Sunteți pe pagina 1din 12

Portofoliu la biologie

Ecosisteme antropizate
Mult timp,mediul inconjurator a fost perceput ca o grija nefondata a
unor indivizi bogati care dupa spusele unora nu aveau ce face cu
banii; dar in ziua de astazi nu se mai pune problema conservarii
mediului, se pune accentul pe supravietuirea speciei umane, aceasta
constituie una din cele mai stringente probleme globale ale omenirii.
Dezechilibrarea tot mai accentuata al raportului dintre mediul
inconjurator si om, indeamna la regandirea relatiilor dintre mediu si
om, formarea constiintei ecologice, si modicarea atitudinii fata de
natura. !umarul crescand al catastrofelor naturale evidentiaza costul
impactului natural asupra naturii.
"nainte de aparitia revolutiei industriale, omul traia intr#o relativa
armonie cu natura, dezvoltarea omului se inscria intr#o lume agrara.
$andirea acestei lumi era condusa de legi naturale, iar bogatia
depindea din fertilitatea pamantului. "nceputurile industrializarii, insa,
bulverseaza aceasta viziune a lucrurilor si se arma atitudinea de
dominare a naturii de catre om. %tilizarea ingrasamintelor chimice, a
pesticidelor, a energiei nucleare, permite eliberarea de constrangerile
mediului natural. &resterile spectaculoase de productie, urbanizare au
dus la satisfacerea unor trebuinte, acumularea lor devine un scop in
sine. mai tarziu se considera ca apa, aerul, solul sunt bunuri colective
si ca un aer curat, o apa curata, un peisaj frumos nu au alta valoare
decit placerea pe care o provoaca.
###################################################################################################
Pentru a trai mai bine,oamenii au creat asezari,au cultivat
terenuri,au construit drumuri si uzine,adica au transformat treptat
mediul natural. Mediul natural poate folosit in sprijinul omului,dar cu
conditia sa nu e distrus. Din pacate e'ista numeroase e'emple de
distrugere a plantelor si animalelor,de poluare a aerului,a apei si a
solului.
De cele mai multe ori,vorbind despre impactul omului asupra
mediului inconjurator se fac referiri la poluare. "n realitate,actiunea
omului depaseste mult sfera poluarii si de accea este mai corect sa
vorbim de cai diferite de deterirorare a mediului.
E'ista o serie de surse majore de deteriorare ca urmare al activitatii
omului. (ceste cat de deteriorare nu actioneaza separat in timp si
spatiu, ci de cele mai multe ori agresiunea se e'ercita simultan asupra
diferitelor componente ale mediului.
Poluarea este una din aceste cai. Poluarea reprezinta patrunderea in
mediul natural a unor poluanti naturali,dar mai ales articiali rezultati
din activitatea umana,indeosebi din
industrie,agricultura,transporturi,care reprezinta deseuri ale activitatii
umane.
E'emple de poluare)
# administrarea ingrasamintelor chimice poate avea urmari nedorite
pentru mediul inconjurator; substantele chimice patrund in panza de
apa freatica si de aici in fantani sau izvoare,amenintand sanatatea
oamenilor si a animalelor
# marile si oceanele sunt afectate de petrolul care se varsa in urma
diferitelor accidente; petrolul este rezistent la actiunea bacteriilor,de
aceea persista mult timp;astfel se formeaza o pelicula la suprafata
apei,care impiedica difuzarea o'igenului in apa.
# transportul energiei poate avea deasemenea efecte de poluare;
retelele electrice de inalta si joasa tensiune produc)
a* poluare vizuala + rele si statiile de transformare
b* poluare sonora + genereaza seniment de frica,duc la pierderea
partiala sau totala a auzului
c* poluare electromagnetica + perturba emisiile de radio si televiziune
d* poluare psihica + generata de teama de pericole de accidentare
# industrializarea,urbanizarea cu intensicarea accentuata a circulatiei
rutiere,aeriene,a constructiilor de drumuri,raspandirea fara precedent
a aparatelor audio#vizuale au dus la cresterea semnicativa a poluarii
sonore; un alt efect negativ al industrializarii masive este poluarea prin
deversarea reziduurilor si gazelor to'ice rezultate in urma proceselor
tehnologice.
,uprae'ploatarea bogatiilor subsolului,a padurilor,a pasunilor,a
solului,a speciilor de plante si animale are efecte negative. Drept
urmare s#a ajuns la reducerea bogatiilor subsolului si a suprafetelor
impadurite,la distrugerea pasunilor si a solului,la disparitia a
numeroase specii,la degradarea mediului natural prin surpari si
alunecari de teren.
-ealizarea de mari amenajari de teritorii cum ar ) lucarri miniere de
suprafata,lucrari hidrotehnice .baraje de acumulare,canale,sisteme de
irigatii*, duce la distrugerea mediilor naturale si articiale.
Prin activitatea lui,omul e'trage din natura materii prime,dar si
arunca in mediu o serie larga de produse,majoritatea to'ice. (ceste
produse polueaza solul,il schimba si il distruge.
"ndustria a cautat sa inlocuiasca munca manuala cu cea mecanizata.
,ustinuta de forta aburului,de cea a energiei electrice si de cea
nucleara,a dus la intensicarea raportului dintre om si mediu. "ndustria
este principala sursa de poluare a mediului prin)
#amploarea procesului tehnologic
#cantitatea mare de impuritati degajate in aer si apa
#o serie de fabrici deverseaza ape cu continut mare de reziduuri .apele
din mina*
Daca aceste reziduuri nu sunt evacuate prin epurare apele raurilor
pun in pericol viata pestilor .fauna piscicola*.
(paritia vegetatiei verde de la suprafata apelor este cunoscuta sub
denumirea de eutropie. (cest strat verde de la suprafata apelor
actioneaza ca un invelis gros prin care razele soarelui nu pot patrunde.
(lgele se inmultesc in lacuri si in bazine si din urmatoarele cauze)
defrisarea padurilor si aplicarea de fertilizatori arborilor.
,uprae'ploatarea faunei si a /orei a dus la reducerea unor specii
pana la disparitia lor. 0anatoarea masiva a unor specii de animale a
condus la distrugerea sau chiar la disparitia acestora.
,mogu#ul oraselor + gazele de esapament emanate de masini
impreuna cu fumul si gazele industriale aduc in atmosfera agenti
poluanti. (cestia pot crea o ceata sufocanta mai ales cand nu e'ista
vanturi care sa imprastie poluantii. (gentii poluanti pot afecta
respiratia.
Ploile acide# gazele se amesteca cu umezeala din aer si precipitatiile
devin acide. Ploaia acida distruge plantele si animalele. Deregrarea
echilibrului natural al atmosferei dauneaza grav pamantului.Din cauza
incalzirii globale va creste nivelul marilor,regiunile situatie mai jos ind
inghitite de ape. Pe masura ce numarul populatiei creste,tot mai mult
carbune,ulei,gaz si lemn sunt arse pentru a produce energia necesara
pentru incalzire,gatit,transport,constructii si pentru realizarea bunurilor
necesare oamenilor. $azele eliberate in procesul de ardere al acestor
carburanti se numesc gaze de sera, deoarece lasa lumina sa
patrunda,dar retin caldura eliberata de suprafata pamantului.
-ezultatul este incalzirea planetei.
-itmuri biologice
1n 2iblie se 3nt4lnesc unele articole, unde metaforele se e'prim5 prin
intermediul migra6iunii p5s5rilor. De asemenea 7erodot descria
migra6iunea p5s5rilor de la stepele ,ci6iei p4n5 la delta !ilului.
###################################################################################################
Migra8ia este un fenomen similar 3n esen85 pentru toate speciile de
p5s5ri, dar care 3n urma interac8iunii particularit58ilor de biologie ale
ec5rei specii cu factori de mediu, devine caracteristic ec5rui grup de
p5s5ri. 1n func8ie de obiceiuri, de nevoile de hran5 9i de drumul pe
care#l au de parcurs, dar 9i de condi8iile meteorologice, unele specii
migreaz5 noaptea, altele ziua, 3n stoluri mari, 3n grupuri mici sau unele
chiar solitar, la 3n5l8imi mai mari sau mai mici, 3n func8ie de preferin8ele
9i obiceiurile ec5reia. 0ariatele grupe de p5s5ri au obiceiuri diferite 3n
ceea ce prive9te migra8ia) cufundacii 9i corcodeii se deplaseaz5 spre
cartierele de iernare urm4nd zonele costiere; pelicanii, cormoranii 9i
majoritatea speciilor de st4rci se retrag din zonele unde apele
3nghea85, 3ns5 numai at4t c4t este necasar pentru a#9i g5si surse de
hran5. %nele specii migreaz5 cu pauze de c4teva zile pentru odihn5 9i
hr5nire, altele migreaz5 distan8e mari f5r5 oprire.
2erzele sunt printre cele mai bine cunoscute p5s5ri migratoare at4t
3n ceea ce prive9te rutele alese c4t 9i zonele de iernare; iar ra8ele,
g49tele 9i lebedele cu toate c5 sunt larg r5sp4ndite 3n zona temperat5
prezint5 migra8ii e'trem de comple'e 9i interesante. P5s5rile r5pitoare
diurne, acvilele, g5ile au unele dintre cele mai spectaculoase migra8ii,
unele dintre ele folosindu#se de curen8ii de aer cald, iar altele urm4nd
3ndeaproape c4rdurile de p5s5ri care le constuituie hrana.
(ceast5 diversitate de obiceiuri caracterizeaz5 fenomenul migra8iei.
Probeleme cu care se confrunt5 p5s5rile migratoare sunt 9i ele astfel
foarte variate, iar rezolvarea lor nu poate g5sit5 dec4t printr#o bun5
cunoa9tere a tuturor elementelor implicate .specii, obiceiuri, factori
antropici, etc.*.
&u toate c5 e'ist5 un interes major la nivel mondial pentru
conservarea speciilor de p5s5ri migratoare, pentru unele specii este
posibil ca aceste eforturi s5 r5m4n5 f5r5 rezulat. ,chimb5rile majore
produse 3n ultimele decenii 3n biosfer5 induc schimb5ri probabil
ireversibile 3n via8a unor specii de p5s5ri, merg4nd de la pierderea
biotopilorde hr5nire sau de reproducere, la schimbarea unor areale,
blocarea unor rute de migra8ie 9i toate vor avea ca efect 3n cele din
urm5 disparitiia acestor specii.
Dintre oaspe8ii de iarn5, spre e'emplu, o specie cu o situa8ie aparte
este g4sca cu g4t ro9u .2ranta rucollis*, care cuib5re9te 3n tundr5
vest#siberiana, 9i care p4n5 pe la mijlocul secolului ::, migra pentru
iernare 3n zona M5rii &aspice. 1ncep4nd cu anii ;<=>#;<=< a avut loc o
schimbare brusc5 a cartierelor de iernare ale acestei specii, care s#au
transferat pe coasta vestic5 a M5rii !egre 3n 2ulgaria 9i -om4nia.
E'plica8ia acestui fenomen nu este 3nc5 elucidat5, dar popula8iile
acestei specii au sc5zut dramatic 3ntr#o perioad5 foarte scurt5 de timp.
?ot dintre speciile care cuib5resc 3n nordul Europei 9i (siei, este de
remarcat situa8ia cocorului comun .$rus grus*, care de9i a avut o
semnica8ie aparte 3n via85 9i cultura diferitor popoare, se a/5 ast5zi
3ntr#un declin pronun8at ca urmare a e'tinderii agriculturii 9i desec5rii
zonelor ml59tinoase cu vegeta8ie bogat5 care constituiau biotopii
acestei specii. 1n prezent a disp5rut din numeroase 85ri ale Europeisi
cuib5re9te 3n zone din ce 3n ce mai restr4nse, popula8ia actual5
num5r4nd sub @AB.BBB de e'emplare. C rud5 apropiat5 a sa, cocorul
siberian .$rus leucogeranus* are o situa8ie 9i mai dramatic5, popula8ia
actual5 ind de sub @.BBB p5s5ri.
%n alt e'emplu elocvent al in/uen8ei negative a omului asupra
p5s5rilor este re/ectat de situa8ia p5s5rilor r5pitoare diurne, unele
dintre ele disp5r4nd din fauna 85rii 3n ultima jum5tate de secol, iar
altele 3nregistr4nd sc5deri dramatice ale efectivelor. &auzele au fost
multiple, pornind de la otr5virea cu stricnin5, la 3mpu9care 9i
into'icarea cu pesticide, iar rezultatul a fost dispari8ia din p5durile de
lunc5 9i de c4mpie. 1n prezent factorii limitativi sunt reprezenta8i de
presiunea antropic5 intens5) degradarea habitatelor de cuib5rit,
into'icarea cu insecticide, reducerea resurselor troce. %n e'emplu 3n
acest sens este acvila 8ip5toare mic5 .(Duila pomarina*, 3n trecut una
dintre speciile de r5pitoare larg r5sp4ndite la noi 3n 8ar5, care 3ncep4nd
cu sf4r9itul secolului al :":#lea 9i 3nceputul secolului ::, a 3nregistrat
un declin drastic al popula8iilor 9i chiar dispari8ia din multe zone ale
85rii. Este o specie migratoare care migreaz5 de#a lungul 2osforului,
prin ?urcia, ,iria, Egipt, ,udan, %ganda 9i ?anzania pentru a ierna 3n
85rile din (frica &entral5 9i de ,ud.
###################################################################################################
Camenii de 9tiin85 cred c5 dac5 mecanismul poate reprodus la
oameni, atunci Eora de aurE # perioada de timp critic5 dup5 ce un om a
suferit un atac de cord, un atac cerebral sau un traumatism major # ar
putea e'tins5 la Eziua de aurE.
Camenii de 9tiin85 au descoperit c5 ur9ii negri 39i 3ncetinesc
metabolismul cu FAG pentru a dormi aproape jum5tate de an, f5r5 a
m4nca sau a bea ap5. 1n acela9i timp, 39i 3ncetinesc b5t5ile inimii
dramatic, c4teodat5 av4nd chiar o b5taie la @B de secunde. (cesta
este primul studiu 3n care cercet5torii au putut monitoriza ur9ii negri
din (merica de !ord, 3n timpul hibern5rii lor de 9apte luni. -ezultatele
i#au uimit pe e'per8i. Ei spun c5 descoperirile sunt e'trem de
importante pentru medicin5 # ar putea permite doctorilor s5
3ncetineasc5 metabolismul pacien8ilor 3n timp ce a9teapt5 tratamentul
salvator. -ezultatele ar putea ajuta 9i astronau8ii 3n lungile c5l5torii prin
spa8iu, ace9tia intr4nd 3n hibernare p4n5 la destina8ie.
Camenii de 9tiin85 au descoperit c5 3n timpul hibern5rii ur9ilor, pulsul
3ncetine9te de la circa AA de b5t5i pe minut la doar ;H. EDe ecare dat5
c4nd ursul respir5, inima lui accelereaz5 pentru un scurt moment,
ajung4nd la pulsul unui urs care se odihne9te pe timp de var5. Dup5 ce
respir5, inima 3ncetine9te din nouE, a e'plicat dr. Clvind ?olen, de la
%niversitatea din (lasIa. &ercet5torii, care au publicat studiul 3n revista
,cience, au studiat cinci ur9i negri captura8i de autorit58i, atunci c4nd
s#au apropiat prea mult de ora9ele din (lasIa. 1n s5lb5ticia din (lasIa,
ur9ii 39i petrec 3ntre A#F luni 3n hibernare, 3n ecare iarn5. 1n acest timp,
ei nu m5n4nc5, nu beau, nu urineaz5 9i nu defecheaz5. ?otu9i,
prim5vara ies din b4rlog 3n cele mai bune condi8ii de s5n5tate.
Camenii de 9tiin85 au implantat 3n corpurile ur9ilor studia8i
transmi85toare radio pentru a monitoriza pulsul, temperatura corpului
9i activitate muscular5. M5sur5torile nivelului de o'igen din s4nge au
ar5tat c5 ur9ii 9i#au 3ncetinit metabolismul la doar @AG fa85 de cel din
timpul verii. Metabolismul 3ncetinit 3i ajut5 s5 tr5iasc5 doar din
gr5simea acumulat5 3n timpul verii 9i toamnei. ?emperatura corpului a
/uctuat 3ntre JB # J= grade &elsius, 3ntr#un ciclu de 9apte zile, un lucru
nemai3nt4lnit p4n5 acum la alte animale care hiberneaz5. &4nd
temperatura corpului a ajuns la JB de grade, ur9ii au 3nceput s5
tremure, iar temperatura a ajuns la J= de grade.
7ibernarea este un fenomen des 3nt4lnit la animale, iar oamenii ar
putea s5 mai aib5 3nc5 genele care s5 ajute corpul s5 3ncetineasc5
metabolismul pentru perioade lungi.
-elatii sol, apa, temperatura +
vietuitoare
,olul, ca organism viu este un factor selectiv care in/uenteaza
masa biotica. (cesta determina o structura a comunitatii de plante
prin intermediul p7#ului .specii acidole, bazole si neutrole*, iar
unele specii pot astfel foarte buni indicatori ecologici din acest punct
de vedere. ,pecii ca EDuisetum sp. + parul porcului, &alluna vulgaris +
iarba neagra, feriga de cimp, &hrKsanthemum sp., -ume' sp., ,pergula
arvensis + hrana vacii + sunt acidole; ?hKmus vulgaris + cimbrisor,
&entaurea sp., %rtica dioica # sunt bazole; majoritatea speciilor din
vegetatia spontana sunt specii neutrole*.
,olul in/uenteaza vegetatia prin continutul sau in apa. Lara apa
viata este imposibila; iar cu e'ceptia organismelor adaptate la medii
decitare in aceasta sursa de viata .'erote* sau cele adaptate la un
mediu permanent umed si cu e'ces de umiditate .higrote*,
majoritatea celorlalte .mezote* au nevoie de un continut optim in
acest element. %nele specii de plante nu suporta terenuri inundate
.Muercus pedunculata + gorunul, Pinus nigra + pinul negru, Pinus sp. +
pinul Douglas, Lagus silvatica + fagul*, altele dimpotriva, suporta
asemenea habitate .,ali' alba + salcia, ,ali' cinerea + zaloaga, ,ali'
babKlonica + salcia pletoasa, (lnus glutinosa + alunul, 2etula verrucosa
+ mesteacanul*.
Decitul de apa, cat si e'cesul de apa, au efecte negative .e'.
accelereaza acidierea solului, sunt alterate procesele biologice din sol,
solul devine impropriu activitatii microorganismelor mineralizatoare,
prea multa apa si prea mult frig determina formarea cristalelor de
gheata, aparitia unor boli cum sunt mana si fusarioza*.
Elemente minerale si sarurile din sol in/uenteaza cresterea si
dezvoltarea organismelor vegetale. &oevolutia in timp si adaptarea a
creat o serie de fenomene de dependenta. %nele specii sunt calcole
.iubitoare de terenuri calcaroase* .Muercus pubescens etc*, altele sunt
silicole .Pteris aDuilina + feriga de camp, 0accinium mKrtillus + anul,
&astanea sp., &alluna sp., Muercus saver + stejarul#de#pluta, Digitalis
purpurea + degetelul etc*, iar altele sunt indiferente .Pinus silvestris +
pinul, PolKgonum sp. etc*.
,i pentru activitatile ziologice si comportamentale ale animalelor
solul este o scena pe care se deruleaza procese ample. ,olul este
important pentru animalele care traiesc pe sol .hipogee*. Ele nu sunt
repartizate la intamplare. E'istenta lor pe anumite portiuni de sol este
asociata cu conditiile factorilor edaci. Proprietatile zice si chimice ale
solului in/uenteaza prezenta si impactul acestora. Este cazul
pedofaunei de colembole de e'emplu, dar si al altor specii.
Pentru speciile endogee .pedofauna tipica) insecte apterigote,
lumbricide, enchitreide, acarieni, nematode, microorganisme*. (ceste
specii prezinta modele comportamentale caracteristice, cum ar )
fototactism negativ, hidrotactism pozitiv, termotactism, reactie pozitiva
sau negativa la p7 etc.
p7#ul, structura si te'tura solului in/uenteaza activitatea animalelor
din sol si repartitia la acest nivel. ,e arma ca prezenta, numarul
indivizilor unei specii si modelarea solului pot un indiciu al calitatii
acestuia. ,peciile care sunt adaptate la un mediu de viata strict legat
de sol, deci in interiorul acestuia .e'. lumbricide, ?alpa europaea,
$rKlothalpa grKlothalpa etc* prezinta caracteristici morfologice,
functionale si comportamentale tipice .lipsa ochilor sau e'istenta
acestora in diferite grade de reducere, auz deosebit de n, sensibilitate
tactila mare, capacitate olfactiva deosebita de detectare a hranei,
modicarea adaptativa a membrelor anterioare pentru sapat galerii,
adaptare morfologica la nivelul capului si trunchiului, adaptari la nivelul
functiilor de reproducere etc*.
Diferentele zice in suprafata solului sunt corelate cu diferentele
adaptative ale animalelor care traiesc aici .de e'. pe teren stancos, dur
si sterp e'ista animale cu un numar redus de degete; pe teren
mlastinos, nisipos sau pe zapada traiesc animale cu picioare latite*. "n
contrast cu speciile care desfasoara o activitate de locomotie pe
suprafata pamantului, e'ista un grup larg de animale care intra in
substrat .multe rozatoare, unele reptile, unele pasari, rame, multre
specii de insecte*.&ompozitia chimica a substratului tip sol afecteaza
animalele direct si indirect prin hrana lor. (numite elemente luate de
aici se depun de e'emplu in cochilii sau unele saruri sunt absolut
necesare pentru a mentine o balanta ionica la unele specii de ierbivore.
Pentru rame si multe alte mici nevertebrate, cantitatea de materie
organica din sol este vitala ca sursa de hrana. Efectiv, acestea depind
de aceasta sursa de hrana.
,olul este o comple'a matrice care consta din minerale provenite din
roca mama a zonei, materie organica de origine locala precum si alte
substante carate aici de diferiti agenti. !atura zica a solului depinte de
structura si te'tura. ?e'tura este determinata de marimea particolelor
constituiente, iar structura depinde de agregarea acestor particole
.nisipul are marimea perticolelor de ;,BB#B,BA mm in diametru; namolul
B,BA#B,BB@ mm; argila, huma NB,B@ mm*. ?ipul de structura
in/uenteaza porozitatea solului, iar structura chimica este foarte diversa
si variabila. ,chimbari chimice profunde au loc in sol iar agenti climatici
si biologici actioneaza asupra lui .solurile se vor deosebi princompozitie
chimica, continut organic, salinitate, aciditate, potential o'ido#reducator,
alte caracteristici zico#chimice*. Dar si reciproca este la fel de
importanta. Crganismele in/uenteaza substratul lor indiferent daca
acesta este sol sau apa. Lenomenul este valabil la toate vietuitoarele,
de la bacterii la animalele care patrund in sol sau traiesc la suprafata
acestuia sau in medii umede.
-elatii interOintraspecice la vietuitoare
Plantele parazite sunt acele plante care depind de alte plante pentru
substantele nutritive sau pentru sustinere .in cazul plantelor
agatatoare*. "n functie de modul de hranire, pot impartite in doua
categorii)
;. Plante facultative parazite) acestea se pot hrani si cu substante
organice provenite de la organisme moarte;
@. Plante obligatoriu parazite) se hranesc numai cu substante
provenite din organisme vii.
(stfel de plante isi iau apa si hrana de la gazda prin pernitele de pe
tulpina, numite si haustori. Ele cresc in interiorul tesutului vascular al
gazdei, legandu#se de partile care transporta hrana si apa. Produc o
serie de efecte asupra gazdelor) unele plante raman pitice, altele cresc
deosebit de mult .de e'emplu, coroanele unor arbori se pot ramica
foarte mult*; organele /orale se pot transforma in stamine verzi sau
staminele in petale.
Plantele parazite cele mai cunoscute sunt)
;. &uscuta, cunoscuta in limbajul popular si ca tortelul, este un
parazit care se inmulteste foarte repede prin semintele care
germineaza la sfarsitul primaverii, dupa ce mugurii gazdelor au
inceput sa se dezvolte. Moare daca nu se poate incolaci in jurul
unei alte plante, iar atunci cand isi gaseste gazda, haustorii cresc
pe aceasta, legandu#se de sistemul sau de alimentatie cu
nutrimente si apa. (tunci cand este 'ata pe tulpina plantei,
legatura cu solul se vestejeste, devenind complet dependent de
gazda.
@. Pathraea sDuamaria, denumita popular muma padurii, este una
din plantele parazite care se intalnesc pe solul padurilor sau pe
gardurile vii. Este lipsita de culoarea verde, avand un rizom gros,
acoperit, la fel ca tulpina, cu solzi grasi, iar la varf este ca un
ciorchine des, cu /ori roscate. "n/oreste dupa zece ani de stat in
subteran.
J. Pupoaia este asemanatoare mumii padurii. ,emintele acestora
germineaza numai atunci cand se a/a langa o gazda potrivita.
?ulpina lupoaiei are o culoare galbuie si numeroase /ori.
7austorii se a/a in partea de baza a plantei, care se prezinta sub
forma unei um/aturi.
H. Pathraea clandestina este una dintre plantele parazite ce se
gasesc in padurile umede si in luncile din sud#vestul Europei.
Lrunzele ei se prezinta sub forma unor solzi carnosi pe rizomi, iar
/orile sunt purpurii, dispuse in ciorchini desi de cate H#> /ori si
apar primavara, crescand chiar la suprafata solului.
A. &Kntinus hKpocistic nu are frunze, deoarece isi procura hrana de
care are nevoie de pe radacinile plantei gazda. "ese la suprafata
numai in momentul in/oririi, atunci cand manunchiuri de /ori
apar sub planta gazda. Llorile au culoare portocalie sau galbena
si cresc in varful plantei, ind sustinute de frunzulitele a/ate la
baza.
=. -aQesia arnoldi este cea mai mare /oare din lume, dar si cea
mai mare dintre plantele parazite. Lloarea are cinci petale
portocalii, cu pete crem, iar in centrul /orii se gaseste o
adancitura cu numerosi tepi verticali. ,e intalneste in special in
padurile tropicale din sud#estul (siei si in/oreste o singura data
pe an. !eputand sa isi procure singura hrana, din cauza faptului
ca nu are frunze si clorola, depinde in totalitate de gazda ei,
adica de liane, radicinile vitei tropicale si radacinile copacului
&issus. Mai este numita si pasarea cadavru, deoarece emana
un miros puternic de carne putrezita. Din pacate, specia este pe
cale de disparitie.
F. 0ascul este o planta semi#parazita, deoarece nu provoaca daune
gazdelor. (re frunze verzi, capabile sa sintetizeze hidratii de
carbon, insa ii lipseste radacina normala. 0ascul creste pe
ramurile copacilor, avand aspectul unor tufe, drepte sau
indreptate in jos. Lrunzele sunt de culoare verde#galbui, iar
fructele sunt de forma rotunda, de culoare verde la inceput, apoi
albe. Este folosita drept planta medicinala si este foarte
cunoscuta datorita traditiilor de &raciun si de (nul !ou.
Plantele parazite de mai sus sunt pretentioase cand vine vorba de
gazde, ecare avand gazdele sale specice. (stfel, vascul prefera
arbori precum merii, plopii, stejarii si paduceii, insa se poate adapta
oricarui tip de copac. &uscuta mare .&uscuta europeae* creste pe urzici
si pe hamei, iar &uscuta comuna .&uscuta epithKmum* pe grozama si
pe iarba neagra. Pupoaiele cresc pe drob, pe grozama, pe /oarea#
soarelui, trifoi sau vita de vie. Muma padurii se multumeste cu plante si
arbori din paduri, cum ar alunii, ulmii si artarii si gardurile vii.
Pathraea clandestina apare pe salcii si plopi.
%nii oameni considera ca plantele parazite sunt reprezentate si de
plantele agatatoare, insa acestea folosesc plantele gazda pentru a
primi mai multa lumina, si nu pentru a se hrani. De fapt, ele nu sunt
parazite, deoarece nu dauneaza deloc gazdelor si isi produc singure
hidratii de carbon prin fotosinteza. "n plus, multe specii agatatoare sunt
folosite in gradini, pentru a acoperi ziduri sau structuri inestetice.
Plantele parazite se dezvolta e'ploatand oportunitatile oferite de
alte plante, care le intretin atat zic, cat si nutritional. Ele sunt
obisnuite printre ciupercile si bacteriile care dauneaza plantelor, insa
sunt rare intre plantele mai evoluate.
###################################################################################################
(sem5narea dintre cuc 9i uliu p5s5rar constituie un subiect
controversat 3nc5 din cele mai vechi timpuri. &ele dou5 specii de p5s5ri
se aseam5n5 din punct de vedere al dimensiunilor, formei, penajului,
inclusiv al modelului striat de pe piept # un desen ce se 3nt4lne9te la
multe specii de ulii, dar nu 9i la rudele cucului.P4n5 3n prezent, 3ns5,
nimeni nu s#a g4ndit s5 analizeze mai departe aceast5 observa8ie, 9i s5
testeze dac5 3ntr#adev5r una din p5s5ri o imit5 pe cealalt5. &ucul ar
avea un motiv bun s5 fac5 acest lucru, deoarece p5s5rile c4nt5toare 9i
celelate p5s5ri mici 3n ale c5ror cuiburi 39i depune el ou5le sunt
speriate 9i intimidate de ulii 9i fug la apropierea acestora. (stfel,
femela cuc 39i poate depune cu u9urin85 ou5le acolo unde dore9te.
Crnitologii !icI Davies 9i Rustin Selbergen, de la %niversitatea
&ambridge, au testat teoria conform c5reia cucul imit5, prin aspect,
uliul p5s5rar sau c5 m5car p5s5rile c4nt5toare nu pot face diferen8a
3ntre aceste dou5 specii. Pentru a putea observa reac8iile p5s5rilor#
gazde, cercet5torii au pus 3n apropierea cuiburilor lor p5s5ri 3mp5iate,
din J specii diferite. Ei au folosit ulii .care reprezint5 un real pericol
pentru p5s5rile mici*, cuci .care nu r5nesc p5s5rile mature, dar le
3mpiedic5 s5 se reproduc5 cu succes* 9i porumbei .care nu prezint5 nici
un pericol pentru alte p5s5ri*.
Piepturile p5s5rilor 3mp5iate au fost acoperite cu buc58i de m5tase
alb5. Pe unele p4nze au fost desenate dungi negre, iar restul au fost
l5sate albe. Dup5 ce au amplasat p5s5rile 3mp5iate, cei doi cercet5tori
au urm5rit reac8iile p5s5rilor#gazde 3n func8ie de c4t de dispuse au fost
acestea s5 se apropie de inamici 9i de c4t de zgomotoase au fost 3n
3ncercarea de a#i alunga.
1n urma acestui studiu a reie9it c5, de9i p5s5rile c4nt5toare pot face
diferen8a 3ntre specii .au ripostat mai zgomotos la prezen8a cucilor, dar
s#au ferit de ulii*, dungile joac5 totu9i un rol important) 3n toate
cazurile, p5s5rile pe al c5ror piepturi au fost imprimate dungi au fost
abordate mai prudent dec4t cele f5r5 dungi. 1n consecin85, modelul
striat de pe piepturile cucilor 3i ajut5 pe ace9tia s5 39i poat5 depune
ou5le 3n cuiburile altor p5s5ri, cre4nd oarecare confuzie prin
asem5narea cu ulii. De9i aceast5 imita8ie nu este perfect5, ea d5 totu9i
roade.
###################################################################################################