Sunteți pe pagina 1din 2

REDACTATI UN ESEU CU TEMA: ,, DE CE MA CONSIDER UN PROFESOR CONSTRUCTIVIST,,

Copiii sunt foarte diferiti atunci cand vin la gradinita, iar acest lucru se datoreaza faptului ca prescolarii intra intr-un alt mediu decat cel familial. Intr-o grupa de copii, provin copii din medii relativ diferite ,asupra carora s-au exercitat influente formative, de cele mai multe ori poate altele decat cele propuse de educatoare, gradinita fiind cea care solicita copilului mai mult control in conduita. Invatamantul prescolar reprezinta premise dezvoltarii ulterioare a copilului, baza de la care se va porni in construirea personalitatii fiecarui viitor cetatean. In munca oricarei educatoare se intalnesc doua realitati de care trebuie sa tina tot timpul si anume: trasaturile comune copilariei si unicitatea fiecarui copil cu care lucreaza. Pentru a-mi atinge obiectivele, trebuie sa ii cunosc pe prescolari, iar o prima greutate in aceasta privinta porneste de la identificarea a ceea ce este original si propriu fiecarui copil cu care voi lucra. Uneori este nevoie de un timp mai lung sau mai scurt de lucru cu copiii pentru a le putea descifra identitatea. Familia este cea care imi poate oferii unele informatii pretioase. Experienta, intuitia si tactul ma ajuta sa scurtez timpul necesar pentru inceperea adevaratei activitati instructive-educative. Atitudinea mea calda si modul de abordare au o mare importanta in spargerea blocajului primar al prescolarului mic la venirea in gradinita. Daca sala de grupa este estetic aranjata, daca ceilalti copii care au venit deja sunt mai bine adaptati la mediul gradinitei, copilul se va dezlipi mai usor de persoana cu care a venit la gradinita. Din ce in ce mai mult, gradinita reprezinta pentru cei mai multi copii primul mediu institutionalizat cu care iau contact. Prea putini dintre ei frecventeaza cresa, ca apoi sa fie inscrisi la gradinita.Pentru o parte dintre ei,care au mai multi frati,care au fost socializati cu alti copii sau au comunicat cu adultii mai mult, criza de acomodare cu gradinita este oarecum in limite normale. La inceput el se joaca singur, eu pot sa-l sustin si sa-l ajut apreciind de exemplu ce a construit el, atragand atentia si celorlalti copii asupra realizarilor lui, apropriindu-l de cercul celorlalti copii. Eu urmaresc ce ii place copilului mai mult sa faca si il atrag spre un loc prielnic care sa-i dea posibilitatea sa lucreze cu placere. Urmaresc si controlez mediul de joaca si activitatea instructiv-educativa a copiilor, dar nu intr-un mod excesiv, lasandu-i acestuia si independenta, iar o atitudine si un comportament corect din partea mea influenteaza in mare masura comportamentul copilului, punand amprenta asupra caracterului si personalitatii acestuia. Apropierea de copil, increderea in el, optimismul pedagogic pot sa aduca rezultate dintre cele mai incurajatoare. Exista copii sensibili, sensibilitatea lor daca este analizata corect si sunt aplicate strategii adecvate pot sa transforme acest neajuns intr-o calitate.Astfel,copilul poate deveni exemplu pentru colegii lui: un bun pictor ,un bun interpret de muzica, artisan al activitatilor practice. Acestea dovedesc inca odata necesitatea tratarii diferentiate a copiilor, sondarea mediului familial, identificarea dificultatilor afective ale copiilor, stabilirea influentelor familiei si a relatiilor fraternale, care de multe ori stau la baza unor comportamente necorespunzatoare si alarmante. In calitate de moderatoare si mijlocitoare intre copil si lumea inconjuratoare, sunt atenta si la aspecte negative ca minciuna, furtul, violenta; incercand sa le preantampin si sa le combat.

Receptivitatea, sensibilitatea si curiozitatea prescolarului sunt premise favorabile atragerii lui in activitati instructive-educative si liber alese menite sa-i stimuleze mereu impresia ca se gaseste in centrul atentiei mele si ca face mereu progrese in activitatea pe care o desfasoara. Preocuparea mea de a-i pregati cat mai temeinic pe toti copiii pentru activitatea scolara se concretizeaza in aplicarea unui program de lucru in care se prefigureaza unele obligatii scolare pentru a permite o evaluare corecta si completa a insusirilor dobandite. Prin intrebari il port pe copil spre necunoscut si prin raspunsuri il fac sa guste farmecul ,,descoperirii sau a doborarii a inca unui obstacol pe drumul cunoasterii. Intrebarea este comunicare, este pigmentul care coloreaza, este fereastra prin care priveste, este miracolul descoperit. De aceea, arta de a folosi intrebarea pretinde foarte mult tact si trebuie folosita cu mare atentie pentru a nu duce la stingerea interesului si a curiozitatii copilariei, surse ale imbogatirii vietii psihice a celor aflati in procesul devenirii.