Ne atte bli perature AAT Petts " — X mictobiannpmssiale weinersghncnloneii ean fe eMC 2) Solognet aeiv:MStepincoeal beta herlies Hlomerutonctnte acute i ) Diucicele :e)Perfiendonenoshcusolgidegiuetl Principala probi de laborator in vulvovagiaiti este: 2) Hemograma ; b) Examanul de uring; ¢) Examenul bacteriological seeretiei vulvoveginae. CAPETOLUL, 20, BOLILE SISTEMULUL NERVOS \. CONVULSULE, peveninel 1H EEE Sunt eoniracturi muscolae ritmice,invéluntare,tonice sa e1ORIees ® ‘cts soie cel mai adesea de pierderea cunegtine. ‘eserierea ne rie tipice de convulsitonico-conice generalizate | 44; iettle Iicbutul aucesului este bruse: copiul devine ienobil, privirea Tt “muting gi = dae este in piciare ~ cade, putindvse tov ste meteytate. poh" Timea taza toca: muscultura este (eapind (contractata),maxilareleMCTTSEN yh “Aceasti fazi dureaz ; lizate ritmice, repetate, ¢# fembeelor Super nd pi ci, copilul musculatura devine chiar flas ; jocurile unde eve si deseori se cultnlit earea convulsiilor le febrile. Se intilnese Tate varstele de 3 luni si $ ani $i apar in condliQii he: primele 24 de ore ucla uscensiuneatermicd, Suntconwulsii generalizate: ‘acrizel de maximum un sfert de ork. Se pot repeta cu ocazia ori Feb Profilasa convalsitorfebrite: La orice apaitieafebrei, supozitoare antitermice, (4 culeini, deci NU Aealor); Fenobarbital sub forma de tablete per os, 7n doz.i de my Uni autor eecomand, Hk yee He tings in convulsile febrile recurente, Fenobarbital peros sisterenrivudsies generalise (vl 109) seme. Tin de 0 caued ong ic’, pay Mona ce subsea Boia pe a te Mesetise nai i Instn Jos Dau convolsi fa special cole purutente cele Fasayte nin ian Heri Persiste Abeesut ‘Trombon hip, 5 te dou aproape imo Th are se a le Cerebral “eating sone mani sean fe genentecectet since ees Fi. Ulburiri ale nervilor cranieni, ‘ " i semne neurolegice de lediare, conus ndocranic ae " "coagulabilite in dife sunt 7 gerebrt co lebitele a aon fene apar fie in cadrul unui proces septic, fe pe fond de rite boli, Produc convalsi si alte tulburiri newoogice. on ‘tite de diferite Feluri de convulsii, we . “ Membre mange soe infecyii severe este caracterizat prin semne fermin convulsiigistare de comd.Ele spar posttrau- si sindroamele hemoragice. ammele intracraniene (sit ‘ ; aniene (singe depozitatca intro pungi) se manifest uneor ca 0 pact cerebral, convulsie find feevent. proven, lait convulsitor onganice nu se poate face dere ele sunt legate de bol gre de Tratamentul convulsiilor organice cuprinde: watamentul boli de fond gi tratamentul de ‘ungenti al crizei convulsive, descris mai jos ©) Convulsiile metabolice. Acestea sunt is legiturd cu modificrile anumitor substante din plasm, care mentin echilibrul excitabilittii nevromusculare. + Convulsiile hipocalcemice. Calciul are un rol important Tn meniinerea excitabilitigt normale neuromusculare, Sciderea sa produce convulsii hipocalcemice. Asemenea scaideri se intalnese fn: tetania rahitigend (In perioadele de primdvard tn special, cind fostorul seric s-a nonmalizat dar caleivl serie mane scizut); hipoparatiroidism (in special daci este produs de extirparea chirurgicalé a glandelor paratroide);ncelakic (prin malabsorbtiacalciului); in unee boli renale cu pierdere decaliu (tubulopati). Convulsiile hipoglicenice sunt datorits seideri glicemiei sub concentra de 40-50 mg/dl, Apar la nou-ndseut (care are deltel 0 hipoglicemie fzilogicd); in unee boli mem tovare excesivi a glucozei sub forma de glicogen Ta eat glicogenoze); a bolnavi ‘jiabetici care au suferito supradozare a insulinei. - peri fe din aleclozd aparn spasmul hohotlui de plans (alealoza este produsi de cen aceasta situatie) gi. in supradozare de bicarbonat de Na prin perluzie hiperpneca “in cendlovenoa’ Convylsiite a oy hiponatremieapar in diarele severe cu pierdere de Na pe ale intest- tec ipeviese tines in chile di sea convulsive aise « Comomlsitted leet tein pret Come ile dia inane evesene se lesan anes EE ite Wn tsiviriaechientskseurinmeetoluicie ang fostorate, este suv alecal (ruta ea a sc : ile medicammem ‘salts, site hipoglicemice, dareete severe, intoxicail wt rraaenta cnmlsilor metabolic ar dep obit corectares Cob hee: placanat de ale solu 10%, te | mVkgeOFP: 1 fiipogticemie: solu glcoed 10% in perfuzieendovenoasis » fa lipemaeie: solu de elorur dea 0, 99 (ser fizologic sau 3% ( ~ in ineaiati aides comespunater, » in ipo, administra de oxigen pe masc sau prin eateterencona erwin tat pane «1, Convulsiteepiteptice. Epilepsia este 0 boald caracerizatl prin access TN -onouisivesay neconvalsve (manifestatsatunc prin absent, tulburai motorit SEN Nective diverse) avdnd o mre recurenti, Cele mai frecvente Forme fn cursul conyilAl ht) trimeventate decrizele de mare tiv epilepic (“grand mal”) side erizele de mie FW petit oa Chea de mare réw epileptic imbracé tabloul unei crize de convulsi pice & tonico-clonice, aja cum a fost descr anterior. La copiit mari, aceasta I pecedata de “aura (senzate de team’, halucinagi sau strigit scurt), care anuing cHi7s imediata. Dupi criza,bolaavul nu-si mai aminteste ce s-a petrecut cu el «= Crea de mie ru epileprc se mantest prin scute absent, far contracturi musculte {Grd eidereacopillu- Exist mai multe ipuri de mic riu,specifice tn diferte periowule ale copie 'Ds o deosebitd important in dignostcul eplepsiei este eletroencefalograma (EUG) care nati modifier’ ale activi electrie din cei. Pinfilasia eplepsel ca atare egreu de ficut doarece cauza este neprecizats. Se face ins |wevenireareeurenteicrzelor prin tratamentol adecva ‘hutarental epilepsiei se diteretiaz’ dupa forma clinicS. fn marele riu se asocinzi Vharbital cu Fenitoin sau cu Carbamazepin. n micul ru se uilizeazd Suxitep si Nitraze juin‘Toate medicamentee se dav pe eale oral eu fractionarea dozeizilnice, fara intrerupere, {inp de ani fates Interuperea watamentuli se face teptat, nu buse deoarece oprirea bie cnt sisculreapargjlerizelor iat we ti a *”yyatamentul de urgen{é al unel crize de convulsii generalizate tipice Sc refer la aproape toate cauzele de convulsti care tmbracd acest tip. Const dintr-o se ate mori de protejare a copilul gi din medicatle anticonvulsivé administrata injectabt, * Copilul va fi agezat imediat Tntr-un loc unde si nu se poati accidenta, deci nu v a ean pa Je unde pa lea as opape de ees fae PE incunde det vette 5 Rea er easiacnl pat one iepesslvasanuglhnahstinbatny oe oop se ar maneve exam: nt erie ipl, Rageitite paySe ke tte seen &€ PAN suporitvaee tamitermiee Eh splinoentzon Lo. Ni se fae fepebetie ec arse poate inthe bcd ace I en th Sal (cae ae gietect sedaiy) ve va fi leis Hep "i at ang Sta opus et nde a cop Pinta vicinal medicament pe gu *Jombar va det 3H ecompresiv, exist ‘unticat < in timpul crizei (chiar al aspirivii prin edile respiravoci gi al sufocirit copilului si si efectuatd de medic, Scopuleei este nu numai diagnostic Hage ntst@nd eazuri in care eriza poate ceda doar la puncje. Ese 1 nrg une Be Fortine tumoral ineraian’ (sndom de pe et teraniana) THIN este pine indagaadety a5 ny Pall medicament aniconvutsvant. Se administreazs iniravenos 1s. 80 markgcorpdoua. foarte len, astel neat i ptr Se Pest eventual repetadoza "<1 nu poate fi prinsé vena se poate utili r oa poate utiliza, cu rezultate aproape ta fel de bune, ing/kpeer ath etabil, Acesta se face NUMAL inamuscular tn doei de 5-10 DATA De loz Putindu-se eventual repeta administrarea. Nu se ascciszainsd NICIO- epamul cu Fenobarbital, existind rise de stop respirator. vant se mai administteazi Calciu gluconic inttavenos (obligatoriu ite a fi hipocalcemice) anumite forme de convulsii la sugarul mic poate fi a gi la sugaral mic poate fi necesari si administrarea de vitamina Be tot injectabil (, m. sau i. ¥). 7 Numaidecit se incepe gi tratamentul etiological convulsilor,dacd ¢ cunoscuti cavza. We esis mg in decurs Ca medicagie agju in convulsite b: 3B. HIDROCEFALIA Const in marirea de volum progresivi a craniului tm perioada de sugar datorité unei lburir fn circulagiaintracraniand alichiduli eefalorahidian, Cranil poate ajunge la dimen- siuni monstruoase, Cauza oreprezinté o inectie fn perioada vey intrauterine (oxoplasmoza) san primele luni dupa nastee (meningiti purventi). Se asociaz&tulburri averse, cum a fi convulsii tonico-clonice, febra firé cauzi infecyoasé (febré neurogen’), inérzere in dlezvoltarea psihomotorie. Tratamentul este de specialtate nevrochirurgcali, ficdndu-se diterite derivatii de scurgere a LCR fn exces spre teitorul venos sau In alte spatiale anismului. ony 2A LOPATHIL CRONICE INFANTILE: ones nei api vee . ic infec\i in viakt trian ¢ cubola, oxoplasmoza, thous absielricae (hemonagia Cerebro-meningeald a n0% tina gles; fetrl nuclear al aounsew serctaopatile eronice sanule SM ‘central. Ele 60" mice; hol intrauter tals ipoxi *° iunele boli me! nscutul actin ern esse 1 Aetmenipteencefite) Pn arma adeses ene asa leale boli atercare care quatectat seul neo vind ma mare procent a apa copilor andienpa Nantstinie aeetr bound mare Svea, uot vanael bona. Ocasiare sumaréaenettoptil Tome pipe alopatile ‘uneori diteritele simptonne 0 ror eronice infatite y0ne7" i cuprind 41 Paratii cerebrate infantile, Acestea dav andicapal motor $1 CUPPING Hemiplegia cerebral inf cre est oparalize de tp spastic ie Th jum corpulu, Copil are un mers foarte dtc “esi” Fine nies holnavi lectat. Dezvoltarea musculaturi gia membrelor de partea afects Dip i tia “in foortecd”. « Diplegispostiedneresea mentee inferioare care a prin" “ wor a srucigarea permane latura foarte contractat, mersul lTind extrem de dificil, eu Tne F ‘gambelor; uneori nu poate merge deloe: ny Formele cu retard psihie se numeseoligofrenil gi cuprind, in ordinea crescfinda a gt urmatoarele eategorii de handicapatipsihic: - - . o Capit en debiitete mintl, paral recuperabili, pulind urma o scoala special gi aywt face o meserie nu prea preten|ioasi. - « Copii en imbecilate, foarte grev de Tncadrat tn colectvitate, deseori cu manifest antisogiale; potential de recuperare foarte redus. «Copii euidiyie, forma cea mai gravl; aeestia nu pot comunica dee&t partial cu cei din jor tulburirile psi sunt importante, uncori nu av control sfincterian, se compu sigteextrasocial “Trebuie mentionat ci deseori uni deficienti motori pot avea si oligfrenie iar wi Le a i cdacbact SY “ial mongton” ta ee re cpa cua comooon ee te ese Pde ae a rear oas ee Foate inypresionali de niesri i a ree yeti lew. Ne tote ot fins prevenite, hth in praian jottyca state pau by aoa levitate peter ey geet Ie Bp earmark Ida wap enc gg agi, encefalopadie nee Ly Meniongéte ci Flacumpleains inflaencue complic i ll 1 coaIePAtior cronice infantile a ete omogen ferent hmv ied arcane eb ade NCU ledeticitemausee 1 Menivigéu cu Excherichia coli se Tadineste la sugarit mick. UCT asus OF Proceduri balneo-fizioterapice, simnasticii medicall, anamite . . een Wor mncultt pace Genco pice, edicali, anamit Sinyptomatologia meningusloresedeosciti ups VEE agpyind sen Preeane cat Phi: isting serait pentru recuperarea aeestor hana, Ita nee forsee str cee stare dea Hee, vs lucativead Mk Isi wonico-clonice generalizate. Ca semn obiectiv este ae leita Jevate medicament cu efrtetoficeaspmclllornevoese econ ‘ eget pew . «LSU Bnesfabol, Glurony ne Teal dare aug samt eu de obo sernele mma Pg « t eizirle cu manifest eptegee metas tana sepa Bs _ hap nat sesenwata er ws cette, conti HTOME Pu 8 botnatv ptice, medicafja formei respective de epilepsie; ‘ancori copilul pistren2ii in pat pozitia “in cocos de pusea” (membrele INSTT |). Gee "ritammental exe gic edativ: Diazepam, bromuri Fenobarita leci de o mare complexitate, presupune personal specializa, institut tose 5 cali penonale din pare celor eae practi (able, tet redoares (vigil rune tinl 1 Brudzinski 1) su Flectate); Se constati semnele meningeale provocate: sa cefei (semnul on faves genunchitor la ectarea fot ‘ie, persever (somal Kernig b 0. MENINGITELE |McStuiese de fapt un capitol de boli infesto-contagioase dar prin rSsunetl pe core a (1 Stini de sindtate a copilului ca si prin problemele de diagnostic gi tatament precoce «| impun trebuie si fie si o preocupare a pediatrului iologie. uy Meningitele cuprind dou mari grupe in eadrul civora se face si clasificarea etiologies 1. Meningite eu liehid clar (meningite seroase) \) ‘Meningite virotice: meningita limfocitar’ benign’, produsi de un virus specific, meningita uripali produsi de Myxovirus influenzae; meningita udiand dati de virusul parotidite epidemice (oreillon): meningita poliomieliticd; meningita herpetic; meningitele date de virusurile bolilor eruptive 1h) Afeningite bacteriene: meningita tbe produsi de bacilul Koch ©) Meningite eu spirvchete: meningita din leptospiroza ictero-hemoragic’; meningita din Fig 20.2. Pe Jn cou de puyed™ obra recurent ah Aleningite cu ciuperct: meningita din toruloza . vi ifeningite eu profozeare: meningita din toxoplasmozi, produsi de Toxoplasma gondii ccindtate (meningite simpatice): din ott (otogeni). jingoza leucemiei. ‘inte probele delaborator este important punciia lombari, care evideniazi earactere luchitului eefsto-rabidian (LCR) modifica . "presume ereseuti nese in jet, in toes curgi tn picdturi separate, oral tapectul lchidului, eneori eorvcteristic pentru anumie boli: fa meningita mening "in meningita the este clar ns dupii 24 de ore de yedere Ly Ateningite de liar boli maligne: me ‘prin agen fisick To trav ritmn rar, cum este pi Afenia hy Menins sme exanio-cerebsate, in insolaie vii “zesina de var coat de caued bacterind + afeningitepurntene wate de eae \ “bro-spinalé epidemicd este menit weprubet fice un vl fin teeta Panay Ceage se Face Ineo stilt de ceasomic pus pe fond new) este przitey vies ae praxives talbrarea seaetivulut (Uatoriti proteinerahici ereseute 7 ovovici si primitiv ay Meninit cete i Nesminaite mecrunacrteas : rnc (oti spre exemple jea une! jucumtinit sawa unel aliviuliottpeat hut crescuni deta mumaluleh 0 Seemente/mne poate saver 8 ears 1 Le sme ued fnexteserome, ue san ar de erin sue bas AEs se OF. uate dts a mening: Hedi ar eka inc Wee (este 409%), ins eng thes culturiter fee fologice (pe frotiul din LCR colorat direct sau Tn unma efeciui (iturilordin eh) entice ml aes geeal an: reingecrt spect Le par cipntct afneneganynesapsunt stunt nes exter prewnogas : rum-pozitivi incapsulay sua extracelular ete ‘nai fae examene sewie, \e virusologice pentru identificarea virusunilor Tn urele meningite Diagnostic cuarlnghestca dierenial a menngtdors fee tanec encefaitele. 1¢ de convulsi la copilol mie, cu varsitarle din diferite afeetiuni si din intoxiat Prognosticul sexe OPMOICL ering pute neve et Ci wb ena, Sees feverva. Meningie srese a frognon Tn gent ban excel mening te tat este fatal in decors de te siptimdn Profilaxia meningitetr se diferenjaz dup etiloislor. Meningits these prevne prin profilaxia antiuberculoasi (vaccinarea BCG, controalele periodice). Exist vaccn contra !neningitei meningocociee gi anpoliomielit Prevenitea meningitelor care complied dierite afeciun se face prin watarea pecoce 3} corecti a acestora. Meningitele de vecintate se previn deasemenca pri asanareafocarelos 3 antibioticele corespunzitoure. ‘Tratamentul meningitelor: ‘a) Internare obligatorie Tnt-o sectie de boli contagioase. +b) Punc{ie lombara Tn scop diagnostic gi decompresiv:n azure cu eclogie bacteriand se introduce antibiotic i intrarahidian. «) Ttament etiologic uncte de germenele cou In mening ie mes antituber= Teeter pcea meningococici sicu Haemophilus influenzse, Ampicilin in doze mari. Senos, Tn cea stafilocacic’, Cetalosporine. ay Combaterea febrei eu antitermice A corners sai generate cu pertui cu solo de glucot, sola nuiive tn eaaul end potnavul nu se poate aliments NCEFALITELE si acute difune,nesuperatve ale ceerulicwevoluye a general grays eu iy cauz de supravieuire a Copii ssw intl velyete pwssibil ralotori ne Panetta viewsre prin 1 siewspideatiient pligeacetatite yi eweece FAME: poets era nmi pi CAMHEEE CA ea Owen Baan ia caeace latinas ree tiestvanstnist de Hom » Lincefalite viretice veenlare cerainn irene re cmt: eneoaliaryotick encefaita vances - cn ixovirustrisencefiita gripals encefatita urtian’ complicate SIR feereriene: en paeumoeoe, cu Haemophilus pertss® cc watsiver | Fiejaite rickensiene: T tifosul exantemate. 1. Fawefalite eu protozvare: th woxoplasmoz’, 6. Envefalta cu spirochete: in lues Sinyptomatologia encefaliteor este de 0 mare complexitte incluzaind stave generale: febrd, save generat alert facies de sures edd ule « aavne de tocalizare neurologicd: pareze, paralizii, convulsit Tocalizate, moll ‘Shexeor esto teninonse; de eres peneralzate:convulsitonico-ctonice generalize eeerce moder ale tonsa sea ' | Secrg, mae ot euler de aut hr de respira: tin ea are confiona eli ipie“erebra score cH jade _ ei cado-cieuator bradieandie, clap; 1 aU concoct (rie). burt de a2 + urn semen Sen apa ttalitate ar mare paste din ele sunt Pee ecuind aignostel pe bzavenmeorclinice Examenele de laborator nu au un aport deosebit in encefalite, Uneori exists create slicnranes(glucoea Tn LCR). Investgaile virusologice pot evidentia virusul in ci Hletroencefalograma (EEG) arati tolburdri difuze. Diagnostic! eferenial se face cu meningita, cu tumorile cerebrale, cu intanic nit rive, eu coma uremic’ gi coma hipoglicemicd Drognosticul este in general sever. Chia Tn cazde supravieuire existl de obicei see I puri contest cieepletice. tlburiri de viz gh uz. Encefalitele contractite ti vit rasta retard panomotor saul alte forme de encefalopatie cronicl infantis, eve exp handicapat van rrotamentul encefalitelor se difereniazd in functie de etiologie, dar exists yi tne pinerea funeyitor vise (espcalia,ciceuaia) in eazul Tn care prezints Prate fr necesar oxigen respira artificial 4 tutto coeanet es aporl deihut pe eae patenteral prin prfusie endovern ica etm. evelue corstosodeh 09% Tncazurteeare mace ay vn asc peaAH Comat nel 0 c4 salu i als anmnizd (Ansinob asi iste fea 2 eelap In bite g Silo ct ineicage neicae ani hee uv ‘lui prin hidrocortizon hemisuccinat i. vers Ak ettologie xe iw: * in encetal feotare baat 7 ele gett de caak Sten Tel comic in Cliche Ril wrest de coun virovicd sau unde + _ asian See sechete putt identifica veeun virus ivirotic utilizar ingots ? unde Fenomenete inflamatorii sunt intense sau schiqeati tering la Hipotonie museularé area COMELE Coma este o stare de inhibitie profundi a activitgii nervoase superioare earacterizati prin pivilerea cunostinfi, abotirea sensibiitigit constiete st a moi voluntare dar eu pista ee esi modificate, a funeQilor vitae respira, circulate), Dupimensitates Tor, comele se jnnpuart tn 4 grade: » Giradul Teste starea subcomat 4 (coma vigili), in care coplilul ae perivalede veghe ic Uc abolire « constiinjei. Reflexele de supt, deglattie pr reflexvl comeean stint pistiate 1d cu perivadh © ne medig in care bainivul este Cormplet lean Gada Teste coma de prota , FTE PPS SS inaclath esteem 6 vere vest jv sc anworingaretetlesete ttl ner apra tata espns einen Reset wl IV este cunt, a care win a ewe PONIDAE de oterare respiratonie dup intuoaie thea gi eanectare ba ventilate Htlotagie. “nee comeloe sunt oulile permit totaaticlasificaro lor | Cane din traumenisite eranio-cerebrate Satea comatoasi se poste nt saci sa produs comogie sau contzie cerebralydar poate apirea gi cd Itt vieival ber fa caaul esti uni hematom care se mireste wept, NET Fenotene de compresie cerebral mai tru. Din aceasté cauzd orice taumethn sty lise examinatla un servic de specaitate nearochinurgieal i aPOF MEE EN ut olervate. Trakamentul de ungengl:repaus absolut, cu extremitatea ceFalie’ Wy, ‘ica, pungd eu gheafi ta eap. hemostatice injectable, apot tratament le SP tiie soa{je eu profit reurochrurgical, Inte timp este obl vitae (respiraje, aetvitate cardia). + Comete prin agen fii nl can tune Qule igatorie asigurasest WICC Insole duce Ii stare de cons dai este prelungiti. Iii ee (ae(elils varsituri,semne de iritaie meningeal. Tratament; transportares INN ricoros si umbrit, pong cu gheatA pe cap, rehidratare pe cale oral gi dear 1) 6h" tue pin perfuzie enovenousi. In unele situafi poate F necesard punt lomo (ad ace convusi. vermin par evfiler Iingheul generatiat (“niartea alba”) este precedat de 0 senzayie de motescali si le {als bund stare, care determing pe ceicupring de ea si se opreascd sisi secul rapid eoma$t moartea prin inghet,Tratament: refnclzire(atentie la eventuatele deerit- {uri iar daca s-ainstalat stop respirator, reanimare prin respirasi> artificial nuunutal sau insuflaie gurd la gurd, massj eaediae extern, perfuzie endovenoasi nuic shucozi 5-109, Inciliti la temperatura corpului wman. Ice, Survine + Coma din inecsicea din electrncutare vor fi descrise lacapitolul “Urgente in pediatrie™, \ Conta din hemoragiile intvacraniene se produce mai ales ih revarsarile sanguine mrasive si brutale, Exist hemorasi suburahnoidiene, subdurale,extradurale, intraparenchimt se (in pln’ substangS cerebral), intraventriculare. Debutul comei este bi Ise, ponte ti precedat de 0 izi de convulsitonico-clonicelocalizate sau generalizate, Urmeai feluit hewogen’, paralizi, tulburir ale nrvilorcranieni tulburiri respiratorii, coma. Hemera hulle intracraniene pot fi datorts traumatismelor (inclusiv traumatismul obstetrical tou-nseut sau pot upares in cursul bolilr gi sindroamelor hemoragice (trombucitopenit, Jeweemii, hemofili). Tratamentul: repaus absolut, cu extremitatea cefalicK mai iglicat jung ev gheayi la cap, hemostatice, asigurarea funcilorrespiratorie si cned at ntul boli de fond cu produsele substtutive necesare (spre ex. in tromba pen, nasi trombocitor lected unele metabolism 1, Canle metabolice precio stadi de acutizare, agravare sau terminate ale unor boi car enya renald acuth gi In insuficienta renal Crem tevminald: Fate caracterzati prin virsturi, diaree, respiratic de tip acidenic ‘.ie (ls vy ocd i is Soren Na plnorati, cregersh K (ic muse pl incre ysis) inn medicine Trans slice, puting esa pretenure, nami inion Ti et ests psec ev i cami desluie sucoza Npston 2 1p Mabon de Na. wens per combs ater ns, 8 once es eget, Ce a cae anette sk reese titi ica) care aid éepuaea omit de srbsine «Cite dese preside sup de ehe " td apare La un chat eu ij ure eben jc cunoseut care se decompenseazidat wear ponte Pare Rede debt prenatal pn sti ao donee Sea ee tenes atest est ES seme de reas sew boluul zeo tpt api et aed npc {Bite Kuss Gar, ap, rind), Laer a perce, ers $tkonre erp ceniin ud Tenet esta pie enovenossca ma Adauga Rit ash reece plus solutie cloruro-sodici 0, 9%) la care se Sint soli de icra Nate prc ede Tn esta inrvens pire a2 lanceptrtonrinfecvent vb con zone Spe ne dou elesatetande3 eo, mediatnsitea esl Alina brogresvgcnfom blclorcareegrina cong slmeringges Coma heparcd survine in hepatica via forma fultinans swt adil trina al uneicioze, Bolnavul prezint In afar obnubiléni virsduri,hemoragi digestive, icter, alend cu miros de ficat crud. Se constté modificri de volum ae fetus splenomegalie.Laboratorul aaa hipertilrubinemie direct tiniest, probe funio- nale hepatice alterate timp de protrombiné (impul Quick) foarte alungit, to urind pigmengigisirur biliare prezene.Talamentul const dn perfuzicu sole de glucozs 10%, soluje de frutozd, perfzi eu soi de aminoacii,vtamine din gop B. Comete din inroxicarii survin in formele severe ale intoxicailor. Se intlnese: + Coma etlcd in intoxicata grav eu aleoo > Coma barbituried ta iotoxicatja eu fenobarbita 2 Goma amopinicd in eax d tropinag plant slanacee * Goma din opiacee (esti) = Coma din intoxicagia cu insectofungicide organo- fosforate. Coma din intoxicate eu civperci pate dinacesten wor descrse a capitol “Urgent In pdiasie”n cad ntoxiailoe. Phas re bicarbqmatulad plas DE RETINUT! 1. O erizd complet tipied de convulsi are debut bruse, 0 fazi tonied, of onic io frat ue rezolutie + Convulsiile se impart i febrile. organice, metabolice gi epileptice, 2 eaavulsile Febrile se intdlnese numa Tre virsele de 3 luni ~S an + Spire convuisile metabolie, cele mai reevente sunt ezle hipoaleemice irate esivin 7 csi +) Puneyerlombardiegeuaila penton cystic gi eect decor ‘este ttugivoniraindica tase iemnea de tunvoare ere i i. 6 fn eviza de convulsion se 1. Nu se asouiaz’ in (ratamentul crzei de convulsit Fenot diese unl din acestea dou, 4. Fenubarbitalul producye romineasca se face STRICT intra 4 bpilepsia ae gi forme fara convulsi 14, Medhecaia antiepileptic mu se intrerupe niciodata civelor. , 11, Hlecracncefalograma (EEG) este obligatorie in diagnestieul epic ee Si barbitalul 8 piazeP’ ae nuscul 1), Lnedtalopatie conic infantile cyprind Forme mororitcpaelizile G27 tuaull fone price (oligottenil) si forme combinate, Toate acestea BENET inj dat oF pai a edvor recuperare este in func de gravitatea gi de Forma ence clita ingrijirilor $a misuilor terapeutive. vgutisi CeNCEDE 1), Meningitele cu id ela (eroase) sunt tn majoritatea lor de natu Vie meningita tbe); meningitele purulente sunt toate de etiologie Bacterial 11. Punetia lombars este fundamentalindiagnosticul uni meningite 1s, Senmelenieningeae au anumiteparticularitta sugar (bombarea fontanele ‘mare (unde se pot lua wyor Semele meningeale provocate). 14, Bneefalitele au o etiologic muliplé dar cele mai freevente sunt virotice- 17 fevuatamental unei come trebuie asigurate in primul rnd functile vitale activitatea cardiac’, circulajaperiferied,echilibrul termic, exeretla 1. Orice traumatiat cranian trebuie pus fa repaus absolut cu capul mai Flic seuechicugial apo gautsub supraveghere, existandriscul constituiit Gi hhematon intracranian 19, in coma uremica tratamentul cel n {mn ipsa acestuia, uneori fn completare, se instituie pertuzti endovenvase em 1 de solute hipertoni de glucozi, diuretie, bicarbonat de sodiu. vo in coma diabetieS tratamentul cu insuling cristalind este la Tnceput si intruvene subeutanat a intervale scurte,continudnd apoi numai cu injectiile subcutanate, ilies este criteria de dozare a insuline! 21, Coma hepatie este freevent inside fete: 7). Miron! respiratei(halena) in unele come metabolice este caracteristic: in cew w4e1 mriros de amoriae:in cea diabeticd, de mere putrede; Tn cea hepaticé, le fieat c44n! jwcmenea in coma alsooieihalena este caracteristicd pai keOr i eficace l constituie hemodializa (rinichiul wititic cm /ONAR asupra bolilorsistenului nervos | fin exna pied de convulsi: 8) Fazatonick precede pe cea clonicd by Fara pps cos tnicise fate cle dovl faze exist o fazi de rezolue 2 Moai care webuie imprimaticopiulu in convutsitrebuies8 fe: a lvl in deabit ater Telnet ue convuli tne de febri idieat se wilizean IW Sula de amidopirini: © impachetii rei e205 by trate Supozitoare sain,