Vovec Georgiana Magda lena

Grupa 2204 A

Cercul care se inchide Barry Commoner

Cartea face o serioasa analiza a surselor crizelor ambientale in S.U.A. si releva argumentat ca nu suprapopulatia superabundenta productivitatea e!cesiva trebuie incriminate ci folosirea unei te"nologii care urmarind numai sporirea profiturilor creaza o opozitie intre activitatea umana si ec"ilibrul naturii. Criza mediului ambiant este privita diferit . Unii o considera ca fiind o banalitate politica altii arunca vina poluarii asupra cresterii demografice unii acuza belsugul si proslavesc saracia altii acuza agresivitatea innascuta a omului iar altii arunca vina asupra celor invatate de om. #entru discoerirea remediilor posibile este nevoie de intelegerea profunda a originilor acestor crize ambientale. Aceasta intelegere trebuie sa inceapa de la insasi sursa vietii$ invelisul subtire de aer apa si sol si razele de foc solar care scalda pamantul. %n decursul timpului viata a evoluat formele vec"i ale acesteia sc"imband fata #amantului vietuitoarele s&au inmultit ca numar varietate si "abitat. Aceasta este ecosfera. #entru ca vietuitoarele sa poata trai trebuie sa se incadreze in ecosfera. Criza mediului e un semn ca legatura fin cizelata dintre viata si ambianta ei a inceput sa se macine. Aceasta se datoreaza distrugerii circuitului vietii transformand nenumaratele lui cicluri in fenomene liniare artificiale create de om. Alte rupturi provocate de om in ciclurile ecosferei duc la aparitia c"imicalelor to!ice apelor uzate a gramezilor de gunoaie dovedind toate puterea noastra de a sfasia tesatura ecologica ce sustine de milioane de ani viata pe pamant. #entru a supravietui pe #amant trebuie sa intelegem de ce ne ameninta aceasta prabusire.

'in punct de vedere biologic oamenii fac parte din sistemul ambiental ca element a unui intreg. (a triburile primitive omul este o parte dependenta a naturii guvernat de legi naturale carora trebuie sa te supui pentru a supravietui. )oi care ne numim avansati am scapat de dependenta fata de mediul ambiant*apa curge la robinet avem strazi ne incalzim si ne racorim cu a+utorul masinilor etc.,.%n goana noastra dupa avanta+ele stiintei si te"nicii moderne ne&am prins in plasa unei iluzii fatale aceea ca datorita masinilor nu mai suntem dependenti de natura. (a o analiza mai atenta se constata ca si cea mai sofisticata masinarie *avionul cu reactie drept e!emplu, nu se poate obtine fara materialele oferite de natura *aluminiu apa carbune etc, . Mediul este o masina vie enorma si foarte comple!a care constituie un strat dinamic subtire pe suprafata #amantului si fiecare activitate umana depinde de starea perfecta si buna functionare a acestui mecanism. 'aca distrugem aceasta masinarie vie te"nica noastra cea mai avansata va deveni inutila si toate sistemele economice si politice dependente de ea se vor prabusi. Autorul considera ca problema fundamentala o constituie originea vietii. -iintele vii sunt alcatuite aproape e!clusiv din aceleasi patru elemente *"idrogen o!igen carbon si azot, care formau atmosfera initiala a #amantului. #erpetuarea vietii pe #amant este legata de sursa permanenta de energie $ Soarele *cu a+utorul caruia se produce fotosinteza,. Azotul este considerat ca fiind cel mai important dintre cele patru elemente cel care constituie un foarte important indicator al calitatii vietii. %n continuare considera un prim semn al saraciei umane este reducerea in "rana a continutului de azot.'in totalul de azot e!istent pe #amant .0/ se afla in atmosfera sub forma de gaz inert iar din restul de 20/ o buna parte se afla in sol si restul intra in fiintele vii sub forma de compusi organici. Scriitorul emite mai multe legi ale ecologiei $ &toate sunt legate de toate &totul trebuie sa se duca undeva &natura se pricepe cel mai bine &nimic nu se capata degeaba.

%n continuare ne spune ca in lumea bombelor nucleare a smogului si a apelor poluate intelegerea ambiantei implica spri+in de la oamenii de stiinta. 'espre mediul ambiant s&a aflat in 0123 de la Comisia pentru energia atomica a S.U.A. %n zonele indepartate ale lumii aveau loc e!plozii nucleare e!perimemtale invaluite in secret militar. 4oate radiatiile atomice au efecte distructive asupra fiintelor vii si multi biologi considera caderile radioactive ca un risc pentru tot ce e in viata. A durat o perioada lunga pana cand s&a pus capat e!perimentarii in atmosfera a armelor nucleare de cele doua mari puteri reprezentand prima mare victorie a oamenilor de stiinta. 5!perientele nucleare continua in terenuri subterane si se mai fac si mai departe e!periente in natura. 'esi acest tratat nu a putut sa puna capat cursei inarmarii nucleare a avut doua rezultate importante si in primul rand acela ca a crutat multe vieti. Costul uman al caderilor radioactive nu este cunoscut cu precizie. Ceea ce se cunoaste si se recunoaste de multi este ca radiatiile genereaza pericole grave pentru sanatatea omului. Un alt rezultat al tratatului este demonstrarea esecului stiintific al inarmarilor nucleare. %ndiferent de rezultatul unui razboi nuclear intre cele doua mari puteri nici una nu ar putea supravietui catastrofei. Singura utilizare pasnica a energiei nucleare aplicata in prezent este generarea de electricitate. Ca orice activitate nucleara in S.U.A. si aceasta se afla sub egida A.5.C. *Comisia pentru 5nergie Atomica, care este insarcinata cu promovarea folosirii industriale a energiei nucleare si stabileste normele de securitate pentru constructia si e!ploatarea centralelor nucleare. Spre deosebire de centralele electrice care folosesc combustibil fosil centralele nucleare nu produc poluanti c"imici in sc"imb polueaza radioactiv. %ndustria producatoare de energie are de facut fata unui deficit cat mai mare. Speranta ca enegia nucleara va putea sa dezvolte productia energetica fara nici un fel de restrictii se sfarama datorita barierei te"nologice $ mediul ambiant. 5!perienta dobandita in domeniul energiei nucleare ne spune ca orice invazie impotriva ambiantei oricare ar fi avanta+ele obtinute are si un pret. %mpuritatea care cea dintai a creat neplaceri si care este cunoscuta de mult este praful. Sursele sunt cosurile de fabrici si crematoriile de gunoi. 'in 0146 s&au instituit masuri de combatere prin folosirea unor dispozitive de captare a pulberilor si prin

interzicerea arderilor in aerul liber ceea ce a dus la scaderea acestora. Cel mai mare dezastru provocat de poluarea atmosferica este smogul care are in componenta dio!idul de sulf gaz care provoaca mari dificultati de respiratie. Ulterior cercetarile au scos la iveala e!istenta o!izilor de azot care apar acolo unde aerul se incalzeste suficient. #entru inlaturarea acestuia s&au cautat solutii cea mai evidenta fiind reducerea emisiunilor de "idrocarburi in atmosfera. (a nivelul orasului (os Angeles e!ista o productie foarte mare de automobile care sunt si mari poluante. #rin urmare fabricantii cauta metode care sa reduca gazele de esapament. Se cunosc putine lucruri despre compozitia c"imica a prafului din orase doar circa 40/ din amestecul de substante care alcatuiesc acest praf au fost identificate. %ntrucat multi din poluanti intra in reactii c"imice intre ei se a+unge la concluziaca nici nu se poate cunoaste compozitia c"imica. #oluarea atmosferica nu considera doar un inconvenient ci si un pericol pentru sanatate. 7ealizarile te"nicii noastre sunt tot atatea esecuri ambientale. 8pusul orasului (os Angeles sub aspectul problemelor de poluare este 'ecatur in statul %llinois oras care are cateva industrii locale fara surse de poluare. Cu toate acestea se confrunta cu probleme foarte mari si grave de poluare a apelor cu nitrati. Valorile crescute se inregistrau iarna si primavara. Aceasta se datoreaza folosirii intensive a ingrasamintelor anorganice cu azot. Aceste ingrasaminte se utilizeaza la culturile intense de porumb din aceasta zona. 4oate acestea reflecta efectele neasteptate ale unui important progres te"nologic caruia i s&a permis sa afecteze semnificativ mediul ambiant inainte ca noi sa intelegem ca pe langa rezultatele pozitive din agricultura el va implica si un pre+udiciu adus sanatatii umane. Cel mai izbitor e!emplu al crizei de mediu al Statelor Unite il prezinta lacul 5rie lac care constituie o principala resursa naturala pentru o regiune bogata. %n procesul de creere al acestor bogatii lacul s&a sc"imbat a+ungand atat de poluat incat sistemele biologice initiale au fost aproapoape distruse. Ca urmare a acestui fapt marea ma+oritate a pla+elor au fost inc"ise 9 in fiecare vara mari gramezi de alge si pesti se aduna la mal 9 apa scanteietoare candva este acum densa de namol. Cauzele poluarii le reprezinta reziduurile industriale deversate din marele orase industriale aceasta afectand nivelul o!igenului din apa. Se punea intrebarea cum putea fi restabilita

situatia si autorul a+unge la concluzia ca lacul 5rie nu va mai reveni niciodata la ceea ce a fost. Acesta este rezultatul agresiunii noastre asupra lacului 5rie si am redus enorm valoarea lui pentru om. 'eteriorarea conditiilor de mediu este cauzata de actiunile omului si are efecte foarte grave asupra condiiei umane. 5cosfera impreuna cu resursele minerale ale pamantului constituie izvorul tuturor bunurilor produse prin stradania omului. Ca sa se dezvolte un om adult necesita o anumita cantitate de bunuri materiale care sa&i asigure "rana imbracamintea adapostul mi+loacele de transport si comunicatie ca si confortul general al e!istentei. #amantul nu trece doar printr&o e!plozie demografica ci si printr&o e!plozie a civilizatiei. :ogatia materiala care este esentiala in viata oamenilor si in perpetuarea tuturor activitatilor lor este ea insasi produsa prin activitati umane diri+ate de stiinta mediate de te"nica guvernate de un sistem economic si e!ercitate asupra ecosferei. 'aca activitatea economica depinde de procesele productive generate de stiinta si te"nica nici reciproca nu este mai putin adevarata. Sistemul economic ca si ideologia politica pe care o e!prima impune constrangeri insemnate in ceea ce priveste dezvoltarea stiintei si te"nicii. Una din aceste constrangeri o reprezinta banii. Cei care acorda fondurile pot influenta cursul stiintei si te"nicii prin alegerea sectoarelor pe care le prefera. #e masura ce se produc bunuri materiale populatia creste numeric c"iar si in situatia in care natalitatea se mentine cresterea este data de reducerea mortalitatii precum si prelungirea duratei de viata. Criza ambientala ne anunta ca s&a produs o grava dereglare in modul in care oamenii isi folosesc "abitatul& #amantul. Vina nu este a naturii ci a omului care produce poluare. 7evolutia stiintifica antebelica a transformat fizica si c"imia moderna in stiinte capabile sa influenteze natura si sa creeze pentru prima data pe #amant forme absolut noi de materie. 'e&abia mai tarziu s&a descoperit viciul cu consecinte potential fatale din temelia stiintifica a noilor te"nologii. Aceasta arata ca un scaun cu doua picioare solide fizica si c"imia dar viciat de lipsa unui al treilea biologia mediului ambiant. %n perioada analizata de autor din punct de vedere al poluarii *014;&01;;, productia pe locuitor de bunuri destinate satisfacerii principalelor cerinte omenesti *"rana

imbracaminte locuinte, nu a crescut semnificativ in unele domenii c"iar a scazut. S&a inregistrat apoi o crestere in utilizarea energiei electrice a combstibililor si a produselor de "artie. Cifrele arata ca de fapt productia Americana s&a mentinut in pas cu cresterea populatiei. Sporul total al productiei americane este cu mult mai mic decat cresterea gradului de poluare in aceeasi perioada. Se trage conluzia ca afirmatiile care invinuiesc de criza ambientala suprapopularea afluenta sau ambele fenomene e!plicatia trebuie cautata in alta parte. Ceva a mers prost in S.U.A. dupa cel de al doilea razboi mondial caci ma+oritatea problemelor de poluare fie ca au aparut fie ca s&au agravat mult in anii postbelici. 'e&a lungul timpului productia nu s&a sc"imbat semnificativ in ceea ce priveste cantitatea ci s&a sc"imbat te"nologia de productie si produsele in sine. )oua te"nologie implica calculatoare automatizare comple!a energia nuclera si e!pluatarea spatiului e!traterestru. Cateva din cele mai grave esecuri ambientale se datoreaza sc"imbarilor te"nologice introduse in agricultura intrucat aceasta este cea mai aproape de natura. Sub raportul vanzarilor pe piata detergentii sunt una din cele mai reusite inovatii te"nologice moderne. Aceasta mutatie te"nologica de la un produs organic natural *sapunul, la unul sintetic nenatural *detergentul, a agravat impactul ambiental. %ndustria te!tila ofera un alt caz ma+or de subtituire a substantelor organice naturale cu produsi sintetici nenaturali *inlocuirea bumbacului si a lanii cu fibrele sintetice,. Masele plastice moderne sunt alcatuite din polimeri nenaturali si care sunt nedegradabili biologic. 5ste alarmant sa ne gandim la cantitatile mari de plastic produse de+a. 'ezvoltarea uriasa a productiei de materiale organice sintetice a declansat si alte presiuni asupra mediului ambiant. #roducerea unor substante pentru distrugerea de daunatori afecteaza si alte organisme pe alte cai. Atunci cand s&a inventat automobilul si motorul cu combustie interna nimeni nu banuia ca ele vor deveni cea mai mare sursa individuala de poluare a mediului. Autorul a+unge la concluzia ca o relatie matematica simpla leaga cantitatea de poluanti eliminata in mediu de trei factori$ #oluantul emis < produsul celor trei factori *populatia ! cantitatea de bunuri economice pe locuitor ! cantitatea de poluant pe unitatea de bun economic produs,

Analizand calculele facute pentru productia agricola agenti de curatire transport cu autove"icule si consum de bere a a+uns la urmatoarea concluzie$ & cresterea demografica +ustifica intre 02&20/ din diferitele sporuri ale cantitatii totale de poluanti9 & factorul afluenta determina 0&2/ din sporul poluarii cu e!ceptia transportului de pasageri unde contributia acestor factori creste la apro!imativ 40/ din total9 & factorul te"nologic este raspunzator in proportie de .0&.2/ din cantitatea totala de poluare. #rincipala cauza a crizei de mediu care a coplesit S.U.A. in anii din urma rezida in transformarea radicala a te"nologiilor productive dupa cel de&al doilea razboi mondial care au inlocuit pe cele mai putin daunatoare cu altele cu efecte intense asupra mediului. Comunicarea dintre savanti si cetateni este e!plicatia remarcabilului avant produs in actiunile publice pe teme ambientale care s&au produs in S.U.A. in ultimii ani. #roblema avanta+& risc apare in numeroase aspecte ale vietii personale$ conducerea autoturismelor calatoria cu trenul sau avionul gasirea unui loc de munca a unei locuinte utilizarea unui cuptor cu microunde etc. S&au facut incercari de a se evalua raportul cantitativ dintre avanta+ele si riscurile derivand din activitati de+a acceptate de public. Concluziile au fost ca daca valoarea avanta+ului este mica si riscul acceptabil este relativ redus9 crescand valoarea creste si riscul acceptabil dar intr&o alura foarte pronuntata in raport cu marirea valorii. 4ema mediului ambiant a devenit o tema de dezbateri internationale. %n decursul intregei sale istorii omenirea s&a straduit sa faca fata conflictelor nascute inauntrul familiei omenesti. 8amenii au invatat cum sa rezolve aceste conflicte prin creearea de noi relatii sociale si nu prin nimicirea partii slabe de catre cea puternica. 7azboiul este in acest sens in mi+loc de solutionare a acestei probleme printr&un proces biologic = moartea. Concluzia cea mai importanta ce ar trebui sa o tragem atat din criza mediului ambiant cat si din problema demografica este sa ne pastram mostenirea naturala si propria noastra umanitate.

#reocuparile ecologului se intind de la stiintele fizicii trecand prin biologie pana la inginerie te"nologie si demografie si ating c"iar si domenii ale economiei si economiei politice. 'atorita caracterului urgent al situatiei economistul si ecologistul sunt obligati sa&si asume riscul de a depasi granitele propriilor lor discipline astfel incat fiecare dintre ei sa foloseasca cunostintele celuilalt cautand in ele legaturi intre criza ambientala si procesele sociale. Criza mediului ambiant ne arata ca pentru a supravietui trebuie sa asezam considerentele economice deasupra celor economice si politice. %n aceasta carte autorul a e!aminat relatiile e!istente intre criza mediului ambiant si sistemele pe care acesta le afecteaza. Cartea arata dupa parerea autorului ca logica ecologiei clarifica in mare masura multe din dificultatile pe care le intampina globul terestru si populatia sa. %ntelegerea crizei ambientale ne a+uta sa sesizam necesitatea unor sc"imbari sociale care sa aduca totodata si rezolvarea acestei crize. #entru a pune logica mediului ambiant in contact cu lumea reala trebuie sa o raportam la fortele sociale politice si economice globale care determina atat viata noastra cotidiana cat si cursul istoriei. #retutindeni in lume e!ista dovezile unui profund esec in stradania de a folosi competenta bogatia si energia aflate la dispozitia omului spre binele ma!im al omenirii. Criza ambientala este o ilustrare semnificativa a acestui esec. 'e aceea reformele necesare in productie pot fi infaptuite fara a se reduce mult nivelul actual al bunurilor folositoare de care poate dispune individul si in acelasi timp calitatea vietii poate fi mult imbunatatita prin combaterea poluarii. #entru a solutiona criza ambientala va trebui sa se renunte la lu!ul de a tolera saracia discriminarea rasiala si razboiul. Viata asa cum a aparut ea mai intai pe #amant se anga+ase pe o cale liniara spre autodistrugere. 5a a fost salvata de la autopieire prin aparitia unei forme noi care reconvertea deseurile organismelor primitive in materie organica proaspata. #rimele organisme cu fotosinteza au sc"imbat cursul liniar al vietii in intaiul mare ciclu ecologic de pe pamant. %nc"izand cercul ele au realizat ceea ce nici un organism viu nu poate infaptui singur = supravietuirea.

8amenii s&au smuls din cercul vietii imbolditi nu de nevoi biologice ci de organizarea sociala pe care au nascocit&o pentru a nascoci natura. 7ezultatul final este criza mediului ambiant o criza a supravietuirii.