Domen

Introduce
 Introducere

Transporturile reprezinta „sistemul circulator” al intregii planete si, in acelasi timp, al

fiecarei tari in parte, constituind o importanta ramura a productiei materiale fara de care
existenta unei societati moderne ar fi de neconceput.

Activitatea de transport propriu-zisa se infatiseaza ca fiind o ramura distincta a productiei

materiale, a activitatii economice in general, cu caracteristici proprii.

Se poate defini activitatea de transport ca fiind actiunile (operatiunile) prin care se

organizeaza si realizeaza deplasarea persoanelor, bunurilor si marfurilor in spatiu si timp.

Aşadar, transportul reprezinta un domeniu important al activitatii economice sociale, prin

intermediul carora se realizeaza deplasarea in spatiu a persoanelor, bunurilor si marfurilor, in
vederea satisfacerii nevoilor materiale si spirituale ale societatii omenesti.

In societatea moderna, transportul este elementul indispensabil vietii, deoarece el ofera

oamenilor posibilitatea de a cunoaste, a percepe si a asimila cat mai mult din ceea ce le pune la
dispozitie civilizatia umană.

De asemenea transporturile contribuie la apropierea zonelor economice intre ele, la

dezvoltarea armonioasa a tuturor ramurilor economiei, la repartizarea judicioasa a productiei si
a desfacerii si la dezvoltarea legaturilor dintre ramurile industriei, dintre industrie, agricultura si
comert, precum si a legaturilor dintre orase si sate.

Transportul realizeaza apropierea dintre oameni si contribuie la satisfacerea intereselor

lor.

Transportul de mărfuri sau de călători este considerat combinat atunci când, în cadrul
aceluiaşi proces tehnologic, în mod facultativ sau obligatoriu, sunt utilizate două sau mai multe
mijloace.

În prezent cele mai utilizate procedee de transport combinat de marfă şi călători sunt
următoarele :
 — auto-cale ferată ;
— auto-cale ferată-naval;
— auto-naval;
— cale ferată-naval.

Principalele moduri de transport şi felul în care acestea acţionează sunt arătate în

tabelul 1. pentru traficul de marfă.

Tabelul 1. Modurile de transport şi felul în care acţionează

Nr. Modul de transport Felul în care acţionează

crt.
1 Feroviar Transporturi pe distanţe medii şi mari
2 Auto Transporturi pe distanţe mici
Transporturi pe orice distanţe in zonele neservite de alte
mijloace de transport
3 Fluvial Transporturi pe căile interioare navigabile, eliminând în general
transporturile paralele de uscat
4 Maritim Transporturi la lungi distanţe şi transporturi ca botiere
5 Prin conducte Transporturi de lichide şi gaze, în special produse petroliere
6 Aerian Transporturi rapide, în special mărfuri de valoare

O altă cauză a apariţiei şi dezvoltării transporturilor combinate a fost tendinţa diverselor

administraţii navale de a „coopera” cu transportatorii rutieri.

Se poate afirma că până în anul 1930 în ţările dezvoltate economic, transportul maritim
deţinea „monopolul” transporturilor. Situaţia s-a datorat faptului că mijloacele de transport
maritime au apărut şi s-au dezvoltat cu mult timp înaintea mijloacelor de transport feroviar.

Capitolul 1. Analiza cadrului legislativ

 1.1. Dispoziţii generale

Operaţiunile de transport rutier de mărfuri şi de persoane, precum şi activităţile conexe

acestora se pot efectua numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

- operatorul de transport rutier care desfăşoară activitate de transport rutier sau

operatorul care desfăşoară activităţi conexe transportului rutier este o persoană juridică
autorizată în acest scop de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei;

- vehiculele utilizate în timpul operaţiunilor de transport rutier sunt omologate sau

certificate de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, au inspecţia tehnică
periodică actualizată şi li s-au eliberat licenţe de execuţie pentru vehicul;

- operatorul de transport rutier public este autorizat să efectueze una sau mai multe
curse pe un anumit traseu, în cazul transportului de persoane prin servicii regulate.

Documentele care permit operatorului executarea operaţiunilor de transport rutier de

bunuri şi de persoane, precum şi a activităţilor conexe acestora sunt:

- licenţă de transport rutier public;

- licenţă de transport rutier în interes propriu;

- autorizaţie de transport rutier în interes propriu;

- licenţă de execuţie pentru autogară şi activităţile desfăşurate în aceasta;

- licenţă de execuţie pentru activitatea de agenţie de voiaj;

- licenţă de execuţie pentru activitatea de colectare, expediere şi distribuţie a mărfurilor;

- licenţă de execuţie pentru activitatea de mesagerie;

- licenţă de execuţie pentru activitatea de intermediere în transporturile rutiere;

- licenţă de execuţie pentru vehicul;

- licenţă de execuţie pentru traseu.

 Modelele licenţelor de transport rutier, autorizaţiilor de transport rutier şi licenţelor de
execuţie sunt prezentate în anexa de mai jos la prezentele norme metodologice.

Licenţele de transport rutier, autorizaţiile de transport rutier, licenţele de execuţie pentru

activităţi conexe transportului rutier, licenţele de execuţie pentru vehicul, precum şi licenţele de
execuţie pentru traseu sunt documente cu regim special, nominale şi netransmisibile, eliberate
operatorilor de transport rutier sau operatorilor pentru activităţi conexe transportului rutier de
către Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei prin Autoritatea Rutieră Română -
A.R.R., în condiţiile prezentelor norme metodologice.

Licenţele de transport rutier, autorizaţiile de transport rutier, licenţele de execuţie pentru

activităţile conexe transportului rutier, precum şi licenţele de execuţie pentru traseu se
eliberează însoţite de caietele de sarcini specifice.

Caietele de sarcini sunt documente obligatorii care conţin condiţiile ce trebuie respectate
de operator în desfăşurarea activităţilor de transport rutier sau a activităţilor conexe transportului
rutier, respectiv condiţiile de efectuare a cursei pe un anumit traseu la transportul de persoane
prin servicii regulate sau prin servicii regulate speciale.

Caietele de sarcini se elaborează de către Autoritatea Rutieră Română - A.R.R., care le

actualizează ori de câte ori este necesar.

Caietele de sarcini aferente licenţei de transport rutier public, licenţei de transport rutier
în interes propriu, autorizaţiei de transport rutier în interes propriu, licenţelor de execuţie pentru
activităţi conexe transportului rutier, precum şi modelul caietului de sarcini pentru licenţa de
execuţie pentru traseu sunt prevăzute în anexele de mai jos la prezentele norme metodologice.

1.2. Autorizarea operatorilor de transport rutier şi a operatorilor

pentru activităţi conexe transportului rutier

 Operatorul de transport rutier este autorizat să efectueze activitate de transport rutier
dacă a primit număr de registru din Registrul operatorilor de transport rutier, deschis la fiecare
agenţie teritorială a Autorităţii Rutiere Române - A.R.R.

Numărul de registru se acordă dacă operatorul de transport rutier îndeplineşte condiţiile

pentru dobândirea licenţei de transport rutier public, a licenţei de transport rutier în interes
propriu sau a autorizaţiei de transport rutier în interes propriu.

Numărul de registru se înscrie pe licenţa de transport rutier public, pe licenţa de

transport rutier în interes propriu şi pe autorizaţia de transport rutier în interes propriu.

Operatorul pentru activităţi conexe transportului rutier este autorizat să efectueze una
dintre aceste activităţi prin eliberarea licenţei de execuţie pentru activitatea conexă respectivă.

În cazul în care autorizarea cuprinde două sau mai multe activităţi conexe, se eliberează
o singură licenţă de execuţie în care vor fi menţionate activităţile pentru care a fost eliberată. În
contractele încheiate între beneficiarii de transport şi societăţile (casele) de expediţii pot fi
prevăzute şi alte servicii în legătură cu transportul, cum ar fi: depozitarea, manipularea
mărfurilor, obligaţii vamale, controlul mărfurilor etc., care nu sunt supuse licenţierii.

Registrul operatorilor de transport rutier are filele numerotate, legate şi sigilate şi este
structurat pe trei secţiuni:

- operatori de transport rutier public;

- operatori de transport rutier în interes propriu, deţinători de licenţă de transport rutier în

interes propriu;

- operatori de transport rutier în interes propriu, deţinători de autorizaţii de transport

rutier în interes propriu.

Registrul operatorilor de transport rutier conţine:

- datele de identificare a operatorului de transport rutier;

- date privind administratorul operatorului de transport rutier;

- date privind persoana desemnată să conducă permanent şi efectiv activitatea de

transport rutier;
 - alte menţiuni privind parcul, licenţele deţinute şi sancţiunile aplicate.

Datele cuprinse în Registrul operatorilor de transport rutier se păstrează şi pe suport

magnetic.

1.3. Efectuarea operaţiunilor de transport rutier

A. Licenţa de execuţie pentru vehicul

Efectuarea de transporturi rutiere este permisă numai cu vehicule cărora li s-au eliberat
de către agenţiile teritoriale ale Autorităţii Rutiere Române - A.R.R. licenţe de execuţie pentru
vehicul, corespunzătoare categoriei şi tipului de transport rutier respectiv.

Licenţa de execuţie pentru vehicul se eliberează sub formă de cartelă magnetică,

personalizată, de culoare diferită pentru transportul rutier public faţă de transportul rutier în
interes propriu.

La eliberarea cartelei magnetice operatorul de transport rutier primeşte un document-tip

care atestă termenul de valabilitate a cartelei magnetice, categoria şi tipul de transport rutier
pentru care a fost eliberată, duplicatul documentului păstrându-se la emitent. Documentul-tip se
preschimbă ori de câte ori intervin modificări referitoare la termenul de valabilitate a cartelei
magnetice, la categoria sau tipul de transport rutier pentru care a fost eliberat, fără a fi necesară
înlocuirea cartelei magnetice.

Tariful perceput la eliberarea licenţei de execuţie pentru vehicul, în cazul transporturilor

rutiere de mărfuri, este unic şi permite efectuarea mai multor tipuri de transport rutier, operatorul
de transport rutier având obligaţia de a prezenta documente din care să rezulte că sunt
îndeplinite condiţiile necesare pentru derularea fiecărui tip de transport rutier.

Licenţele de execuţie pentru vehicul se eliberează de către agenţiile teritoriale ale

Autorităţii Rutiere Române - A.R.R. operatorilor de transport rutier deţinători de licenţă de
transport rutier public, de licenţă de transport rutier în interes propriu sau de autorizaţie de
transport rutier în interes propriu valabilă, pentru parcul aflat în administrarea acestora.

Licenţele de execuţie pentru vehicul se eliberează pentru transportul rutier naţional

şi/sau transportul rutier internaţional. Licenţa de execuţie pentru vehicul pentru transporturile
rutiere internaţionale dă dreptul vehiculelor care îndeplinesc condiţiile prevăzute de inspecţia
tehnică să efectueze transporturi de mărfuri sau de călători în trafic internaţional, având dreptul
de a trece frontiera de stat a României în acest scop.

Până la introducerea în totalitate a cartelelor magnetice licenţele de execuţie pentru

vehicul se eliberează pe formularele-tip, iar cele deja eliberate îşi păstrează valabilitatea.

Sunt exceptate de la dobândirea licenţei de execuţie pentru vehicul vehiculele care se

deplasează fără încărcătură între vânzător şi cumpărător sau între proprietar şi utilizator, situaţii
pentru care trebuie prezentate documente justificative, precum şi vehiculele deţinute de
persoane fizice şi care sunt utilizate la transportul rutier în interes personal.

Pentru situaţiile menţionate mai sus nu este necesară prezentarea licenţei de transport
rutier public, a licenţei de transport rutier în interes propriu sau a autorizaţiei de transport rutier
în interes propriu.

Autovehiculele utilizate la transportul rutier de mărfuri în trafic internaţional, care au

masa totală maximă autorizată mai mare de 3,5 tone, sau autovehiculele utilizate la transportul
rutier de persoane în trafic internaţional, cu mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv cel al
conducătorului auto, trebuie să fie dotate cu aparat tahograf omologat, instalat şi sigilat conform
prescripţiilor tehnice specifice, aparat care se va afla în funcţiune pe toată durata cursei (tur şi
retur), inclusiv pe parcursul intern.

Autovehiculele cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3,5 tone, utilizate în trafic
naţional la transporturile rutiere de mărfuri, sau autovehiculele cu mai mult de 9 locuri pe
scaune, inclusiv cel al conducătorului auto, utilizate la transportul rutier de persoane în trafic
naţional, vor fi dotate cu aparat tahograf omologat, instalat şi sigilat conform prescripţiilor
tehnice specifice, conform următorului grafic:

- până la data de 31 decembrie 2003 pentru autovehiculele utilizate la transportul rutier

de persoane în trafic interjudeţean, autovehiculele destinate transportului rutier de mărfuri
periculoase cu mase totale maxime autorizate mai mari de 3,5 tone, precum şi autovehiculele
destinate transportului rutier de marfă cu mase totale maxime autorizate mai mari sau egale cu
16 tone;

- până la data de 31 decembrie 2004 pentru autovehiculele utilizate la transportul rutier

de persoane în trafic judeţean şi autovehiculele destinate transportului rutier de marfă cu mase
totale maxime autorizate mai mari sau egale cu 7,5 tone;

- până la data de 31 decembrie 2005 pentru toate autovehiculele destinate transportului

rutier de persoane cu mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv cel al conducătorului auto, şi
autovehiculele destinate transportului rutier de marfă cu mase totale maxime autorizate mai
mari de 3,5 tone.

Eliberarea licenţei de execuţie pentru vehicul este condiţionată de existenţa şi de

funcţionarea aparatului tahograf.

Categoriile de autovehicule M2, M3, N2 şi N3 se definesc în conformitate cu prevederile

Reglementărilor privind condiţiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească vehiculele rutiere
în vederea admiterii în circulaţie pe drumurile publice din România - RNTR 2.

Autovehiculele înmatriculate începând cu data de 1 ianuarie 1988 şi care fac parte din
categoria M3, având mase totale maxime autorizate mai mari de 10 tone, sau din categoria N3
vor fi dotate cu limitatoare de viteză omologate conform reglementărilor în vigoare, după cum
urmează:

- la data intrării în vigoare a prezentului ordin, autovehiculele utilizate în trafic

internaţional;

- până la data de 1 ianuarie 2004, autovehiculele din categoria M3 având mase totale
maxime autorizate mai mari de 10 tone, utilizate în trafic interjudeţean, şi autovehiculele din
categoria N3 având mase totale maxime autorizate mai mari de 15 tone;
 - până la data de 1 ianuarie 2006, autovehiculele din categoria M3 având mase totale
maxime autorizate mai mari de 10 tone, utilizate în trafic judeţean, şi toate autovehiculele din
categoria N3.

Autovehiculele ale căror emisii poluante se încadrează în limitele prevăzute în Directiva

Consiliului nr. 88/77/CEE şi care fac parte din categoriile N2, M2 sau M3, având mase totale
maxime autorizate cuprinse între 5 şi 10 tone, vor fi dotate cu limitatoare de viteză omologate
conform reglementărilor în vigoare, după cum urmează:

- de la 1 ianuarie 2005, autovehiculele înmatriculate începând cu această dată;

- până la data de 1 ianuarie 2006, autovehiculele înmatriculate între 1 octombrie 2001 şi

1 ianuarie 2005, care sunt utilizate în trafic internaţional;

- până la data de 1 ianuarie 2007, autovehiculele înmatriculate între 1 octombrie 2001 şi

1 ianuarie 2005, care fac parte din categoria N2 având mase totale maxime autorizate cuprinse
între 7,5 şi 12 tone, utilizate în trafic intern;

- până la data de 1 ianuarie 2008, autovehiculele înmatriculate între 1 octombrie 2001 şi

1 ianuarie 2005, utilizate în trafic intern şi care fac parte din categoria M2, precum şi cele din
categoria N2 având mase totale maxime autorizate cuprinse între 3,5 şi 7,5 tone.

Autovehiculele care aparţin categoriei M3 având masa maximă mai mare de 10 tone şi
care sunt înmatriculate anterior datei de 1 ianuarie 2005 pot continua să fie echipate cu
limitatoare de viteză la care viteza maximă este reglată la 100 km/h.

Sunt exceptate de la prevederile alin. (2) şi (3):

- autovehiculele destinate forţelor armate, protecţiei civile, serviciilor de luptă împotriva

incendiilor şi altor servicii de urgenţă, precum şi forţelor de apărare a ordinii publice;

- autovehiculele din categoriile M2 şi M3 care din punct de vedere constructiv nu pot

depăşi viteza de 100 km/h, precum şi autovehiculele din categoriile N2 şi N3 care din punct de
vedere constructiv nu pot depăşi viteza de 90 km/h;

- autovehiculele utilizate pe drumurile publice pentru încercări în scopuri ştiinţifice;

- autovehiculele care efectuează transport rutier public numai în localităţi.

 Eliberarea licenţei de execuţie pentru vehicul este condiţionată de existenţa şi de
funcţionarea limitatorului de viteză, reglat astfel încât viteza autovehiculelor din categoriile M2 şi
M3 să nu poată depăşi 100 km/h, iar viteza autovehiculelor din categoriile N2 şi N3 să nu poată
depăşi 90 km/h.

Documentele care stau la baza eliberării licenţei de execuţie pentru vehicul sunt, după
caz, pentru fiecare tip de transport rutier:

- certificatul de înmatriculare şi cartea de identitate ale vehiculului;

- talonul-anexă la certificatul de înmatriculare, cu inspecţia tehnică valabilă;

- documentul ce atestă dreptul de utilizare a vehiculului;

- certificate specifice eliberate de Registrul Auto Român;

- autorizaţie sanitară veterinară de transport pentru transporturile de mărfuri perisabile şi

animale vii;

- asigurarea pasagerilor şi bagajelor pentru riscurile ce cad în sarcina operatorilor de

transport rutier, în cazul transportului public de persoane;

- asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto.

Licenţa de execuţie pentru vehicul se suspendă în cazul în care nu mai sunt îndeplinite
condiţiile care au stat la baza eliberării ei.

Licenţa de execuţie pentru vehicul se reacordă după ce deţinătorul face dovada că au

fost înlăturate cauzele care au condus la suspendarea acesteia, cu plata tarifelor aferente.

Anularea licenţei de execuţie pentru vehicul se face în următoarele cazuri:

- după a doua suspendare;

- neremedierea în termen de 3 luni a cauzelor care au dus la suspendarea acesteia.

1.4. Dispoziţii finale

 Deţinătorii de licenţe de transport rutier public, licenţe de transport rutier în interes
propriu sau de autorizaţii de transport rutier în interes propriu ori de licenţe de execuţie pentru
activităţi conexe transportului rutier îşi organizează şi îşi desfăşoară activitatea pentru care au
fost autorizaţi în baza regulamentelor proprii, cu respectarea prezentelor norme metodologice, a
legislaţiei interne şi internaţionale în vigoare şi a prevederilor caietelor de sarcini aferente.

Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. elaborează reguli procedurale proprii de

desfăşurare a activităţii.

Documentele solicitate la eliberarea licenţei de transport rutier public, a licenţei de

transport rutier în interes propriu sau a autorizaţiei de transport rutier în interes propriu şi a
licenţelor de execuţie se prezintă la sediul agenţiei teritoriale a Autorităţii Rutiere Române -
A.R.R. în original şi în copie pentru verificarea autenticităţii.

Agenţia teritorială a Autorităţii Rutiere Române - A.R.R. analizează dosarul depus de

solicitant şi, în funcţie de îndeplinirea condiţiilor necesare, în termen de 15 zile eliberează
licenţa de transport rutier public, licenţa de transport rutier în interes propriu sau autorizaţia de
transport rutier în interes propriu şi licenţele de execuţie ori comunică în scris refuzul motivat al
eliberării acestora, după caz.

Contestaţia împotriva refuzului de eliberare a licenţei de transport rutier public, a licenţei

de transport rutier în interes propriu sau a autorizaţiei de transport rutier în interes propriu şi a
licenţelor de execuţie, precum şi împotriva măsurii de suspendare sau de anulare a acestora se
depune în termen de 15 zile de la comunicare la sediul Autorităţii Rutiere Române - A.R.R.

În cazul în care măsura aplicată este reconfirmată de Autoritatea Rutieră Română -

A.R.R., persoana interesată se poate adresa cu plângere instanţelor de contencios
administrativ, conform Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990.

Pierderea, deteriorarea sau sustragerea licenţei de transport rutier public, a licenţei de

transport rutier în interes propriu sau a autorizaţiei de transport rutier în interes propriu, a
exemplarelor de serviciu ale acesteia şi/sau a licenţelor de execuţie, după caz, se comunică, în
termen de 15 zile de la data constatării, de către operatorul de transport rutier sau de către
operatorul pentru activităţi conexe transportului rutier agenţiei teritoriale a Autorităţii Rutiere
Române - A.R.R. care a emis licenţa sau autorizaţia respectivă, care procedează la anularea
acesteia. Înlocuirea acestora se efectuează în mod similar procedurii de obţinere a unui
document nou, cu plata tarifelor aferente. Pierderea sau sustragerea licenţelor de transport
rutier public, a licenţelor de transport rutier în interes propriu sau a autorizaţiilor de transport
rutier în interes propriu şi a licenţelor de execuţie se publică în Monitorul Oficial al României,
Partea a III-a.

Tarifele pentru prestaţiile specifice efectuate de Autoritatea Rutieră Română - A.R.R.,

stabilite în condiţiile legii, pot fi actualizate trimestrial, în funcţie de coeficientul de inflaţie
publicat în Buletinul statistic, editat de Institutul Naţional de Statistică, de prevederile legislative
nou-apărute, şi se aprobă de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.

Tariful pentru eliberarea licenţei de execuţie pentru traseu se stabileşte pentru o cursă,
iar în cazul unui traseu tariful perceput reprezintă suma curselor prevăzute în caietul de sarcini
al licenţei de execuţie pentru acel traseu.

În cazul în care licenţa de execuţie pentru traseu a fost obţinută de o asociaţie de

operatori de transport rutier public, aceasta va prezenta agenţiei teritoriale a Autorităţii Rutiere
Române - A.R.R. modul de repartizare a curselor pentru fiecare dintre membrii asociaţi, în
vederea stabilirii tarifului pe care aceştia trebuie să îl achite.

Tarifele percepute sunt prezentate în anexa nr. 12 la prezentele norme metodologice.

Transporturile rutiere internaţionale de mărfuri pot fi efectuate şi cu un autovehicul

înmatriculat în România care tractează o semiremorcă sau o remorcă înmatriculată în altă ţară,
sub sigiliu vamal, dacă acordurile bilaterale prevăd aceasta şi dacă cu aceste vehicule nu se
execută transport în regim de cabotaj.

Autotrenurile formate din autovehicul trăgător, remorcă sau semiremorcă, după caz, la
care una dintre componente nu este înmatriculată în România, sunt considerate ca executând
transport internaţional şi sunt supuse reglementărilor respective, inclusiv interdicţiei privind
cabotajul.

Transporturile rutiere de persoane prin servicii regulate sau servicii regulate speciale se
pot executa numai cu autovehicule clasificate pe stele sau categorii.

Data la care se desfăşoară şedinţa de atribuire a licenţelor de execuţie pentru traseu în

cazul transportului rutier de persoane prin servicii regulate în trafic judeţean şi interjudeţean,
inclusiv între două judeţe limitrofe (inclusiv între municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov), precum şi
data limită de înregistrare a solicitării se stabilesc de Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. şi se
comunică operatorilor de transport rutier public, cu cel puţin 60 de zile înainte, prin afişare la
sediile agenţiilor teritoriale ale Autorităţii Rutiere Române - A.R.R.

În cazul în care programul de transport rutier de persoane prin servicii regulate în trafic
judeţean şi interjudeţean între două judeţe limitrofe (inclusiv între municipiul Bucureşti şi judeţul
Ilfov) nu a fost aprobat de delegaţia permanentă a consiliului judeţean până la data solicitată de
Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. prin agenţiile sale teritoriale, se consideră că acesta nu a
fost acceptat şi va rămâne în vigoare vechiul program.

Data de referinţă care se ia în considerare pentru acordarea punctajelor la criteriile de

evaluare, specificate în anexa nr. 11 a) la prezentele norme metodologice, este cu 30 de zile
înaintea desfăşurării şedinţei de atribuire a licenţelor de execuţie pentru traseu.

Operatorii de transport rutier public care efectuează transporturi urbane subvenţionate

au acces numai la licenţele de execuţie pentru traseu pentru transport rutier de persoane prin
servicii regulate în trafic judeţean, rămase nesolicitate, şi numai după efectuarea în totalitate a
programului de transport urban, confirmată de autorităţile locale, dacă pentru aceste curse
există evidenţă contabilă separată.

1.5. Caiet de sarcini al licenţei de transport rutier public

1.5.1. Obligatii generale

Operatorul de transport rutier împreună cu persoana desemnată să conducă
permanent şi efectiv activitatea de transport rutier răspund de asigurarea unei stări
tehnice a vehiculelor corespunzătoare cerinţelor categoriei de transport pentru care s-a
obţinut licenţa de transport rutier public.
Persoana desemnată să conducă permanent şi efectiv activitatea de transport rutier
răspunde de instruirea personalului pentru efectuarea transporturilor rutiere, în conformitate cu
prevederile caietelor de sarcini, şi de respectarea locului de parcare comunicat agenţiei
teritoriale a Autorităţii Rutiere Române – A.R.R.

Operatorul de transport rutier are obligaţia să păstreze licenţa de transport rutier public
la sediu şi să transmită un exemplar de serviciu al acesteia pentru fiecare punct de lucru, filială
sau sucursală care va înştiinţa pentru luare în evidenţă agenţia teritorială a Autorităţii Rutiere
Române - A.R.R. în a cărei rază îşi desfăşoară activitatea.
 Operatorul de transport rutier are obligaţia să deţină la sediul său sau/şi la sediul
punctului de lucru, al filialei sau al sucursalei, în funcţie de categoria şi de tipul transportului
rutier executat, următoarele documente:

- evidenţa foilor de parcurs emise, precum şi matca blocurilor de foi de parcurs utilizate
şi evidenţa pentru fiecare cursă a diagramelor tahograf,după caz, pentru o perioadă de 2 ani;

- liste pasageri (în copie pentru cursele aflate în derulare şi în original pentru cursele
efectuate) pentru anul precedent şi anul în curs;

- scrisorile de transport intern sau internaţional (în copie pentru cursele aflate în
derulare şi în original pentru cursele efectuate) pentru anul precedent şi anul în curs;

- diagramele tahograf utilizate (în original) pentru anul precedent şi anul în curs, conform
reglementărilor interne şi internaţionale în vigoare;

- fişele privind instruirea personalului în ceea ce priveşte respectarea normelor de

protecţia muncii şi PSI (în original) pentru o perioadă de 5 ani;

- documentele doveditoare din care să rezulte angajarea persoanei care conduce

permanent şi efectiv activitatea de transport rutier şi a conducătorilor auto conform Legii
nr.130/1999 privind unele măsuri de protecţie a persoanelor încadrate în muncă;

- documentele doveditoare privind locul de parcare al autovehiculelor (în original) pentru

anul precedent şi anul în curs;

- evidenţa biletelor de călătorie pentru o perioadă de 2 ani;

- asigurarea călătorilor şi bagajelor acestora în cazul transporturilor de persoane în trafic

intern şi internaţional (în original);

- clasificarea acordată de Registrul Auto Român (în copie), acolo unde este cazul;

- certificat de noxe (în copie) pentru o perioadă de 2 ani, pentru fiecare vehicul;

- cartea de identitate a autovehiculelor (în original);

- documentele doveditoare din care să rezulte că deţine vehicule închiriate sau în

leasing, după caz (în copie);
 - talonul-anexă la certificatul de înmatriculare, cu viza inspecţiei tehnice periodice pentru
fiecare vehicul (în copie);

- raportările privind situaţia curselor neefectuate pentru anul precedent şi anul în curs;

- evidenţa modului de respectare a Ordinului ministrului transporturilor nr.316/1994 şi a

Ordinului ministrului transporturilor nr. 412/2000 pentru aprobarea Nomenclatorului de funcţii ale
personalului care lucrează în transportul rutier şi concură la siguranţa circulaţiei, pentru o
perioadă de 5 ani;

- registrul de evidenţă şi de folosire a autorizaţiilor TIR pentru anul în curs.

Condiţii privind şoferii :

- să se utilizeze şoferi apţi din punct de vedere medical şi psihologic conform

examinărilor periodice;

- să se utilizeze şoferi cu practică şi experienţă în conducerea autovehiculului, posesori

ai permisului de conducere corespunzător;

- să se utilizeze şoferi fără antecedente grave la circulaţia pe drumurile publice în

ultimele 36 luni, cum ar fi :

- consumul de băuturi alcoolice;

- accidente grave de circulaţie;

- să se verifice capacitatea de muncă a şoferilor înainte de începerea activităţii de

transport şi testarea alcoolscop;

- să se respecte regimul de muncă şi de odihnă al şoferului, prevăzut de legislaţia în

vigoare.

Operatorul de transport rutier are obligaţia să comunice în termen de 15 zile agenţiei

teritoriale a Autorităţii Rutiere Române - A.R.R. orice modificare apărută faţă de documentele
care au stat la baza atribuirii licenţei de transport rutier public.

Operatorul de transport rutier are obligaţia să declare la agenţia teritorială a Autorităţii

Rutiere Române - A.R.R., în termen de15 zile, pierderea, sustragerea sau deteriorarea licenţei
de transport rutier public.
 Operatorul de transport rutier care îşi schimbă sediul în alt judeţ are obligaţia să depună
licenţa de transport rutier public la agenţia teritorială a Autorităţii Rutiere Române - A.R.R. de la
care a dobândit-o, în termen de 60 de zile de la data schimbării sediului, procedându-se la
anularea poziţiei acesteia din Registrul operatorilor de transport rutier.

Perioada de 60 de zile este intervalul maxim de timp destinat dobândirii unei noi licenţe
de transport rutier public.

În această perioadă operatorul de transport rutier este autorizat să îşi desfăşoare

activitatea.

Operatorul de transport rutier va trebui să obţină o nouă licenţă de transport rutier public
de la agenţia teritorială a Autorităţii Rutiere Române - A.R.R. din judeţul în care şi-a mutat
sediul, refăcând etapele procedurii pentru dobândirea acesteia.

La ridicarea noii licenţe operatorul de transport rutier va depune licenţa deţinută anterior.

Operatorul de transport rutier deţinător de licenţă de transport rutier public, care îşi
încetează activitatea, este obligat să anunţe în scris agenţia teritorială a Autorităţii Rutiere
Române - A.R.R. în termen de 15 zile de la data încetării activităţii, procedându-se la anularea
poziţiei din Registrul operatorilor de transport rutier, şi să depună licenţa de transport rutier
public în original, împreună cu caietul de sarcini la agenţia teritorială a Autorităţii Rutiere
Române - A.R.R.

Operatorul de transport rutier are obligaţia să reînnoiască licenţa de transport rutier

public la expirarea perioadei de valabilitate a acesteia şi să solicite în termen aplicarea vizelor
anuale.

La solicitarea organelor de control abilitate, personalul propriu al operatorului de

transport rutier (patron, manager, administrator, persoană desemnată să conducă permanent şi
efectiv activitatea de transport rutier, etc.) este obligat să pună la dispoziţie, sub sancţiunea
amenzii, toate documentele care atestă dreptul, modul de desfăşurare al activităţii de transport
rutier şi dovada existenţei legale a operatorilor de transport rutier, precum şi actele de identitate
ale reprezentantului şi angajaţilor săi.

Operatorul de transport rutier are obligaţia să respecte întocmai legile şi reglementările

specifice fiecărei categorii de transport rutier pe care le execută şi prevederile caietelor de
sarcini.
 Operatorul de transport rutier are obligaţia să execute numai categoriile de transport
rutier pentru care deţine licenţa de execuţie pentru vehicul.

Operatorul de transport rutier are obligaţia să asigure securitatea pasagerilor la

îmbarcarea/debarcarea acestora în/din mijloacele de transport rutier ce efectuează curse
ocazionale şi turistice.

Operatorul de transport rutier are obligaţia ca, la cererea agenţiei teritoriale a Autorităţii
Rutiere Române – A.R.R., să efectueze cursa sau traseul respectiv pe perioada comunicată, în
cazurile de retragere a licenţei de execuţie pentru traseu de către agenţia teritorială a Autorităţii
Rutiere Române - A.R.R. sau în caz de renunţare la licenţa de execuţie pentru traseu din
iniţiativa operatorului de transport rutier.

Operatorul de transport rutier are obligaţia să asigure existenţa la bordul autovehiculului,

pe toată durata executării transportului, a documentelor impuse de categoria de transport rutier
efectuată şi prevederile legale în vigoare, respectiv:

Pentru toate categoriile de transport rutier:

- licenţa de execuţie pentru vehicul sau cartela magnetică corespunzătoare respectivei

licenţe;

- foaia de parcurs sau diagrama tahograf, după caz;

- certificatul de înmatriculare al vehiculului, talonul cu inspecţia tehnică valabilă;

- contractul de închiriere, dacă vehiculul este închiriat, sau contractul de leasing, în

copie legalizată

- documentul-tip care atestă valabilitatea cartelei magnetice (în copie).

În mod suplimentar, în cazul transportului de persoane:

- certificat de clasificare pe stele sau categorii, în original;

- licenţa de traseu şi caietul de sarcini aferent licenţei de traseu, in cazul tansportului prin
servicii regulate;

- lista pasagerilor în cazul transportului ocazional în trafic intern

 - documentul de control conform Acordului INTERBUS în cazul transportului ocazional în
trafic internaţional – servicii liberalizate;

- copia legalizată a cărţii de identitate a vehiculului în cazul transportului ocazional în

trafic internaţional;

- autorizaţii pentru serviciile ocazionale internaţionale neliberalizate;

- documente specifice care să ateste caracterul transportului turistic sau ocazional

efectuat în trafic intern sau internaţional (contract, invitaţie, document de tarifare a
transportului).

În mod suplimentar în cazul transportului de marfă:

- documentele de însoţire a mărfii;

- scrisoare de transport.

- în cazul transportului rutier internaţional de marfă:

- scrisoarea de transport;

- carnet TIR, după caz;

- în cazul transportului rutier de mărfuri cu greutăţi şi/sau gabarite depăşite:

- autorizaţia specială emisă de Regia Autonomă ”Administraţia Naţională a Drumurilor

din România”;

- în cazul transportului rutier de produse periculoase şi materiale radioactive:

- certificatul de atestare profesională pentru şoferi, conform Ordinului ministrului

transporturilor nr. 82/1995 privind eliberarea certificatelor de atestare profesională pentru şoferii
care efectuează transporturi de produse clasificate periculoase în conformitate cu prevederile
Acordului european referitor la transportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase (A.D.R.);

- documentele privind vehiculul şi marfa transportată conform Hotărârii Guvernului nr.

1374/2000 pentru aprobarea Normelor privind aplicarea etapizată în traficul intern a prevederilor
Acordului european referitor la transportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase (A.D.R.),
încheiat la Geneva la 30 septembrie 1957, la care România a aderat prin Legea nr. 31/1994;
 - fişa de siguranţă pentru categoria de produse transportate.

1.5.2. Prevederi specifice tipurilor de transport rutier

Transporturile rutiere naţionale de mărfuri generale sunt executate numai cu vehicule
care au caracteristici constructive şi dotări conform reglementărilor în vigoare la accesul pe
infrastructurile rutiere privind tipurile de transporturi.

Vehiculele utilizate la transportul de mărfuri trebuie să îndeplinească următoarele

condiţii:
- să se încadreze în normele legale de siguranţă şi securitate a transporturilor rutiere;

- să fie omologate;

- să fie înscrise în circulaţie definitiv sau temporar;

- să aibă inspecţia tehnică periodică valabilă.

Suplimentar pentru transportul mărfurilor perisabile vehiculele vor îndeplini
condiţii suplimentare.
Transportul de produse perisabile se poate efectua cu mijloace de transport
"izoterme" ,"refrigeratoare", “frigorifice” sau "calorifice" ce corespund definiţiilor de mai jos:

Mijlocul de transport rutier izoterm trebuie să fie construit cu pereţi izolanţi,

inclusiv uşile, podeaua şi acoperişul, permiţând limitarea schimburilor de căldură între
interiorul şi exteriorul furgonului.
Mijlocul de transport refrigerator este un mijloc de transport rutier cu o sursă de frig
(gheaţă hidrică, cu sau fără adaos de sare; plăci eutectice; gheaţă carbonică, cu sau fără reglaj
de sublimare; gaze lichefiate, cu sau fără reglare de evaporare, etc.) alta decât echipament
mecanic sau cu "absorbţie", permite scăderea temperaturii în interiorul furgonului gol şi o
menţine în continuare pentru o temperatură exterioară medie de +30 grade Celsius.

Mijlocul de transport frigorific este un mijloc de transport rutier prevăzut cu un dispozitiv

de producere a frigului , individual sau colectiv pentru mai multe mijloace de transport (grup
mecanic cu compresor, maşină de "absorbţie" etc.), care să permită, la o temperatură
exterioară medie de +30 C, scăderea temperaturii din interiorul furgonului gol şi de a o menţine
apoi în mod permanent.
 Mijlocul de transport calorific este un mijloc de transport rutier prevăzut cu un dispozitiv
de producere a căldurii , care să permită ridicarea temperaturii în interiorul furgonului gol şi de a
o menţine apoi pe timp de 12 ore cel puţin fără reaprovizionare, la o temperatură practic
constantă şi nu mai mică de +12 C.

- suplimentar vehiculele utilizate la transportul rutier de animale vii trebuie să

îndeplinească următoarele condiţii:

- transportul de animale vii se efectuează cu autovehicule special amenajate în acest

scop;

- autovehiculele destinate acestor transporturi vor fi dezinfectate potrivit prevederilor

reglementarilor sanitar veterinare în vigoare;

- în cazul transportului de animale cu gabarit mai mare (bovine, cai) se asigură

fixarea capului, sau perete despărţitor între ele, pentru evitarea accidentării acestora în
timpul transportului.

Transportul de mărfuri generale în trafic naţional. La executarea transporturilor

operatorii de transport rutier vor respecta următoarele condiţii:
-operatorul de transport rutier răspunde de numărul, greutatea si integritatea mărfurilor
de la încărcare şi până la predarea la destinaţie a acestora;

-şoferul are obligaţia să asiste la încărcarea şi descărcarea mărfurilor transportate,

permiţând efectuarea acestor operaţiuni în aşa fel încât pe parcursul transportului să se asigure
securitatea mărfurilor şi să se preîntâmpine deplasarea acestora şi producerea unor
evenimente rutiere;

-şoferul are obligaţia să nu permită încărcarea mărfurilor din alte categorii pentru care
vehiculul nu deţine licenţă;

-să nu încarce vehiculul peste capacitatea utilă de transport;

-să se realizeze transportul în conformitate cu contractul încheiat cu beneficiarul, iar în

caz de imobilizare a vehiculului să se ia măsuri de remediere sau înlocuire a acestuia;
 -să se respecte normele de protecţie a muncii şi PSI pe tot timpul transportului
prevăzute de legislaţia în vigoare;

- transportul mărfurilor agabaritice sau periculoase se va efectua pe rutele aprobate.

Transportul internaţional de mărfuri. Transporturile rutiere internaţionale de

mărfuri se efectuează în baza licenţelor de execuţie specifice cu respectarea caietului
de sarcini aferent licenţei. Vehiculele care nu deţin licenţă de execuţie valabilă nu pot
trece frontiera de stat a României.
La efectuarea transporturilor se vor respecta următoarele condiţii:

-se va respecta termenul de prezentare la încărcare/descărcare;

-conducătorul auto va asista la încărcarea mărfii urmărind numărul coletelor încărcate,

marcajul acestora, starea aparentă a ambalajului şi a mărfii indicând modul optim de repartizare
a încărcăturii şi ancorarea acesteia;

-deschiderea vehiculului pentru descărcarea mărfii se va face numai în prezenţa

organelor vamale.

1.6. Transportul mărfurilor în containere

Transportul mărfurilor în mijloace de transport specifice traficului combinat UTI (unităţi

de transport intermodal) sau în containere mici este admis între staţiile deschise pentru traficul
combinat şi multimodal.

Staţiile deschise pentru traficul combinat şi multilodal se publică în Buletinul Comercial.

Transportul mărfurilor în UTI sau în containere mici între alte staţii decât cele deschise pentru
transportul combinat şi multimodal se admite numai cu aprobare.

UTI sau containerele mici se pun la dispoziţie clientului, în urma cererii scrise sau
telefonice a acestuia, la locul indicat de acesta.
 Masa mărfii încarcate în UTI sau într-un container mic nu trebuie să depaşească
valoarea înscrisă pe acesta.

Pentru UTI sau pentru containere mici aparţinând unei căi ferate se percepe un tarif de
utilizare prevăzut în tarifele căilor ferate.

Prestaţiile efectuate prin serviciile organizate pentru transportul combinat şi multimodal,

precum şi plata tarifelor de transport pe calea ferată, când s-a convenit în acest fel, se fac cu
“Decont-Chitantă”.

Pentru UTI sau pentru containerele mici sosite în stare încarcata se acordă în staţia de
destinaţie un termen liber de magazinaj de 24 de ore.

Termenul liber de magazinaj începe să curgă de la ora avizării destinatarului. Pentru

neridicarea în termenul liber de magazinaj a UTI sau a containerelor mici încarcate, din vina
beneficiarului, pentru fiecare UTI sau container mic încarcat se percepe tariful de magazinaj
prevăzut în tarifele căii ferate.

Tariful orar de utilizare a UTI sau a containerelor mici aparţinând unei căi ferate se
aplică din momentul plecării din punctele organizate pentru transportul combinat şi multimodal
către domiciliul clientului, până la înapoierea acestora la punctele respective.

Dacă în termen de 30 de zile calculate din ziua care urmează zilei punerii le dispoziţie
expeditorului sau destinatarului, UTI sau containerul mic nu este restituit căii ferate, aceasta
poate să îl considere pierdut şi să pretindă plata valorii sale.

După descarcarea mărfurilor din UTI şi din containere mici, destinatarul este obligat să
efectueze curăţirea acestora. Calea ferată poate primi UTI sau containere mici necuratate în
staţiile în care ea efectuează curăţirea acestora, cu perceperea tarifului de curăţire. Staţiile în
care calea ferată efectuează curăţirea UTI şi a containerelor mici şi tariful de curăţire se publică
în tariful căii ferate.

Până la curăţirea completă a UTI de către destinatar, în staţiile în care calea ferată nu
efectuează curăţirea acestora, UTI care aparţin căii ferate vor fi supuse tarifului orar de utilizare.

Norme uniforme pentru transportul combinat şi multimodal, pentru unitaţi de transport

intermodal (UTI)
 Unitaţile de transport intermodal (UTI) cuprind:containere mari, cutii mobile, flaturi,
eurocontainere, containere speciale, semiremorci rutiere, cutii amovibile şi alte asemenea.

Fiecare UTI prezentat la transport face obiectul unui singur contract de transport.
Cazurile când se transportă mai multe UTI cu un contract de transport se prevăd în tarifele căii
ferate.

Mărfurile transportate în vrac în UTI descoperite vor fi marcate cu dungi de vopsea sau
var. In acest caz, expeditorul va face menţiunea expresă în scrisoarea de trasură în rubrica
“Menţiuni ale expeditorului”.

Dacă UTI sunt prevăzute cu instalaţii speciale (instalaţii refrigerente, bazine cu apă,
mecanisme etc.) expeditorului îi revine sarcina de a asigura el singur sau de a se îngriji să fie
asigurată funcţionarea lor. Această obligaţie trece asupra destinatarului din momentul în care
acesta şi-a valorificat drepturile în condiţiile reglementărilor căii ferate.

După eliberarea UTI şi în lipsa unor înţelegeri speciale, calea ferată nu este obligată să
intervină pentru predare la transport a UTI gol care se înapoiază. Expediţiile de mărfuri
încarcate în UTI particulare se tarifează atât la cursa încarcată cât şi la cursa goală prin
aplicarea de tarife speciale prevăzute în tarifele căii ferate.

Calea ferată, în funcţie de capacitatea de depozitare pe platforma terminalului şi în baza

unei înţelegeri încheiată cu beneficiarii de transport la cererea acestora poate aproba
depozitarea UTI particulare sau închiriate, încarcate sau goale, cu perceperea tarifului de
depozitare, prevăzut în tarifele căii ferate.

1.7. Legislaţie regim T.I.R.

In baza prevederilor Hotararii Guvernului nr. 1.552/2006 privind reorganizarea si

functionarea Autoritatii Nationale a Vamilor, in vederea aplicarii unitare a regimului vamal de
tranzit sub acoperirea carnetelor TIR, prevazut in Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 2.913/92
din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului vamal comunitar, cu toate modificarile ulterioare,
si in Regulamentul Comisiei (CEE) nr. 2.454/93 din 2 iulie 1993, cuprinzand Dispozitii de
aplicare a Codului vamal comunitar, cu toate modificarile ulterioare, in aplicarea prevederilor
Conventiei vamale relative la transportul international al marfurilor sub acoperirea carnetelor
TIR (Conventia TIR, 1975), in aplicarea art. 664 din Regulamentul de aplicare a Codului vamal
al Romaniei, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 707/2006, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 520 din 15 iunie 2006, vicepresedintele Agentiei Nationale de
Administrare Fiscala emite urmatorul ordin:

Se aproba Normele tehnice pentru aplicarea regimului de transit sub acoperirea

carnetelor TIR,

prevazute in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.

La intrarea in vigoare a prezentului ordin se abroga pct. I "Organizarea

culoarelor verzi"

(subpct. 1-6) din Ordinul vicepresedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala nr.
343/2005 privind organizarea culoarelor verzi si descarcarea electronica a carnetelor TIR,
publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 278 din 4 aprilie 2005.

1.8. Asigurarea C.M.R.

Asigurare de raspundere a transportatorului pentru marfa transportata in calitate

de caraus (CMR).

Obiectul asigurarii CMR il constituie raspunderea companiilor ce efectueaza

transporturi nationale sau internationale cu vehicule (care sunt mentionate expres in
polita de asigurare), pentru avarierea sau distrugerea marfurilor incredintate pentru
transport.

Asigurare de raspundere a transportatorului pentru marfa transportata in calitate de

caraus (C.M.R.)

Obiectul asigurarii CMR il constituie raspunderea companiilor ce efectueaza transporturi

nationale sau internationale cu vehicule (care sunt mentionate expres in polita de asigurare),
pentru avarierea sau distrugerea marfurilor incredintate pentru transport.
 Fac obiectul asigurarii numai raspunderile ce ii revin transportatorului in calitate de
caraus pentru pagube produse marfurilor transportate cu vehicule, potrivit prevederilor de la
art.17 si 23 din "Conventia privind contractul pentru transportul international de marfuri pe
sosele (C.M.R.)", atat pe teritoriul Romaniei, cat si in afara acestuia.

Asigurari de raspundere a transportatorului pentru marfa transportata in calitate de

caraus

Riscuri acoperite: Raspunderile cuprinse in asigurare in baza prezentelor Conditii

speciale sunt cele prevazute la art.17 şi 23 din Conventia Internationala (C.M.R.), astfel:

Transportatorul este raspunzator pentru pierderea totala sau partiala sau pentru
avariere, produse intre momentul primirii marfii si cel al eliberarii acesteia, cat si pentru
intirzierea in eliberare.

Transportatorul este exonerat de aceasta raspundere daca pierderea, avaria sau

intarzierea a avut drept cauza o culpa a persoanei care are dreptul sa dispuna de marfa, un
ordin al acesteia nerezultand dintr-o culpa a transportatorului, un viciu propriu al marfii sau
circumstante pe care transportatorul nu putea sa le evite si ale caror consecinte nu le putea
preveni.

Transportatorul nu poate invoca, pentru a fi exonerat de raspundere, nici defectiunea

vehiculului pe care-l foloseste pentru efectuarea transportului, nici culpa persoanei de la care a
fost inchiriat vehiculul sau a prepusilor acestuia.

Tinand cont de articolul 18 paragraful 2 pana la 5, transportatorul este exonerat de

raspunderea sau avaria rezultata din riscurile particulare inerente sau a mai multora din
urmatoarele fapte:

- folosirea vehiculelor descoperite si fara prelata, daca acest mod de utilizare a fost
convenit in mod expres in contract si mentionat in scrisoarea de trasura;

- lipsa sau defectuozitatea ambalajului pentru marfurile expuse prin natura lor la alterari
sau avariere atunci cand nu sunt ambalate sau sunt rau ambalate;

- manipularea, incarcarea, ancorarea sau descarcarea marfii de catre expeditor sau

destinatar, sau de catre persoane care actioneaza in contul expeditorului sau al destinatarului;
 - natura unor marfuri expuse, datorita cauzelor inerente insesi naturii lor, fie la pierdere
totala sau partiala, fie la avarie in special prin spargere, rugina, deteriorare interna si spontana,
uscarea, curgere, pierdere normala sau prin actiunea insectelor sau rozatoarelor;

- insuficienta sau imperfectiunea marcajelor sau a numerelor coletelor;

- transportul de animale vii.

Daca in baza prezentului articol, transportatorul nu raspunde de unii factori care au

cauzat dauna, raspunderea sa nu este angajata decat in masura in care factorii de care el
raspunde, in baza prezentului articol, au contribuit la dauna.

Cand in conformitate cu dispozitiile prezentei Conventii, este pusa in sarcina

transportatorului o despagubire pentru pierderea totala sau partiala a marfii, aceasta
despagubire este calculata dupa valoarea marfii la locul si in momentul primirii acesteia pentru
transport.

Valoarea marfii este determinata pe baza cursului bursei sau, in lipsa acesteia, pe baza
pretului curent al pietei, sau, in lipsa amandurora, pe baza valorii uzuale marfurilor de acelasi fel
si aceeasi calitate.

Totusi, cuantumul despagubirii nu va depasi 8,33 unitati de cont pe Kg de greutate bruta

lipsa. Unitatea de cont este D.S.T.

In plus, se restituie taxa de transport, taxele vamale si alte cheltueli ivite cu ocazia
transportului marfii, in totalitate in caz de pierdere totala si proportional in caz de pierdere
partiala; alte daune - interese pentru pierdere nu sunt datorate.

In caz de intarziere, daca cel in drept face dovada ca din aceasta intarziere a rezultat un
prejudiciu, transportatorul este tinut sa plateasca daune care nu pot depasi pretul transportului.

O despagubire mai mare nu poate fi pretinsa decat in caz de declarare a valorii marfii
sau de declarare de interes special la predare.

Excluderi generale:

Asigurarea nu acopera:
 Pierderea, avaria, cheltuiala sau intarzierea provenita dintr-un caz fortuit sau din forta
majora, din chiar viciul propriu al bunurilor sau din natura lor, din cauze generate de expeditor
sau de destinatar;

Pierderea, avaria si cheltuiala rezultand din sau provocate de:

a) folosirea de vehicule descoperite, fara prelate, daca aceasta folosire a fost convenita
intr-un mod expres si mentionata in scrisoarea de trasura;

b) lipsa sau pregatirea insuficienta ori defectuoasa a ambalajului (in acest sens termenul
,,ambalare" se considera ca include stivuirea intr-un container);

c) viciul propriu sau natura bunului asigurat;

d) manipularea, incarcarea, stivuirea sau descarcarea marfii;

e) scurgerea ordinara, pierderea uzuala in greutate sau volum, uzura normala, ruginirea,
deteriorarea interna si spontana, ruperea sau craparea ordinara a bunului asigurat;

f) actiunea insectelor sau a rozatoarelor;

g) insuficienta sau imperfectiunea marcajelor sau a numerelor coletelor;

h) transportul de animale vii;

Pagube indirecte (de exemplu scaderea preturilor marfurilor sau altele asemanatoare):
Pagube produse de operatiuni militare in timp de razboi sau pricinuite de masuri de
razboi (fie acesta declarat sau nu), greve, greve patronale (lock-out), tulburari civile, actiuni
dusmanoase si altele asemenea;

Pagube datorate furtului bunurilor;

Cheltuieli facute pentru transformari sau imbunatatiri aduse bunurilor in comparatie cu

starea lor dinaintea producerii evenimentului asigurat, pentru repararea unor avarii sau
distrugeri produse de cauze care nu sunt cuprinse in asigurare si nici pentru reparatii,
reconditionari sau restaurari nereusite;

Pagube produse intentionat de Asigurat ori de prepusii acestuia, daca intentia rezulta
fara echivoc din actele incheiate de organele in drept;
 Pagubele produse datorita depasirii termenului de livrare din cauza unor evenimente
neacoperite prin asigurare:

Pagube produse cand:

a) persoana care conducea sau actiona autovehiculul care a produs evenimentul

asigurat avea in sange un procent de alcool ce depaseste limita stabilita legal, sau se afla sub
influenta bauturilor alcoolice sau era in stare de ebrietate, sau s-a sustras de la recoltarea
probelor biologice in vederea determinarii alcoolemiei;

b) pagubele s-au produs in timpul comiterii unor infractiuni savarsite cu intentie, ori in
timpul in care persoana care conducea sau actiona autovehiculul care a produs evenimentul
asigurat era autoare a unei infractiuni savarsite cu intentie si incerca sa se sustraga de la
urmarire;

c) autovehiculul care a produs evenimentul asigurat nu avea certificat de inmatriculare

valabil sau alta autorizatie de circulatie valabila;

Raspunderea pentru transportul unora din bunurile enumerate mai sus poate fi inclusa in
asigurarea CMR, la cererea scrisa a Asiguratului. In aceste conditii se va emite de catre
asigurator un supliment de asigurare iar clientul va trebui sa achite valoarea unei prime de
asigurare suplimentare.

Limitele maxime ale răspunderii acoperite prin asigurare pentru fiecare transport in parte
efectuat in perioada de valabilitate a poliţei de asigurare se stabilesc de comun acord de către
Client si Asiguratorul ales de acesta.

Valabilitate

Asigurarea se poate incheia pe perioade de la o luna pana la perioade de cate un an.

Capitolul 2. Proiectarea transportului containerizat

2.1. Evaluarea si analiza cererii de transport

 Pentru evaluarea si analiza cererii de transport s-a studiat traficul de containere din

Anuarul Statistic al României.

Figura 2.1.: Traficul de containere în perioada 1991 – 2006 (t/an) (TEU)

 Figura 2.2.: Traficul de containere în perioada 1993 – 2005 import-export (t/an)

Figura 2.3.: Traficul de containere (20`, 40`)în perioada 1993 – 2006 (t/an) (TEU)
 Figura 2.4.: Traficul de containere în perioada 1993–2005 (t/an)(full-empty TEU)

Tabelul 2.1.: Creşterea/descreşterea sericiilor de transport marfă în perioada 1990 – 2004.

Figura 2.5.: Repartiţia modală în transportul de mărfuri din România în intervalul 1990 – 2004
 Tabelul 2.2.: Creşterea/descreşterea a transportului de mărfuri pe moduri (%).

În prezentul proiect cererea de transport este de 100 containere pe luna de la cinci firme
respectiv: Oltchim S.A., Apromat IND S.R.L., Energomontaj S.A., Uzina Mecanica Ramnicu
Valcea S.A. si Vilmar S.A. pe traseul Ramnicu Valcea – Constanta.

Din cele 100 containere avem:

- 50 containere sunt de 20’;

- 50 containere sunt de 40’

 Descrierea activitatilor firmelor beneficiare:

Oltchim S.A.

Din 1966 Oltchim ofera produse chimice. Produsele firmei Oltchim sunt:

- policlorura de vinil (PVC);

- soda caustica;
- propenoxid;
- propilenglicol;
- polieteri polioli;
- materiale de constructii.

Apromat IND S.R.L.

Domenii de activitate:

- materiale de constructii, comerţ cu materiale construcţii;

- lemn, exploatare şi industrializare;
- lemn, prelucrare lemn.

Energomontaj S.A.

Domenii de activitate:

- proiectare pentru instalatii;

- constructii industriale;
- constructii edilitare;
- hale industriale;
- reparatii containere;
- fabricare stalpi metalici;
- fabricare stalpi din beton.

Uzina Mecanica Ramnicu Valcea S.A.

Uzina Mecanica Rm.Valcea a luat fiinta in anul 1981 avand ca obiect de activitate
principal realizarea de confectii metalice, cum ar fii:

- vestiare;
- dulapuri metalice;
- dulapuri de arme;
- casete de siguranta;
 - cutii postale;
- cabinete medicale;
- rafturi metalice;
- butelii.

Vilmar S.A.

Domenii de activitate:

- producţie cazane;
- constructii de masini;
- constructii metalice;
- fitinguri;
- prelucrare metale.

2.2. Descrierea rutei de transport

Pentru transportul containerelor de la Ramnicu Valcea la Conastanta se foloseste firma

de transport S.C. Dragoş S.R.L. foloseste ruta de transport reprezentata in figura 2.6.

Ruta de transport:

- Plecare din Ramnicu Valcea;

 - Drumul European E81;
- Pitesti;
- Centura ocolitoare a orasului Pitesti;
- Autostrada Pitesti – Bucuresti, A1;
- Centura ocolitoare a orasului Bucuresti, E70;
- Autostrada Bucuresti – Constanta, A2;
- Destinatia portul Constanta.

Figura 2.6.: Ruta de transport auto Ramnicu Valcea - Constanta

Aceasta ruta de transport are o lungime de 420 km.

Mergand cu o viteza medie de 50 km/h autocamionul parcurge distanta de 420 km in 8 h

30 min.

Autocamionul avand peste 3,5 t trebuie sa respecte normele de condus si odihna,

A.E.T.R. aflate in vigoare. Aceste norme sunt prezentate in figurile urmatoare:
 Program transport

Durata de conducere zilnica - durata maxima de conducere continua este de 4 ore si

30 de minute.

Dupa maxim 4 ore si 30 de minute de conducere conducatorul auto trebuie sa faca o

pauza de cel putin 45 minute sau cel putin trei pause de cel putin 15 minute, repartizate in
perioada de 4 ore si 30 de minute sau imediat dupa aceasta perioada.
 Durata maxima de conducere zilnica este de 9 ore.

Exceptii: Conducatorul auto poate sa se abata de la aceste reguli, pentru a asigura

securitatea persoanelor sau a incarcaturii sale cu conditia de a nu periclita siguranta rutiera.
Conducatorul auto trebuie sa mentioneze genul si motivul derogarii de foaie de inregistrare –
diagrama tahograf.

Durata de conducere zilnica saptamanala.

 Durata maxima de conducere zilnica poate fi prelungita de doua ori pe saptamana la 10
ore.

Dupa cel mult 6 perioade de conducere conducatorul auto trebuie sa-si ia obligatoriu o
perioada de odihna saptamanala.

Durata de conducere in doua saptamani consecutive nu poate depasi 90 ore

 Fiecare conducator auto are propriile diagrame tahograf, suficiente pentru efectuarea
intregului parcurs al transportului. Durata maxima de utilizare a foilor de inregistrare – a
diagramelor tahograf, oricare ar fi in forma acestora trebuie sa fie de 24 ore. Diagrama tahograf
nu trebuie scoasa din vehicul inainte de sfarsitul perioadei zilnice de lucru decat daca scoaterea
a fost autorizata (control rutier, schimbarea vehiculului, defectarea aparatului).

Conducatorul nu poate utiliza mai multe diagrame in aceeasi zi de lucru. In cazul

schimbarii vehiculului, acesta va inscrie pe spatele diagramei utilizate pentru prima cursa:

- numarul de inmatriculare al noului vehicul;

- kilometrajul care figureaza pe controlul kilometric al noului vehicul;
- ora schimbarii vehiculului.

In cazul defectarii aparatului tahograf, indicatiile referitoare la diferitele perioade de

activitate trebuie sa fie scrise de mana pe spatele diagramei, de conducatorul auto, utilizand
simbolurile corespunzatoare.

Membrii echipajului trebuie sa pastreze in permanenta diagramele din saptamana in

curs si pe cea din ultima zi de conducere din saptamana precedenta, pentru a le prezenta
organelor de control.

Utilizarea tahografelor şi dispozitivelor de limitare a vitezei

În conformitate cu Directiva 3821/85 a UE majoritatea MTA de mărfuri ce au masa totală

admisibilă mai mare de 3,5 tone echipate cu tahografe de tipul recomandat de UE, iar
conducătorii MTA sunt obligaţi să le utilizeze pentru fixarea activităţii profesionale. Cerinţele faţă
de instalarea şi utilizarea tahografelor se referă la aceleaşi MTA asupra cărora se extind
normele UE cu privire la orele de lucru ale conducătorilor, adică asupra MTA utilizate pentru
transportarea mărfurilor pe drumuri auto şi înregistrate într-o oarecare ţară-membră a UE.

Cerinţele faţă de utilizarea tahografelor nu se referă la MTA, care nu se utilizează pe

drumurile naţionale, precum şi asupra MTA, care nu sunt utilizate în transportul de mărfurii.
Dispozitivele instalate pe MTA nu se consideră drept încărcătură. Înregistrarea prin intermediul
tahografului este obligatorie pentru fiecare conducător cu respectarea normelor existente.
Tahograful este un dispozitiv, care trebuie să corespundă indicatorilor şi condiţiilor tehnice
prevăzute.

El permite înregistrarea următoarelor date:

1. Distanţa parcursă de MTA;

2. Viteza MTA;

3. Timpul aflării în mişcare;

4. Perioadele de lucru sau datele despre prezenţa la lucru a conducătorului;

5. Pauzele în procesul de lucru şi perioadele zilnice de odihnă;

6. Deschiderea containerului, în care se află foaia cu inscripţii.

În ţările UE se verifică strict lucrul conducătorilor antrenaţi în transport naţional şi

internaţional în conformitate cu AETR, care determină timpul de lucru şi odihnă al conducătorilor
auto.

Limitatorul de viteză reprezintă un dispozitiv special, care se instalează într-un bloc

comun cu transmisia tahografului în cutia de viteze. Aceste dispozitive au diverse modificaţii,
dar fiecare din ele asigură limitarea vitezei până la un anumit nivel.

În Marea Britanie, limitatoarele de viteză au fost utilizate pentru prima dată în anul 1988
la autobuze. Standardul englez BS AI-217 prevedea limitarea vitezei până la 112 km/h din 1
aprilie 1991 pentru autobuzele pe rute interurbane.

Directivele UE de asemenea prevăd echiparea MTA cu limitatoarele de viteză. Mai jos

sunt prezentate cerinţele Directivelor 92/6 şi 92/24 cu privire la instalarea limitatoarelor de
viteză.

Dispozitivul permite menţinerea stabilă a vitezei fără abateri considerabile. Dacă însă
conducătorul accelerează la maximum, dispozitivul nu va permite majorarea vitezei decât cu
cel mult 4,8 km/h (3 mile/h) peste limita stabilită.

Exactitatea verificării este în limita a 3,2 km/h (2 mile/h). Există câteva metode de
instalare a limitatoarelor de viteză pa MTA. Cea mai frecvent utilizată este construcţia, în care
semnalul este transmis direct din blocul de conectare, instalat în receptorul tahografului.
Producătorii tahografelor moderne stabilesc anume această construcţie. Fişa de înregistrare a
dispozitivului tahograg este reprezentată în anexa 6.
 Figura 2.7.: Diagramă tahograf

Conducatorul auto trebuie sa mentioneze pe diagrama tahografla introducere:

- numele si prenumele;
- localitatea;
- data;
- numar de inmatriculare;
- km la plecare

Conducatorul auto trebuie sa mentioneze pe diagrama tahograf la scoate:

- localitatea;
- data
- km sosire;
- km parcursi
 - diferenta intre km la plecare si km la sosire

Operatorul de transport rutier trebuie :

- sa monteze prin agenti economici autorizati tahografe;

- sa organizeze activitatea de transport astfel incat conducatorii auto sa poata
respecta regulile referitoare la perioadele de conducere si de odihna;
- sa nu permita plecarea in cursa a vehiculelor cu tahograful defect sau nesigilat;
- sa asigure diagramele tahograf suficiente pentru efectuarea intregului parcurs al
transportului;
- sa verifice daca conducatorii auto cunosc si respecta prevederile referitoare la
perioadele de conducere, de odihna si repaus;
- sa tina evidenta diagramelor tahograf pentru fiecare conducator auto, in ordine
cronologica, pentru o perioada de 2 ani;
Figura 2.8.: Diagramă tahograf utilizată
 Operatorul de transport rutier trebuie :

- sa monteze prin agenti economici autorizati tahografe;

- sa organizeze activitatea de transport astfel incat conducatorii auto sa poata
respecta regulile referitoare la perioadele de conducere si de odihna;
- sa nu permita plecarea in cursa a vehiculelor cu tahograful defect sau nesigilat;
- sa asigure diagramele tahograf suficiente pentru efectuarea intregului parcurs al
transportului;
- sa verifice daca conducatorii auto cunosc si respecta prevederile referitoare la
perioadele de conducere, de odihna si repaus;
- sa tina evidenta diagramelor tahograf pentru fiecare conducator auto, in ordine
cronologica, pentru o perioada de 2 ani;

Conducatorul auto trebuie :

- sa respecte perioadele de conducere, de odihna si de repaus;

- sa se asigure de buna functionare a aparatului tahograf;
- sa utilizeze corect aparatul si butonul selector si sa completeze corect foile de
inregistrare – diagramele tahograf;
- sa nu circule cu aparatul deschis sau sa utilizeze mai multe diagrame in aceeasi
zi care nu sunt adaptate modelului de tahograf;
- sa prezinte la cerera organelor de control abilitate, diagramele din saptamana in
curs si cea din ultima zi de conducere din saptamana precedenta.

45 min 11h
plecare Rm.Valcea 4,5h condus 4h condus , ajunge la destinatie : Cons tan ta
pauza pauza

Respectand normele de conducere aflate in vigoare (A.E.T.R.), ruta de transport

Ramnicu Valcea – Constanta care are lungimea de 420 km este parcursa in 9h 15 min.

Circulaţia autocamioanelor:
 În tabelele 2.3. şi 2.4. sunt prezentate plecările şi sosirile autocamioanelor pornind de la
momentul 0; momentul 0 fiind momentul în care sistemul proiectat devine activ.

Tabelul 2.3.: Plecările şi sosirile autocamioanelor în săptămâna 1 şi săptămâna 2

Săptămâna 1 Săptămâna 2
Valcea Constanta Valcea Constanta
Ziua
Autocam. Ora Autocam. Ora Autocam. Ora Autocam. Ora
A1 800 A1 0000
A2 815 A2 0015
A3 830 A3 0030
Plecări A4 845 A4 0045
A5 900 A5 100
15 15
A1 17 A1 9
30
A2 17 A2 930
A3 1745 A3 945
Sosiri A4 1800 A4 1000
Luni
A5 1815 A5 1015
A1 400 A1 800
A2 415 A2 815
A3 430 A3 830
Plecari A4 445 A4 845
A5 500 A5 900
15
A1 13 A1 1715
A2 1330 A2 1730
A3 1345 A3 1745
Sosiri A4 1400 A4 1800
Marţi
A5 1415 A5 1815
A1 800 A1 400
A2 815 A2 415
A3 830 A3 430
Plecări A4 845 A4 445
A5 900 A5 500
15 15
A1 17 A1 13
30
A2 17 A2 1330
A3 1745 A3 1345
Sosiri A4 1800 A4 1400
Miercuri A5 1815 A5 1415
A1 400 A1 800
 A2 415 A2 815
A3 430 A3 830
Plecari A4 445 A4 845
A5 500 A5 900
15
A1 13 A1 1715
A2 1330 A2 1730
A3 1345 A3 1745
Sosiri A4 1400 A4 1800
Joi
A5 1415 A5 1815
A1 800 A1 400
A2 815 A2 415
A3 830 A3 430
Plecări A4 845 A4 445
A5 900 A5 500
15 15
A1 17 A1 13
A2 1730 A2 1330
A3 1745 A3 1345
Sosiri A4 1800 A4 1400
Vineri
A5 1815 A5 1415
-
Sâmbătă -
-
Duminică -

Tabelul 2.4.: Plecările şi sosirile autocamioanelor în săptămâna 3 şi săptămâna 4

Săptămâna 3 Săptămâna 4
Valcea Constanta Valcea Constanta
Ziua
Autocam. Ora Autocam. Ora Autocam. Ora Autocam. Ora
A1 800 A1 0000
A2 815 A2 0015
A3 830 A3 0030
Plecări A4 845 A4 0045
 A5 900 A5 100
15 15
A1 17 A1 9
30
A2 17 A2 930
A3 1745 A3 945
Sosiri A4 1800 A4 1000
Luni
A5 1815 A5 1015
A1 400 A1 800
A2 415 A2 815
A3 430 A3 830
Plecari A4 445 A4 845
A5 500 A5 900
A1 1315 A1 1715
A2 1330 A2 1730
A3 1345 A3 1745
Sosiri A4 1400 A4 1800
Marţi
A5 1415 A5 1815
A1 800 A1 400
A2 815 A2 415
A3 830 A3 430
Plecări A4 845 A4 445
A5 900 A5 500
15 15
A1 17 A1 13
30
A2 17 A2 1330
A3 1745 A3 1345
Sosiri A4 1800 A4 1400
Miercuri A5 1815 A5 1415
A1 400 A1 800
A2 415 A2 815
A3 430 A3 830
Plecari A4 445 A4 845
A5 500 A5 900
A1 1315 A1 1715
A2 1330 A2 1730
A3 1345 A3 1745
Sosiri A4 1400 A4 1800
Joi
A5 1415 A5 1815
A1 800 A1 400
A2 815 A2 415
A3 830 A3 430
Plecări A4 845 A4 445
 A5 900 A5 500
15 15
A1 17 A1 13
30
A2 17 A2 1330
A3 1745 A3 1345
Sosiri A4 1800 A4 1400
Vineri
A5 1815 A5 1415
-
Sâmbătă -
-
Duminică -

Timpul de livrare a unei încărcături este de 9h 15 min.

Aaz
CUP =
Azi

CUP-coeficientul de utilizare al parcului;

Aaz – zile active pe an;

Azi – zile inactive pe an.

Aaz = 365 - {(52 x 2) + 6} = 255 zile/an

Azi = 10 x 30 z/an

255
CUP = ⇒ CUP = 0,85
300

Pt
PMZ =
Aza

PMZ-parcursul mediu zilnic;

Pt – parcursul încărcat;

Aza – numărul de autocamioane x zile/lună

Pt = 63000 km

Aza = 10 x 30 = 300
 63000
PMZ = ⇒ PMZ = 210 km/zi
300

Modelul de funcţionare a autocamionului pe rutele pendulare

Ruta pendulară este ciclul de transportare a încărcăturii la un singur client şi are forma:

lî
A B
lî
lnul

Î.T.A.

În modelarea funcţionării autocamionului cu parcursul retur descărcat trebuie de acordat

atenţie duratei funcţionării punctului de încărcare descărcare; Astfel ca timpul respectivă va fi
obţinută dacă timpul de încărcare va fi egal cu intervalul de circulaţie a autocamioanelor.
Graficul de lucru va fi următor:

A
3
2
1

T,h
- deplasare fără
- timpul de încărcare;
încărcătură;
- deplasarea cu
încărcătură;
- timpul de descărcare;

- timpul de aşteptare a
încărcării;
- timpul de aşteptare la
descărcare

După întocmirea graficului de lucru, se poate de organizat emiterea automobilelor în

dependenţă de ritmul a punctului de încărcare.
 2.3. Determinarea necesarului de mijloace de transport

Proiectul consta in transportarea a 100 containere pe luna, dintre care:

- 50 containere de 20’;

- 50 containere de 40’.

Pe semiremorca autocamionului se va transporta cate doua containere de 20’ sau cate

un container de 40’.

Calculul numarului de curse

Numarul de curse = numarul de curse necesare transportului a 50 containere de 20’ +

numarul de curse necesare transportului a 50 containere de 40’

Numarul de curse necesare transportului a 50 containere de 20’ = numarul de

containere / numarul de containere transportate cu o semiremorca

- 50 containere de 20’;

- 2 containere de 20’ transportate pe semiremorca.

Numarul de curse necesare transportului a 50 containere de 20’ = 50 / 2

Numarul de curse necesare transportului a 50 containere de 20’ = 25 curse

Numarul de curse necesare transportului a 50 containere de 40’ = numarul de

containere / numarul de containere transportate cu o semiremorca

- 50 containere de 40’;

- 1 container de 40’ transportat pe semiremorca.

Numarul de curse necesare transportului a 50 containere de 40’ = 50 / 1

Numarul de curse necesare transportului a 50 containere de 40’ = 50 curse

 Numarul de curse = 25 + 50

Numarul de curse = 75 curse/luna

Distanta de la Ramnicu Valcea la Constanta este de 420 km. O cursa tur/retur are 840
km.

75 de curse x 840 km = 63000 km/luna

- la 25000 km se face 2 zile revizie

63000 / 25000 = 2,52 ≈ 3 revizii pe luna

3 revizii x 2 zile = 6 zile necesare realizari reviziilor

Numarul mediu de zile pe luna sunt de 30 zile

- 8 zile de sambata si duminica

- 6 zile necesare realizari reviziilor

Numarul de zile lucratoare/luna = 30 – 8 – 6

Numarul de zile lucratoare/luna = 16 zile/luna

O cursa tur/retur se realizeaza in 2 zile

16 zile/luna / 2 = 8 zile/luna in care se realizeaza expedieri

Numarul necesar de mijloace de transport = numarul de curse necesare transportului a

100 containere / numarul de zile in care se realizeaza expedieri

- numarul de curse necesare transportului a 100 containere = 75 curse/luna;

- numarul de zile in care se realizeaza expedieri = 8 zile/luna

Numarul necesar de mijloace de transport = 75 / 8

Numarul necesar de mijloace de transport = 9,37 ≈ 10 autocamioane

PA = 10 [autocamioane]
 Dimensionarea parcului inactiv, Pin
Parcul inactiv este 10% din parcul activ
Pin = 0,1 ×10 = 1 [autocamion]

Dimensionarea parcului inventar, Pi

Pi = PA + Pin

unde:

Pi − Parcul inventar;

Pin − Parcul inactiv: Pin =1 [autocamion]

PA − Parcul activ: PA = 10 [autocamioane]

Pi = PA + Pin = 10 +1 = 11 [autocamioane]

Capitolul 3. Descrierea si analiza firmei de transport

3.1. Activitatea curenta din cadrul companiei

S.C. Dragoş S.R.L. este înfiinţată în 1995.

Societatea comercială este de forma unei societăţi cu răspundere limitată ale cărei
obligaţii sociale sunt garantate cu patrimonial social, asociaţii fiind obligaţi numai la plata părţilor
sociale.

Societatea comercială S.C. Dragoş S.R.L. este persoană juridică de la data

înmatriculării in Registrul Comerţului.
 Societatea îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu actul constitutive de societate şi
cu legile române referitoare la societăţile comerciale.

Durata de funcţionare a societăţii este nelimitată, începând cu data înmatriculării în

Registrul Comerţului, când dobândeşte personalitatea juridică.

S.C. Dragoş S.R.L. este amplasată la marginea orasului Râmnicu Vâlcea.

Pe terenul unde este amplasată firma se găseşte o clădire unde se află birourile
personalului, parcarea pentru autocamioane dpatiu destinat P.S.I. şi un spaţiu destinat
depozitari deseurilor. S.C. Dragoş S.R.L. detine 10 autocamioane marca Iveco Stralis, 10
semiremorci speciale cu cadru cu lonjeroane paralele Kogel si 2 microbuze pentru diverse
servicii.

Firma de transport S.C. Dragoş S.R.L. desfăşoară activităţi de transport marfă generală,
marfă pe vapor (închiriat), marfă pe tren (închiriat). Clienţii sunt Oltchim S.A., Apromat IND
S.R.L., Energomontaj S.A., Uzina Mecanica Ramnicu Valcea S.A., Vilmar S.A., dar şi companii
terţe. Piaţa de transport este diversificată, totuşi restrângându-se la acesti producători. Cele mai
dese transporturi sunt între fabricile de producţie din Ramnicu Valcea – Constanta. Mai
transportă cablaje auto, electronice auto.

Firma de transport S.C. Dragoş S.R.L. nu transportă produse alimentare, perisabile sau
agabaritice.

Firma de transport S.C. Dragoş S.R.L. mai prestează următoarele activităţi:

- formalităţi vamale;

- logistică integrate;

- logistică mijloace de transport;

- transport rutier de containere.

 Figura 3.1.: Transport rutier

3.2. Piaţa activităţilor de transport deservite de companie

 În ceea ce urmează am analizat şi am descris domeniul de activitate al posibililor clienţi,
figura 3.2., ai firmei de transport S.C. Dragoş S.R.L. pe o rază de 150 km în jurul sediului firmei.

Figura 3.2. Oraşele unde sunt amplasaţi potenţiali clienţi

Piteşti:

S.C. Ana Imep S.A.

S.C. Ana Imep S.A. produce motoare electrice pentru electrocasnice şi echipament auto,
este o importantă fabrică pe piaţa internaţională şi europeană de motoare electrice pentru
electrocasnice.
 Metabet C.F. S.A.

Metabet C.F. S.A. produce şi comercializează construcţii metalice, utilaje tehnologice,

poduri metalice, macarale, piese turnate din oţel şi piese de schimb pentru instalaţii şi utilaje.

S.C. Lisa-Dräxlmaier S.A.

S.C. Lisa-Dräxlmaier S.A. produce: sisteme electrice generale, sisteme de cabluri

electrice la specificaţia clientului, fibră optică, instalaţie electrică iluminat auto, instalaţie
electrică pentru comenzile din interiorul autovehiculelor, instalaţie electrică pentru pavilion şi
portiere, instalaţie electrică motor, instalaţie electrică ştergătoare, etc.

Topoloveni:

S.C. Componente auto Topoloveni S.A.

S.C. Componente auto Topoloveni S.A. produce leviere comanda viteze, bieletă bară
antiruliu, frâna de parcare, levier comandă viteze, injecţie mase plastice, piese ştanţate şi
balamale uşi.

Craiova:

Electroputere Craiova

Electroputere produce echipamente electrotehnice de curenţi tari pentru energetică şi

transport feroviar, fiind structurată iniţial în patru sectoare principale de producţie: maşini
electrice rotative, transformatoare de putere, aparataj electric şi locomotive.

Avioane Craiova

Avioane Craiova are ca principal domeniu de activitate construcţia şi reparaţia de

aeronave şi nave. Firma este unic producător de aeronave de tip militar din industria
aeronautică românească.

MAT Craiova
 MAT Craiova este una dintre cele mai mari companii specializată în producţia de
tractoare agricole şi industriale, maşini, utilaje, instalaţii, unelte agricole, echipament specific
pentru ferme, precum şi tractoare mari destinate construcţiilor şi îmbunătăţirilor funciare.

Râmnicu Vâlcea:

Vadova S.R.L.

Producător de lacuri vopsele şi pigmenţi. Produce produse chimice de uz industrial,

lacuri şi vopsele pentru orice întrebuinţări.

Slatina:

Pirelli

Pirelli Slatina produce anvelope performante pentru autoturisme şi SUV-uri

Alro Slatina

Alro Slatina este cea mai mare companie producătoare de aluminiu din Europa Centrală
şi de Est (exceptând Rusia) şi singurul producător de aluminiu şi aliaje de bază din România.
Capaciatea de producţie a companiei este de peste 260.000 tone annual.

TMK Artrom S.A.:

TMK Artrom S.A. produce o gamă largă de: ţevi din oţel-carbon, ţevi din materiale aliate,
ţevi fără sudură.

S.C. Sinprod Slatina SRL:

S.C. Sinprod Slatina SRL produce aliaje de aluminiu de orice marcă. Se ocupă cu
turnatul pieselor de aluminiu, alamă şi bronz.

Electrocarbon

Electrocarbon Slatina este un important producător de electrozi pentru industria

siderurgică.
 Câmpulung:

Holcim:

Holcim (Câmpulung) S.A. face parte din grupul Holcim, unul dintre liderii mondiali în
producere de ciment, betoane, agregate (nisip si pietris).

Sibiu:

Euro Flex S.A.

Euro Flex fabrica saltele cu arcuri.

S.C. Transilvania pack and print S.A.

Este unul dintre cei mai mari producatori de ambalaje din carton duplex, carton
microondulat si ondulat caserat din tara. producem ambaleje pentru industria alimentara(cutii de
cereale pentru copii, cutii ciocolata, cutii sare), industria automotive(cutii filtre auto),cutii carton
microondulat si ondulat caserat- cutii bere, cutii de vin \'bag in box\", tavite seminte..etc

Tâgovişe:

Oţelinox S.A.

Oţelinox S.A. se ocupă cu producerea şi comercializarea laminatelor finite pline, în

colaci şi bare din oţeluri speciale; producerea şi comercializarea produselor din tablă şi benzi
din oţeluri inoxidabile laminate.

Găieşti:

Arctic S.A.
 Arctic S.A. cel mai mare producător de electrocasnice din România. Produce frigidere,
lăzi frigorifice, maşini de spălat, televizoare, aspiratoare, hote şi maşini de gătit.

Toate aceste firme pot fi potenţiali clienţi ai firmei de transport când nu sunt comenzi de
la principalii colaboratori.

3.3. Analiza SWOT (punctele tari/slabe şi oportunităţi/riscuri)

a companiei de transport

Analiza SWOT

În acest subcapitol se vor arăta punctele tari/slabe şi oportunităţile/ameninţările ale

firmei de transport S.C. Dragoş S.R.L.

Un pas important în analiza firmei de transport este stabilirea calităţilor acesteia,

defectele, oportunităţile de piaţă şi ameninţările printr-o analiză SWOT. Această analiză este un
proces foarte simplu care poate oferi înţelegere foarte profundă a problemelor potenţiale şi
critice care pot afecta o afacere.

Analiza SWOT, începe prin efectuarea unui inventar a calităţilor şi slăbiciunilor interne
ale firmei de transport S.C. Dragoş S.R.L. Apoi se notează oportunităţile şi obstacolele externe
care pot afecta buna desfăşurare, punându-se bază pe piaţa pe care evoluează firma de
transport şi pe mediul înconjurător.

Puncte tari: Puncte slabe:

- existenţa unui număr mare de beneficiari
în proximitatea companiei de transport;
- autocamioane noi cu consum scăzut de
combustibil;
- personal calificat;
- diversitatea tipului de marfă transportată.
- lipsa unei secţii de întreţinere şi reparaţii
autocamioane;
- infrastructura rutieră precară;
- lipsă infrastructură (autostrăzi).

Oportunităţi: Riscuri:
- perspective de dezvoltare economică a - perspectiva creşterii preţului
întregii regiuni şi a României; carburantului;
- perspectiva finalizării magistralei IV - existenţa pe piaţa românească a unui
transeuropene: (Nădlac – Arad – Deva – Sibiu – număr mare de firme de transport;
Piteşti – Bucureşti – Giurgiu). - prelungirea crizei economice;
- legislaţia rutieră într-o continuă
schimbare;
- creşterea taxelor auto;
- apariţia diverselor restricţii de circulaţie
auto;
- siguranţa transporturilor auto în continuă
scădere;
- existenţa multor exportatori sau
importatori pe piaţa Românească.

3.4. Structura organizatorica si functionala a firmei de transport

Organigrama firmei de transport S.C. Dragoş S.R.L. este reprezentata in figura 3.
 Figura 3.3.: Organigrama firmei de transport

Firma de transport S.C. Dragoş S.R.L. este împărţită în două departamente principale:

- Operaţiuni;

- Vânzări - comercial.

Directorul General are următoarele atribuţii principale: stabileşte obiectivele de

dezvoltare ale firmei, în concordanţă cu strategia elaborată de Consiliul de Administraţie;
aprobă bugetul şi rectificările acestuia; identifică oportunităţi de afaceri; reprezintă firma în
relaţiile protocolare cu furnizorii, clienţii şi alte organisme/organizaţii cu impact real/potenţial
asupra rezultatelor firmei; asigură managementul firmei şi asigură reţeaua de relaţii necesară
dezvoltării activităţii firmei.

Directorul operaţiuni planifică, conduce şi coordonează activitatea organizaţiei, alături de

directorul general. Responsabilităţile postului includ formularea politicilor, conducerea
operaţiunilor de zi cu zi, precum şi planificarea utilizării materialelor şi resurselor umane. Are în
subordine: şeful de coloană auto, responsabilii conturi şoferi şi responsabilii încărcări.

Şeful de coloană auto are umătoarele atribuţii: organizează şi controlează activitatea

personalului din subordine: şoferii şi personalul tehnic, în vederea realizării sarcinilor de
transport în condiţii de calitate şi siguranţă, coordonează şi instrueşte echipele de şoferi şi
personalul tehnic din subordine, actualizează documentele autocamioanelor, parcului auto
precum şi ale conducătorilor auto, ţine evidenţa stării tehnice a autocamioanelor din parcul auto,
asigură respectarea graficului de livrări pentru punctele de lucru. Are în subordine şoferii.

Directorul marketing elaborează şi urmăreşte realizarea planului de vânzări şi profit,

elaborează şi urmăreşte realizarea planului de marketing, identifică direcţii de dezvoltare şi
propune promovarea de produse/soluţii noi, asigură calitatea serviciilor pre-vânzare,
optimizează stocurile de marfă, conduce şi organizează activitatea departamentului. Are în
subordine: personalul responsabil de contact sub-contractori şi clienţi şi responsabil facturări.

Contabilul se ocupă cu contabilitatea primară şi documentele contabile.

 Persoana administrativă se ocupă cu achiziţiile pentru societate, planifică şi
coordonează activităţile administrative, supraveghează utilizarea raţională a resurselor şi a
efectuării cheltuielilor.

Responsabilii conturi şoferi gestionează baza de date cu privire la conturile şoferilor.

Responsabilul încărcări supraveghează încărcările/descărcările mărfurilor.

Responsabilul facturări întocmeşte şi ţine evidenţa avizelor şi facturilor de marfă către

clienţi.

Persoanele responsabile de contact sub-contractori şi clienţi se ocupă cu întocmirea

contractelor de transport precum şi cu menţinerea şi dezvoltarea relaţiei cu subcontractorii.

3.5. Planul de amplasament al companiei

În figura 3.4. este prezentat planul de amplasament al firmei de transport S.C. Dragoş
S.R.L.
 4

3
5

Figura 3.4. Planul de amplasament al firmei de transport

Legendă figura 3.4.:

1. - clădire personal;

2. - parcare autocamioane;

3. - P.S.I.;

4. - spatiu depozitare deseuri;

5. - drum de acces.
 3.6. Dotarea tehnico-materială a companiei de transport

Prin dotare tehnologică se înţelege numărul şi felul dispozitivelor şi utilajelor ce

deservesc în mod direct sau indirect sistemul de transport ce este proiectat.

Dotarea tehnică este relativ mică, întrucât nu se fac nici un fel de reparaţii în cadrul
firmei. Reviziile tehnice şi reparaţiile sunt realizate la service-uri specializate.

Dotarea tehnico-materială a companiei:

- firma de transport S.C. Dragoş S.R.L. deţine un teren pe care exista cladirea in care se
afla birourile personalului. Tot pe acest teren se afla si spatiile de parcare a autocamioanelor;

- 10 autocamioane marca Iveco Stralis;

- 10 semiremorci speciale cu cadru cu lonjeroane paralele Kogel;

- obiecte de birotica pentru fiecare angajat;

- 2 microbuze pentru diverse servicii.

 3.7. Descrierea tehnologiei de manipulare, depozitare

şi transport intern

3.7.1. Utilajele de manipulare:

Motostivuitorul:

Figura 3.5.: Motostivuitor cu furcă frontală Hyster

 Caracteristicile motostivuitorului cu furcă frontală Hyster:

- Sarcina nominală – 36 tf;

- Lungimea totală – 7.620 mm;
- Lăţimea – 3.880 mm;
- Înălţimea de ridicare – 8.000 mm;
- Viteza de deplasare cu sarcină – 22 km/h;
- Viteza de deplasare fără sarcină – 22 km/h;
- Viteza de ridicare a sarcinii – 0,18 m/s;
- Viteza de coborâre a sarcinii – 0,30 m/s;
- Puterea motorului – 201 kw.
Acest utilaj este necesar terminalului pentru a putea folosi şi capacitatea de depozitare
maximă.

Macara portal pe sine:

 Figura 3.6.: Macara portal pe sine

- Capacitatea de ridicare – 30,5 tf;

- Înălţimea de ridicare – 8,48 m;

- Numărul de containere stivuite pe verticală – 3;

- Lăţimea utilajului – 4,26 m;

- Înălţimea totală a maşinii – 10,25 m;

- Viteza de ridicare – 12 m / min;

- Viteza de circulaţie – 30 km / h;

- Raza de rotire în interior – 3,7 m;

- Raza de rotire în exterior – 9,5 m;

- Puterea motorului – 205 CP.

Electrostivuitoare:

Pentru incarcarea/descarcarea boxpaletilor metalici cu marfuri in/din containere se

folosesc electrostivuitor care este prezentat in figura 3.7.:

Figura 3.7.: Electrostivuitor ce realizeaza incarcarea containerului

Acest electrostivuitor are urmatoarele caracteristici:

Capacitate de ridicare kg 1500 - 2000;

Centru de greutate al sarcinii mm 500;

Înălţime maximă de ridicare mm 3000;

Înălţime liberă de ridicare mm 155;

Viteză ridicare furci: mm/s;

- fără sarcină 580;

- cu sarcină 350;

Viteză deplasare (cu / fără sarcină) km/h 14 / 16;

Panta maxima (cu / fără sarcină) % 14,3 / 20;

Rază întoarcere mm 1700;

Culoar de lucru (palet 1200mm) mm 3475;

Lungime totală mm 1995;

Laţime totală mm 1070;

Înălţime catarg strâns mm 1995;

Înălţime cabină mm 2155;

Înălţime catarg desfăşurat mm 4030;

Ampatament mm 1250;

Ecartament faţă mm 910;

Ecartament spate mm 900;

Dimensiuni furci mm 920x100x35;

Garda la sol (cel mai jos punct) mm 95;

Garda la sol (sub catarg) mm 95;

Greutate (fără baterie) kg 2015;

Motor electric tracţiune (AC) kW / 3min 11,5;

Motor electric hidraulică kW / 5min 8,6;

Motor electric servodirecţie kW / 60min 0,35;

Baterie de tracţiune V / Ah 48/400;

Greutate baterie kg 695;

Redresor V / A 48/50;

Control tracţiune invertor MOS-FET;

Control hidraulică variator MOS-FET;

Control servo+direcţie variator IGBT;

Anvelope, nr. 2x/2;

Anvelope faţă, dimensiuni 6.00-9;

Anvelope spate, dimensiuni 16x6-8;

Presiune de lucru MPa 14,2.

 Figura 3.8.: Schema electrostivuitorului

3.7.2. Utilajele de depozitare:

Descrierea transcontainerelor:

Containere de 20 de picioare:

Figura 3.9.: Container de 20 de picioare

 Containerele standard de oţel de 20' sunt containere închise, rezistente la intemperii
care sunt potrivite pentru orice încarcatura generala. Containerele standard de oţel de 20' au o
capacitate de sarcină utilă de până la 28,160 kg, aproape de capacitatea de sarcină utilă a
majorităţii containerelor standard de oţel de 40'. Acest fapt face containerele de oţel de 20'
potrivite în mod special pentru încarcatura grea şi cu densitate ridicată.

Degajarile pentru furcile autoîncarcătorului sunt disponibile pentru aproape toate

containerele de 20'.

Date tehnice:

- Capacitate cubică: 33.200 metri cubi;

- Sarcină utilă (greutate): 21850 kg - 28160 kg;

- Greutatea proprie: 2150 kg - 2220 kg;

- Greutatea brută maximă: 24000 kg - 30480 kg;

- Lungime interioară: 5.898 m;

- Laţime interioară: 2.352 m;

- Inalţime interioară: 2.392 m;

- Lungime exterioară: 6.058 m;

- Laţime exterioară: 2.438 m;

- Înalţime exterioară: 2.591 m;

- Laţimea deschiderii uşii: 2.340 m;

- Înalţimea deschiderii uşii: 2.280 m.

Containerele de 40 de picioare:
 Figura 3.10.: Container de 40 de picioare

Containerele standard de oţel de 40’ sunt containere închise, rezistente la intemperii

care pot fi folosite pentru a transporta orice încarcatură generală. Majoritatea containerelor de
40’ au o capacitate de sarcină utilă de 28,760 kg cu o greutate brută de 32,500 kg. Aceasta
depaşeşte capacitatea de sarcină utilă de 26,760 kg (greutate bruta de 30,480 kg) impusă de
standardele ISO.

Aproape toate containerele de 40’ au o canelură în fund numită tunel de gât de lebădă.

Date tehnice:

- Capacitate cubică: 67.700 metri cubi;

- Sarcină utilă (greutate): 26,760 kg - 28,760 kg;

- Greutatea proprie: 3,720 kg - 3,740 kg;

- Greutatea brută maximă: 30,480 kg - 32,500 kg;

- Lungime interioară: 12.032 m;

- Laţime interioară: 2.352 m;

- Inalţime interioară: 2.392 m;

- Lungime exterioară: 12.192 m;

- Laţime exterioară: 2.438 m;

 - Înalţime exterioară: 2.591 m;

- Laţimea deschiderii uşii: 2.340 m;

- Înalţimea deschiderii uşii: 2.280 m.

Boxpaleti metalici:

Pentru transportul marfurilor de la Ramnicu Valcea la Constanta se folosesc containere

de 40’. Aceste containere sunt incarcate cu boxpaleti metalici, figura 3.11. care la randul lor au
fost incarcati cu marfuri.

Descrierea boxpaletilor metalici:

Acestia sunt prevazuti cu:

-usi rabatabile;

- suporti pentru fixare pe europaleti;

- talpi de stocare pentru depozitarea supraetajata.

Cele patru laturi se pliaza doua cate doua, ceea ce usureaza transportul acestora cand
sunt goale. Montarea lor in timpul intrebuintarii fiind inlesnita de balamalele fixate pe acestea.

Pot suporta greutati, in functie de inaltimea ramei si suprafata, cuprinse intre 0,4 - 2 to.

Paletele din metal pentru manipulare marfa sunt confectionate din:

- teava pentru constructii Ø 21;

- plasa sudata Ø 4 x 100 x 100 mm sau Ø 4 x 50 x 50 mm

Boxpaletii metalici au inaltmi cuprinse intre 400-1600 mm, acestia pot fi compartimentati
pe orizontala sau pe verticala.
 Figura 3.11. Boxpalet metalic

Figura 3.12. Boxpalet metalic pliat

Termeni utilizaţi:
 - accesorizare de fixare: Un dispozitiv de fixare a mărfurilor de podea fixat de
panourile din partea interioară a unui container care asigură fixarea încărcăturii.
- autoîncărcător cu furcă: O unitate cu trei sau patru roţi cu furci în faţă
proiectat să ridice, să care şi să stivuiască încărcătura, paleţii sau containerele.
- boxpalet: Un palet cu cel puţin trei părţi verticale fixate, detaşabile, care pot fi
îndepărtate sau rabatabile.
- capacitate cubică: Are doua sensuri: (1) capacitatea portantă a containerului
în termeni de măsurare cubică; şi (2) spaţiu cubic disponibil pentru păstrarea
încărcăturii.
- caric de greutate: O încărcătură a cărei taxă de transport este evaluată pe
baza greutaţii.
- container: Când este folosit într-un context intermodal industrial, acesta se
referă la cutia de oţel sau de aluminiu în care sunt împachetate bunurile sau marfa
pentru expediere.
- container cisterna: Un container special construit pentru a transporta lichide şi
gaze în vrac.
- container cu înalţime la jumătate (half height container): Un container
deschis, câteodată accesorizat cu copertine detaşabile cu o înălţime de 4'3''/1.30m.
- container deschis: container accesorizat cu acoperiş solid detaşabil sau
acoperiş de prelată care poate fi montat sau demontat.
- container frigorific: Container frigorific, echipament sau încărcătură.
- container “high cube”: Un container care depaşeşte 8 picioare şi 6 inch în
înălţime.
- container izolat: Un container izolat pe pereţi, acoperiş, podea şi uşi pentru a
reduce efectul temperaturilor externe asupra încărcăturii.
- container platformă: Un container special pentru încărcătura care este prea
lungă sau prea lată pentru containerele standard.
- container special: Un container proiectat pentru a transporta mărfuri care îi
depaşesc înălţimea (container deschis), care îi depaşesc laţimea (container platformă)
sau încărcătura lichidă (container cisternă).
 - cub maxim: Un nivel de utilizare a cubului care aproximează capacitatea
cubica a containerului.
- cub optim: Cel mai înalt nivel de folosire a cubului care poate fi obţinut când se
încarcă marfa într-un container de transport maritim.
- degajări pentru furci: Deschideri în părţile laterale ale containerelor pentru
introducerea furcilor de către autoîncărcătorul cu furcă.
- deteriorarea containerului: Definit printr-unul sau mai multe defecte fizice la
un container care afectează capacitatea de transport a mărfii. Containerele deteriorate
sunt inspectate si reparate conform standardelor ICII.
- (a) descărca: Descărcarea unui container.
- descarcarea şi aşezarea pe sasiu (Grounding): Îndepartarea containerului
de pe trenul de stivuire şi punerea lui pe un şasiu.
- fardaj: Material folosit pentru a păstra sau a fixa încarcatura să nu se mişte.
- fardaj gonflabil: Sacii flexibili sunt de obicei făcuţi din material de vinil şi pot fi
umflaţi pentru a goli spaţiile unui depozit cu scopul de a preveni mişcarea încărcăturii.
- fixare: A fixa bunuri într-o poziţie prin folosirea dispozitivelor de fixare cum ar fi
cabluri, funii, lanţuri şi benzi.
- gallon: Un gallon S.U.A. echivaleaza 231 inch cubi sau 0.1337 picioare cubice.
- gât de lebădă: Pe un şasiu coborat, gâtul de lebădă este nivelul superior din
faţa şasiului împreuna cu structura care îl conectează la nivelul inferior din spatele lui.
Gâtul de lebădă de pe structura şasiului se potriveşte în canelura tunelului gâtului de
lebădă al containerelor construite cu această caracteristică. Aceasta furnizează
siguranţă şi stabilitate pentru container în partea frontală. Spatele containerului este
securizat cu un ansamblu de tiranţi.
- (a) grupa: A consolida mai multe pachete într-o unitate, a lega, a pune benzi
sau a ataşa mai multe pachete împreună.
- grupare: Încărcarea unuia sau a mai multor articole mari de încărcătura pe un
singur articol de echipament, cum ar fi un palet. Consolidarea unei cantităţi de articole
individuale într-o unitate mare de expediere pentru o manipulare mai uşoară.
 - (a) încărca: A încărca un vehicul sau un container. Încărcătura într-un vehicul
sau într-un container. Un container umplut cu încărcătură care este transportat de la
clientul desemnat de origine la clientul desemnat de destinaţie.
- încărcare: Încărcarea caricului într-un container.
- încărcătura care depaşeşte înălţimea: Încărcătura care depaşeşte înălţimea
unui container deschis.
- încărcătura containerizabilă: Încărcătura care va încăpea într-un container şi
va reprezenta o expediere ieftină şi conformă cerinţelor de livrare.
- încărcătura containerului: O încărcătură suficienta pentru a fi dimensionata
să umple un container fie prin măsurare cubică, fie prin greutate.
- încărcătura de podea: Greutatea statică a încărcăturii şi forţa dinamică de
manipulare a echipamentului, cum ar fi autoîncărcătorul cu furcă pentru un anumit
container.
- încărcătura grupată: Un număr de cartoane sau alte piese de încărcătură care
sunt încărcate într-un container ca o singură unitate, în mod obişnuit ori pe o platformă
numită palet sau un “talpă de carton”. Acest tip de manipulare facilitează manipularea
de catre un camion de încărcare.
- încărcătura maximă a containerului: Un container încărcat complet sau
aproape complet la greutatea sa limită sau continutul său cubic.
- încărcătura paletizată: Articole individuale de marfa încărcate pe un palet.
- încărcătura refrigerată: Limbaj tehnic pentru “încărcătura refrigerată”,
încărcătura necesită o temperatură controlată. A se vedea “refrigerare”.
- încărcătura suprasolicitată: Forţele statice şi dinamice care solicită structura
unui container în jos, către exterior şi vertical.
- încărcătura unitară: Pachete încarcate pe un palet într-o ladă sau în orice altî
modalitate care să le permită să fie manipulate în acelaşi timp ca o unitate.
- în tranzit : în timpul transportului.
- KT : Kilotona sau tonă metrică. Echivalează 2,204.6 livre.
- limite de greutate: Odată ce un container încărcat cu caric a fost pus pe şasiu
şi această unitate a fost ataşata la tractor, se iau în considerare: limitările capacităţii
portante a greutăţii sistemului de drumuri între început şi sfârşit al segmentului de
transport. În S.U.A., aceste limitări se numesc “legi de pod”, deoarece sunt de obicei
bazate pe greutatea care poate să fie susţinută de un pod.
- mărfuri speciale: Mărfuri cu un grad înalt de perisabilitate care impun o
manipulare specială pentru a ajunge la destinaţie în stare optimă. Unele exemplu:
peşte, carne, film fotografic, fructe şi unele bomboane.
- măsurarea unui volum cubic: Tona de măsurare este 40 de picioare cubice.
Caricul poate fi luat fie la greutate, fie la volumul cubic.
- palet: Platforma de marime standard pe care pot fi stivuite pachetele şi apoi
grupate- de exemplu, cu benzi sau folie din plastic pentru transport uşor al
autoîncarcatorului cu furca. A se vedea maşina de împachetat a paletului. În Europa se
folosesc în general paleţi de 1,200mm pe 1,000mm. Echivalentul U.K. este de 48 inch
pe 40 inch. Devine din ce în ce mai popular paletul de 48 inch pe 48 inch.
- palet cu doua intrări: Un palet astfel proiectat pentru ca furcile unui
autoîncarcator cu furci să poată să fie introduse doar prin două părţi.
- picior cubic: O masura de 12 inch pe 12 inch pe 12 inch sau 1,728 inch cubi.
- pierdere cunoscută: O pierdere descoperită înainte sau la livrarea expedierii.
- plan de încarcare a containerului: O listă sau o imagine grafică a interiorului
containerului care arată unde şi cum este păstrată încărcatura şi secvenţa de încarcare.
- prelata: Material rezistent la apă folosit pentru a acoperi un container deschis.
- sarcina utilă: În general, aceasta produce venitul şi reprezintă încărcătura
folositoare pe care o poate transporta un mijloc de transport. Tradus în limbaj
intermodal, reprezintă greutatea maximă permisă a încărcăturii containerului,
neincluzând dispozitivele de securizare şi fardajul.
- sarcina utilă maximă: Încărcătura maximă care poate fi încărcată într-un
container ori prin greutate ori prin volum.
- sarcina utilă efectivă: Greutatea maximă permisă a sarcinii utile (greutatea
efectivă minus greutatea proprie).
- şasiu: Un vehicul cu roţi pe care este montat un container pentru transportul
rutier. Mai specific, este un cadru scheletic, o semi-remorcă însoţită de licenţă, cu
lumini, reflectoare, frane etc pentru a se conforma codurilor şi cerinţelor legale ale
jurisdicţiilor în care operează. Această unitate are dispozitive de încuiere care fixează
containerul de cadru. În cazul operaţiunilor desfăşurate în curtea de containere, este o
remorcă scheletică, în general fără licenţă pentru folosirea pe drumuri publice, destinată
pentru a mişca cotainerele în curte.
De asemenea, partea unui vehicul cu motor care include cadrul, sistemul de
suspensii, roţi, mecanism de comandă a direcţiei etc., dar nu motorul sau corpul.
- sigiliu: Banda metalică şi sigiliu de plumb folosite pentru a încuia maşinile de
marfă sau uşile containerelor. Sigiliile sunt numerotate pentru evidenţă.. Un sigiliu este
în general aplicat după ce au fost finalizate controalele vamale şi înainte ca să fie
încărcat containerul pentru primul transport. A se vedea, de asemenea, “sigiliul
încărcăturii”.
- sigiliul încărcăturii: Dispozitivul din metal introdus în ansamblul de închidere a
uşii containerului pentru a preveni sau a detecta deschiderea. Sigiliul are un număr care
este înregistrat. În plus, acest număr este adesea notat pe conosament. Gradul de
sofisticare a sigiliilor variază de la o etichetă simplă de plastic numerotată- numită sigiliu
de deschidere şi folosită pe un container gol – până la un sigiliu electronic care indică
imediat prin tehnologie electronică de poziţionare globală când şi unde a fost rupt.
- stâlpi de sprijin: Un montant structural vertical la fiecare din cele patru colţuri
ale containerului. Aceştia sunt dispuşi într-o formă pătrată pe grinzile orizontale de
deasupra şi de dedesubt. Membrele verticale şi orizontale sunt conectate la îmbinările
de colt, formând astfel structura exterioară a colţurilor.
- stivă: Containere stivuite pe mai mult de un nivel ordonat într-un loc într-o
Curte de Containere, CFS, depou sau un vas.
- talpa: Se referă la plăcile plasate sub cutie, lăzi sau piesa de utilaj pentru a
valida piesa să fie manipulată de un dispozitiv mecanic elevator. Plăci sau mai multe
poduri paralele potrivite sub cutii sau pachete pentru a le ţine ridicate de pe podea cu
scopul de a permite accesul uşor al lamelor autoîncărcătorului cu furca sau al altor
echipamente de manipulare.
- talpa din carton: O piesă plată de carton care înlocuieşte un palet.
- toleranţa: O marjă de greutate stabilită să armonizeze variaţiile de greutate a
anumitor mărfuri.
- tona scurtă netă: 2,000 livre.
 - tunel de gât de lebădă: Canelura din porţiunea frontală a substructurii
containerului în care se potriveşte structura gâtului de lebada a unui şasiu.

Elementele componente ale unui transconatainer (Figura 3.13.)

1 – Stâlp de colţ;
2 – Piesă de colţ superioară;
3 – Piesă de colţ inferioară;
4 – Cadru de capăt;
5 – Cadru lateral;
6 – Perete lateral;
7 – Lonjeronul acoperişului;
8 – Lonjeronul inferior;
9 – Acoperiş;
10 – Planşeu.

Figura 3.13.: Compunerea unui

container

Codificarea şi marcarea transcontainerelor

Sistemul de codificare α - numeric produs constă în acordarea fiecărui transcontainer a

câte trei grupe de cifre şi litere după cum urmează :

- Codul proprietarului — 4 litere;

- Seria transcontainerului — 6 cifre;

- Cifra de control — 1 cifră.

- Codul ţării — 3 litere.

- Caracteristicile transcontainerului (mărime şi tip) — 4 cifre

Codul proprietarului este reprezentat prin patru litere mari din alfabetul latin, ultima dintre
acestea fiind de preferinţă „U” pentru a arăta că este vorba de un transcontainer.

Seria, transcontainerului este compusă din şase cifre; dacă seria acordată
transcontainerului are mai puţine cifre, căsuţele goale se vor completa cu „0", de exemplu
007654.

Cifra de control permite verificarea corectitudinii înregistrării celor patru litere din codul
proprietarului şi celor şase cifre din seria transcontainerului.

Această cifră urmează ultimei cifre din seria transcontainerului, pe aceeaşi linie cu
aceasta şi cu codul proprietarului, într-un chenar aparte, ca de exemplu :

ABCU 001234 6

Codul ţării este compus din trei litere mari din alfabetul latin corespunzînd
nomenclatorului stabilit prin Convenţia internaţională de trafic rutier. Dacă unul sau două spaţii
rămân libere, acestea se completează cu litera X, de exemplu :

RXX — România.

Codul ţării indică numai ţara în care proprietarul a înregistrat transcontainerul; acesta nu
indică în mod necesar naţionalitatea proprietarului.

Caracteristicile transcontainerului - mărimea şi tipul acestuia - sunt stabilite prin patru

cifre, dintre care primele două indică mărimea iar ultimele două tipul în baza unor tabele
propuse.

Notăm că în ceea ce priveşte mărimea, prima cifră se referă la lungimea, iar cea de-a
doua la înălţimea transcontainerului.

Legendă figura 3.17.

1 – Inscripţie de identificare cu aşezarea semnelor pe două rânduri;
2 – Inscripţie de identificare cu aşezarea semnelor pe un singur rând;
3 – Placă de atestare U.I.C.;
4 – Placă doveditoare a atestării privind securitatea transporturilor în
transcontainere;
5 – Placă TIR;
6 – Ramă pentru certificatul TIR;
7 – Caracteristici tehnice;
8 – Placă doveditoare a atestării vamale;
9 – Placa uzinei constructoare;
10 – Placa port-etichetă;
11 – Inscripţionare secretă;
12 – Inscripţionare doveditoare a posibilităţilor de stivuire pe 6 niveluri.

Figura 3.14.: Inscripţiile unui container de mare capacitate

3.7.3. Mijloacele de transport:

 Descrierea autocamioanelor:

Pentru transportul containerelor se folosesc mai multe mărci de camioane cea mai des
întâlnită marcă fiind Iveco Stralis.

Un astfel de camion este prezentat mai jos:

Figura 3.15.: Schema unui camion folosit în sistemul de transport: Iveco Stralis

Figura 3.16.: Schema unui ansambu folosit: Iveco Stralis + Semiremorcă Kögel

Date tehnice:

1. Dimensiuni:
- X - Ampatament (mm): 3650;
- K - Lungime maximă vehicul (mm): 6076;
- Y - Lungime consolă spate (mm): 1048;
- E - Lăţime maximă (mm): 2550;
- C1/C2 - Ecartament faţă/spate (mm): 2049/1818;
- T - Înălţime faţă superioară şasiu (descărcat)(mm): 982;
- L - Garda la sol minimă (mm): 214;
- G - Poziţia şa cuplare faţă de axa spate (mm): +520;
- H - Înălţimea maximă (descărcat) (mm): 3802;
- D - Distanţa de la axa faţă la sfârşitul cabinei (mm): 940.

2. Mase:

- Masa totală maximă autorizată (kg): 18000;

- Masa totală în autotren (kg): 44000;

- Masa maximă autorizată pe axa faţă (kg): 7500;

- Masa maximă autorizată pe axa spate (kg): 13000;

- Masa proprie in ordine de mers (kg): 6950;

- Sarcina maximă pe şaua de cuplare (kg): 11050;

- Masa maximă remorcabilă (kg): 37050;

- Capacitate rezervor de combustibil (litri): 600;

- Capacitate rezervor de AdBlue (litri): 55.

3. Motor:

- Diesel în 4 timpi cu injecţie directă, turbină cu geometrie variabilă şi intercooler;

- 6 cilindrii în linie;

- Sistem de răcire cu lichid – Sistem pompă injector controlat electronic;

 - Sistem ajutător pornire la rece;

- Conform directivelor: 2005/55 – 2005/78 CE (EURO 5);

- Cilindree totală: 12880 cm3;

- Alezaj X Cursă: 135 X 150 mm;

- Putere maximă: 412 kw (560 CP) între 1600 – 1900 rot/min;

- Cuplu motor maxim: 2500 Nm între 1000 – 1575 rot/min.

4. Alte date tehnice:

- Cutie de viteze: ZF 16S2520 TO 16+2 RM;

- Viteză maximă 135 km/h limitată la 90 km/h cu limitator;

- Ambreiaj: Monodisc uscat cu comandă prin tragere cu arc diafragmă. Diametru disc
17". Comandă servoasistată cu pedală pentru cutiile manuale sau control electronic fără pedală
la Eurotronic;

- Direcţia: Pe partea stângă, servoasistată, casetă de direcţie cu bile recirculate. Volan

reglabil pe direcţie orizontală şi verticală, cu comandă pneumatică. Blocaj volan.

- Şasiu: Lonjeroane din oţel, cu secţiune "C", legate între ele cu traverse sudate;
traverse faţă şi spate nituite. Lăţime şasiu spate: 770 mm. Dimensiuni lonjeron: 304 x 80 x 7,7
mm;

- Punte faţă: Din oţel laminat cu secţiune dublu T; Ungere axă faţă cu ulei;

- Punte spate: Punte spate portantă, motoare, cu reducţie simplă. Ungere axă spate cu
ulei. Sistem blocare diferenţial;

- Suspensii: - Faţă: Arcuri parabolice, bară stabilizatoare şi amortizoare

telescopice hidraulice;

- Spate: Pneumatică cu 4 perne de aer, bară stabilizatoare şi

amortizoare telescopice hidraulice;

Control electronic al suspensiei (ECAS) cu telecomandă şi funcţie de autodiagnoză;

- Anvelope: Axă faţă cu roţi simple. Axă spate cu roţi jumelate. Pneuri de serie
315/80R22,5, Pneuri opţionale: 315/70R22,5; 315/60R22,5; 385/65 + 315/80; 385/55 + 315/70;

- Sistem electric: Tensiune nominală: 24 V;

Baterii: 2 x 220 Ah (12 V);

Alternator: 28 V - 90 A;

Demaror: 24 V - 5,5 kW;

Conector remorcă cu 7 contacte;

- Dispozitivul S.C.R.: Rezervor de AdBlue încălzit poziţionat pe partea dreaptă.

Catalizatorul poziţionat pe partea stângă. Modul de dozare. Sistem de semnalizare a nivelului
de AdBlue.

- Sistem de frânare:

Frâna de serviciu: - Sistem pneumatic cu 3 circuite independente cu circuit electronic de

comandă şi reglare a electrovalvelor pneumatice (EBS) care gestionează sistemul de
antiblocare (ABS) şi antipatinare (ASR) a roţilor;

- Componente principale:

- frâne faţă şi spate cu discuri autoventilate şi

etrieri flotanţi (diametru disc 432 mm);

- compresor de aer bicilindric 630 cm3

- filtru desicator încălzit cu regulator de presiune integrat

(APU)

Frâna de siguranţă: Integrată în frâna de staţionare

Frâna de staţionare: Mecanică cu arcuri, acţionează pe puntea posterioară, cu

comandă pneumatică manuală
 Frâna de motor: Frână de motor cu decompresie (Iveco Turbo Brake), acţionare cu
levier cu 3 poziţii de lucru

- Alte echipamente: - Filtru de aer uscat cu senzor de colmatare;

- Rezervoare de aer din aluminiu;

- Filtru de combustibil încălzit electric;

- Roată de rezervă;

- Cheie electronică cu immobiliser;

- Tahograf digital;

5. Cabina:

- Cabină de dormit Activ Space;

- Rabatabilă electro-hidraulic la 60º;

- Suspensie pneumatică în 4 puncte;

- Compartiment de depozitare extern cu deschidere comandată din cabină;

- Oglinzi retrovizoare cu încălzire şi acţionare electrică;

- Parasolar exterior;

- Parasolar interior;

- Perdele parbriz şi geamuri laterale;

- Aer condiţionat manual;

- Geamuri laterale acţionate electric;

- Radio cu CD player şi comandă pe volan;

- Faruri de ceaţă;

- Spălător faruri;
 - Scaune şofer şi pasager cu suspensie pneumatică, tetieră, cu reglare pe 3 direcţii;

- Scaun şofer încălzit;

- Centuri de siguranţă în 3 puncte;

- Trapă acţionată electric;

- Parbriz şi geamuri laterale atermice;

- Pilot automat;

- Priză de legătură pentru dispozitivele de diagnosticare;

- Ladă frigorifică;

- Încălzitor suplimentar de cabină aer/ aer;

- Bară antiîmpănare faţă;

- Bară protecţie faţă din plastic.

Semiremorci autocamioane

Semiremorcile destinate transportului de transcontainere pot fi clasificate după gradul lor

de specializare:
 Figura 3.17.: Clasificarea semiremorcilor pentru transportul transcontainerelor

Cele mai puţin specializate sunt semiremorcile de uz general care au fost adaptate, din
fabricaţie sau ulterior, transportului de transcontainere, adaptarea constând în general numai
din montarea zăvoarelor.

La un grad ceva mai ridicat de specializare, traversele cu zăvoare pentru fixarea

transcontainerelor se separă de platforma pentru mărfurile generale, rămânând în continuare pe
acelaşi cadru.

Semiremorcile speciale simple sunt cele mai utilizate şi pot fi realizate constructiv cu
lonjeroane paralele, cu cadru perimetral, cu cadru cruciform etc.
 Pentru transportarea transcontainerelor firma de transport utilizează semiremorci
speciale cu cadru cu lonjeroane paralele. (figura 3.18., figura 3.19.).

Figura 3.18.: Semiremorcă specială cu cadru cu lonjeroane paralele

4121 mm

1530 mm

12300 mm

Figura 3.19.: Semiremorcă cu cadru cu lonjeroane paralele + container de 40`

Semiremorca având cadrul cu lonjeroane paralele (figura 3.21.) se bucură în prezent de

cea mai mare răspândire, construcţia sa fiind extrem de simplă: două lonjeroane care poartă la
distanţe convenabile traversele, la capătul cărora sunt montate zăvoarele rotative pentru fixarea
transcontainerelor; întregul ansamblu se sprijină pe una, două sau trei axe şi pe butonul de
cuplare la şaua autotractorului. Pe lângă avantajul simplităţii acest sistem de cadru prezintă şi
unele dezavantaje. Astfel grinzile ieşite în consolă pot provoca grave accidente tehnice şi
umane în special la transportul în gol; din această cauză mulţi constructori practică legarea pe
perimetru a acestor console.

Un alt dezavantaj al sistemului constă in momentelede torsiune importante care sunt

introduse în lonjeroane de către consolele traverselor chiar dacă acestea au o legătură
intermediară între cele două lonjeroane; aceste momente apar ca urmare a solicitării puternice
a suporţior cu până la 8 t în regim dinamic.

Date tehnice:

- Destinaţie: 1 X 40` sau 2 X 20`;

- Lungime (mm): 12300;
- Lăţime (mm): 2500;
- Înălţimea în gol (mm): 1530;
- Înălţimea cu container 20` sau 40` standard (mm): 4121;
- Tara (kg): 4300;
- Sarcina maximă utilă (kg): 30500.
 Capitolul 4. Analiza economică

4.1. Calculul şi analiza costurilor procesului de transport ale firmei de

transport

În cele ce urmează se va calcula costul de transport pe kilometru pe traseul auto

Ramnicu Valcea – Constanta şi returt. Pentru calcularea costului/km se adună toate cheltuielile
efectuate pentru parcurgerea unei curse şi apoi suma se împarte la numătul de kilometri
parcurşi.

- 1 Euro: 4,213 Lei;

- 1 litru combustibil: 0,95 Euro.

 - zanluc. = 365 - {(52 x 2) + 6} = 255 zile/an

Cheltuielile de exploatare ale unui autocamion pe cursă sunt următoarele:

1. Cheltuielile cu combustibilul;

2. Cheltuielile cu mentenanţa şi reparaţiile;

3. Cheltuielile cu chiriile, utilităţile, autoturismele personalului neproductiv, etc.;

4. Cheltuielile cu salariul şoferului;

5. Cheltuielile cu salariul personalului neproductiv;

6. Cheltuielile cu asigurarea obligatorie şi cartea verde RCA;

7. Cheltuielile cu impozitul autocamionului;

8. Cheltuielile cu asigurarea CASCO a autocamionului cu semiremorcă;

9. Cheltuielile cu rovigneta;

10. Cheltuielile cu deprecierea şi leasingul autocamionului cu semiremorcă;

11. Cheltuieli neprevăzute.

1. Cheltuielile cu combustibilul. Distanţa unei curse tur/retur Ramnicu Valcea –

Constanta este de 840 km. Un autocamion are consumul mediu de 33 l/100 km. Costul mediu al
unui litru de combustibil este de 0,95 Euro.

Consumul de combustibil pentru efectuarea celor 840 km este de 277 litri

Cheltuielile cu combustibilul:

277 x 0,95 = 263 Euro/cursă (tur/retur)

 2. Cheltuielile cu mentenanţa şi reparaţiile se calculează în funcţie de numărul de
kilometri parcurşi. Costul pe kilometru este de 0,2 Euro/km

840 x 0,2 = 168 Euro/cursă

3. Cheltuielile cu utilităţile, microbuzele, etc. Aceste cheltuieli sunt de 150 Lei/zi

150 / 4,213 = 35,6 Euro/zi

O cursa tur/retur este efectuata in doua zile.

35,6 x 2 = 71,2 Euro/cursă

4. Cheltuielile cu salariul şoferului:

Salariul este de 1500 Lei/lună

1 Euro = 4,213 Lei

1500 / 4,213 = 356 Euro/lună

Intr-o luna sunt realizate zece curse tur/retur.

356 / 10 = 35,6 Euro/cursă

5. Cheltuielile cu salariile personalului neproductiv reprezintă 20% din salariile

personalului productiv;

71,2 Euro/lună, dintr-un salariu

Intr-o luna sunt realizate zece curse tur/retur.

71,2 / 10 = 7,12 Euro/cursă

 6. Cheltuielile cu asigurarea obligatorie RCA şi cartea verde ale autocamionului şi
semiremorcii sunt de 1650 Lei/an.

1650 / 4,213 = 391,64 Euro/an

391 / 255 = 1,53 Euro/zi

O cursa tur/retur este parcursa in doua zile

1,56 x 2 = 3,12 Euro/cursă

7. Cheltuielile cu impozitul autocamionului sunt de 1500 Lei/an

1500 / 4,213 = 356 Euro/an

356 / 255 = 1,39 Euro/zi

O cursa tur/retur este parcursa in doua zile

1,39 x 2 = 2,78 Euro/cursă

8. Cheltuielile cu asigurarea CASCO a autocamionului şi semiremorci sunt de:

500 Euro/an

500 / 255 = 1,96 Euro/zi

O cursa tur/retur este parcursa in doua zile

1,96 x 2 = 3,92 Euro/cursă

9. Cheltuielile cu rovigneta sunt de:

 1200 Euro/an

1200 / 255 = 4,7 Euro/zi

O cursa tur/retur este parcursa in doua zile

4,7 x 2 = 9,4 Euro/cursă

10. Cheltuielile cu deprecierea şi leasingul autocamionului. Se calculează în funcţie

de valoarea autocamionului nou, perioada după care acesta este vândut şi valoarea
autocamionului când este vândut.

- valoarea autocamionului nou = 100000 Euro;

- perioada după care este schimbat autocamionul = 5 ani.

- valoarea autocamionului după 5 ani când este vândut = 20000 Euro;

100000 – 20000 = 80000 Euro

80000 / 5 = 1333,33 Euro/an

1333,33 / 255 = 5,22 Euro/zi

O cursa tur/retur este parcursa in doua zile

5,22 x 3 = 10,44 Euro/cursă

11. Cheltuieli neprevăzute.

Cheltuielile neprevăzute sunt de 100 lei/cursă

Cheltuielile de exploatare ale unui autocamion pe cursă sunt următoarele:

263 + 168 + 71,2 + 35,6 + 7,12 + 3,12 + 2,78 + 3,92 + 9,4 + 10,44 + 100 = 674,58
Euro/cursă
 Pentru calcularea costului de transport pe kilometru se împart cheltuielile la numărul de
kilometri.

674,58 / 840 = 0,80 Euro/km

Calculul cheltuielilor de transport ale unui autocamion pe zi:

263 + 168 + 71,2 + 35,6 + 7,12 + 3,12 + 2,78 + 3,92 + 9,4 + 10,44 + 100 = 674,58
Euro/zi

Calculul cheltuielilor de transport ale unui autocamion pe luna:

Cheltuielile de transport a 10 containere = cheltuielile de transport a unui container x 10

containere

674,58 x 10 = 6745,8 Euro/luna

Calculul cheltuielilor de transport ale unui autocamion pe an:

Cheltuielile de transport anuale = cheltuielile de transport lunare x 12 luni

6745,8 x 12 = 80949,6 Euro/an

Calculul cheltuielilor de transport a 10 containere pe zi:

Cheltuielile de transport a zece containere = cheltuielile de transport al unui container x

numărul de containere transportate pe zi

- cheltuielile de transport al unui container = 674,58 Euro/cursă (tur/retur)

- numărul de containere = 10

674,58 x 10 = 6745,8 Euro/zi

 Calculul cheltuielilor de transport a 100 containere pe luna:

Cheltuielile de transport a 100 containere = cheltuielile de transport a unui container x

100 containere

674,58 x 100 = 67458 Euro/luna

Calculul cheltuielilor anuale:

Cheltuielile de transport anuale = cheltuielile de transport lunare x 12 luni

67458 x 12 = 809496 Euro/an

Rentabilitatea firmei

Tariful perceput de firma de transport este de 4,9 lei/km. În mod normal se tarifează
distanţa x tariful x 1,5 dar având în vedere că autocamionul se întoarce tot încărcat se tarifează
şi retur, se va calcula distanţa x tarif.

- 1 Euro: 4,213 Lei;

- 4,9 lei/km.

4,9 / 4,213 = 1,16 Euro/km

În cele ce urmează se va calcula profitul firmei de transport adus de un autocamion pe

cursă, pe lună, pe an:

Profitul adus de un autocamion pe o cursă:

Profitul/cursă = costul de transport/cursă – cheltuielile totale de exploatare/cursă

- costul de transport/cursă = costul de transport/km x numărul de km

Costul de transport/cursă = 1,16 x 840 = 974,4 euro/cursă

 Cheltuielile totale de exploatare/cursă = 674,58 Euro/cursă

Profitul/cursă = 974,4 – 674,58 = 299,82 Euro/cursă

Profitul adus de un autocamion/lună:

Profitul unui autocamion/lună = profitul unui autocamion/cursă x numărul de curse/lună

Profitul/cursă = 299,82 Euro/cursă;

Numărul de curse/lună = 10/lună.

Profitul unui autocamion/lună = 299,82 x 10 = 2998,2 Euro/lună

Profitul adus de un autocamion/an:

Profitul unui autocamion/an = profitul unui autocamion/lună x numarul de luni

Profitul unui autocamion/an = 2998,2 x 12 = 35978,4 Euro/an

În cele ce urmează se va calcula profitul firmei de transport adus de 10 autocamioane

pe cursă, pe lună, pe an:

Profitul adus de 10 autocamioane pe cursă:

Profitul a 10 autocamioane = profitul unui autocamion x numărul de autocamioane

Profitul a 10 autocamioane = 299,82 x 10 = 2998,2 Euro/cursă

Profitul adus de 10 autocamioane/lună:

 Profitul a 10 autocamioane/lună = profitul a 10 autocamioane/cursă x numărul de
curse/lună

Profitul a 10 autocamioane/lună = 2998,2 x 10 = 29982 Euro/lună

Profitul adus de 10 autocamioane/an:

Profitul a 10 autocamioane/an = profitul a 10 autocamioane/lună x numarul de luni

Profitul a 10 autocamioane/an = 29982 x 12 = 359784 Euro/an

Previziuni pe 5 ani

Daca firma de transport isi desfăşoară activitatea in următorii 5 ani cu aceasi capacitate
de de transport vom avea următoarele sume:

Calculul cheltuielilor pe următorii 5 ani:

Cheltuielile de exploatare a unui autocamion pe 5 ani:

Cheltuielile de exploatere a unui autocamion/5 ani = cheltuielile de exploatare a unui

autocamion/an x 5 ani

Cheltuielile de exploatere a unui autocamion/5 ani = 80949,6 x 5 = 404748 Euro

Cheltuielile de exploatare a 10 autocamioane pe 5 ani:

Cheltuielile de transport/5 ani = cheltuielile totale de transport/an x 5 ani

Cheltuielile de transport/5 ani = 809496 x 5 = 4047480 Euro

Profitul pe urmăorii 5 ani:

Profitul adus de un autocamion pe următorii 5 ani:

Profitul unui autocamion/5 ani = profitul unui autocamion/an x 5

Profitul unui autocamion/5 ani = 35978,4 x 5 = 179892

Profitul adus de 10 autocamioane pe următorii 5 ani:

Profitul a 10 autocamioane/5 ani = profitul a 10 autocamioane/an x 5

Profitul a 10 autocamioane/5 ani = 359784 x 5 = 1798920 Euro

4.2. Propuneri pentru creşterea eficienţei economice

- achiziţia de transcontainere;
- achiziţia de camioane şi semiremorci în vederea extinderii transportului auto;
- marirea portofoliului de clienti.

Achizitionarea de containere
 Momentan firma ce efectuează transportul nu este proprietara containerelor de mare
capacitate. Din punct de vedere al profitului operatorului de transport auto, odată cu achiziţia de
containere, poate înregistra profituri astfel poate negocia tarife mai mici de transport sistemul
devenind şi mai atractiv financiar.

Achiziţia de autocamioane şi semiremorci în vederea extinderii transportului auto

Odata cu achizitia de autocamioane si semiremorci se mareste capacitatea firmei de a

transporta containere rezultand profituri mai mari.

Marirea portofoliului de clienti

Odata cu marirea parcului auto este necesar sa se mareasca numarul de clienti

beneficiari ai firmei de transport.

4.3. Propuneri pentru ameliorarea impactulul cu

alte firme concurente

Pentru ameliorarea impactului cu alte firme concurente este necesar sa se mentina un

pret cat mai mic de transport. Pentru realizarea acestui lucru este necesar ca firma de transport
sa detina un parc auto cat mai nou cu mijloace de transport moderne care au un consum de
combustibil redus si costuri de intratinere si reparare cat mai mici.

Consumul de combustibil este influentat si de stilul de condos al soferilor

 Instruirea şoferilor cu privire la datele suplimentare având în vedere consumul de
combustibil:

- opririle frecvente pot duce la creşterea cu mai mult de 20% a consumului de

combustibil;

- frânările şi accelerările frecvente cresc cu 30% consumul de combustibil;

- reducerea vitezei de la 90 km/h la 80 km/h permite reducerea cu 6% a consumului de

combustibil.

- consumul de combustibil poate să crească cu până la 10% dacă vehiculul nu

beneficiază de lucrările de întreţinere periodică şi/sau dacă se folosesc piese neaprobate de
producător

4.4. Propuneri pentru protecţia mediului

Impactul ecologic al unui autocamion se datorează în principal emisiilor din gazele de

eşapament.

Emisiile de substanţe poluante, precum oxizi de azot, hidrocarburi, monoxid de carbon,

pulberi cauzează o serie de probleme de sănătate. În cadrul impactului asupra sănătăţii atribuit
traficului se numără incidenţa mai mare a cancerului şi bolilor de inima, a problemelor
respiratorii şi a gravităţii acestora. Îmbunătăţirile tehnologice, ce au redus nivelul emisiilor, au
fost compensate de o creştere a traficului, astfel încât emisiile sunt încă în creştere.

Autovehiculele sunt principala sursă de poluare a aerului la nivel european. Sectorul

transporturi este responsabil pentru 63% din emisiile de NOx (oxizi de azot), 47% din emisiile
de compuşi organici volatili, precum benzenul, 10-25% din pulberi şi 6,5% din emisiile de SO2
(dioxid de sulf) în mediul rural - valorile fiind mai mari în zonele urbane. Femeile însărcinate,
copii, bătrânii şi cei cu probleme respiratorii sunt supuşi celor mai mari riscuri de sănătate.
 La nivelul Uniunii Europene, circa 28% din emisiile de gaze cu efect de sera sunt
datorate transportului, 84% din aceste emisii provenind din transportul rutier. Mai mult de 10%
din emisiile de bioxid de carbon provin în UE din traficul rutier din zonele urbane.

În 1992 s-a pus în aplicare versiunea EURO 1 ce introducea 5 noi categorii de vehicule,
fiecare nouă categorie având două subcategorii: una pentru motorizările diesel şi una pentru
motorizările pe benzină. Pentru motorizările diesel s-a introdus un nou criteriu de monitorizare
pentru cantitatea de particule mecanice. În afara reglementărilor EURO au rămas doar
avioanele şi vapoarele marine.

Următoarele versiuni au fost EURO 2, EURO 3 şi normele ce încă sunt în vigoare EURO
4, puse în aplicare din 2006.

Normele EURO 5 vor intra în vigoare începând cu septembrie 2009, pentru

autovechicule, şi septembrie 2010 pentru autoutilitare şi autobuze.

În graficul de mai jos este prezentată reducerea emisiilor de NOx (oxizi de azot) şi
particule mecanice prin diverse versiuni ale normelor EURO. De notat este faptul că începând
cu versiunea EURO 5 vor fi reglementate emisiile de particule mecanice şi pentru motoarele cu
benzină.

În timp ce emisiile reglementate s-au redus cu aproximativ 50-60%, între anii 1995 şi
2005 emisiile de CO2 (bioxid de carbon), fiind nereglementate, s-au redus doar cu 14% de la
186 g/km în 1995 la 160 g/km în 2005. Din acest motiv în Parlamentul European precum şi în
Germania s-a pus în discuţie reglementarea emisiilor de CO2 (bioxid de carbon).

Pentru atingerea reglementărilor EURO 5 autocamioanele Iveco Stralis folosesc

catalizatoare pe bază de uree şi apă. Astfel se elimină vechile catalizatoare cu filtre de particule
ce creştea consumul de carburant cu 2%.

Tabelul 4.1. Limitele de emisii ale motoarelor Diesel.

g/km Euro 1 Euro 2 Euro 3 Euro 4 Euro 5 Euro 6

Data luna/an 7/1992 1/1996 1/2000 1/2005 9/2009 9/2014
CO 2,72 1 0,64 0,5 0,5 0,5
NOx 0,5 0,25 0,18 0,08
 HC + NOx 0,97 0,7 0,56 0,3 0,23 0,17
PM 0,14 0,08 0,05 0,025 0,005 0,0045

Propuneri pentru protecţia mediului:

Utilizarea bio-dieselului

Biodieselul este un biocombustibil sintetic lichid care se obţine din uleiuri vegetale sau
grăsimi animale.

La actualele motoare Diesel se poate folosi un amestec de 75% motorină şi 25%

biodiesel fară a necesita instalaţii speciale sau modificări ale motoarelor.

Bio-dieselul a intrat în atenţie datorită emisiilor de gaze poluante cu 40% mai mici decât
motorina şi a preţului de producţie relativ mic cu cel puţin 20%. Aceasta conduce la concluzia
că, folosind un combustibil cu un conţinut de 25% biodiesel, se reduc cheltuielile totale, la acest
capitol, cu cel puţin 5%.

Reducerea consumului de combustibil reprezintă un obiectiv important pentru economia

unei companii. Raportându-ne la protecţia mediului, acest obiectiv capătă un rol primordial.

Consumul de combustibil al autocamioanelor depinde de următorii factori: gradul de

încărcare, stilul de condus şi rezistenţa la rulare a pneurilor.

Gradul de încărcare

Consumul de carburant va fi afectat cel mai mult de gradul de încărcare al

autocamionului. Pentru o companie de transport gradul de încărcare al autocamionului
reprezintă cel mai important parametru, în vederea reducerii consumului de combustibil.

Rezistenţa la rulare a pneurilor

Între 35% şi 60 % din consumul de combustibil este influenţat de către rezistenţa la

frecare. Această valoare variază în funcţie de utilizare şi de numărul pneurilor. Acest aspect
este cu siguranţă un punct de plecare pentru începerea unei economii în condiţiile în care preţul
motorinei creşte simţitor.

Rezistenţa la frecare în raport cu poziţia punţilor

 Proporţia rezistenţei la frecare pentru fiecare poziţie a punţilor corespunde cu proporţia
greutăţii de încărcare pentru: poziţia punţilor (puntea directoare, puntea motoare şi remorcă):

Figura 4.1. Rezistenţa la frecare în raport cu poziţia punţilor

Ca urmare pneurile semiremorci unui tractor oferă cel mai mare potenţial de economisire
a combustibilului.

Pentru a reduce consumul de combustibil cu ajutorul pneurilor, măsurile cele mai

importante sunt următoarele:

- utilizarea unor pneuri cu o rezistenţă la frecare mică;

- a se evita subpresiunea din pneuri (o presiune scăzută a pneurilor presupune o

rezistenţă la frecare mare)
 Bibliografie:

[1] Sbora T., Şerban D., Nistorescu T. – Sistemul unitar al transporturilor. Editura Scrisul
Românesc, Craiova, 1984, (capitolul 1, capitolul 2);

[2] Georgescu C., Nicolau S. – Tehnici moderne de transport. Editura Tehnică, Bucureşti, 1974,
(capitolul 1, capitolul 2);

[3] Rotariu I. – Transporturi, expediţii şi asigurări de mărfuri şi călători. Editura Alma Mater,
Sibiu, 2007, (capitolul 1, capitolul 2);

[4] Alexa C., Pancea R. – Transporturi, expediţii, asigurări. Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1980, (capitolul 1, capitolul 2);

[5] Anuarul Statistic al României 2005, (capitolul 2);

[6] Monitorul Oficial al României, (capitolul 1, capitolul 2);

[7] Neagu E. - Fluxuri întrebuinţări în transport, suport curs, (capitolul 2, capitolul 3) ;

[8] www.iveco.ro, (capitolul 3);

[9] Auto Route (Program GPS), (capitolul 2, capitolul 3);

[10] Google earth, (capitolul 2, capitolul 3).