative sete uriasa,sudori de sange,mana nendurata,amarnica-i strigare, comparatia chipu-i alb ca varul, antiteza uman-divin ,viata-moarte care accentueaza suferinta lui Iisus. La nivel prozodic se remarca masura de 14 silabe, ritmul iambic, rima incrucisata. Sunt conservate elementele prozodiei clasice ce confera o muzicalitate usor desculta. Poezia In gradina Ghetsemani apartine traditionalismului prin apelul la sursa de inspiratie religioasa, contextualizata in spiritualitatea romaneasca, lexicul poetic (numeroase arhaisme sugestive), versificatia canonica, tema.