Culoarea si psihicul

Ce este culoarea ?
Culoarea "izvoraste" din lumina, care este o forma de energie electromagnetica.
Suntem permanent si total inconjurati de unde de energie electromagnetica (care
calatoresc prin univers cu o viteza incredibila) , fiecare avand specifice o anumita
lungime de unda si o anumita viteza de vibratie (frecventa). Aceste unde alcatuiesc
spectrul electromagnetic din care lumina (si implicit culorile) reprezinta doar o mica
parte, alaturandu-se razelor Gamma, razelor , razelor ultraviolete, razelor infrarosii,
microundelor, undelor radio si !", etc. (Vezi figurile de mai jos !)


Lumina nu calatoreste singura, ci insotita de alte energii
Energia luminoasa
#aca ne putem imagina lumina calatorind in unde ca valurile unui ocean, aceste
valuri ar avea proprietatile de frecventa si lungime de unda.

Frecventa
$recventa unei unde este data de numarul complet de unde care trec printr-un
punct in fiecare secunda si se masoara in cicli pe secunda.
Sa luam un e%emplu pentru a usura intelegerea& valurile inalte de '( m ale unui
ocean care se lovesc de tarm la fiecare ) secunde au o frecventa de ), in timp ce
valurile de '( m ale unui ocean care se lovesc de tarm la fiecare '( secunde au o
frecventa de '(. Cu cat mai frecvente sunt valurile, cu atat mai inalta este frecventa.
#eci & cu cat mai inalta este frecventa unei culori, cu atat mai aproape sunt valurile
undei energiei (au lungimea de unda mai mica). (Vezi figura de mai jos !)
Rosul are o frecventa de aproximativ 430 trillioane de vibratii pe secunda,
in timp ce violetul are o frecventa mult mai mare.
(Fiecare unda violeta trece printr-un punct mult mai repede decat fiecare unda rosie.)
Culorile cu cea mai inalta frecventa sunt - violet - indigo - albastru
Culorile cu cea mai joasa frecventa de unda sunt - galben - orange - rosu
Cantitatea de energie dintr-o unda luminoasa este direct proportionala cu
frecventa sa , astfel incat, o unda luminoasa cu o frecventa mai mare are o energie mai
inalta decat o unda luminoasa de joasa frecventa.
Lungimea de unda
*ungimea de unda este distanta strabatuta de o unda intr-un timp egal cu o
perioada !.
+evenind la e%emplul anterior cu valurile oceanului, putem defini lungimea de
unda ca distanta dintre , valuri succesive calculata atunci cand trec prin acelasi punct.
-ntr-un ocean plin de valuri care sunt la '( metri distanta unele de celelalte, putem
spune ca lungimea de unda este de '( metri, iar intr-un ocean cu valuri care se afla la
.( de metri distanta unele de celelalte lungimea de unda va fi de .( de metri. Cu cat
mai mare e distanta care separa doua valuri, cu atat lungimea de unda va fi mai joasa.
lungimea de unda
Acelasi lucru se aplica si luminii. +osul are o lungime de unda de /(( nanometri
(o unda strabate doar / zeci de milionimi dintr-un metru) in timp ce violetul are o
lungime de unda mai joasa (fiecare unda violet vastrabate o distanta mai mare).
Spectrul luminos vizibil
Spectrul luminos vizibil consta in curcubeu (+0G"A-"& rosu, oranj, galben, verde,
albastru, indigo, violet.) Cele / culori ale spectrului au fiecare lungimi de unda si
frecvente diferite. +osul este la capatul cel mai de jos al spectrului, avand o lungime
de unda mare, dar o frecventa mica, in timp ce violetul se afla la capatul superior,
avand o lungime de unda mai mica dar o frecventa inalta.
Aceste / culori devin vizibile cand in fata unei raze de soare este plasata o
prisma. Cand lumina trece prin prisma, ea se divide in cele / culori prin fenomenul de
refractie. +efractia este cauzata de sc1imbarile de viteza pe care le suporta o unda
luminoasa atunci cand sc1imba mediul. (*ungimile de unda si frecventele diferite ale
culorilor fac ca ele sa se separe si sa devina vizibile cand traverseaza o prisma.)
rin fenomenul de refractie, ra!a luminoasa care trece printr-o prisma
se divide in cele " culori ale spectrului solar
2oi suntem apti sa vedem o mare varietate de nuante. +etina noastra are in
componenta sa . tipuri de receptori ai culorii sub forma de conuri care nu pot detecta
decat . din aceste culori, si anume, culorile primare (rosu, verde si albastru). Aceste .
culori sunt insa amestecate in proportii diferite, creand toate celelalte culori pe care
noi le vedem. Cand lumina cade asupra oricarui obiect colorat, acesta va absorbi doar
acele lungimi de unda care corespund structurii sale atomice. +estul lungimilor de
unda se vor reflecta, dand obiectului culoarea pe care noi o vedem. (Astfel, culoarea
unui obiect este un indiciu clar asupra structurii atomice a obiectului respectiv.) -n
retina, ele vor fi convertite in impulsuri electrice care vor fi trimise catre creier, unde
vor fi decodificate.
Cum putem vedea culorile ?
*umina este conditia care ne ajuta sa percepem ceva din punct de vedere vizual. -n
intuneric deplin, nu vedem nimic, cu atat mai putin culorile.
-ntrucat fiecare entitate are o anumita constructie moleculara, anumite culori sunt
absorbite iar altele sunt reflectate. +azele luminoase reflectate ajung la retina care are
in componenta sa mai multe tipuri de celule receptoare (celule cu conuri si celule cu
bastonase). Celulele cu bastonase sunt raspunzatoare doar de distingerea luminozitatii
(ele ne pot da indicii in obscuritate si pe intuneric cand percepem totul intr-un vag ton
albastrui). Celulele cu conuri sunt cele care fac posibile formarea senzatiilor de
culoare si sunt de trei tipuri, corespunzatoare celor trei culori primare (rosu, verde si
albastru). Stimularea egala a celor trei tipuri de celule cu conuri este raspunzatoare de
formarea senzatiei de "alb", stimularile inegale a lor duc la formarea diferitelor si
numeroaselor senzatii cromatice, iar lipsa stimularii coincide cu senzatia de "negru".
Cercetari asupra culorilor si rezultate obtinute
$aptul ca culorile ne influenteaza este indubitabil. Semnificatia culorilor a fost
cercetata si rezultatele au fost utilizate in merc1andizing, vanzare, decorarea casei,
crearea mediului de lucru, industrie, cultivarea plantelor, nutritie, fizica, fiziologie,
psi1ologie si arta.
Cercetari in practica medicala conventionala (care dovedesc
posibilitatea utilizarii luminii in scop terapeutic)&
3ajoritatea oamenilor sunt sceptici fata de efectele cromoterapiei, desi, unii
profesionisti fac apel la culoare in anumite tratamente. #e e%emplu, copiii prematuri
cu icter sunt tratati cu ajutorul unei reactii c1imice declansata prin e%punerea timp de
cateva zile la lumina albastra. +elatia dintre lumina albastra si icter incepe sa fie bine
inteleasa din punct de vedere stiintific. (#aiser, 456)
Reactiile generale la culoare
-n linii mari, tonurile din zona rosu al sistemului primar al culorilor sunt numite
calde, in timp ce acelea din zonele verde si albastru sunt numite reci. Acesti termeni
sunt mai curand relativi dacat absoluti. Faber $irren defineste aceasta trasatura a
culorilor prin asocierea lor cu , stari & culorile calde sunt active si e%citante (tonurile
de rosu), iar cele reci sunt pasive si calmante (albastru, violet, verde). #e asemenea, el
sustine ca culorile luminoase sunt active, in timp ce acelea intunecate sunt pasive.
Cercetatorii moderni japonezi au evidentiat cu precizie aceasta. #e e%emplu, %&o'u
('as&i ('758) a demonstrat prin rezultatele cercetarilor sale ca rosul e adesea
perceput ca fiind activ si poate fi corelat in anumite circumstante cu agresivitatea. -n
contrast cu culorile calde, cele reci sunt inactive si pasive. Faber $irren mentiona ca
diviziunea spectrului in culori calde si reci poate fi legata de personalitatea umana.
Caldura si raceala sunt calitati dinamice, caldura semnificand contactul cu mediul, iar
raceala, retragerea in sine. 9ersoanele e%trovertite iubesc culorile in general si le
prefera pe cele calde in particular, iar persoanele introvertite nu sunt prea
entuziasmate de culoare si prefera culorile reci. :motional vorbind, rosul e%cita,
albatrul calmeaza. Aceasta complementaritate e%ista si la nivel fizic si fiziologic.
Culorile rosii tind sa creasca tensiunea musculara, sa stimuleze sistemul nervos
autonom, in timp ce verdele si albastrul rela%eaza tensiunea. Aceste cone%iuni directe
e%ista intre creier si corp, reactiile avand loc independent de gandire sau deliberare.
(;irren 4)))
)aensc& a descoperit ca oamenii pot fi grupati in doua categorii& cei care sunt
mai sensibili la capatul cald al spectrului solar si cei care sunt mai sensibili la cel rece.
Subiectii dominati de culorile calde sunt caracterizati de o relatie mai intima cu lumea
perceptibila vizual, fiind desc1isi si receptivi la influentele e%terioare. :i par sa isi
faca loc cu mai multa usurinta in mediul social. "iata lor emotionala este caracterizata
de sentimente clade, sugestibilitate si stari afective puternice. !oate functiile mentale
sunt integrate rapid. -n relatia subiect-obiect accentul este pus pe obiect. Subiectii
dominati de culorile reci au o atitudine de detasare si de respingere fata de lumea
e%terioara. :i gasesc ca e dificil sa se adapteze noilor circumstante si sa se e%prime
liber. #in punct de vedere emotional ei sunt reci si rezervati. -n relatia obiect-subiect
accentul cade pe subiect. (#r. 3aria +ic<ers-0vsian<ina (-n $aber ;irren Color
9s=c1olog= and Color !1erap=))
Istoria culorii
:forturile lui *an'ind de a vindeca cu ajutorul luminii sunt vec1i de cand istoria dar
bazele teoriei moderne a culorilor s-au pus de catre oamenii de stiinta ai secolului al
"---lea.
+saac ,e-ton ('86,-'/,/), a fost primul care a demonstrat (cu ajutorul
faimoaselor sale e%perimente cu prismele) ca lumina este un amestec al culorilor
vizibile ale spectrului solar. :l a intarit acest rezultat dovedind ca, atunci cand banda
celor / culori traverseaza o prisma reversa, culorile se recombina formand lumina
alba.
Celebrul scriitor german, )o&ann .olfgang von /oet&e a studiat fenomenul
culorilor timp de ,( de ani inainte de a publica ">ur $arbenle1re" (!eoria culorilor) in
'5'(. Goet1e a identificat cele . culori primare& rosu, albastru si galben si a fost
primul care a descris efectele psi1ologice ale culorilor.
0 influenta majora a avut-o in secolul - 0d-in $abbitt. 2ascut in '5,5 la 2e?
@or<, ;abbitt a compus in '5/5 capodopera "9rinciples of *ig1t and Color". ;abbitt a
fost un entuziasmat de culoare care a e%plorat efectele terapeutice ale culorii.
/&adiali 1ins&a& ('5/.-'788), un naturalist american din -ndia, si-a petrecut
multi ani cercetand efectele culorii, punand la punct filtre colorate si lampi, aplicand
cunostintele sale stiintifice (e%trase din descoperirile lui Goet1e si 2e?ton) pentru
folosirea culorii in tratarea bolilor fizice. 3unca sa este probabil cea mai vasta si
detaliata decat oricare alta din acesta perioada.
:poca de glorie a cromoterapiei a durat pana la descoperirea penicilinei, in
'7.5,cand, prin amplificarea folosirii antibioticelor (a caror rezultate in vindecare erau
mult mai rapide decat cele obtinute prin utilizarea culorilor), cromoterapia a pierdut
teren, lucru sustinut si de lipsa recunoasterii unor protocoale de cercetare. -nsa, ca o
metoda necostisitoare, simpla, lipsita de durere si stres, cromoterapia merita sa fie
reluata in considerare.
Cromoterapia
!raim intr-o lume in care culoarea ne domina viata, inconjurandu-ne oriunde ne-am
afla. Acesta planeta minunata nu contine toate culorile minunate ale curcubeului fara
un motiv bine intemeiat. 2imic de pe pamant nu este rodul intamplarii si tot ce este
natural are un scop. Culoarea nu face e%ceptie de la asta. !ot ceea ce trebuie sa facem
este sa devenim mai constienti fata de culoare si fata de modul in care ea actioneaza
asupra noastra. #ata viitoare cand sunteti intr-un restaurant priviti decorul. Culorile
sunt stralucitoare si distractive. Credeti ca designerii au ales aceste culori doar pentru
ca dvs.sa va simtiti fericit cat sunteti acolo A 2u numai ca doresc asta, dar ei stiu in
plus ca toate culorile luminoase ca rosul, portocaliul, galbenul stimuleaza sistemul
nervos si cresc apetitul. "a aduceti aminte de momentele insorite ale verii cand stateati
la plaja dupa cum v-a recomandat doctorul sau poate bunica cu intelepciunea ei
batraneasca A Stiti de ce se acorda atata importanta bailor de soare A 2u atat bronzul
obtinut conteaza cat absorbtia culorilor din razele de soare de catre organism.
Cunoasteti sentimentul de melancolie care ne cuprinde uneori toamna si ca motivele
acesteia trebuie cautate in zona lipsei de lumina solara si a culorilor desc1ise A !oate
aceste idei se asociaza cu un vec1i principiu numit "terapia prin culoare".
"ec1ii egipteni, c1inezi si indieni credeau in cromoterapie. :giptenii se scaldau
si beau apa "terapeutica" e%pusa indelung la razele soarelui intr-un recipient din sticla
pictata. C1inezii recurgeau la colorarea fetei pentru stabilirea diagnosticului. 3edicina
a=urvedica, originara din -ndia, considera ca c1a<rele (un fel de ple%uri nervoase
localizate la diferite niveluri ale corpului) actioneaza ca prisme redand si amplificand
culorile care ne inconjoara. -n zilele noastre, cercetatorii recunosc ca intr-adevar
culorile au efecte puternice asupra psi1icului uman, iar prin intermediul psi1icului
asupra dispozitiei si sanatatii.
Rosu - Chakra radacina
ran! - Chakra splinei
"alben - Chakra ple#ului solar
$erde - Chakra inimii
%lbastru - Chakra gatului
Indigo - Chakra celui de-al treilea ochi
$iolet - Chakra crestetului
Conform filosofiei asiatice, in corp e%ista / centre de energie (C1a<re)(C1a<ra este
cuvantul sanscrit pentru "roti").
Acestea sunt ca niste spirale de energie, fiecare fiind legata de celelalte. #aca iti poti
imagina c1a<rele ca un set de rotite , ele ar fi ca rotitele dintr-un ceas& fiecare trebuie sa se miste
lin si cu o viteza constanta pentru ca ceasul sa functioneze corect. *a fel, starea de bunastare, de
sanatate a fiintei umane, este atinsa atunci cand se atinge un ec1ilibru al acestor energii.
Cromoterapia poate ajuta la reec1ilibrarea acestor "rotite" prin utilizarea culorilor adecvate
(fiecare din culorile spectrului solar este lumina pura care are o anumita lungime de unda, astfel
incat, fiecare culoare are energia sa proprie. :nergia asociata fiecarei din culorile spectrului solar
rezoneaza cu energia cate unei c1a<re a corpului).
Cromoterapia se bazeaza pe faptul ca functiile psi1ologice raspund la diverse culori.
Cum se intampla aceasta e%act A Glandele pineale (atasate creierului) controleaza
ritmul zilnic al vietii. Cand lumina patrunde in oc1ii nostri (piele) , ea traverseaza cai
neurologice spre aceste glande pineale. #iferitele culori (date de lungimile de unda si
frecventele diferite) sunt conectate cu arii anume ale corpului nostru si au efecte
diverse asupra functiilor fizice si psi1ice. :%emplul dat mai sus cu utilizarea
galbenului, rosului si portocaliului in fast-food-uri este doar una din modalitatile in
care acest principiu lucreaza.
#esi nu suntem constienti de asta, oc1ii nostri si corpul nostru se adapteaza
constant la lungimile de unda ale luminii care ne inconjoara. 9rima noastra e%perienta
colorata este de cand am fost bebelusi si ne aflam in uter, unde eram inconjurati de un
roz protector si confortabil. Apoi, in e%perientele copilariei , asociem cu culori
primele noastre procese de invatare. 9e masura ce devenim maturi atasam diverse
sentimente, amintiri si intelesuri anumitor culori iar acestea pot deveni scenarii in
subconstientul nostru. 9utem construi apoi prejudecati legate de culori care ne fac
fericiti, tristi sau au o conotatie amenintatoare pentru noi.
:%perientele cotidiene (fie ele pozitive sau negative) au un efect asupra noastra.
:%perientele negative se pot manifesta in timp la nivel fizic, ca boli. #e e%emplu, sa
presupunem ca am fost, de-a lungul timpului, pusi in situatia de a ne simti incapabili,
dintr-un motiv sau altul, sa ne e%primam gandurile, sa ne e%primam sentimentele sau
nevoile. Aceasta se poate manifesta ca o problema la nivelul c1a<rei gatului (care e
legata in plan spiritual cu capacitatea de autoe%primare). Astfel, daca autoe%primarea
a fost blocata, energia nu va mai curge lin in aceasta arie. *ucrul cu culoarea adecvata
poate ajuta la dizolvarea sentimentelor negative, la deblocarea si ec1ilibrarea corpului.
:%ista numeroase modalitati de utilizare terapeutica a culorilor, insa le vom
mentiona doar pe cele mai populare&
B utilizarea vestimentatiei colorate
B apa solarizata
B e%punerea la lumina colorata
B meditatia asupra culorilor
B respirarea culorilor
Cromoterapia poate fi utila pentru orice fel de problema, fie ea, fizica, mentala,
spirituala, emotionala sau pur si simplu pentru rela%are.Culoarea poate fi folosita
pentru ec1ilibrarea energiilor din corpul nostru si evitarea posibilelor probleme. :a
poate fi un catalizator al proceselor de vindecare.
Efectele culorilor asupra finite umane
RS& - $italitate' cura!' inceredere in sine
9otrivit atunci cand trebuie sa faci fata unei zile solicitante sau cand te simt secat de
energie sau lipsit de vlaga. +osu energizeaza la toate nivelele. 2e conecteaza cu corpul
nostru. 0rice lucru care trebuie inceput are nevoie de vitalitatea rosului.
!rasaturi de personalitate& curajos, increzator, umanist, plin de vointa, spontan, onest,
e%trovert.
Are drept efect stimularea neuronilor, a glandelor endocrine si a nervilor senzoriali.
Creste circulatia sangelui, are efecte subtile dar intense in ceea ce priveste guvernarea
functiilor creierului, a sistemului nervos si a multor procese fiziologice si bioc1imice.
#atorita efectelor sale invioratoare , pentru uzul terapeutic general sunt recomandate
doze moderate de rosu insotite de albastru si verde. Aplicarea luminii rosii,
monocromatice grabeste cicatrizarea si vindecarea tesutului
R%() - Fericire' incredere' resurse sporite
Aduce bucurie zilelor noastre si creste pofta de viata. 0ranjul este cel mai bun stimulent
emotional. 2e conecteaza cu simturile noastre , ne ajuta sa indepartam in1ibitiile si ne
face independenti si sociabili..
!rasaturi de personalitate& entuziast, fericit, sociabil, energic, sportiv, constructiv.
:fectul sau pozitiv principal consta in cresterea imunitatii corpului (cresterea rezistentei
fata de infectii). Cel mai mult este utilizata in vindecarea spasmelor si a rigiditatii.
#easemenea joaca un rol important in cresterea ratei metabolismului, in fortifierea
plamanilor, a splinei si a pancreasului. Creste pulsul dar mentine normala tensiunea. #in
punct de vedere psi1ologic, oranjul este utilizat pentru inducerea entuziasmului.
"%L*E( - Intelepciune' claritate' stima de sine
2e ofera claritate in gandire, creste constiinta de sine, stimuleaza interesul si curiozitatea.
Galbenul e legat de abilitatea de a percepe si a intelege. 2e conecteaza cu mentalul
nostru.
!rasaturi de personalitate& simt al umorului, optimist, increzator, practic, intelectual.
Ajuta mecanismul motor al corpului. :l fortifica musculatura si faciliteaza functiile
digestive. Czul sau prelungit duce la aciditate, colici sau 1emoroizi. Absorbtia in e%ces de
radiatii galbene poate da palpitatii si delir. Ctilizarea acestei culori e insotita de o crestere
generala a inteligentei si claritatii mentale.
$ER+E - Echilibru' dragoste' autocontrol
Ajuta la rela%area musc1ilor, nervilor si a gandurilor. 2e curata si ec1ilibreaza energetic,
oferindu-ne un sentiment de reinnoire, pace si armonie. 2e conecteaza la dragostea
neconditionata si ec1ilibreaza intreaga fiinta.
!rasaturi de personalitate& intelegator, autocontrolat,adaptabil, simpatetic, milos, generos,
iubitor de natura, romantic.
#etermina dilatarea arteriala. Absorbtia sa e%cesiva are efecte daunatoare asupra tesutului
muscular si a glandei pituitare. #in punct de vedere psi1ologic, verdele are un impact
pozitiv, inducand gandirea pozitiva. :ste prescris de aceea in managementul stresului.
%L*%S,R& - Cunoastere' sanatate' capacitate de decizie
:ste o culoare rela%anta mental, avand un efect de linistire asupra sistemului nervos. :ste
ideal pentru problemele de somn, copiii 1iperactivi, etc. 2e conecteaza la gandirea
1olistica, dandu-ne intelepciune si claritate, imbunatatind comunicarea si vorbirea.
!rasaturi de personalitate& loial, diplomat, afectuos, inventiv, pasator, prudent.
Creste rata reactiilor metabolice si e folosit adesea in vindecarea ranilor. Asigura un efect
de linistire mentala sprijinind insa starea de constienta atunci cand este utilizata in
practicile de meditative.
I(+I" - Intuitie' misticism' intelegere
:nergia indigo ne conecteaza cu inconstientul nostru, oferindu-ne e%perienta de a fi o
parte din intregul univers. -ntareste intuitia, imaginatia, puterea psi1ica, creste activitatea
de visare.
!rasaturi de personalitate& neinfricat, intuitiv, practic, idealistic, intelept, vindecator.
+ela%eaza si incetineste activitatea sistemelor neuro-muscular, cardiovascular si limfatic.
$ILE, - Frumusete' creativitate' inspiratie
2e purifica gandurile si sentimentele , oferindu-ne inspiratie. 2e conecteaza cu sinele
spiritual dandu-ne intelepciune si putere interioara.Creste talentul artistic si creativitatea.
!rasaturi de personalitate& leader, bun si corect, umanitar, simt al autosacrificiului,
vizionar, creativ, puternic mental.
Ctilizat cu succes in mentinerea nivelului concentratiei de potasiu din corp. Anumite radiatii (cu
o frecventa inalta) a acesti culori in1iba formarea tumorilor. #easemenea, tine sub control
apetitul.