Sunteți pe pagina 1din 1

Referat despre Problema ecologica in Republica Moldova

1. Situatia ecologica a apelor


Raul Bac continua sa prezinte un pericol ecologic pentru chisinauieni, iar pe zi ce trece el se transforma intr-un
depozit de deseuri menajere. In prezent, desi se intreprind actiuni pentru solutionarea problemelor salubrizarii
capitalei, situatia in domeniu ramane a fi alarmanta, iar gunoistile neautorizate nu reprezinta altceva decat adevarate
focare ale unor eventuale explozii ecologice.

Deseori, in apropierea raului Bac se creeaza adevarate depozite de deseuri din sticle si pungi de plastic, sticle de
bere, anvelope si legume stricate, lasate de agentii economici care activeaza in apropiere. Toate acestea duc la
poluarea albiei raului Bac. Potrivit locuitorilor din zona raului Bac, desi sunt revoltati de starea acestui rau, vina pentru
situatia creata o poarta oamenii si agentii economici din preajma raului.

Daca englezii se lauda cu Tamisa, iar francezii cu Sena, rauri pe care se organizeaza croaziere de vis, noi suntem pe
ultimul loc din Europa la acest capitol, si am putea sa ne laudam doar cu anvelopele si conservele de pe fundul
raurilor.

2. Situatia ecologica a spatiilor terestre


In contextul noilor conditii social-economice in domeniul situatiei ecologice a Republicii Moldova, dupa 1990 s-au
conturat urmatoarele tendinte: diminuarea eruptiilor de gaze in atmosfera de la surse stationare, fapt determinat de
micsorarea volumelor de productie industriala, in primul rand la marile intreprinderi industriale, majorarea eruptiilor de
gaze in atmosfera datorita unei sporiri simtitoare a numarului de unitati de transport; extinderea zonelor de disconfort
acustic ca urmare a cresterii intensitatii circulatiei transportului si parcarii neorganizate a automobilelor in curti,
precum si efectuarii constructiilor in zonele rezidentiale; inrautatirea calitatii de curatare a apelor de suprafata pe
teritoriul tarii; restrangerea suprafetelor verzi, determinata de preluarea terenurilor pentru constructii, degradarea
masivelor verzi sub influenta poluarii aerului si solurilor.

Din considerentele expuse s-a modificat raportul diverselor surse de poluare: obiectivele termo-energetice - 7%, alte
ramuri ale industriei - 13% si transportul - 80%. Avand in vedere toate acestea, se pune problema gasirii unor solutii
de atenuare a efectelor dezvoltarii spatiale asupra mediului natural.

Alaturi de criteriul cantitativ al urbanizarii, care presupune "inghitirea de mari spatii", se plaseaza si criteriile calitative,
cum ar fi: igienizarea spatiului de habitat si cresterea nivelului de trai al populatiei. In ceea ce priveste igienizarea
habitatului urban, se considera ca fiind acuta so-lutionarea unor asa cerinte ale populatiei ca: cererea de confort,
cererea de seracii complexe de deservire, cererea de locuinte, o anumita igiena a spatiului de habitat, un mediu
ambiant propice desfasurarii vietii social-economice etc.

Pentru a mentine nealterate conditiile de viata, urmarind in permanenta pastrarea echilibrului ecologic, se impun
unele masuri complexe si de competente diferite, menite sa asigure posibilitati sporite de recreare, dar si sa combata
poluarea mediului in care traim (diminuarea factorului declansator de dezechilibru, degradarea produsa sa nu
depaseasca acel "prag optim" de functionalitate a ecosistemului respectiv, studierea fenomenelor de degradare in
perspectiva pentru fiecare component degradat, cunoasterea inter-relatiilor om-natura, realizarea de noi spatii verzi,
sporirea numarului de statii de incinerare a reziduurilor menajere si a deseurilor industriale etc.)

3. Situatia ecologica a aerului


Prezenta poluantilor organici persistenti in aer se datoreaza emisiilor de la intreprinderile chimice si fabricile de
ardere a deseurilor, tratamentului chimic al plantelor agricole si al suprafetelor de padure contra bolilor si
daunatorilor, evaporarii si sublimarii lor de pe invelisul solului etc.

Aerul din zonele cu utilizare intensa a pesticidelor sau din preajma fabricilor de incinerare a deseurilor contine
substante clororganice persistente. In cazurile dispersarii intentionate a pesticidelor (contra bolilor si daunatorilor
culturilor agricole) se simte un miros puternic ce irita organele respiratorii si chiar provoaca dureri de cap.

In Moldova s-au Inregistrat mai multe cazuri, inclusiv in vara anului 2003, cind unele persoane au avut de suferit din
cauza aflarii in zona cu aer poluat. Se observa o acumulare sporita a pesticidelor in praful degajat. De exemplu, daca
continutul obisnuit de DDT in aerul atmosferic este de 0,000004 mg/l, apoi in pulberi el se ridica pana la 0,04 mg/l,
concentratia maxim admisibila.