www.referat.

ro

Criza ecologica- problema globala,

Problema ecologica n Republica Moldova

www.referat.ro

Realizat: Batin Victoria, TAP-101

INTRODUC R nca din fazele primare ale dezvoltarii sale, societatea umana a remodelat cadrul natural crend un mediu artificial compus din multiple ec!ipamente ce deservesc cerintele curente ale populatiei. "orma cea mai sintetica de concretizare a mediului artificial o reprezinta localitatile, optimizate ca marime, structura, nzestrare i nfatiare,
astfei nct sa poata raspunde exigentelor sociale. n prezent, devine din ce n ce mai complicat de stabilit o delimitare stricta ntre mediul natural i cel artificial., avnd n vedere ca prin simbioza lor organica a rezultat un fenomen calitativ nou, denumit n terminologia internationala mediu uman".

n general, o criz! ecologic! are loc atunci cnd !abitatul unei specii sau a unei populaii se modific# n m#sura n care pune n pericol continuitatea speciei i supravieuirea ei. n special, criza ecologic# poate fi starea critic# a mediului ambiant dintr$o regiune, o ar#, o macroregiune sau c!iar din ntreaga lume %criz# ecologic# global#&, generat# de:

utilizarea iraional# a resurselor naturale, de poluarea aerului i a apei, de creterea volumului de deeuri i reziduuri industriale.

'ncercarea omului de a o domina, de a utiliza n folos propriu toate bog#(iile naturale, accentundu$se progresiv conflictul dintre procesele ciclice naturale ale ecosferei )i cele liniare ale te!nologiilor create )i sus(inute de civiliza(ia uman#, a*ungndu$se la criza ecologic# . Problemele mediului ambiant nu pot fi abordate n ntreaga lor profunzime )i comple+itate, iar solu(iile cele mai viabile nu pot fi formulate dect prin referire direct# )i permanent# la problematica vast# a dezvolt#rii societ#(ii n ansamblul ei.

1" #it$atia ecologica a apelor Rul ,c continua sa prezinte un pericol ecologic pentru c!i)inauieni, iar pe zi ce trece el se transforma ntr$un depozit de de)euri mena*ere. n prezent, de)i se ntreprind actiuni pentru solutionarea problemelor salubrizarii capitalei, situatia n domeniu ramne a fi alarmanta, iar gunoi)tile neautorizate nu reprezinta altceva dect adevarate focare ale unor eventuale e+plozii ecologice. -eseori, n apropierea rului ,c se creeaza adevarate depozite de de)euri din sticle )i pungi de plastic, sticle de bere, anvelope )i legume stricate, lasate de agentii economici care activeaza n apropiere. .oate acestea duc la poluarea albiei rului ,c. Potrivit locuitorilor din zona rului ,c, de)i sunt revoltati de starea acestui ru, vina pentru situatia creata o poarta oamenii )i agentii economici din prea*ma rului. -aca englezii se lauda cu .amisa, iar francezii cu /ena, ruri pe care se organizeaza croaziere de vis, noi suntem pe ultimul loc din 0uropa la acest capitol, )i am putea sa ne laudam doar cu anvelopele )i conservele de pe fundul rurilor.

%" #it$atia ecologica a &patiilor tere&tre n conte+tul noilor conditii social$economice n domeniul situatiei ecologice a Republicii Moldova, dupa 1223 s$au conturat urmatoarele tendinte: diminuarea eruptiilor de gaze n atmosfera de la surse stationare, fapt determinat de mic)orarea volumelor de productie industriala, n primul rnd la marile ntreprinderi industriale, ma*orarea eruptiilor de gaze n atmosfera datorita unei sporiri simtitoare a numarului de unitati de transport4 e+tinderea zonelor de disconfort acustic ca urmare a cre)terii intensitatii circulatiei transportului )i parcarii neorganizate a automobilelor n curti, precum )i efectuarii constructiilor n zonele rezidentiale4 nrautatirea calitatii de curatare a apelor de suprafata pe teritoriul tarii4 restrngerea suprafetelor verzi, determinata de preluarea terenurilor pentru constructii, degradarea masivelor verzi sub influenta poluarii aerului )i solurilor. -in considerentele e+puse s$a modificat raportul diverselor surse de poluare: obiectivele termo$ energetice $ 56, alte ramuri ale industriei $ 176 )i transportul $ 836. 9vnd n vedere toate acestea, se pune problema gasirii unor solutii de atenuare a efectelor dezvoltarii spatiale asupra mediului natural. 9laturi de criteriul cantitativ al urbanizarii, care presupune ng!itirea de mari spatii , se plaseaza )i criteriile calitative, cum ar fi: igienizarea spatiului de !abitat )i cre)terea nivelului de trai al populatiei. n ceea ce prive)te igienizarea !abitatului urban, se considera ca fiind acuta so$lutionarea unor a)a cerinte ale populatiei ca: cererea de confort, cererea de seracii comple+e de deservire, cererea de locuinte, o anumita igiena a spatiului de !abitat, un mediu ambiant propice desfa)urarii vietii social$economice etc. Pentru a mentine nealterate conditiile de viata, urmarind n permanenta pastrarea ec!ilibrului ecologic, se impun unele masuri comple+e )i de competente diferite, menite sa asigure posibilitati sporite de recreare, dar )i sa combata poluarea mediului n care traim %diminuarea factorului declan)ator de dezec!ilibru, degradarea produsa sa nu depa)easca acel prag optim de functionalitate a ecosistemului respectiv, studierea fenomenelor de degradare n perspectiva pentru fiecare component degradat, cunoa)terea inter$relatiilor om$natura, realizarea de noi spatii verzi, sporirea numarului de statii de incinerare a reziduurilor mena*ere )i a de)eurilor industriale etc.&

'" #it$atia ecologica a aer$l$i Prezenta poluantilor organici persistenti n aer se datoreaza emisiilor de la ntreprinderile c!imice si fabricile de ardere a deseurilor, tratamentului c!imic al plantelor agricole si al suprafetelor de padure contra bolilor si daunatorilor, evaporarii si sublimarii lor de pe nvelisul solului etc. 9erul din zonele cu utilizare intensa a pesticidelor sau din prea*ma fabricilor de incinerare a deseurilor contine substante clororganice persistente. n cazurile dispersarii intentionate a pesticidelor %contra bolilor si daunatorilor culturilor agricole& se simte un miros puternic ce irita organele respiratorii si c!iar provoaca dureri de cap. n Moldova s$au nregistrat mai multe cazuri, inclusiv n vara anului :337, cnd unele persoane au avut de suferit din cauza aflarii n zona cu aer poluat. /e observa o acumulare sporita a pesticidelor n praful dega*at. -e e+emplu, daca continutul obisnuit de --. n aerul atmosferic este de 3,33333; mg<l, apoi n pulberi el se ridica pana la 3,3; mg<l, concentratia ma+im admisibila.

R CO(ANDARI n scopul ameliorarii starii mediului ambiant, n Republica Moldova sunt utile urmatoarele actiuni: e+tinderea participarii cetatenilor la managementul mediului ambiant, asigurarea educatiei )i con)tientizarii ecologice a populatiei4 zonarea eco$teritoriala, determinarea zonelor eco$antropo$gene conform gradului de poluare a ecosistemelor;
organizarea carcasei naturale unitare din punct de vedere ecologic al oraului; recultivarea terenurilor epuizate; diminuarea deversarii deeurilor nocive; introducerea tehnologiilor moderne de filtrare a apei potabile, utilizarea aprovizionarii derivate i repetate cu apa; elaborarea unor masuri de stimulare a aplicarii unor noi tehnologii n domeniul conservarii energiei; sustinerea i stimularea mijloacelor de transport sigure i inofensive pentru mediul ambiant;

perfectionarea organizarii circulatiei rutiere, extinderea capacitatii de trafic a magistralelor, reglementarea riguroasa a parcarilor auto, construirea i reconstruirea intersectiilor rutiere i ncruciarilor de trafic; monitorizarea mediului ambiant.

1. Problema ecologic# = o problem# global# -ac# cea mai mare parte din istoria societ#(ii oamenii au v#zut n domina(ia asupra naturii un semn distinct esen(ial al progresului te!nic si economico$social, abia la sfr)itul secolului trecut omenirea era dispus# s# admit# ca aceast# domina(ie a avut nu de pu(ine ori un caracter consumptivo$distructiv. >na dintre cauzele principale o reprezint# atitudinea agen(ilor economici fa(# de mediul ncon*ur#tor, atitudine potrivit c#reia trebuia urm#rit profitul imediat, protec(ia naturii fiind l#sat# pentru mai trziu . .ipul de dezvoltare economic# preponderent cantitativ# care a cunoscut, timp de secole, o e+tindere e+ponen(ial# n ntreaga lume, se bazeaz# pe te!nologii liniare, mari consumatoare de materii prime )i energie. 9ccelerarea degrad#rii naturii, arat# ?ac@ues 9ttali. 0a este datorat# naturii dezvolt#rii societ#(ilor cele mai dezvoltate. "iecare din caracteristicile lor provoac# un tip de agresiune

contra mediului . -intre aceste caracteristici prezentate de ce doi economi)ti enumer#m: o societate de competi(ie ce presupune acumularea crescnd# de bunuri de produc(ie, sporirea productivit#(ii )i deci, utilizarea accelerat# a resurselor naturale disponibile, dintre care unele sunt din ce n ce mai rare4 o societate de consum, n care bunurile cele mai folosite au durata de via(# din ce n ce mai scurte, ceea ce provoac# acumularea de de)euri )i stimularea artificial# a procesului de produc(ie4 o societate de concentrare unde puterea politic# se concentreaz#, n timp ce unit#(ile economice creeaz# condi(iile aglomer#rilor umane, ndep#rt#rii omului de natur#, agraveaz# riscurile de penurie )i de ruptur# a sistemului4 o societate inegalitar#, n care boga(ii )i s#racii resimt destul de diferit consecin(ele cre)terii )i, n particular, degradarea mediului )i a condi(iilor de via(#. Aeg#tura dintre dezvoltarea economic# )i mediul ambiant a fost perceput# )i, mai ales luat# n calcul destul de greu, ntruct reprezenta o fa(# nev#zut# a lucrurilor ce intr# mai pu(in n sfera preocup#rilor curente, a c#ror efecte erau pe termen mediu )i lung. 9ceasta a generat )i apoi a accentuat antagonismul dintre om )i mediul natural, a produs deregl#ri n ciclul de creare )i consumare a bunurilor ob(inute. n condi(iile actuale putem vorbi de o contradic(ie tot mai evident# dintre o anumit# orientare a dezvolt#rii economice )i cerin(ele men(inerii ec!ilibrului mediului ambiant. Bu toate c# industrializarea a e+ercitat de$a lungul timpului influen(e favorabile incontestabile asupra progresului economico$social al popoarelor, aceasta, treptat, a generat )i o serie de consecin(e negative, neprev#zute )i neluate n calcul. 9ceste consecin(e au devenit mai evidente n (#rile n care tipul respectiv de cre)tere a dep#)it faza de dezvoltare matur#, iar poluarea tinde s# ating# pragul de tolerabilitate al ec!ilibrului mediului ambiant. Practica a demonstrat c# ntre o anumit# manier# de concepere a industrializ#rii )i de stimulare a progresului te!nic )i progresul economico$social nu numai c# nu e+ist# o concordan(# efectiv#, ci, cel mai adesea, ntr$un fel sau altul, se opun. 9rgumentul cel mai conving#tor este faptul c# de)i acestea au condus la performan(e te!nice )i te!nologice importante, au antrenat, n acela)i timp )i consumuri mari de materii prime )i energie, cu efecte grave asupra mediului ambiant. In)$&trializarea agric$lt$rii, a e+ager#rii specializ#rii si c!imiz#rii, a generat unele efecte neasteptate si ingri*or#toare. /porurile de producCie datorate agenCilor c!imici utilizaCi tind la un moment dat s# diminueze fertilitatea solurilor, compromis# prin acumularea unor mari cantit#Ci de substanCe c!imice, produsele agricole respective devin nocive. Aa nivel planetar se observ# tendinCa de restrangere a suprafeCelor imp#durite, de e+tindere a zonelor erodate si desertice, cu influenCe negative asupra dezvolt#rii aceste ramuri. O problem! )eo&ebit! in proce&$l )e pol$are o reprezint! cea a )e&e$rilor, fie c# acestea scap# controlul si se r#spandesc in atmosfer#, pe sol sau in ap#, fie c# sunt stocate si depozitate. 'n acest al doilea caz pericolul este potenCial si problemele legate de depozitarea unor cantit#Ci mari de reziduuri care se acumuleaz# in flu+urile uimitor de mari sunt greu de rezolvat. /i in aceast# problem#, ca peste tot in domeniul prote*#rii mediului, intervine noCiunea de rentabilitate, inCeleas# in sens ingust. 0liminarea unei tone de deseuri cost# circa 1D3 de dolari, in timp ce depozitarea cost# intre ;3$ D3 de dolari. 0ste de la sine inCeles c# produc#torii, urm#rind profitul ma+im, doresc nu s# recicleze deseurile, ci s# le depoziteze %fiind de circa ; ori mai ieftin&. -rept urmare, numeroase C#ri slab dezvoltate primesc, legal sau ilegal, deseuri pe teritoriul lor. Euineea ,issau a avut un

contract in valoare de trei ori mai mare decat venitul naCional %apro+imativ D33 milioane de dolari& pentru depozitarea a :3 de milioane tone de deseuri pe an. F#ri ca /enegalul, ,eninul, Gairul si altele, sunt inundate pe diferite c#i de produse nu numai nefolositoare ci si periculoase. /e apreciaz# c# traficul de deseuri este superior traficului de droguri. Pentru multe )in t!rile &lab )ez*oltate &!r!cia este principala surs# de degradare a mediului incon*ur#tor si principala fran# in calea dezvolt#rii. Modelul de industrializare practicat de C#rile dezvoltate continu# s# constituie termen de referinC# pentru dezvoltarea economic# a acestor C#ri, cu toate c# in noile condiCii devin preponderente inconvenientele lui4 cresterea e+agerat# a consumului energetic si de materii prime face s# apar# la orizont spectrul epuiz#rii acestora, poluarea atinge niveluri ce ameninC# s# perturbe ec!ilibrele naturale, gigantismul si urbanizarea e+cesiv# odat# cu implicarea unor costuri tot mai greu de suportat, antreneaz# consumuri mari de resurse, duc la risip#, sc!imband condiCiile de viaC# ale oamenilor care si asa sunt destul de precare etc. O contrib$tie )eo&ebit )e in&emnat! la )eteriorarea me)i$l$i o a$ r!zboaiele si dezvoltarea accelerat# a industriei de armament. 'n timpul r#zboaielor o parte semnificativ# a populaCiei este ucis# sau deplasat# ca urmare a oscilaCiilor, resursele ei de !ran# sunt compromise pe perioade indelungate, multe bunuri materiale, mi*loace de subzistenC# sunt distruse, sunt degradate intinse zone naturale etc. >neori acest impact poate avea un efect subtil sau intarziat asupra mediului. 9sa sunt, de e+emplu, efectele distructive ale r#zboiului asupra solurilor si prin aceasta, asupra ecosistemului respectivelor regiuni. PerfecCionarea armamentelor se traduce in cresterea capacit#Cilor te!nice si logistice ale forCelor armate de a devasta zone intinse. -ac# inc# din timpuri vec!i se folosea Htactica p#mantului par*olitI, ast#zi poate fi devastat# ecologia pe vaste intinderi, cu arme nucleare, cu arme c!imice sau organisme biologice. 0+ploziile nucleare e+perimentale, efectuate in atmosfer# duc la r#spandirea in limita inferioar# a stratosferei a unor cantit#Ci masive de radiaCii. B!iar folosirea pasnic# a energiei nucleare, ca urmare a unor accidente la centralele atomice %de e+emplu Bernobal in fosta >R//&, a demonstrat c# aceasta are un caracter poluant si c# in anumite condiCii degradeaz# p#mantul, polueaz# apa si dega*# in aer gaze. 9lCi poluanCi deosebit de nocivi eliminaCi in atmosfer# sau in ap# in urma dezvolt#rii industriei produc#toare de arme sunt o+idul de carbon, sulful, deseurile radioactive. Dintre consecintele nefaste ale acestei poluri amintim: sc!imb#ri ingri*or#toare de clim# %apariCia tot mai persistent# a secetei sau producerea de ploi cu efecte catastrofale&, e+tinderea desertului, diminuarea la scar# planetar# a terenului agricol, dispariCia tot mai rapid# a unor specii de planete si animalele etc.'n unele zone ale oceanului planetar continu# s# se fac# e+perienCe nucleare. -eseurile nucleare sunt depozitate pe fundurile m#rilor si oceanelor, putand, in timp, determina contaminarea acestora si distrugerea vieCii marine, una din speranCele pentru viitor privind ins#si e+istenCa omenirii. .otodat# cursa inarm#rilor duce la sec#tuirea unor resurse e+trem de valoroase ale planetei unele fiind neregenerabile si de importanC# vital# pentru omenire. 0duca(ia privind mediul este un proces care are scopul s# mbun#t#(easc# calitatea vie(ii prin asigurarea oamenilor cu unelteleI de care au nevoie pentru a rezolva )i mpiedica

problemele de mediu. 0duca(ia pentru mediu poate a*uta oamenii s# c)tige cuno)tin(e, deprinderi, motiva(ii, valori )i anga*amentul de care au nevoie pentru a gospod#ri eficient resursele p#mntului )i de a)i asuma r#spunderea pentru men(inerea calit#(ii mediului. Bopiii sunt un public important pentru educa(ia mediului deoarece sunt gestionarii )i consumatorii de mine ai resurselor. Ji n unele cazuri copiii )i pot influen(a p#rin(ii )i al(i membri ai comunit#(ii. 0ducatorii )i to(i cei care lucreaz# n )coli )i cu elevi pot avea un impact deosebit, de la cre)terea con)tientiz#rii )i cunoa)terii pn# la formarea de atitudini )i proiecte active n numele educa(iei mediului. 0ste important s# recunoa)tem c# nu este doar o singur# cale corect# de a faceI educa(ie pentru mediu. C$m &e )epa&e&te criza ecologica+ Bu programe de diguire a apelor sau de stingere a becurilor cateva minute nu se depaseste criza ecologica. Masurile sunt drastice, iar daca se iau cade actualul sistem economic, in nici un caz omul nu va rezolva de la sine aceasta problema. -aca se face o analiza a poluarii si a consumului provocat de masinile personale se poate constata contribuirea cu o cota deloc nenegli*abila la factorul distructiv ecologic. Probabil factorul distructiv numarul unu este masina personala. 'n numar de cateva sute de milioane, aceste masini personale au produs grave probleme atmosferice datorita gazelor de esapament si au uzitat de o cantitate mare de zacaminte, fiind vorba nu numai de petrolul consumat, ci si de altele, cum ar fi fierul. Kmul nu se poate intoarce in 0vul Mediu, la mi*locul de transport cabalin, dar pentru un mediu sanatos societatea este obligata sa dezvolte numai mi*loace de transport in comun. Refolosirea, reconditionarea va fi o activitate de baza pentru anii ce urmeaza. Kamenii nu au voie sa consume zacaminte decat intre niste limite, zacamintele fiind si pentru urmasi. -e asemeni, zacamintele au un rol important in e+istenta vietii pe planeta, fiind un depozit de substante ce imbogatesc solul, a*ungand astfel la plante. Pentru imbogatirea cantitatii de zacaminte ce o pot folosi, oamenii vor fi obligati sa recicleze tot ce se poate recicla.

Concluzie: Nu putem schimba pe alii, dar dac ne putem schimba pe noi nine, putem nceta schimbarea nfirii Pmntului ! Melodie Beattie.