MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN TELEORMAN

LICEUL TEHNOLOGIC NR.1 ALEXANDRIA
Şos. Turnu Măgurele, nr.1-3, cod 140003
Telefon 0247312181 Fax 0247312181/0247312989
http://www.liceul-tehnologic-nr1-alexandria.ro

CLASA a XII-a

Modulul IV: DOCUMENTE DE TRANSPORT RUTIER

CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI – FILIERA TEHNOLOGICĂ

Aria curriculară Tehnologii
NIVEL 4

Domeniul de pregătire profesională: MECANICĂ

Calificare profesională: TEHNICIAN TRANSPORTURI

1
 CUPRINS

INTRODUCERE....................................................................................................................... 3

COMPETENŢE........................................................................................................................ 3

INFORMAŢII UTILE................................................................................................................. 3

Cuvinte cheie/Glosar..............................................................................................................3

CAPITOLUL 1 – PĂRȚILE CARE CONCURĂ LA DESFĂȘURAREA PROCESULUI DE

TRANSPORT………………………………………………………………………………………….5

1.1 Părțile care participă la procesul de transport……………………………………………….5

1.2 Poziționarea părților în lanțul logistic…………………………………………………………5

1.3 Contractul de transport rutier…………………………………………………………………..7

CAPITOLUL II - DOCUMENTE NECESARE ÎN TRANSPORTUL RUTIER...........................11

Proiecte / Miniproiecte......................................................................................................... 33

BIBLIOGRAFIE...................................................................................................................... 34

2
 INTRODUCERE
Modulul „DOCUMENTE DE TRANSPORT RUTIER” se studiază în clasa a XII-a, ciclul
superior al liceului, filiera tehnologică, în vederea asigurării pregătirii de specialitate în
domeniul Mecanică, calificarea Tehnician Transporturi.
Modulul „DOCUMENTE DE TRANSPORT RUTIER” face parte din CULTURA DE
SPECIALITATE ȘI PREGĂTIRE PRACTICĂ şi are alocate un număr de 58 ore/an, din care:
 teorie – 58 ore.

Total: 58 ore/an = 29 săpt. x 2 ore/săptămână

Scopul acestui modul este de a oferi elevilor cunoştinţe de bază cu privire la părțile
care concură la desfășurarea procesului de transport și la documentele de transport rutier de
mărfuri și călători.
Suportul de curs conţine mai multe exemple pentru instrumentele de lucru necesare
desfăşurării modulului şi evaluării:
 note de curs;
 fişe de observaţie;
 fişe de lucru;
 studii de caz;
 fișe de documentare;
 formulare tipizate tipărite necesare transportului.
Pentru fiecare activitate, se oferă informaţii cu privire la scopurile/obiectivele urmărite,
sarcinile de lucru şi criteriile care vor fi aplicate în procesul de evaluare.
Activităţile de învăţare pe care le propunem sunt diverse, sarcinile sunt definite în paşi
mici şi au grad de dificultate progresiv, astfel încât să permită fiecărui elev să lucreze în
ritmul său şi să evolueze până la un nivel maxim al performanţei.

COMPETENŢE
În modulul „DOCUMENTE DE TRANSPORT RUTIER” au fost agregate competenţe
unitățile de rezultate ale învățării tehnice specializate, conform Standardului de Pregătire
Profesională (SPP), anexa 1 la OMENCS nr. 3503/29.03.2018:
URÎ 13. COORDONAREA TRANSPORTULUI ȘI ACTIVITĂȚILOR LOGISTICE.

INFORMAŢII UTILE

Cuvinte cheie/Glosar

Următoarea listă vă va fi folositoare la înţelegerea conceptelor cu care veţi lucra. În

cazul în care găsiţi şi alţi termeni care nu au fost incluşi, adăugaţi-i la sfârşitul acestei liste:

A.R.R. – Autoritatea Rutieră Română

Contract de Convenţie prin care o parte, cărăuşul profesionist se obligă în
transport schimbul unei remuneraţii să efectueze o deplasare de persoane
sau bunuri pe o anumită distanţă, cu un vehicul corespunzător.
Cărăuş – Persoana care îşi ia însărcinarea ca într-un mod oarecare să
transporte sau să facă să se transporte un obiect oarecare.
Comisionar – Persoană fizică sau juridică care săvârşeşte acte juridice în
numele său, dar pe socoteala altei persoane (comitent), în baza
unui contract de mandat (de comision).
3
Transport – Mişcarea de la un loc la altul a persoanelor, bunurilor, semnalelor
sau informaţiilor (din lat. trans – peste şi portare – a purta sau a
căra).
Transporturi – Domeniu al activităţii economico-sociale prin intermediul căruia se
realizează deplasarea în spaţiu a oamenilor şi bunurilor, în scopul
satisfacerii necesităţilor materiale şi spirituale ale societăţii.
Transport – Mod de transport terestru care asigură deplasarea în spaţiu a
rutier bunurilor şi oamenilor cu ajutorul autovehiculelor (mijloace de
transport auto-propulsate), al mijloacelor tractate (remorci, trailere
etc.) sau al mijloacelor cu tracţiune animală.
Trafic – Totalitatea transporturilor efectuate într-o perioadă de timp (lună,
trimestru, an) în cadrul anumitor relaţii de transport.
Trafic intern – Totalitatea transporturilor efectuate într-o perioadă de timp (lună,
trimestru, an) în limitele frontierei unei ţări.
Trafic – Totalitatea transporturilor efectuate într-o perioadă de timp (lună,
internaţional trimestru, an) între două sau mai multe state.
Tranzit – Transport în trafic internaţional la care punctul de plecare şi de
sosire al transporturilor se află pe teritoriul unor state diferite.
Transport de – Transport în trafic internaţional la care punctul de plecare şi de
peage sosire al transporturilor se află pe teritoriul aceluiaşi stat, însă
parcursul transportului străbate un stat vecin.
IRU – Uniunea Transportului Rutier Internaţional
Licenţă act oficial, eliberat de autoritatea pentru licenţiere, ce atestă
dreptul titularului de licenţă de a desfăşura, pentru o perioadă
determinată, genul de activitate indicat în acesta, cu respectarea
obligatorie a condiţiilor de licenţiere.
Licenţă de – Document care se eliberează la cererea operatorului de transport
execuţie şi care atestă dreptul acestuia de a efectua transport de mărfuri,
cu un anumit vehicul, pe numărul de circulaţie, sau pentru un
anumit traseu, în cazul transportului rutier de persoane.
Solicitant – Persoană juridică sau fizică indiferent de tipul de proprietate şi
forma juridică de organizare, care depune la autoritatea de
licenţiere cererea şi documentele necesare pentru obţinerea
licenţei.
Titular de – Persoana fizică sau juridică care a obţinut licenţă.
licenţă
Condiţii de – Totalitatea cerinţelor şi condiţiilor stabilite, a căror respectare este
licenţiere obligatorie pentru titularul de licenţă la desfăşurarea genului de
activitate licenţiat.
Licenţiere – Totalitatea procedurilor legate de eliberarea, perfectarea,
suspendarea, reînnoirea şi retragerea licenţelor, eliberarea copiilor
şi duplicatelor de pe acestea, ţinerea dosarelor de licenţiere şi a
registrelor de licenţe, controlul asupra respectării de către titularii
de licenţe a condiţiilor de licenţiere, adoptarea prescripţiilor privind
lichidarea încălcărilor ce ţin de condiţiile de licenţiere.
Registrul – Totalitatea informaţiilor cu privire la licenţele eliberate, perfectate,
licenţelor suspendate, reînnoite şi retrase.
Suspendarea – Privarea titularului de licenţă, pe un termen stabilit, de dreptul de a
licenţei desfăşura un anumit gen de activitate.
Retragerea – Privarea titularului de licenţă de dreptul de a desfăşura un anumit
licenţei gen de activitate.
Listă de – Lista ce descrie tipurile şi cantităţile mărfurilor transportate.
colisaj
4
A.R.T.R.I. – Asociaţia Română pentru Transporturi Rutiere Internaţionale
U.N.T.R.R – Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România
MLPT – Ministerul Lucrărilor Publice şi Transporturilor

CAPITOLUL 1 – PĂRȚILE CARE CONCURĂ LA DESFĂȘURAREA PROCESULUI DE

TRANSPORT

1.1 Părțile care participă la procesul de transport

Părțile care participă la procesul de transport sunt : expeditorul, destinatarul și

transportatorul (cărăușul). Intre aceste trei părți se încheie un contract în care se stipulează
clar îndatoririle fiecăruia.
 Expeditorul – este acea persoană fizică sau juridică ce impune prin contract
persoana căreia i se va înmâna marfa la capătul călătoriei.
Cu alte cuvinte, este persoana de la care pleacă marfa. Obligațiile expeditorului sunt:
- să prezinte marfa pentru încărcare;
- să ambaleze corespunzător marfa;
- să respecte normele tehnice de încărcare;
- să fixeze marfa, asigurând integritatea ei și a mijloacelor de transport;
- să menționeze pe colete natura mărfii;
- să solicite pentru mărfurile livrate în vrac și, dacă e cazul, protejarea mărfii prin acoperirea
cu prelate.
 Cărăușul (transportatorul sau operatorul de transport ) - este acea persoană
fizică sau juridică care își asumă responsabilitatea ca într-un mod oarecare să
execute transportul de marfă sau persoane într-un anumit termen și într-o
anumită siguranță.
Obligațiile operatorului de transport rutier sunt:
- să pună la dispoziție un mijloc de transport corespunzător;
- să preia marfa prin numărare și cântărire;
- să verifice modul de încărcare și fixare;
- să respecte ruta indicată în contract și, când ruta nu este indicată, să folosească
ruta cea mai scurtă;
- să aducă la cunoștința expeditorului eventualele impedimente în executarea
transportului;
- pe timpul transportului răspunde de marfă deoarece este obligat să o păzească și să
o transporte în bune condiții;
- să elibereze marfa la destinație acelui destinatar care e indicat în documentele de
transport și să participe la verificare dacă acesta ridică obiecțiuni în legătură cu
cantitatea și calitatea mărfii transportate;
- întocmește un proces verbal în care fiecare dintre participanți își expune punctul
de vedere, mai ales în legătură cu acele cauze care au pricinuit paguba invocată de
destinatar, daca acestea există.
 Destinatarul – este aceea persoană fizică sau juridică căreia transportatorul îi va
elibera marfa la locul stipulat în contract.
În ceea ce privește poziția destinatarului în contractul de transport se poate afirma că
deși nu participă efectiv la încheierea contractului de transport, dobândește anumite drepturi
și obligații decurgând din contractul încheiat anterior între expeditor și cărăuș devenind un
așa-zis terț beneficiar.
Activitatea de expediţie a apărut odată cu diversificarea activităţii umane şi cu
dezvoltarea activităţii economice. Ea presupune un grad înalt de specializare (comercianţii nu
au mai avut timp şi pentru activitatea de expediţie). Din acest motiv, s-a specializat o
categorie socială care aduce servicii comercianţilor.

5
 În societatea modernă, datorită tendinţei de globalizare, activitatea de transporturi şi
expediţie presupune cunoaşterea unor activităţi din sectoare diferite/diverse care puse cap la
cap duc la preţuri competitive.
Expeditorul/ expediţionarul este un intermediar care pune faţă în faţă cumpăratorul şi
vânzătorul de marfă cu cărăuşul.
Condiţia franco-uzină: vânzătorul nu are obligaţii în legătură cu mijlocul de transport.
Condiţia CIF (franco-destinatar) cumpăratorul nu are atribuţii în legatură cu
organizarea transportului. Majoritatea contractelor se încheie înainte de a apărea marfa.
Activitatea de expediţie- activitatea de organizare a transportului
Expeditorul este numit şi “arhitectul transportului”. El stabilește modul în care marfa va
fi transportată. Activitatea expeditorului trebuie începută înainte de apariţia mărfii.
Expeditorul trebuie să organizeze transportul mărfii în condiţii sigure, eficienţă
maximă, timp minim. Expeditorii în marea lor majoritate nu deţin mijloace de transport proprii
(acestea aparţin cărăuşului). Una din calităţile expeditorului este aceea că trebuie să
acţioneze în conformitate cu dispoziţiile primite de la cel care îi dă mandatul de expediţie
(vânzare/cumpărare).
Expeditorul răspunde numai de greşelile proprii. Dacă el primeşte dispoziţii greşite el
nu este tras la răspundere, dar trebuie să atenţioneze cu privire la consecinţe. Trebuie să
cunoască condiţii ce privesc transporturile:
 legi;
 reglementări ce trebuie respectate pe timpul transporturilor (vamale, de mediu, de
calitate, ambalajul, reglementări ale țărilor de tranzit);
 reglementări vamale, cele mai importante (acordul vamal al țărilor pe unde marfa
tranzitează, tarifele vamale);
 trebuie să cunoască rutele de transport;
 mijloacele de transport.
Organele vamale aplează la cunoştinţele expeditorului. Activitatea expeditorului
începe înainte de încheierea contractului comercial. Un atribut al expeditorului este de a
explica clientului său regulile de comerţ. El dă informaţii clientelei privind mjloacele de
transport, viteza cu care mijlocele de transport pot duce la destinaţia mărfii.
Expeditorul pregăteşte calculaţiile tarifare privind cheltuielile de transport, cheltuielile
de accesorii privind activitatea de transport (taxe vamale, de tranzitare, de ambalare, de
însoţire a mărfii).
Expeditorul poate executa în numele vânzătorului/ cumpărătorului plata pentru
cheltuielile de transport şi accesorii.
Expeditorul acordă asistenţă pentru ambalarea, marcarea şi pregătirea mărfii astfel:
- protejarea mărfurilor (este în interesul vânzătorului şi se merge pe containerizarea
generala);
- marcarea mărfii, deoarece se pot rătăci, pierde, sechestra ceea ce duce la neexecutarea
contractului. Nu vizează numai destinaţia, ci şi atenţia de manipulare.
Expeditorul face alegerea mijlocului de transport şi a rutelor cele mai economice
transportului mărfii în cauză.
Expeditorul întocmeşte necesarul bunei desfăşurări a transporturilor (scrisori de
trăsură, controlează întocmirea altor documente, declaraţii vamale).
Expeditorul avizeaza din timp şi în conformitate cu contractul de transport pe cel la
care îi dă mandat asupra situaţiei mărfii.

1.2 Poziționarea părților în lanțul logistic

Într-o economie în schimbare, organizațiile trebuie să realizeze cât mai multe cu cât
mai puține resurse, cu scopul de a rămâne competitive. O componentă critică în acest efort
este proiectarea și coordonarea rețelelor de distribuție și aprovizionare.

6
 Fiecare produs are un canal special de distribuție către clientul final, acesta fiind de
cele mai multe ori lung și complex. Uneori, acest canal se extinde peste clientul final prin
acțiuni ca reciclarea sau returnarea produselor. Acesta cuprinde societățile și activitățile de
afaceri necesare pentru a proiecta, a face, livra și a folosi un produs sau serviciu.
Afacerile depind de lanțurile lor de aprovizionare pentru a le oferi ceea ce au nevoie
pentru a supraviețui și a prospera. Orice afacere se potrivește într-unul sau mai multe lanțuri
de aprovizionare și are un rol de jucat în fiecare dintre ele.
Ritmul de schimbare și incertitudinea cu privire la modul în care piețele vor evolua a
făcut să fie conștiente companiile de lanțurile de aprovizionare în care participă și să
înțeleagă rolurile pe care acestea le joaca. Acele companii care vor învăța cum să
construiască și să participe la lanțurile de aprovizionare puternice vor avea un avantaj
competitiv important pe piețele lor.
Termenul de "management al lanțului de aprovizionare", a apărut la sfârșitul anilor
1980 și a intrat în folosirea pe scară largă în anii 1990. Înainte de această dată,
întreprinderile au folosit termeni precum "logistică" și "gestionare a operațiunilor".
Diverse definiții ale unui lanț de aprovizionare sunt oferite mai jos:
- Un lanț de aprovizionare constă din toate părțile implicate, direct sau indirect, pentru
îndeplinirea unei cereri a clientului. Lanțul de aprovizionare include producătorii și furnizorii,
transportatorii, depozitele, comercianții cu amănuntul și clienții;
- Un lanț de aprovizionare este o rețea de facilități și opțiuni de distribuție, care
îndeplinește funcțiile de achiziții de materiale, de transformare a acestor materiale în produse
finite și intermediare, precum și distribuirea acestor produse finite către clienți.
Există un model de bază pentru practicarea gestiunii lanțului de aprovizionare. Fiecare
lanț de aprovizionare are propriul set unic de cerințe de piață și provocări de operare.
Companiile din orice lanț de aprovizionare trebuie să ia decizii individual și colectiv în
ceea ce privește acțiunile lor în cinci domenii:
1. Producție – Ce produse vrea piața? Cât de mult din fiecare produs ar trebui fabricat și
când? Această activitate include crearea de programe de producție care să ia în considerare
capacitățile de fabricație, echilibrarea volumului de muncă, de control al calității și întreținerea
echipamentelor.
2. Inventarul - Ce inventar ar trebui să fie stocat în fiecare etapă într-un lanț de
aprovizionare? Ce procente din inventar ar trebui să fie deținute de materii prime,
semifabricate sau produse finite? Scopul principal al inventarului este de a acționa ca un
tampon împotriva incertitudinii în lanțul de aprovizionare.
3. Locație – Unde ar trebui să se amplaseze clădirile în care se produce sau stochează
inventarul? Unde sunt cele mai eficiente locații de producție și de depozitare de inventar? Ar
trebui să fie utilizate facilitățile existente sau unele noi construite? Odată ce aceste decizii
sunt luate se determină căile posibile pentru ca produsul să ajungă la consumator.
4. Transport – Cum ar trebui să fie mutat inventarul dintr-o locație a lanțului de
aprovizionare la alta? Transportul de marfă și livrarea cu ajutorul autocamioanelor sau aerian
sunt rapide și de încredere, dar acestea sunt scumpe. Transportul maritim sau pe calea
ferată este mult mai puțin costisitor, dar implică, de obicei, timpi de tranzit mai mari și
incertitudine mai multă. Această incertitudine trebuie să fie compensată prin stocarea unor
niveluri mai ridicate de inventar. Când este mai bine să utilizați fiecare mod de transport?
5. Informații – Câte date ar trebui să fie colectate și câte ar trebui să fie partajate? Cu o bună
informare, oamenii pot lua decizii eficiente cu privire la ce să producă și cât de mult, unde să
localizeze inventarul și cum este cel mai bine să-l transporte.
Totalitatea acestor decizii va defini capacitățile și eficacitatea lanțului de aprovizionare.
Producția se referă la capacitatea unui lanț de aprovizionare de a face și depozita
produse. Facilitățile de producție sunt fabrici și depozite.
Inventarul este răspândit pe tot parcursul lanțului de aprovizionare și include fiecare
lucru de la materii prime la produse finite, care sunt deținute de către producători,

7
distribuitori, comercianți cu amănuntul. Cantitățile mari de inventar permit unei companii sau
a unui întreg lanț de aprovizionare să fie foarte receptivi la fluctuațiile cererii clientului.
Locul de amplasare se referă la amplasarea geografică a lanțului de aprovizionare.
Atunci când iau decizii privitoare la locație, managerii trebuie să ia în considerare o serie de
factori care se referă la o locație, inclusiv costul instalațiilor, costul forței de muncă,
competențele disponibile în forța de muncă, condițiile de infrastructură, taxe și tarife, precum
și apropierea de furnizori și clienți.
Deciziile de amplasare au un impact puternic asupra performanței și caracteristicilor
unui lanț de aprovizionare. Odată ce dimensiunea, numărul și localizarea instalațiilor sunt
determinate, se definește numărul de căi posibile prin care produsele pot parcurge drumul
spre consumatorul final.
Exista șase moduri de transport pe care o companie le poate alege:
1. Nave – transport care este foarte rentabil, dar și cel mai lent. Este limitat la utilizarea între
locații, care sunt situate lângă căile navigabile și facilități, cum ar fi porturi și canale.
2. Feroviar - care este foarte rentabil, dar poate fi lent. Acest mod este limitat de a se folosi
între locații, care sunt deservite de liniile de cale ferată.
3. Prin conducte - poate fi foarte eficient, dar se limitează la mărfuri care sunt lichide sau
gaze, cum ar fi apă, petrol si gaze naturale.
4. Autocamioanele sunt un mijloc foarte rapid și flexibil de transport.
5. Avioanele sunt un mod foarte rapid de transport.
6. Electronic este cel mai rapid mod de transport și este foarte flexibil și rentabil. Cu toate
acestea, pot fi folosite numai pentru circulația anumitor tipuri de produse, cum ar fi energie
electrică, de date și a produselor compuse din date, cum ar fi muzică, imagini și text.
Având în vedere aceste diferite moduri de transport și amplasarea facilităților într-un
lanț de aprovizionare, managerii au nevoie de a proiecta rutele pentru mișcarea produselor.
Informația este baza prin care se iau decizii în ceea ce privește celelalte patru
elemente ale lanțului de aprovizionare. Este legătura între toate aceste activități și operațiuni
dintr-un lanț de aprovizionare. În măsura în care datele sunt corecte, la timp și complete,
companiile într-un lanț de aprovizionare vor fi capabile să reacționeze eficient. Acest lucru va
tinde, de asemenea, la maximizarea rentabilității lanțului de aprovizionare în ansamblul său.
Informația este folosită în două scopuri:
1. Coordonarea activităților zilnice legate de funcționarea altor elemente din lanțul de
aprovizionare.
2. Prognoza și planificarea pentru a anticipa și satisface cererile viitoare. Informațiile
disponibile sunt folosite pentru a face previziuni tactice pentru a ghida stabilirea programelor
de producție trimestriale și lunare. Informația este, de asemenea, utilizată pentru previziunile
strategice.

1.3 Contractul de transport rutier

Model de
CONTRACT DE TRANSPORT
Nr. ______ din _________
Cap. I PĂRŢILE CONTRACTANTE
SC__________SRL/SA, cu sediul social în____________, str._________________,
nr.________, bl. ________, ap.____, sector________, jud. _____________, telefon
______________________, Fax ______________, înregistrată la Registrul Comerțului sub
nr. _________________, avand CUI___________, cod IBAN nr_______________________
deschis la Banca ________________, reprezentată legal prin __________________, în
calitate de________, denumită în cele ce urmează
PRESTATOR

8
şi
SC______SRL/SA, cu sediul social in_________, str._________, nr.____, bl. ___, ap.__,jud.
________, telefon __________, Fax _____, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr.
______, având CUI_____, cod IBAN nr______ deschis la Banca ______, reprezentată legal
prin _____, în calitate de________, denumită în cele ce urmează
BENEFICIAR
au convenit încheierea prezentului contract de transport, în următoarele condiţii:
Cap. II OBIECTUL CONTRACTULUI
Art. 1. Obiectul contractului îl constituie prestarea de servicii de transport marfă, de către
PRESTATOR pentru BENEFICIAR, în condițiile menționate în prezentul contract
Cap. III DURATA CONTRACTULUI
Art. 2. Prezentul contract se încheie pe o perioadă de _____ luni și intră în vigoare la data
semnării acestuia de către ambele părți. El poate fi prelungit de comun acord printr-un act
adițional la contract semnat de ambele părţi.
Cap. IV OBLIGAȚIILE PRESTATORULUI
a) să asigure mijlocul de transport adecvat, a cărui capacitate este suficientă și în stare
corespunzătoare, la data și ora fixată, conform comenzilor ferme ale Beneficiarului și în
condițiile stabilite de comun acord. Dacă autovehiculul nu corespunde cerințelor
expeditorului, prezintă defecțiuni tehnice, nu este propriu naturii mărfii sau nu are dotările
necesare, acesta este în drept să ceară înlocuirea cu un altul corespunzător.
b) să ia în primire marfa.
c) să întocmească după primirea mărfii, documentele de transport.
d) Prestatorul are obligația să verifice exactitatea documentelor puse la dispoziție de către
expeditor, precum și integritatea lor. Nu va pleca de la locul încărcării fără toate documentele
ce trebuie să însoțească transportul în vederea vămuirii mărfii fără probleme.
e) Să supravegheze încărcarea și descărcarea mijlocului de transport atât la locul de
încărcare al beneficiarului cât și la locul de descărcare. Drepturile și obligațiile prestatorului în
privința încărcării și descărcării mărfurilor sunt conforme cu reglementările acordului CMR,
ale acordului TIR, precum și cu celelalte reglementări ale legislației de transport
internaționale și naționale.
f) Prestatorul se obligă să îndeplinească oricând condițiile legale internaționale (CMR, TIR,
AETR, ADR, etc) pentru executarea comenzilor primite de la Beneficiar. Totodată, prestatorul
se obligă să procure toate permisele și autorizațiile necesare pentru transport, corespunzător
legislației naționale și a celei internaționale a statelor pe teritoriul cărora se efectuează
transporturile.
g) Să suporte contravaloarea eventualelor lipsuri sau pierderi înregistrate, produse din culpa
sa.
Cap.V OBLIGAȚIILE BENEFICIARULUI
Art. 4. Beneficiarul se obligă:
a) Să îndrume și să furnizeze toate informațiile necesare pentru efectuarea transporturilor în
timp și pe ruta stabilită;
b) Să încredințeze prestatorului toate documentele necesare pentru transportul de mărfuri;
c) Să confirme în documentele de transport efectuarea transportului, recepționarea și
integritatea mărfurilor sau orice altă observație privind starea acestora;
d) Beneficiarul va asigura efectuarea plăţii formalităţilor vamale atât la export cât şi la import;
e) Să încarce şi să descarce marfa în şi din mijloacele de transport;

9
f) Sa plătească contravaloarea serviciilor de transport efectuate în baza prezentului contract;
g) Să plătească taxa de staționare pentru depășirea timpului de staționare acordat.
Cap.VI PREȚUL TRANSPORTULUI
Art. 5. Prețul pe cursă se va negocia înainte de executarea fiecărui transport țn funcție de
distanța parcursă și de cantitatea încărcată și va fi menționat în scrisoarea de transport.
Pentru depășirea timpului de staționare acordat se va percepe o taxă de staționare de _____
euro/zi.
Cap.VII MODALITATEA ȘI TERMENUL DE PLATĂ
Art. 6. Plata de către Beneficiar se va face în termen de _____ zile de la data primirii de la
Prestator a facturilor însoțite de CMR-ul confirmat fără rezerve.
Art. 7. În cazul în care beneficiarul nu respectă termenul de plată, va suporta penalități de
0,1% pe fiecare zi de întârziere calculate la suma datorată.
Art. 8. Răspunderea beneficiarului în contractul de transport:
a) Beneficiarul va răspunde pentru plata la termen a contravalorii transportului, orice pierdere
ducând la plata de penalități;
b) Răspunderea beneficiarului mai poate interveni și în caz de deteriorare a autovehiculului
cu ocazia încărcării sau pentru ambalarea necorespunzătoare și nefixarea mărfii, cât și
pentru exactitatea mențiunilor din scrisoarea de transport;
c) Beneficiarul își asumă responsabilitatea pentru orice consecințe nefavorabile rezultate ca
urmare a unor date incorecte sau incomplete privind comanda de transport, cât și
documentele însoțitoare ale mărfii.
Art. 9. Răspunderea prestatorului:
a) În cazul avarierii mărfii în timpul transportului și din culpa prestatorului, despăgubirea la
care va fi obligat constă în suma corespunzătoare deprecierii mărfii, fără alte daune;
b) Dacă marfa a ajuns la destinație cu deprecieri calitative, datorită depășirii termenului de
executare a transportului, cărăușul va fi obligat la plata despăgubirilor corespunzătoare.
Cărăușul va fi exonerat de răspundere dacă va putea dovedi că pierderea sau avaria
mărfurilor au fost cauzate din motive de forță majoră, lipsa sau defectuozitatea ambalajului,
natura mărfii, încărcarea-descărcarea defectuoasă executate de expeditor (destinatar).
Art. 10. Exonerarea de răspundere. Părţile sunt exonerate de răspundere pentru cazurile de
forță majoră, dovedite cu acte legale. Prin forța majoră se alege: fenomene naturale care
împiedică derularea în condiții de siguranță a transportului; reglementări ale autorităților
locale de tranzit; acțiuni militare; diversiuni, asediu; acțiuni organizate ale muncitorilor și
funcționarilor
Cap.VIII. LITIGII
Art. 11. Neînțelegerea dintre părțile contractante în legătură cu clauzele și executarea
prezentului contract se vor soluționa pe cale amiabilă iar dacă acest lucru nu este posibil, va
fi sesizată instanța judecătorească competentă.
Cap.IX NOTIFICĂRILE ÎNTRE PĂRȚI
Art. 12. Părțile contractante convin ca orice notificare adresată de una dintre acestea
celeilalte este valabil îndeplinită dacă va fi transmisă la sediul menționat în prezentul
contract.
Art. 13. În cazul în care notificarea se face pe cale poștală, ea va fi transmisă prin scrisoare
recomandată cu confirmare de primire și se consideră primită la destinatar la data
menționată pe confirmare de către oficiul poștal primitor.

10
Art. 14. Daca notificarea se trimite prin fax ea se consideră primită în prima zi lucrătoare
după cea în care a fost expediată.
Art. 15. Notificările verbale nu se iau în considerare de nici una dintre părți, dacă nu sunt
confirmate, prin intermediul uneia dintre modalitățile prevăzute la punctele precedente.
Cap.X CLAUZE FINALE
Art. 16 Orice modificare sau completare a prezentului contract se va face în baza unui act
adițional care va exprima acordul expres al ambelor părţi.
Art. 17. Rezilierea prezentului contract se va putea produce cu acordul scris al ambelor părți
sau în mod unilateral, în caz de neplată în termenul prevăzut sau prin voința exprimată în
scris de una din părți cu minim 30 de zile înainte de termenul de expirare al contractului, dar
nu înainte de achitarea la zi a tuturor obligațiilor rezultate din executarea serviciilor de
transport.
Prezentul contract de transport s-a încheiat în 2 (două) exemplare originale, câte unul pentru
fiecare parte contractantă.
DATA
PRESTATOR BENEFICIAR

CAPITOLUL II - DOCUMENTE NECESARE ÎN TRANSPORTUL RUTIER

Documentele necesare la efectuarea unui transport rutier sunt:

- Documente specifice transportatorului (permis de conducere, licențe de transport, foaie de
parcurs, etc.);
- Documente ale mijlocului de transport (certificat de înmatriculare, de stare tehnică,
diagrame tahograf, etc.);
- Documente pentru marfă (facturi, scrisoarea de transport, avize medicale, aviz de expediție,
certificat sanitar, medico-legal, bon de cantar, etc.).
La bordul vehiculelor care efectuează transportul rutier internaţional de mărfuri trebuie,
în general, să existe următoarele documente:
1. licenţa de transport însoţită de caietul de sarcini (copie xerox), vizată pe anul în curs de
reprezentanţa Autorităţii Rutiere Române (ARR) care a emis-o;
2. licenţa de execuţie pentru transportul internaţional (în original);
3. certificatul de înmatriculare a vehiculului, însoţit de talonul de inspecţie tehnică;
4. permisul de conducere al conducătorului auto;
5. diagrama tahograf pentru autovehiculele de marfă cu sarcină utilă mai mare de 3,5 tone
pentru microbuze (cu mai mult de 9 locuri) şi autobuze;
6. asigurarea civilă şi cartea verde, efectuată de o societate de asigurări din România;
7. documente specifice solicitate de Administraţia Naţională a Drumurilor din România în
vederea îndeplinirii obiectivelor controlului efectuat de aceasta:
- autorizaţia specială de transport (în original) pentru eventualele depăşiri ale limitelor
maxime admise (de greutate şi/sau gabarit), eliberată la ieşirea din România de către
administratorul drumurilor pe care a circulat;
- documente specifice reglementate pentru transporturile umanitare cu destinaţia
România (la intrarea în ţară);
- talonul din MTC (matcă, talon şi chitanţă) eliberat la intrarea sau la ieşirea din
România în cazul tranzitării teritoriului românesc;
- alte documente impuse pe parcurs prin reglementări interne sau internaţionale;
8. documente de însoţire a mărfii (facturi, avize, etc.);

11
9. nota de expediţie;
10. scrisoarea de transport internaţional – CMR;
11. carnet TIR şi certificat de agreere vamală (dacă circulă sub convenţia TIR);
12. autorizaţii emise de Ministerul Transporturilor din ţările de tranzit sau de destinaţie.
Nota de expediţie (forwarding note) pune în evidenţă existenţa contractului între
cărăuş şi expeditor şi determină calcularea ratei frahtului (costul transportului) pe baza
datelor specificate în document de către expeditor:
 numele şi prenumele expeditorului şi al destinatarului
 adresele de origine şi de destinaţie
 natura şi volumul mărfurilor
 ruta aleasă pentru deplasare
 ambalajul
 condiţia de livrare
Carnetul TIR se întocmeşte pentru fiecare vehicul sau container şi este valabil pentru
un singur transport. Aici se specifică, conform rubricilor, anumite date referitoare la transport,
de exemplu:
 denumirea mărfurilor
 calitatea mărfurilor
 numărul de colete
 adresa destinatarului
Contractul de transport cunoaşte varietăţi numeroase, fiecare cu obiectul sau specific:
persoane (călători), mărfuri, mesagerii, bagaje etc. sau cu tipul de mijloace de transport
utilizate: pe calea ferata, rutier, aerian, maritim, fluvial.
Se știe că în multe din formele de transport biletul de călătorie, recipisa de bagaje,
buletinul de mesagerie, scrisoarea de trăsură, etc. substituie forma consacrată de contract şi
este izvor de drepturi şi obligaţii între părţi.
Scrisoarea de transport tip CMR, înainte se completa în trei exemplare: unul este
remis expeditorului, unul însoţeşte marfa şi este predat destinatarului şi unul este reţinut de
cărăuş.
Pentru a ţine pasul cu evoluţia practicilor din transport, dar şi pentru a fructifica
experienţa celor 30 de ani de folosinţă a primei variante de Scrisoare de trăsură CMR, IRU a
revizuit acest document din 1976 şi a emis cu prilejul ultimei Adunări Generale a Uniunii
Transportului Rutier Internaţional (IRU), din noiembrie 2007, un model actualizat, a cărui
folosire o recomandă:
Potrivit informaţiilor furnizate de Asociaţia Română pentru Transport Rutier
Internaţional (ARTRI) scrisoarea CMR este tipărită în 4 exemplare:
roşu (exemplarul pentru expeditorul mărfii);
albastru (exemplarul pentru destinatar care însoţeşte marfa pe toată perioada
transportului);
verde (exemplarul pentru transportator);
negru (exemplarul rezervat demersurilor administrative).
Se recomandă completarea căsuţelor de pe formular după cum urmează:
Câmpul 1 - Numele şi adresa completă a expeditorului mărfii.
Câmpul 2 - Numele şi adresa completa a destinatarului mărfii.

12
Câmpul 3 - Data si locul preluării mărfii de către transportator. Se recomanda precizarea orei
la care vehiculul a sosit la locul încărcării, precum si ora plecării. Aceste menţiuni sunt utile in
cazul imobilizării prelungite a vehiculului, din vina expeditorului, pentru eventualele plăţi
suplimentare cerute de transportator.
Câmpul 4 - Locul prevăzut pentru livrarea mărfii. Se recomandă să se solicite expeditorului
comunicarea orei exacte de deschidere a depozitului/depozitelor unde trebuie livrata marfa.
O asemenea precizare poate permite evitarea unei aşteptări inutile si costisitoare a
transportatorului in cazul in care acesta ajunge la destinaţie când depozitul este închis.
Câmpul 5 - Instrucţiuni speciale ale expeditorului mărfii. Daca este necesar, expeditorul
poate preciza anumite instrucţiuni referitoare la formalităţile vamale, interdicţia de
transbordare a mărfii, asigurarea mărfii etc.
Câmpul 6 - Numele, adresa exactă a transportatorului şi alte referinţe considerate necesare.
Câmpul 7 - Transportator(i) succesiv(i). Căsuţa este destinata cazurilor in care transportarea
mărfii este efectuata de către mai mulţi transportatori care se succeda. Se recomanda
completarea in momentul in care transportatorul succesiv preia marfa, măcar pe copia CMR
care va rămâne la destinatarul mărfii (exemplarul albastru) si pe copia destinata procedurilor
administrative (exemplarul negru). Daca se ştie ce transportatori succesivi vor fi implicaţi in
transport, este important ca exemplarul pentru destinatar al scrisorii (cel albastru) sa conţină
măcar indicaţii despre ultimul transportator, cel care va aduce marfa la destinaţie.
Transportatorul succesiv trebuie sa scrie data si sa semneze in căsuţă (rubricile
„marchandise reçue et acceptée“ - marfa livrata si acceptata, „date“ - data). El poate de
asemenea sa facă observaţii privind numărul de colete, marcarea si numerotarea acestora,
starea aparenta a mărfii si a ambalajului acesteia in momentul preluării. In cazul in care
spaţiul din căsuţa e insuficient, observaţiile pot fi înscrise in alt loc (de exemplu pe spatele
formularului CMR). Aceste observaţii trebuie validate de către transportatorul care a efectuat
partea precedenta din operaţiunea de transport.
Câmpul 8 - Observaţii ale transportatorului in momentul preluării mărfii (numărul coletelor,
marcarea si numerotarea acestora, starea aparenta a mărfii si a ambalajului etc.). Acestea
trebuie validate de către expeditorul mărfii, altfel nu vor fi luate in considerare.
Câmpul 9 - Lista documentelor predate transportatorului de către expeditorul mărfii (de
exemplu: „packing list“ - lista coletelor, certificatele de origine ale mărfurilor etc.).
Câmpurile 10 - 15 cuprind descrierea uzuală a mărfurilor transportate, inclusiv, daca este
cazul, indicaţiile speciale privind mărfurile periculoase.
Câmpul 16 - Convenţiile speciale stabilite între expeditorul mărfii şi transportator (valoarea
declarată a mărfii şi suma reprezentând un interes deosebit la livrare, termenul convenit
pentru livrare, posibilitatea de a folosi vehicule deschise si fără prelată, utilizarea paleţilor,
indicarea persoanei care răspunde de încărcare, încărcare şi descărcare, acceptarea
transportării cu feribotul, jurisdicţia aplicabilă, etc.).
Câmpul 17 - Indicaţii privitoare la valoarea diferitelor plăţi referitoare la contractul de
transport stabilit si a parţii care trebuie sa efectueze plată. Dacă transportatorul nu vrea sa
precizeze valoarea exacta a sumelor datorate, este recomandat sa precizeze măcar cine
trebuie sa efectueze plata.
Câmpul 18 - Precizări utile altor parţi sau autoritarilor competente. Poate fi vorba despre
numărul de înmatriculare al vehiculului, sarcina sa utila, greutatea neta a mărfii, numărul
carnetului TIR sau al oricărui alt document vamal utilizat pe perioada transportului etc.

13
Câmpul 19 - Indicarea sumei rambursate de către destinatar si care trebuie încasată de
către transportator la livrarea mărfii. Conform Convenţiei CMR (art. 21) transportatorul este
obligat sa plătească expeditorului mărfii exact suma pe care o are de plătit destinatarul, daca
aceasta suma nu a fost încasată la primirea mărfii.
Câmpul 20 - Referinţa obligatorie la valorile predominante ale dispoziţiile Convenţiei CMR.
Câmpul 21 - Locul si data întocmirii scrisorii CMR.
Câmpul 22 - Semnătura sau timbrul expeditorului mărfii.
Câmpul 23 - Semnătura sau timbrul transportatorului
Câmpul 24 - Semnătura şi timbrul destinatarului confirmând livrarea mărfii, indicarea locului,
a datei şi a orei de sosire a vehiculului la locul livrării precum si ora plecării acestuia după
descărcare.
În informaţiile următoare sunt date cele patru părţi ale unei CMR.

14
15
16
17
18
 Funcţiile contractelor şi documentelor de transport

Contractul de transport prezintă anumite caractere juridice generale, care sunt

particularizate activităţii cărăuşului (transport de pasageri, mărfuri sau bagaje) cât şi a
specificităţii mijloacelor de transport folosite (feroviare, rutiere, aerian, pe apă).
Funcţiile juridice ale contractului de transport:
1. Este un contract bilateral sau sinalagmatic, ceea ce denotă că obligaţiile expeditorului
şi cărăuşului sunt independente şi reciproce, fiecare avându-şi cauza juridică în cealaltă;
cărăuşul se obligă să transporte dintr-un loc de pornire la cel de destinaţie mărfurile sau
pasagerii, iar expeditorul are obligaţia de a plăti preţul transportului.
2. Caracterul oneros al contractului de transport presupune obţinerea de către fiecare
parte contractantă a unui echivalent, a unei contraprestaţii în schimbul obligaţiilor ce îi revin.
3. Contract comutativ, acest caracter se referă la faptul că de la încheierea contractului,
drepturile şi obligaţiile părţilor au existenţă certă, cât şi o întindere determinată, ele
nedepinzând de un eveniment viitor şi incert (alea) ca şi în cazul contractelor aleatorii.
4. Este în principiu consensual, încheindu-se valabil prin simplul consimţământ al
părţilor. Dovada încheierii contractului se face printr-un înscris care poartă denumirea de bilet
sau legitimaţie de călătorie.
5. Are un caracter real, respectiv nu poate lua naştere decât prin remiterea efectivă a
mărfurilor către cărăuş.
6. Este un contract de adeziune, datorită faptului că părţile nu pot stabili conţinutul unor
clauze ale contractului de transport, prin negocieri (cu privire la termen, la viteza de
deplasare a mărfurilor, etc.) care pot fi stabilite fie de transportator, fie de expeditor.

CONDIŢIILE DE VALIDITATE ALE CONTRACTULUI DE TRANSPORT

Capacitatea părţilor contractante – capacitatea juridică a părţilor se referă la

aptitudinea de a avea capacitate deplină de exerciţiu, adică de a exercita drepturile şi
obligaţiile prin acte juridice încheiate în nume propriu. Capacitatea de exerciţiu este
“capacitatea persoanei de a-şi exercita drepturile şi de a-şi asuma obligaţii, săvârşind acte
juridice”. Capacitatea de folosinţă este aptitudinea persoanei de a avea drepturi şi obligaţii.
Consimţământul părţilor contractante – respectiv manifestarea de voinţă a hotărârii de
a încheia contractul de transport. Consimţământul trebuie să îndeplinească următoarele
condiţii:
- să provină de la o persoană cu discernământ.
- să fie exteriorizat cu intenţia de a produce efecte juridice.
- să nu fie alterat de vreun viciu.
Obiectul – constă în obligaţiile la care se îndatorează părţile. În contractul de
transport, principala obligaţie a unităţii de transport este de a transporta marfa, pasagerii sau
bagajele, iar pentru expeditor sau pasager, obligaţia de plată a tarifului de transport.
Obiectul material al prestaţiei cărăuşului trebuie să îndeplinească anumite condiţii: să
existe, să fie determinat sau determinabil, să se afle în circuitul civil, să fie posibil, să fie licit.
Cauza – se referă la scopul în vederea căruia s-a încheiat contractul de transport.
Pentru cărăuş – obţinerea preţului transportului în care este inclus profitul său, iar pentru
expeditor – deplasarea în spaţiu a mărfurilor, bagajelor conform intereselor sale.
Contractul de transport se poate înfăţişa sub forma documentului:
- nominativ, prin care se identifică părţile contractante prin elemente de identificare (nume,
denumire, domiciliu, sediu);
- la ordin, caracterizat prin faptul că transmiterea drepturilor către terţe persoane se
realizează prin gir;
- la purtător, este transferabil către terţi prin simpla predare materială.
În transporturile rutiere interne şi internaţionale de mărfuri, documentul de transport poartă denumirea
de scrisoare de trăsură sau de foaie de parcurs.

19
Director: ________
Aprobat
FIŞA POSTULUI
POSTUL: Șofer
CERINTE:
- școala de conducători auto categoria B+C+E;
- atestat șofer profesionist transport marfă;
- fără cazier judiciar;
- fără antecedente rutiere grave (penal sau cu permis suspendat);
- 10 clase + școala profesională/ studii medii;
- experiența de cel puțin 3 (trei) ani în conducerea de autovehicule în trafic internațional de
marfă;
- cunoștințe minime de mecanică auto;
- cunoașterea la nivel conversațional a unei limbi de circulație internațională (engleză,
germană, franceză).
RELATII IERARHICE:
- este subordonat: șefului parcului auto (Coordonator Transport)
- are în subordine: nu are angajați în subordine
- OBLIGAȚII:
- este obligat să se prezinte la serviciu la ora fixată în program, odihnit, în ținuta
corespunzătoare si sa respecte programul stabilit;
- participă la pregătirea programului și la instructajele NTSM și PSI;
- va cunoaște și va respecta prevederile legale cu privire la circulația pe drumurile publice, în
trafic intern și internațional de mărfuri;
- păstrează certificatul de înmatriculare, licența de execuție și copia licenței de transport,
precum și actele mașinii în condiții corespunzătoare, le prezintă la cerere organelor de
control;
- nu părăsește locul de muncă decât în cazuri deosebite și numai cu aprobarea șefului de
birou;
- nu va conduce autovehiculul obosit sau sub influenta alcoolului, drogurilor,
medicamentelor, care reduc capacitatea de conducere;
- șoferului îi este interzis să transporte alte mărfuri în afara celor trecute în documentele de
transport;
- șoferul va respecta cu strictețe itinerariul și instrucțiunile primite de la șeful de birou;
- șoferului îi este interzis să vorbească în numele firmei cu orice client al acesteia fără avizul
prealabil al șefului coordonator;
- se comportă civilizat în relaţiile cu clienţii, colegii de serviciu, superiorii ierarhici şi organele
de control;
- atât la plecare, cât și la sosirea din cursă, verifică starea tehnică a autovehiculului, inclusiv
anvelopele. După verificare întocmește, împreună cu șeful coordonator, un proces verbal de
constatare, pe care îl semnează și îl prezintă Biroului Auto;
- nu pleacă în cursă dacă constată defecțiuni/nereguli ale autovehiculului și anunță imediat
superiorul pentru a se remedia defecțiunile;
- nu circulă fără ca aparatul tahograf/contorul de înregistrare a kilometrilor să fie în
funcțiune;
- la sosirea din cursă predă șefului direct Foaia de Parcurs completată corespunzător,
însoțită de decontul justificativ de cheltuieli și diagramele tahograf;
- la încheierea unei curse verifică: confirmarea primirii transportului de către beneficiarul
trecut în documentele de transport, prin aplicarea ștampilei și semnăturii acestuia în rubrica
special destinată acestui scop; închiderea fără rezerve a carnetului TIR de către vama de
destinație, după caz.
- în timpul operațiunii de încărcare a compartimentelor pentru marfă, șoferul are
următoarele obligații: să supravegheze dispunerea corectă a mărfii pe platforma
20
 autovehiculului astfel încât să nu fie depășită sarcina maximă admisibilă pe axe; să fixeze și
să asigure încărcătura (cu șipci de lemn, centuri de ancorare sau alte materiale) astfel încât
transportul acesteia să se efectueze în condiții de maximă siguranță.
- înainte de plecarea în cursă, șoferul are obligația să verifice: concordanța dintre
documentele de transport (CMR și carnet TIR), documentele mărfii, tipul mărfii și
specificațiile din comanda de transport primită de la birou; aplicarea ștampilei expeditorului
pe documentul de transport CMR, în rubrica special destinată acestui scop.
- șoferul nu are voie să ia în cabină persoane străine, este interzis să treacă frontiera
română și cea străină a persoanelor necunoscute;
- la parcarea autovehiculului, șoferul va lua toate masurile pentru asigurarea mașinii, a
compartimentelor de marfă și a sigiliilor aplicate pe acestea;
- comunică imediat șefului direct telefonic sau prin orice alt mijloc orice eveniment de
circulație în care este implicat;
- șoferul va duce la îndeplinire orice alte dispoziții primite de la șeful de birou.
RESPONSABILITĂȚI:
Șoferul răspunde personal de:
- integritatea autovehiculului pe care îl are în primire;
- integritatea mărfurilor transportate;
- cheltuirea judicioasă a sumelor primite ca avans de deplasare;
- întreținerea autovehiculului, ceea ce presupune: efectuarea la timp a reviziilor, schimburilor
de ulei și filtre, gresarea elementelor ce necesită aceasta operațiune; exploatarea
autovehiculului în conformitate cu instrucțiunile prevăzute în cartea tehnică a acestuia; ține
evidența valabilității tuturor documentelor și verificărilor autovehiculului; ține legătura cu
operatorul de transport care-l coordonează direct, transmițând informații despre desfășurarea
cursei;
- șoferul va răspunde personal în fața organelor în drept (poliție, vamă) de mărfurile
transportate și netrecute în documentele de transport;
- șoferul va răspunde în fața legii pentru pagubele cauzate firmei din vina sa și va avea
contractul de muncă desfăcut potrivit art. 130 litera i) din Codul Muncii.
CLAUZE SPECIALE:
Prezenta fișă face parte integrantă din contractul de muncă și a fost redactată în 3 (trei)
exemplare, câte un original la fiecare parte.
Am primit un exemplar
Șef ierarhic superior,
Numele:____________________________ Semnătura: _____________
Salariat,
Numele:____________________________ Semnătura: _____________
Data luării la cunoștință:__________________________________

Documentul de transport – componenţă

Codul comercial distinge clauze cu caracter obligatoriu şi clauze facultative ale

documentului de transport.
 Clauzele obligatorii:
- data încheierii, stabileşte momentul în care începe executarea obligaţiilor asumate prin
contract;
- identificarea mărfii transportate;
- obligaţiile cărăuşului, care constau în deplasarea în spaţiu a mărfurilor, bagajelor sau
persoanelor, însă numai cunoscând precis destinaţia şi timpul în care trebuie efectuat
transportul, acesta va fi în măsură să-şi execute prestaţia;
- părţile contractului;

21
- stipularea preţului transportului, care constă în remuneraţia ce-i revine cărăuşului în urma
efectuării transportului;
- semnătura şi sigiliul părţilor.
 Clauzele facultative:
- itinerariul, obligatoriu în transportul rutier;
- clauza penală, acea prevedere prin care părţile stabilesc anticipat întinderea daunelor şi
intereselor pe care cărăuşul va fi obligat să le suporte în caz de neexecutare, executare
necorespunzătoare sau cu întârziere a prestaţiilor la care s-a îndatorat.

MODIFICAREA CONTRACTULUI DE TRANSPORT

Modificarea prin voinţa unilaterală a expeditorului – se realizează şi se exprimă printr-

un act juridic care poartă denumirea de contra-ordin. Conform Regulamentului de transport
se poate permite expeditorului să modifice contractul de transport şi să solicite cărăuşului
“retragerea mărfii la staţia de expediţie, oprirea mărfii pe parcurs, amânarea eliberării mărfii,
eliberarea mărfii unei alte persoane sau la o altă staţie de destinaţie”.
O modalitate de modificare a contractului de transport se referă la dreptul
expeditorului de a suspenda transportul şi de a cere restituirea lucrurilor transportate, ceea
ce în realitate constituie o renunţare la contract şi are ca efect revocarea acestuia.
Un alt caz de modificare se referă la predarea mărfurilor aflate în curs de deplasare
unei alte persoane decât cea indicată în documentul de transport, schimbându-se astfel locul
eliberării mărfii.
Dispoziţiile destinatarului cu privire la modificările contractului de transport devin
obligatorii pentru cărăuş, prevederile legale având caracter imperativ.
Dreptul destinatarului de a modifica contractul de transport încetează în momentul în
care acceptă marfa sosită pe adresa sa şi preia de la cărăuş scrisoarea de trăsură.

TRANSPORTUL RUTIER INTERNAŢIONAL

CERTIFICAT DE DESFĂŞURARE A ACTIVITĂŢII

IN CONFORMITATE CU REGULAMENTUL (CE) NR. 561/2006
SAU
CU ACORDUL EUROPEAN PRIVIND MUNCA ECHIPAJELOR VEHICULELOR
CARE EFECTUEAZA TRANSPORTURI RUTIERE INTERNATIONALE (AETR) (*)
A se completa la masina de scris si a se semna inainte de calatorie
A se pastra cu originalul inregistrarii tahografului in cazul in care se cere sa fie
pastrat
Falsificarea certificatelor constituie o infractiune
Numele intreprinderii:
1.

2. Strada:
Cod postal:
Localitate:
Tara:
Numar de telefon (inclusiv prefixul international):
3.
Numar de fax (inclusiv prefixul international):
4.

22
 Adresa de e-mail:
5.
Subsemnatul,
Nume:
6.
Functia ocupata in intreprindere:
7.
declar ca conducatorul auto:
Nume:
8.
Data nasterii:
9.
Permis de conducere sau carte de identitate sau pasaport numarul:
10.
pentru perioada
de ora: ziua: luna: anul:
11.
la:
pana ora: ziua: luna: anul:
12.
la:
13. s-a aflat in concediu medical
14. s-a aflat in concediu anual
15.
conducea un vehicul exclus din domeniul de aplicare al
Regulamentului (CE) nr. 561/2006 sau al AETR
16. Pentru intreprindere,
Locul: Data: Semnatura
________________
_______
17. Subsemnatul, conducatorul auto, confirm ca eu nu conduceam un vehicul care intra
in domeniul de aplicare al Regulamentului (CE) nr. 561/2006 sau a AETR, in
perioada indicata anterior.
Semnatura
Locul: Data: conducator
18.
ului auto
________

Tipuri de contracte de transport

Documente pentru traficul rutier internaţional de mărfuri

Efectuarea de transporturi de mărfuri în trafic internaţional presupune respectarea

condiţiilor Convenţiei vamale TIR la care România este parte.
Documentul care atestă permisiunea autovehiculului de a transporta mărfuri sub un
regim vamal este Certificatul de Agreere (Certificate of Approval). Acesta este eliberat de
către autorităţile vamale ale statului căruia îi aparţine transportatorul.
Frecvenţa evenimentelor rutiere apărute pe timpul transporturilor a condus la
necesitatea asigurării mărfurilor pe timpul deplasării. Această asigurare (Cartea Albă)
acoperă daunele până la o anumită valoare (de regulă 50000 euro, 100000 euro sau 200000
euro). Pentru valori mai ridicate ale mărfurilor transportate se poate încheia o asigurare
suplimentară.
23
 1. Documente referitoare la conducătorul auto:
 permis internaţional de conducere;
 buletin sau/şi paşaport;
 carnet de vaccinare (dacă este cazul);
 hărţile drumului prin care autovehiculul va tranzita.
2. Documente referitoare la autovehicul:
 foaie de parcurs în care se indică starea tehnică a autovehiculului;
 diagrame tahograf;
 certificat de agreere;
 CPD;
 autorizaţie de intrare în ţările respective;
 licenţă de transport;
 certificat ATP, ADR (după caz).
3. Documente pentru marfă:
 CMR (scrisoare de transport internaţional);
 carnet TIR;
 specificaţia mărfurilor transportate;
 factură externă;
 certificate de calitate.

Contract de transport
(model de baza)
Incheiat astazi ......................... la .............................................
I. PARTILE CONTRACTANTE
1.1. S.C. ................ S.N.C./S.C.S./S.A./S.C.A./S.R.L. cu sediul social in ..........,
(localitatea) str. ...................... nr. ......, bloc ......, scara ................, etaj ...........,
apartament ........................, judetul/sectorul ................., avand codul unic de inregistrare
nr. ..........................., atribut fiscal ............. si numar de ordine in registrul
comertului ................./.............../............, contul nr. .............. deschis la ...............,
telefon ....................., fax ........, reprezentata prin .........., cu functia de ………., in calitate de
caraus, si sau
1.1. Asociatia familiala ............................, cu sediul in .................., (localitatea)
str. .........................., nr. ......, bloc ......, scara ......, apartament ......,
judetul/sectorul .................., posesoarea autorizatiei nr. ..........................................
din .................................., eliberata de ..........................., avand contul
nr. .........................................., deschis la ............................., telefon .....................,
fax ................................, reprezentata de ................, cu functia de .........................., in calitate
de caraus, si
1.2. S.C. .................................., S.N.C./S.C.S./S.A./S.C.A./S.R.L. cu sediul social
in ..........................................., (localitatea) str. ...................... nr. ...... bloc ......,
scara ................., etaj ............., apartament ................,
judetul/sectorul ........................................................, avand codul unic de inregistrare
nr.................., atribut fiscal............................si numar de ordine in registrul
comertului ................./................../...................., contul nr. ...................................................,
deschis la ....................................................., telefon ............., fax ....................................,
reprezentata prin ................................, cu functia de ................, in calitate de expeditor
beneficiar/expeditor/destinatar, sau
1.2. Asociatia/Fundatia/Uniunea/Federatia ........................................, cu sediul
in .............................., (localitatea) str. ................................ nr. ........, bloc ......, scara ......,
etaj ......, apartament ......., judetul/sectorul ..............................., inscrisa la ............................
in registrul .................................... sub nr. ................. pe baza certificatului de inscriere
nr. ............ din ......................., avand contul nr. ........................... deschis
24
la ..................................., telefon ...................., fax ....................., reprezentata
de .............................., cu functia de ....................., in calitate de
beneficiar/expeditor/destinatar sau
1.2. Asociatia familiala ......................................................, cu sediul
in ................................................, (localitatea) str. .................................................. nr. ......,
bloc ......, scara ......, apartament ......, judetul/sectorul ..........................,posesoarea
autorizatiei nr...................................din....................., eliberata de .........................., avand
contul nr. ......................, deschis la .................., telefon ................, fax .....................,
reprezentata de ............................, cu functia de ..............................., in calitate de
beneficiar/expeditor/destinatar sau
1.2. ......................................, (numele si prenumele) cu domiciliul in
.........................................,(localitatea) str. ................................. nr. ........, bloc ......,
scara ......, etaj ......, apartament ......, judetul/sectorul ......................, avand actul de identitate
seria ................ numarul ..................., eliberat de ....................., la data de .............................,
codul numeric personal ....................., in calitate de beneficiar/expeditor/destinatar au
convenit sa incheie prezentul contract de transport cu respectarea urmatoarelor clauze:
II. OBIECTUL CONTRACTULUI
2.1. Transportul de marfuri prevazute in anexa ............... pe care carausul urmeaza sa-l
efectueze pentru beneficiar/expeditor/destinatar.
2.2. Transportul se va efectua pe ruta ........................... cu urmatoarele tipuri de mijloace de
transport:
a) ................................................................................;
b) ...................................................................; etc.
2.3. Expeditorul va preda carausului marfurile la data de ............ la depozitul sau situat
in ............. .
2.4. Destinatarul marfurilor este ....................... din ...................... (localitatea) str. ...............
nr. ..........., judetul/sectorul ........., marfurile urmand sa-i fie predate la depozitul
din .................... .
III. DURATA CONTRACTULUI
3.1. Transporturile se efectueaza pe o durata de ............ zile/luni, incepand cu data semnarii
prezentului contract
3.1. Contractul poate fi prelungit, cu acordul partilor, la incheierea duratei sale.
IV. PRETUL CONTRACTULUI
4.1. Pretul contractului, in raport cu tipul de mijloc de transport folosit, se stabileste dupa cum
urmeaza:
a) ...................... LEI/EURO/USD, b) ............................ LEI/EURO/USD
4.2. In eventualitatea majorarii preturilor la carburant si lubrifiant se va efectua si ajustarea
preturilor in raport de aceste majorari.
4.3. Plata pretului se va face integral de catre expeditor/destinatar, inainte de incarcarea
marfurilor in mijloacele de transport din/in conturilor partilor mentionate in partea introduc-
tiva a prezentului contract sau
4.3. Plata pretului se va face integral, in numerar, de catre expeditor/destinatar, inainte de
incarcarea marfurilor in mijloacele de transport daca suma nu depaseste nivelul prevazut de
lege.
V. OBLIGATIILE PARTILOR
5.1. Expeditorul este obligat:
a) sa verifice mijlocele de transport puse la dispozitie, refuzandu-le pe cele
necorespunzatoare;
b) sa incarce marfurile in mijloacele de transport puse la dispozitie, asigurandu-le impotriva
degradarilor, prin ambalare, fixare, ancorare etc., in functie de natura lor;
c) sa determine, prin mijloace proprii, greutatea, volumul, numarul coletelor etc.;
d) sa aplice propriile sigilii pe mijloacele de transport inchise;
e) sa completeze documentele de transport cu toate datele cerute, in mod real si corect;
25
f) in cazul animalelor vii sa le insoteasca pe tot parcursul si sa se ingrijeasca de ele (hranire,
adapare etc.);
g) sa plateasca taxele de transport stabilite de comun acord cu carausul.
5.2. Obligatiile carausului sunt urmatoarele:
a) sa preia, in grija si paza sa, marfurile ce ii sunt predate de expeditor, in momentul
incheierii contractului;
b) sa transporte marfurile la destinatar si sa i le predea la destinatie;
c) sa asigure securitatea marfurilor pe tot intervalul de timp dintre preluarea lor de la
expeditor si predarea la destinatar, raspunzand de pierderea sau avarierea acestora, precum
si pentru deprecierea lor, ca urmare a neexecutarii transportului la timp;
d) sa cantareasca/masoare/numere marfurile atat la primirea lor de la expeditor, cat si
la predarea lor destinatarului;
e) sa participe, impreuna cu destinatarul si cu delegatul expeditorului, la verificarea marfurilor
la destinatie, in cazul constatarii de lipsuri cantitative si/sau calitative la marfurile transportate
si predate fara urme de violare.
5.3. Destinatarul are urmatoarele obligatii:
a) sa ridice marfurile transportate de caraus la sosirea la destinatie a mijloacelor de transport;
b) sa verifice daca marfurile/mijloacele de transport, complete, nu prezinta urme de
violare/scurgere/avariere;
c) sa ceara carausului recantarirea/masurarea/numararea marfurilor sau participarea la
aceste operatii.
VII. PRIVILEGIUL CARAUSULUI
7.1. Carausul are drept de retentie asupra marfurilor transportate, pana cand i se plateste
pretul cuvenit de catre expeditor/destinatar.
VIII. FORTA MAJORA
8.1. Nici una dintre partile contractante nu raspunde de neexecutarea la termen sau/si de
executarea in mod necorespunzator – total sau partial – a oricarei obligatii care ii revine in
baza prezentului contract, daca neexecutarea sau/si executarea obligatiei respective a fost
cauzata de forta majora asa cum este definita de lege.
8.2. Partea care invoca forta majora este obligata sa notifice celeilalte parti, in termen
de ............., (zile, ore) producerea evenimentului si sa ia toate masurile posibile in vederea
limitarii consecintelor lui.
8.3. Daca in termen de ................. (zile, ore) de la producere, evenimentul respectiv nu
inceteaza, partile au dreptul sa-si notifice incetarea de plin drept a prezentului contract fara
ca vreuna dintre ele sa pretinda daune-interese.
IX. NOTIFICARILE INTRE PARTI
9.1. In acceptiunea partilor contractante, orice notificare adresata de una dintre acestea
celeilalte este valabil indeplinita daca va fi transmisa la adresa/sediul prevazut in partea
introductiva a prezentului contract
9.2. In cazul in care notificarea se face pe cale postala, ea va fi transmisa prin scrisoare
recomandata, cu confirmare de primire (A.R.) si se considera primita de destinatar la data
mentionata de oficiul postal primitor pe aceasta confirmare.
9.3. Daca notificarea se trimite prin telefax, ea se considera primita in prima zi lucratoare
dupa cea in care a fost expediata.
9.4. Notificarile verbale nu se iau in considerare de nici una dintre parti, daca nu sunt
confirmate prin intermediul uneia dintre modalitatile prevazute la alineatele precedente.
X. SOLUTIONAREA LITIGIILOR
10.1. Orice litigiu decurgand din sau in legatura cu prezentul contract inclusiv referitor la
incheierea, executarea ori desfiintarea lui, daca nu se poate rezolva pe cale amiabila de
reprezentantii partilor, se va solutiona prin arbitrajul Curtii de Arbitraj Comercial International
de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei, in conformitate cu Regulile de
procedura arbitrala ale acestei Curti.
10.2. Hotararea arbitrala este definitiva si obligatorie.sau
26
10.1. In cazul in care eventualele neintelegeri privind validitatea prezentului contract sau
rezultate din interpretarea, executarea sau incetarea lui nu se vor putea rezolva pe cale
amiabila, partile au convenit sa se adreseze instantelor judecatoresti competente.
XI. INCETAREA CONTRACTULUI
11.1. Prezentul contract inceteaza de plin drept, fara a mai fi necesara interventia unui
tribunal arbitral/unei instante judecatoresti in cazurile in care una dintre parti:
a) cesioneaza drepturile si obligatiile sale prevazute de prezentulcontract, fara acor- dul
celeilalte parti;
b) isi incalca vreuna dintre obligatiile sale, dupa ce a fost avertizata, printr-o notifi- care
scrisa, de catre cealalta parte, ca o noua nerespectare a acestora va duce la
rezolutiunea/rezilierea prezentuluicontract;
c) este declarata in stare de incapacitate de plati sau a fost declansata procedura de
lichidare (faliment) inainte de inceperea executarii prezentuluicontract.
11.2. Partea care invoca o cauza de incetare a prevederilor prezentului contract o va notifica
celeilalte parti cu cel putin .... zile inainte de data la care incetarea urmeaza sa-si produca
efectele.
11.3. Rezilierea prezentului contract nu va avea nici un efect asupra obligatiilor deja
scadente intre partile contractante.
XII. CLAUZE FINALE
12.1. Modificarea prezentului contract se face numai prin act aditional incheiat intre partile
contractante.
12.2. Prezentul contract impreuna cu anexele sale care fac parte integranta din cuprinsul
sau, reprezinta vointa partilor si inlatura orice alta intelegere verbala dintre acestea,
anterioara sau ulterioara incheierii lui.
12.3. Prezentul contract s-a incheiat intr-un numar de ..... exemplare, din care ................. .
CARAUS
BENEFICIAR/EXPEDITOR/DESTINATAR

Contractul de transport cunoaște varietăți numeroase, fiecare cu obiectul său specific:

 persoane (calatori),
 mărfuri,
 mesagerii,
 bagaje etc.
Contractul de transport cunoaște varietăți numeroase, fiecare cu tipul de mijloace de
transport utilizate:
 pe calea ferata,
 rutier,
 aerian,
 maritim,
 fluvial.
În multe din formele de transport biletul de călătorie, recipisa de bagaje, buletinul de
mesagerie, scrisoarea de trăsură, conosamentul etc., substituie forma consacrată de contract
și este izvor de drepturi și obligații între părți.

Parametrii constructivi și funcționali ai mijlocului de transport

Indiferent de obiectul transportului (de marfă sau călători) operațiile pregătitoare în

vederea derulării transportului au în vedere următoarele elemente :
- Întocmirea evidenței mijloacelor de transport;
- Cantitatea de marfă ce trebuie expediată sau numărul de călători;
- Distanța medie pe care se execută transportul;
- Volumul total al transporturilor în t/km;

27
- Evidența mijloacelor de transport;
- Infrastructura existentă;
- Planificarea rutelor si resurselor;
- Verificarea mărfii, a documentelor specifice mărfii și condiții de ambalare și transport;
- Întocmirea documentelor transportatorilor în vederea realizării transportului;
- Realizarea unui grafic de monitorizare a transportului;
- Normarea combustibilului.
Pentru a se putea organiza mai bine procesul de transport, este necesară întocmirea
evidenței mijloacelor de transport. Pentru întocmirea acestei evidențe trebuie cunoscuți
următorii indicatori:
• Minv = reprezintă totalitatea mijloacelor din inventar care sunt, fie în circulație, fie
imobilizate din cauza unor defecțiuni tehnice;
• Mactive = reprezintă totalitatea mijloacelor active funcționale, indiferent dacă acestea sunt
folosite sau nu;
• Mcirc = reprezintă totalitatea mijloacelor active, adică acele mijloace care sunt în circulație;
• Minactive = reprezintă totalitatea mijloacelor aflate în staționare din diferite motive.
Toți acești indicatori ne dau informații despre disponibilitatea utilizării mijloacelor de
transport pe durata celor 24 ore.
Pentru planificarea activității de transport este necesar să se cunoască cantitatea de
marfă ce trebuie transportată, distanța și numărul de mijloace de transport necesare sau care
sunt la dispoziția expeditorului.
Întocmirea necesarului de mijloace de transport în funcție de cantitatea de marfă:
N = Q/(q·n·λ)
unde:
N = numărul de mijloace de transport;
Q = cantitatea de marfă;
q = capacitatea de transport a fiecărui mijloc;
n = numărul de curse;
λ = coeficient static.
În cazul în care se cunoaște numărul de mijloace de transport de care dispune firma
respectivă, se calculează cantitatea de marfă care se poate transporta într-o cursă, adică
volumul de trafic și se calculează cu relația:
V=N·q
unde:
V = volumul de trafic;
N = numărul de mijloace de transport;
q = capacitatea de transport a fiecărui mijloc de transport.
Timpul de circulație este dependent de lungimea traseului în km și viteza tehnică în
km/h si se calculează cu formula:
Tc = 2L/Vt
unde:
L = lungimea traseului, in Km;
Vt = viteza tehnică.
Timpul de exploatare sau timpul total de transport se stabilește în funcție de timpii de
circulație și de timpul de staționare. Timpul de staționare reprezintă suma timpilor în care, din
diferite motive, mijlocul de transport nu circulă, cum ar fi: timpul de încărcare-descărcare,
timpul pentru repausul sau odihna conducătorului, timpul pierdut pentru completarea actelor,
timpul pierdut pentru defecțiuni tehnice, etc.
Texp = Tc + Ts
unde:
Tc = timp de circulație;
Ts= timp de staționare.
Ts = tid + to + tp + td
28
unde:
tid = timp de încărcare-descărcare;
to = timp de odihnă;
tp = timp de pregătire acte și așteptare;
td = timp pentru defecțiuni.

NORMAREA CONSUMULUI DE COMBUSTIBIL

Consumul de combustibil are trei componente:

a) Consumul efectiv reprezintă cantitatea de combustibil utilizată de automobile pentru
efectuarea unui anumit parcurs;
b) Consumul normat reprezintă cantitatea maximă de combustibil ce poate fi consumat de
automobile pentru efectuarea unui parcurs. Pentru efectuarea unei economii de combustibil,
trebuie ca consumul normat să fie mai mare decât consumul efectiv.
În condiții obișnuite de exploatare, consumul normat de combustibil se calculează cu
relația:
CN = Pechiv·Cm·A·B·R·J/100 + Q
în care:
CN – consumul normat de combustibil, în litri;
Pechiv – parcursul realizat de automobil, transformat în km echivalenți;
Cm - consumul mediu de combustibil in l/100 km, corespunzător mijlocului de transport;
A - coeficient de corecție pentru anotimp, A ≈ 1,1;
B - coeficient de corecție corespunzător gradului de aglomerare, B =1,20 pentru automobile
cu cutii de viteze manuale; B = 1,25 pentru cutii de viteze automate; B = 1,15 pentru
automobile destinate transportului de marfă sau persoane;
R - coeficient de corecție pentru remorcare corespunzător sarcinii utile de remorcare, R =
1,10...1,40 în funcție de sarcină;
J - coeficient de corecție pentru rodaj, J=1,10;
Q - spor de consum de combustibil pentru anumite condiții de exploatare, de exemplu pentru
încălzirea motoarelor, pentru opriri în stații, pentru diferite instalații speciale.
Consumul mediu de combustibil (Cm) reprezintă cantitatea specifică normată de
combustibil, necesară unui mijloc de transport, pentru a putea parcurge, în condiții medii de
circulație și transport, o distanță de 100 km.
c) Consumul specific se calculează pentru un volum de transport efectuat și se stabilește cu
relația:
b = q/Q
unde:
b – consumul specific de combustibil pe unitatea de prestații, în litri sau kg/t ・ km sau
călători・km;
q – consumul efectiv de combustibil utilizat pentru realizarea volumului de transport Q, în litri
sau kg;
Q – volumul activității de transport, in t・km sau călători・km.
Pentru un parcurs efectuat, consumul specific este:
b = 100q/P
unde :
b - consumul specific de combustibil, în litri sau kg /100 km efectivi;
q – consumul efectiv de combustibil utilizat pentru a realiza parcursul P, în litri sau kg;
P – parcursul efectuat, în km efectivi.

Măsurarea maselor
29
 Masa, m, este mărimea fizică scalară fundamentală în SI, care măsoară proprietatea
materiei de a fi inertă și de a provoca un câmp gravitațional. Masa materialului reprezintă
cantitatea de substanţă şi se exprimă în kilograme (kg). Pentru cantităţi mici şi când precizia
de măsurare impusă este mare, masele se exprimă în grame (g). Instrumentele pentru
determinarea masei compară forţele gravitaţionale ce se manifestă asupra cantităţii de
material, respectiv asupra unor mase etalon (numite greutăţi).
Operația de măsurare a masei se numește cântărire iar mijloacele de măsurare se
numesc aparate de cântărit. Unitatea de măsură pentru masă este unitatea de măsură
fundamentală în SI și poartă denumirea de kilogram, cu simbolul Kg.
Metoda direct de măsurare folosește formula din care se determină masa m = F/a.
Asupra corpului se aplică o forţă cunoscută, se măsoară acceleraţia şi se calculează
masa. Această metodă se foloseşte pentru aflarea masei particulelor atomice.
Metoda indirectă foloseşte metoda comparării masei unui corp cu unitatea de măsură
pentru masă, prin cântărire cu ajutorul aparatelor de cântărit. Principiul de măsurare al
aparatelor de cântărit se bazează pe compararea a două mase, dintre care una este
cunoscută. La cântărirea cu balanţa compusă, unităţile de măsură sunt materialzate de
corpuri metalice de diferite valori.
Clasificarea mijloacelor de cântărit:
- După modul de efectuare a cântăririlor:
 manuale, la care toate operaţiile sunt realizate de un operator;
 semiautomate, la care o serie de operaţii se execută automat;
 automate, la care toate operaţiile se execută automat.
- După numărul de pârghii utilizate:
 instrumente cu o pârghie (balanţe), cu braţe egale sau inegale;
 instrumente cu mai multe pârghii (bascule), la care braţele pârghiilor sunt în general
inegale.
 După modul de instalare: fixe și transportabile.
 După principiul de funcţionare: mecanice și electromecanice.
Masa netă a produselor ce se transportă neambalate (în vrac), precum şi masa brută
a produselor ambalate, înscrisă în documentele de livrare, va trebui să corespundă cu masa
încărcăturii minus tara înscrisă în actele de transport (tara reprezintă masa unui vehicul sau
a ambalajului). Fiecare colet va purta cât mai vizibil masa netă şi brută.
Mijloacele folosite la cântărirea mărfurilor ce urmează a fi transportate se aleg în
funcţie de tipul mărfii, cantitatea măsurată, modul de grupare, mijlocul de transport etc.
În cele ce urmează vom lua în considerare câteva exemple de mijloace des utilizate în
practica transporturilor de marfă.
Pentru mărfurile care se predau în vrac, autovehiculul sau vagonul se cântăresc:
 înainte de încărcare, pentru a se stabili tara;
 după încărcare, pentru determinarea masei brute.
Cântărirea se va repeta la descărcare, pentru verificare, atunci când beneficiarul nu a
dat un însoţitor pentru transport. Pentru cântărire se folosesc cântarele (basculele) pod:

Cântare pod.

30
 Masa încărcăturii se poate determina prin înmulţirea numărului de bucăţi, a volumului,
suprafeţei sau lungimii totale a mărfurilor încărcate cu masa acesteia pe bucată, respectiv pe
metru cub, pe metru pătrat sau pe metru.
Pentru cântărirea mărfurilor manipulate cu macarale sau electrostivuitoare se pot
folosi diferite tipuri de bascule romane (a) şi semiautomate transportabile (b) sau fixe (c):

Tipuri de bascule: a) romane, b) semiautomate transportabile, c) semiautomate fixe.

Basculă electronică.

Pentru cântărirea mărfurilor manipulate cu cărucioare se pot utiliza bascule electronice

„low profile”:
Unele echipamente înglobează soluţii moderne de înregistrare şi prelucrare a
informaţiilor din timpul cântăririi, tipărirea lor, completarea bonului de cântar, executarea
facturii etc.

Echipament de înregistrare și prelucrare a informațiilor.

În figura următoare se prezintă un document completat prin acest sistem:

31
 Bon de cântar.

O parte din mijloacele de manipulare a mărfurilor au incorporată tehnică de măsurare.

Această tehnică permite operatorului să supravegheze valoarea sarcinii manipulate (pentru a
nu depăşi valorile admisibile), dar poate fi conectată şi la un terminal de gestiune a datelor şi
utilizată în aplicaţii cum ar fi completarea formularelor, numărarea pieselor, totalizare,
memorarea mişcării stocurilor, citirea codului de bare, listare la imprimanta, etichetare etc.

Mijloace de manipulare a mărfurilor cu tehnică de măsurare încorporată.

32
Proiecte / Miniproiecte

Proiectul

Prin această activitate vei putea să aplici competenţele şi cunoştinţele pe care le-ai
dobândit prin parcurgerea modulului, în rezolvarea unor situaţii complexe legate de
completarea documentelor de transport rutier.
Îţi propunem să te opreşti asupra unui document de transport la care ai participat în
timpul modulului şi să realizezi o completare a acestuia, respectând etapele predate.
Se vor preciza şi sursele de informare utilizate.

Termene:
 documentare: ________
 prelucrarea şi prezentarea informaţiilor (analizare, selectare, comparare,
redactare): ________
 predarea proiectului: _________
 susţinerea proiectului ________

Proiectul şi susţinerea acestuia vor fi evaluate de către cadrul didactic coordonator.

Cadru didactic
____________________

33
 BIBLIOGRAFIE

1. M. Poenaru, P. Ormenișan, Gr. Rurac, N. Dinescu – Exploatarea autovehiculelor, Editura

Didactică și Pedagogică, București, 1977.
2. Radu Mănucă, Ioana Topciu - Auxiliar curricular Coordonarea și monitorizarea
transporturilor, clasa a XII-a, 2008.
3. Georgeta Bărbălău, Angela Osain – Auxiliar curricular Contracte și documente de
transport, clasa a XII-a, 2008.
4. Ioan Tătar, ș.a. – Manualul operatorului de transport rutier, Editura IFPTR, București,
2007.
5. Ghe. Ion – Managementul transporturilor. Organizarea transporturilor, Editura IFPTR,
București, 2001.
6. *** Legislație privind transporturile rutiere interne de persoane și mărfuri, vol. 3, Editura
Matrix Rom, București, 2004.

34