Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • ORL Respirator PDF

    Încărcat de

    Andrea
    25 vizualizări15 pagini

    Titlu original

    ORL+Respirator.pdf

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    25 vizualizări15 pagini

    ORL Respirator PDF

    Încărcat de

    Andrea

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 15
    jouaeied e: runs (arde {2teoneuto> euede # oq eauGunais pus 29! G22 NU jnyidod :ted uy seiy> sesareu Ise NU) BseD WS yuauuen ayn2e Wo1e 9 dons) eters. 15) wje10 ales ad nes a1 “0494 BiUIZaId a1e> aueosiad n> InjmreWUOD € I$ Jo[iessUIO}OE eH ‘ojdoo e gleuories eareziuNte yesaujnn uaiay Un gzeae1> 21e> ‘feuaul AnujeUs ‘goyunuenn ejuase> ‘alitanuqns ap + “duyseBida 1S eysooqns: lousoas 7 ae fen f8ix@ ‘JMU ysaDe e| JoDeIsqo ap Ze) UL “olendses a Gli> Wud tnimoe © arenyip no ypopunned 9401 ale jouw soyiied earewudap = fou) ge Wor>ayuy 4 -urajo1d yeas eal jdo> injnwsiueb10 wa! tumesaduiay n> ererdaa eaunusigo uud gueyxews nes gjeruoy} euyznuls ‘Wew! 1eU (are>)pl 1uqay synauod ‘gjesoiuaied gynde aazeIp ‘eb aseouayut tuoyesidsa1 P40 204 S109 = 13 eza6u9 oa) moor e O 1699 e}atomp = somjoun arewiou ape = Ho200 anas60, ge eseoonu op = 2siodny ge aGunfe exqa} e>ep) fnssayuy ajuownaud nes —3SU0100: ‘ereindns nes eansa6u0> ajpaut ajigisod 10>) {eoyduio> sede nu grep gueILO jwasadiy a6uue) un 2—2aP EAD? lalisajuy easesaiBoid wud 14591 eave>)parduy n> ‘mynseu esvepunyu Id 8p Juniiiod 1aun e ‘aisoy "BeuoRs=BUe> euoz salt L-€ ap 2159 etinjong m2 EP ag are nasa e289 P2675 © 3P ‘os 1e6ns 7] "ivayundesnus 2uiA0} ; tor = 3 nae es eOnepe 95 one) "uRndcon ah (xinsunshangap 9 Bette = atopig niengpens osm 0 @zofesul 35 oxenuNuC> U QuaH i eIMsa38 mynuauuny neh NUP = a160y51q ey eseol3t Borouly I eBs9pOu ets) Nes elUaBIANS des aiede vin ina Me ea yo oe jezuas ayionsisqo n> 9s ul op atjezuas nugas “jezeu aionaisg : spunie) auwunash 9p af gor 7 : _ ee URS 2204 = anus ns aye nes axiuanuqns « wang a a juedio ale ajeiuare> nus! uarsizal & {ie1awoyBe '2291 |nuOzas :21UDZUOA! e yaiuaist unsnainouspe “Ln 319 E25 cums yoyendsas jeliours Ln ee oy a uDU a vam no azeuusenue> wid Doi ‘ISId ND IFONHL ayy _ayovesidsas ganze auniiaaje @qUaK2a1) 12 MLM IS LD ‘syy JSON ‘suvay puopoafiy pons Krowardsos s0ddiy] eqyVORIAANS IRIOLVYLASAA WOU) QAAND YLAOV VLIONRAWIONRE | 27.2. ANGINELE MIGDALITE sr FARINGITE) ACUTE (Acute tonsillitis and Pharyngitis] Sunt inflamatii ale celor dous ‘amigdele palatine si faringelui. Se cla | sificé dupa aspectul lor, care indicd in une Prezinta unele simptome comune Cate diferd insé ca inte gravitatea angine. = concomitent ~ ale le cazuri $i etiologia, nsitate in functie cle { febta este prezenté, mai ridicaté in anginele bacteriene, in special in cele cu leziuni locale importante: ~ disfagia apare in toate formele de angins, mai accentuata in caz dle leziuni ulcerative; la fel odinofagia; ~ adenopatia satelits, sub forma durerosi, este adeseori prezenta. Sanglionilor submaxilari marti si uncon! Angina eritematoasa (angina «rosie») Este de natura viroticd sau reprezints va evolua ulterior catre 0 alta formé (pultacee etc). Simptomele mentionna sunt prezente, dar atenuate. Examenul cavititii bucofaringiene evide congestia intensa a amigdalelor, piierlor $i faringelui ‘Angina veziculoasé (herpangina) Fate produsa de virusul Coxsackie sau, mai tay, primul stadiu al unei angine can tia sll vin suri. Se observa rawerictole a: (sina pultacee (purulenta, angina salb) |: cel ma fecvent poduss de steptococul B-heme! Lirrtcoccu pyogenes Simptomele mentionat sunt ve je amet 4 La examen cava bucofansione #6 OTe amit Hi inten here i depoate abe de puro i HPA tata wt la suprafata amigdalelor. Aceste depozite se iat! US \w Hoc ueazd examinarea faringelu ‘Angina pseudomembranoasé ntense, feby jpserva 2 sul Eps a de virusul EDN ‘w intélneste in mononucleoza infectioas3, pent ‘ ‘ dleonrece 7 i Wan, Mult mai rar poate fi produs’ de bacilul S area difteriei. U" Boe ‘sue OTP (Gterotetan- pertussis) a dus la eracicrea, SA cont low ord de steptocacd Bhemclii La samen rg, inure ue menkrane be sy ance, cr ina oo hs copicrd pera plat ele Faia membrane SN “lv chesprins cu spatula (manevra nici nu este indicat i una prese wit in functie de etiologie, adenopatia satelita este ll ie! Kipertofa! ganglont submenalbulnt sou cel lt 1 poate ei acend sop acts fst | lurrelia vincenti) si determina o stare generala aerate. peer aoa tliat, sialoree, adenopatie satelit’ important leet See tna miostore Tete simptomele comune anginele sunt preven snentafia este apoape imps Det boeu evolu In general benign, anginele pot Ia. un aspet woh Satetes Soe eT Dal nite, Ace compat apa speci in ele de cau a Complicati’ locale si de vecindtate sunt: flegmonul amigdalian (cole« ix stents formaté fy interiorul amigdale) $1 adenoflegmonul laterocervir al (de le purulentéformatd Intnl din ganglion limtatic laterocervic ai) i pte le dtr sn en specal de steptoceced os, ny supa A endocardts bacteriana, septicemie, glomerulonefrit rounnatisen articular acut. on 8 difuza acuta, Investigatii de laborator Ce a end ces ng, ee me ces el a bar in singe Isvcoperiecu limoxitoz’, hh mononucteoza infec {ew : rentele celulare catacteristce limfocite Fenal, STEM Ce und ese ut pets deplores eee cont dal Tratament locate te SHEE i INctie de etiologie. Astazi s-a renu ratamente| considerate i zi S-a renunfat la tratament lo aes lente gi cu rise de a Impinge infectia in profunsiie Limp qarmbioticoterapia este 4 obligatorie. in anginele streptococice, pentcitl TO ale sau eee Ob nginele streptococice, pentcitind “ngina cu x micin§ pe aceeasi duraté au rémas cele indicate, In clin G, das Oxaslind sau eafazolina I angina Uceronecrotcy it pene “efaran Goze mai mari sila care se asociazé 0 cefalosporist ile Heneratia | (eetagenn: i asociaz’ 0 cefalosporinui «la ~ Antitermicele. ; lobriig, MICCIe: Paracetamol, Nurofen’ etc. au indicatie in petioly ~ Alimentatia va re i fi de crutare: multe lichide ‘Simul in ansambiu a an gi alimente semiconsistento, find hiposodat. 27.3. AMIGDALITA CRONICA HIPERTROFICA (HIPERTROFIA AMIGDALIANA) [Chronic hypertrofic tonsillitis] Se constituie de obicei dupé repetate emigdalite acute. Amigdalele sunt hipertrofiate, cu cripte vizibile pe suprafata lor. Uneori hipertrofia este atdt «la matcata incat amigdalele aproape se unesc pe linia medians, credind dificult la deglutitie si la respiratia orala. Ganglionii mandibulari sunt de regula mii de volum. Pe acest fond apar repetate puseuri acute de amigdalita cain accentueaza tabloul descris. Amigdalele hipertrofiate se constituie ca un focar de infeetie cats poate determina reumatism articular acu, sindrom poststreptococic Glomerulonefrita difuxs acuta poststreptococica Tratamepetateheliomarine, vara pe itor, pot dice fs egresa amit ‘area episoadelor de acutizare. " injectabild icilina G de penicili AA 257 y un ee Lm 27.4. ADENOWHEA CRONICA ODE) i (HIPERTROFIA VEGETATULOR ADEN [Adenoids] este situaté PE a Consté din mirivea de volum a amigdall faringiene, care & “ amigaalele 5 nis median 2 phon anngett tee wn se confond er uit : twine, stuae In ole aigdatine gave sunt nt vibe Ta desCPhe ina i Simptomatologia const din bstrcte nazalcronicd ceeP CO ON ia tw copi 38 stea aproape permanent cu gua deschis8 pentru @ PEST TT sor ‘vest fenomen se accentveazs in timpul somnulu, cand se adaugs #2, Iona, Ale simptome sunt: aspectul particular al fefe! cu © exP' 5 aspectul tipic de «facie® vat Gin cauza gurl inttedeschise,ceea ce creeaz8 aspectul PIC A A, noidian», usoard intarziere in cregtere, stare de iritabilitate 2 wioadele de acutizare, apare si 0 tinoree mucopurulenté eronied Complicatile sunt fo special legate de sfera ORL: amigdalité Iwerttofcs, ott medie congestivd sau supuraté, uneor recidivant®. Tratamentul constd din cure repetate heliomarine efectuate vara 1° ‘oral, In eaz de ejec sau aparitie a complicatilor mentionate, se recoma culenoidectomia (extirparea vegetatilor adenoid. 27.5. OTITA MEDIE [Medium otitis] ‘Apare ca 0 complicatie a unei rinoferingite sau adenoidite acute, in urma xpunerii la frig, la curenti de aer sau dupa scéldat in apa rece. Germenii cauzall sunt: steptococul, stafilococul, pneumococul ¢.a. Exista doua forme: otita medie congestivl si otita medie supurata. Simptomatologia comuna consté din: = febra, uneori ridicatd; . ~ dureri la nivelul urechil afectate. La sugari se manifest’ prin stare de wltati, tipete, freaca capul de pernd, are o reactle intensa la apasarea pe Uuagusul urechil bolnave; . : = dac8 existé 0 perforate spontand a timpanulu, se observ aparitia cc jnurol in conductul auditiv extern - Examenul ORL, obligatoriu, confirma diagnosticul si precizeaza care s.utiul boli este nl neteatate: este atomastoidita, Tratament ~ In otit ber '2 medie congestiva, in M388 Toca upon ~ In otita medic Ste Urata de ace uPurtastimpanocenteza efectuats de specialist! ih SU Rivanol solusie 196, ar (rd presiune) efectuate cu apd oxigenat, a =~ Antibiot ea? # istilati cu suspensie de Cloramfenicol Cllina per os sau te Sbligatorie in ambele forme: ampicitind sou amon) oA at ima in functie de gravitate “ermice pe perioada de febriltate, auriculare cu solutie de gliceriny 27.6. LARINGITELE MLaryngitisy Si i bataantgosebete mal multe forme: laringita acuta simpla (catarala) lavinaita Supreglotica (epigiotta); laringita obstruant& subgloticd (imvinl crupul $i crupul) — Laringita acuta simpla (catarala) (Acute infectious laryngitis) Este produsé de virusuri sezoniere si favorizatS de fig 4 de efortur! vovala Simptomatologia consté din disfonie, tuse seacd cars, jend in teglumy anterioara a gatului, stare subfebrils sau afebriltate. Tratamentul const8 din repaus vocal, biuturicalde, prignite cade alcool ate puse pe regiunea anterioard a gitului, inhalaii cu ceai de muse sal Cu solusii inhalante. De reguls, antibioticele nu sunt necesare. Se vat vvlia inhalarea de zer rece si bauturile reci Laringita obstruanta supraglotica (epiglotita) (Epiglotitis} Este produsa de Haemophilus influenzae, mai rar de pneumoco, stalin sau streptococ. Simptomatologia consta in febré ridicata, stare generala alterata, dlislunhy marcat8, disfagie, cornaj si triaj (manifestari ale dispneei laringiene); in casully grave apar cianoza si semne de asfixie, Tratamentul este de urgenté — Ampiciling + oxacilina iv. (sau cloramfenicol + 0 cefalospenin) — Umidifierea aerului din incapere cu cearceafuri ude sau cu vase de lihn el fierbe ceai de musetel, in core idrocortizon hemisuccinat Lv. repetat Prignite calde alcoolizate pe regiunea cervical antesioara EST 259 [isn pe masca, In funetie de prezenta cianoZeh A inerod lnc de egec si risc de asfixie: traheostomie, Urn: twnly ws tee gitis) 4 cont icleratel je larye ita strdtoas (pseudocrupul (ute spasmodic IAP7 0) tote laringté spasmodic, de naturd viral, dar cu @ IME Ww nts lewd in producere ei. Simptomarologia const& din Eoin fa avout, use Btrtoare, stridor‘inspirator (comma). Toate ACE TT ily 4 rtuleza brusc, de obice! noaptea, Regresia lor este tot a 4. posibilitatea recidivelor. an si cal ‘natamental este aseménator cu al crupului, in plus romergan 5! ie Ici. Jaringita subgloticé (crupul) [Croup] tazi |i ine ie de etiologie exista: crup gripal, crup rujeolic, (wt ispirut in urma vaccingril sistematice antidifterice). crup difteric (a5! “Imptomatologie slilonie accentuaté pnd la afonie; Irn in regiunea cervicala anterloarg; ona] (stridor) intens, Insotit de tiraj; lure latrdtoare; lebra, uneori ridicata, tratament . Local, prignite calde, alcoolizate pe regiunea prelaringiana ‘Awnosferd umeda in camera prin cearceafuri inmulate in apa, Itrocortizon hemisuccinat iv. nhalati (Ia copilul mare, cooperant) cu ceai de musetel sau solutii in- intinse. Hhatante: UWinwturi calde, dacd poate inghit omeigan 31 efedrina per os (daca poate inghith). Lin antibiotic (cefalosporind de generatia | sau Ampicilina) iv. In cazuri grave, cu evolute spre ashe: taheostomie cu introduceren jel canule prin butoniera creata § ROLUL ASISTENTEI MEDICALE, iN INGRIJIREA BOLILOR DE NAS, GAT. SI URECH, INurse’s role caring the ENT diseases} 1 oaece sunt cle mal Kee vente afeetUn IMI ta sua lia Z i semnelor ae a ecune! ae {lund din sfora, am OR MICH! boinay fe iy mmeclcul te fanatle, he otc one on UN caine hs ile Pile cin ace: ea ~ hee St domeniu fiind periculoase m: OMPRitudings N58 le distanta Tratementul tebue ceca rl ule efectuat «tt taal +O ment Sree are tune oi 3 este ni ‘ Tene Geosebits este necesara sone, POt pune i, oes 'ecesarai fn cazul latingitelor obytiinn ii Mnele dean,” Peticol via cons i lescrise m; seve tite umede (alot say va fine seama de urmatoarele ivy sata rele rej oar Gut: deasupra el se pune o foitd de mati Tejera) eUPTa acesteia se infSsoar& strins (dor tent Jers!) un sal, astel incét s8 se pastreze cilchin Ip m ” cy ” ~ 2%. BOLILE APARATULUI RESPIRATOR {RESPIRATORY DISEASES] ‘nya $1 ExeLICATH Apne = opriea completé a respirator. Ciinord corte vine elt near gla mucoaselor, datorts tes Wt hemogiobineireduse din singele caplay, n detrimentul oxiherno- ‘ilubinei. Aceasta scade ca urmare a deficitului de oxigenare a sangelui- ‘orticala pléménului = partea cea mai perifericd din plaman si de care ste sts sudata pleura visceral Dispnee = dfcutate in respirate, manifestata prin cresterea frecventel, & amplitudinils2u a ambelor componente. Exists dispnee inspiratorie (de vxemplu in obstructia laringiana), dispnee expiratorie (de exemplu in sstml bronsi) si cispnee interesénd ambil timpi ai ciclulul respirator. Drenaj = dispozitiv alcatuit dintr-un tub de cauciuc (sau o mesa din tion steil sau din comprese sterile) prin care se favorizeaza scurgerea iv afaré a lichidului sau a puroiuul dintr-o cavitate sau 0 colectie fxsudat = produs de secretie in cursul unui proces inflamator, cu caracter purulent sau nu Hematoza = totalitatea schimburilor gazoase de la nivelul plamanilor, constind din tecerea oxigenuiui din alveole in séngele capilar sia dioxidului de carbon din sangele capilar in aerul alveolar. hatitate pulmonard = sunetul obtinut la percutla toracelul intt-o zona in cate, in loc de aer, exstb condensare pulmonaré sau lichid, Murmur vezieular = agomotulinsprator cu caracter dulce, aspirativ care se percepe la auscultagia pliménului normal Nivethidroaerc = imagine radilogic& in cazul prezentei concomitente de lichid $1 ner intra cavitate in trace abces pulmonar partial evncae plopneurtotrar ese caetetzeask pinto tne arenptr ones eae {ur atice poate a boinavulu) care separd opacttatea lchidului (ctaors in partes inferion’) de cartotea perfectd a pungi de aer (ater pra Rat i = zgomore pr supraadiugate, on Motisede rey vprendiugat,pecepue save pail Sor Pes de eit dimensun tern bronhoun i a Bette bi mpc jn eaueive cu un cepat im forma ce cup orate ipesic ees din cataten unde a fx nse wo tl done ard = suet normal cae se obtne prin paul ules anton tinutului aeric al plaménitor. \ frie = suth sr aenceinore = sua cu cezonans® muzica 3 iit CaG ‘ metalic, perceput It ao San at Plan in dept unet cat man pine ap: gomot sulant, aspru, grav, perceput in ambit thhph ‘espiratori la aus a (eybator la auscuttiaplsménuin dept unt focar de condense *® Toracotornie minima ra esd Da Cad ge “© Wheezing lo gees © cale de acces catre cavitatea pleural Barr huizin) = zgomot care seamand cu un uierat sav el erstitiale, in bronhopneumopatile cronice obstructive), 28.1. TRAHEOBRONSITA. ACUTA [Acute bronchitis] Etiologie « Cauze determinante: poate succeda unei infectii acute @ ciilor respitt tori supetioare(rinofaringita acuta; viroze sezoniere(inovirusur, mixovruv ‘adenovirusuri); inhalarea unor alergeni. . ne Cauze favorizonte: sezenul rece; scéderea rezistentei antinfectioase (lw ficite mune}; atmosfers poluata (fum de tutun, fur de la sobe etc) simptomatologie Simpromzste principal srmptom. L2 Inceput seacS, apol productvd (umeda), copilul idand senzatia c& «rupen secret in cavitatea toracica. get pit mari acuza jend rerosteral ~ Fabra este moderata, dureezs 2:5 tle sau poste lipst fe useuttatia toraceli (pe care uncon o fac, in mod empiric, chiar pt = a ae nnnnen secret eroase (lta! mrnnce), fuze, care sy a aan ce covil Hepectorata ponte neta GCA Ye auotescenti, deomeeee Tact su ani secrete dn cal vest, Reeast® expectoratie 2 ‘wn purulent Tratament \ ala V epaus in cash pentru amu hala ae F666» OFS pretungest® trav cade (ceaive, supe, lapte) gsirmols Soper expectorante: Sirogal”, Treeid® (Peste 5 ani) sau PUT svat ae tek cal in catia vel 4 FepeLaTE 1 Nretermice dad este nevoie: paracetamol + nina ¢ per 05 penta cresterea rezistentel antiinfect Nurofen®, sjoase- 28.2, ASTMUL BRONSIC INFANTIL [Bronchial asthma] ote o afecyiune respiratorie de nature alergica, manifestats prin crize vweimente de aispnee enpiatorie paroxistcd ‘Apate in forma tipicd dupa acre srsn a opi sub aceaté var manifestand-se sub forma dé Tavis astmatiformé reidivantd, Se descr astmul brongic extrinsec (cel mai tieswent,prezentat mai jos) $i astmul brorgic intrinsec, mult mai rar, datorat ‘ir efortui ace excesive. Etiologia astmului brongic extrinsec aves geteinant. Boal este produsé ca urmare a inhalarii de parti: ss aabmereseapce aiat-un preumalergen, Aceastd categorie include o vase de abso 5 materi: paF de cash, particle 0 par de eat rie a ate animale domestic, particule de Jana sau de blanuri, sport de viper, poten si particule din plantes pulberi din diferite féinuri, tesaturi de eres Re dein pu de la pas si patcule dn ula fragmente din corpul Ia 3a sth in pts (Dermephyton,produse cosmetice etc. Un vrymportantil au i alergenele aceriene din focare de infectie din organist fipertrfa de vegetati adencide $24 tipertrofia amigdaliana. Extrem de ™ produce prin voraergeni (lergent airmentari) cum ar fi: ciocolata, alu a alusul de ou. . rae, do zone. tevin sezorl rece infectite acute ale cilor sew superoare, furl pref, biliatea cmoionals a unor copil, eter, | efortul nae cane IZTIITSRIRNTSUTIIVEECIY EORTC ET PVYTICA TEST creme ene ‘omatotogig — mes rages in ctize (puscuri) prmorlsice the SU ee ggeage de acai cant apenas Satteven crab de la cateva saptémani la citeva lint, i ocbetur une 6 fize este 1 mal Cat BTUsG deseort in cursul nopti FeO, ampig a SeCteTBIC este dispneea de tip exprator: expat iu Hid parca ping © €lectueaz’ cu un efort vizibil Tornuele a wa or PE 2re Mw 7 poate evacua decit cl ma elolt a tia, Copilul se ridica in a te tia este mean ell £6 HB in gerut ise speiin8 ee mt Til le ta distangg OF UP 29°MCt caracteriig,sulerator: whan Us a Reg) €St€ la inceput seac AP tia este incsrcata c Mpt« bretungieg Le a 8, dar devine rapid productivi, ume ne U secreti; acestea se percep daci ; aia é P dacd apport pore pd Gar cel mai bine fe auscutatia toraccl, nls Eat etll Se aud pe toata intinderea toracelui ~ Copiii Vici oPlil Mat mari pot Woua Cexpectoratie “UTIN® Prin tuse © secretie viscoass, tpl lant, ~ In formele gra ~ Febra posts Ne, Prelunsite, apare cianoz’ perioronazalé Mele severe, ange Pate® Uneori: in formele cu etiologie infectioasi sat th » Astmul «pur» evolueaza insé afebri le comune, la fel de brusc ca gi debutul de gura omotele al lui by say oni ~ Sfarsitul ctizel este, in formel Patogeni: i Deana (mecanismul de producere) a crizel de astm bronsle clangarea crizei are loc ca urmate a contactului mucoaselor respitall un pneumalergen fat ; de care organismul a fost anterior sensibilizat (a rus anticorpi_ specifi). Se produce eliberarea unor substante, in sp lal | mastacite (celule prezente in fesutul conjunctiv in general, inclusiy It pulmonar) si din bazofilele din singe: histamina, serotonina ete. Crelm gL icentratia sanguina a imunoglobulinei E (la) loate aceste substante produc, la nivelul bronhiilor mici sal bronhivloli, dlificirile responsabile de aparitia crizei si anume: bronhoconstrcgia (i starea lumenului bronhiilor mici), hipersecr tia de mucus, infiltinen 9 ‘unul mucoasei brongice. In acest fel, se creeazé un obstacol in calea awiulal tumeaza a fi expirat ji apar fenomenele descrise la simptomatologia lil investigatiile paraclinice in astmul brongic } Hemoleucograma 2rat8 eozinofile sanguin’ ujor crescuta 1 fadiogratia toracics evidentiaz3 plSmani hiperacat, lta in afara A riohele fanctionate respirations (yaomneteia) se efectueaZd YT ceiy gh flor He stati o tulburare a funncyiei bronhopulmonare de SP inloiea capacttatiivitale respirator oni (ert {annacim principal parametri din probele functionale resPINCT seori ‘abut, dnd abrevierile lor gi ~ alsturi in parantezé - termenti cor 4 Maa envlezd entilat '@ Ve volumul curent (V, = tidal volume) este volurnul de aer YEE og 4 wvopinate Hinigtit8, Tn repaus. La un adult de staturd medie ester Of yc Sunil, dle €ca 400-500 mi de aer. in astmul brangic, din cauza dish! Aste eeu lume) Vik Volumul inspirator de rezerva (IRV = inspiratory reserve VE joyinvinta voluml maxim de aer introdus in plamant printr-o inspiroy that prolunels care ulmeaz’ dup o inspitatie normala, La un adult este 17 ills she cea 1.500 ml aer. In astm NU este modificat semnificativ VII ~ volumul expirator dle rezerva (EVR cohol maxim de aer care poate fi expulzat din plamani printr-o expiratic Initats, cate succeda unei expiratii normale. La un adult este in medie de cco 1 ou 1.400 ml aer. In astmul bronsic este crescut. Vit volumul rezidual (VR = residual volume} este volumul de aer care Livnine in plimani, neputand fi evacuat nici prin cea mai fortata expiratie. La ailult wprezinta cca 1.900 mi In astm este mult crescut. (V = capacitate vitala (FVC = forced vital capacity) este volumul maxim thy wt care poate fi expulzat din plaméni printr-> expiratie fortaté dupa ce hy wlectuat © inspiratie cat mai profunds. Este deci suma VC + VIR + VER, insu aclult fiind in medie de 3:800-4.000 ml, In astmul brongic este scAzuta. CPT = capacitate pulmonara totala (TLC = total lung capacity) este suma Anjuror volumelor de aer care pot exista in plémani, adicé VC + VIR + VER + Vil, nial pe scurt CV + VR VIMS = volum expirator maxim pe secunda (FEV 1 = forced expiratory {nln in T second) este volumul maxim de aer care poate fi expulzat in prima ‘una a unet expiratii fortate care succeds unei inspiratii profunde. In mod oral trebuie 58 reprezinte peste 90% din capacitatea vitals. In astm ajunge ‘ni so pana sub 50%, find unul din testele cele mai semnificative pentru nbeanuctia brongica CF = debitul expirator maxim de varf (PEF = peak expiratory flow) este ‘conielerat cel mai concludent, exprimand viteza maxima a expiratiei. Rezultatul vue chi ih liti/minut, Se determing cu un mic aperat portativ, peak flow meter, | este foarte scézut in astmul bronsic W Tustele alergologice se fac tot in perioadele de latent. Se testeaza prin \njoutiintradermice, facute pe feta anterioerd a antebratului, sensibilitates snot de alergie) la suspensit sterile de polen, praf de cas puf de pasa; Poti a lect Mle, antigene a Dacterione et A . ARTE Une dase Bact 4 Atos ete flosese tear pul “ensipay, © SS MSIHAEH speaitice puowestms ly alxgentl Ia vanes el Tray ints antl ctizei de astm bronsie ei grupe inal Singur (-5 TURE Principale de medicamente din care se va hun a MSdicamente, PPh! 281) Asocierea se poate face Inte dow iy wi 1. Din gr MOfiin, suming TNE se utzeazd (actualmente din ce in ce wal vat ™MOrKGcorpy este ie inteTvale de cate 6 ore. Prima dozd se focw Ln hn fecare goo &5t€ apot un mata de administrari orale, céte 3 mg/kywnyy Ia in a do 5 multe egie 2 9242 grupa fac parte Glucocorticoiaii. Se pot administra jus ral Cai: pe ' ~ la . nugigeent el are Nu coopereazé, hidrocortizon hemisuccinat jm (Solumedrory ty. © O% interval: sou hemisuecinat de metilpredniseton = ae in dead? tO virstee See Orp/zi fractionat in 3 prize. Si mai utiizata 1o Wal? UPA se Incadceaza medicamentele cele mai efienia eta? selects (pleZent: bronhodilatatoare simpaticomimetice cu aime bee V8 adic& actionand in special asupra terminatilor netve, Fatice din bronhille mici, cu efect de dilatare a acestora, Se adminisrearh Sub forms inhalatorie la copii peste 7 ani, unde aceytia pot wt deste Hynuale presurizate (spray)-uri. Preparatele cele mai folosite sunt: Salbutamol (Ventolin®), Fenoterol (Berotec*) 52, din care copili cooperantinhalearh 1) Pufuri de 1-3 ori pe zi. Pentru preparatele inhalebile la copii mic, necooperi) se utilizeazé un spacer din material plastic, in care aerosolii bronhodilatator! ie amesteca cu aerul. Tot pentru copii de varsté mai micd exist i forme orala ale unora din aceste medicamente: comprimate si suspensii orale 4, Alte medicamente: ~ Antibioticele NU au indicatie decat in cazul astmului declansat «le « infectie acuti sau prin existenta unor focare infectioase cronice reactivate, = Siropurile expectorante, preparatele cu Romergan si efedrina au indicit i restranse si rezultate nesatisfacatoare. ~Oxigenul are indicatie in formele severe, cu cianozd i fenomene de ficients respiratorie acuta. De asemenes, in starea de rau astmatic vn iaacmeterizaté prin rezistensS la tratamentele uzuale 3 prin persistenia este cara respirator cu O mate intensitate. In aceasta forms sever de fenomeneler TesPhrcardiace digitalice, perfuzit endovenoase eu solutie de Nedocr, Omil so tifen ip OSSeMSibTias oe Tilade®) suspense pent aerosol fen (Zaditen®) ante (entihistaminice) nespeciice (ezultate slabet: Ket. : Deseret Comprimate rere entire 2 PeeI Prin inject subcutanate tn concentra mr} ia de antigen la c tarea (eat intraderrieg 2°” | SH Copllul a fost gist sensitat pin cy = 5. Bal : flate pe acer otet@Pie la mare (helioterapie) sau in statiuni batneare ymin, 4h Cest tip de afectiuni: G, 1, aerosoli cit aps 3H La copiit i 6. Achill Mati s-a incercat si tratamentul in saling (sedinte repetate) 5 mea e2 focarelor de infectie: vegetatiiadenvide, amigdale hipertrofiate, ott medie recidivanta, _,77 Psihoterapie cu incurajarea copitului 41 2 fomilici, aratand ci viltowl Copilului nu este compromis. 8. in final, trebuie 53 Mmentionam ca unele cazuri de astm, chiar relvele la {ratamentele efectuate, s-au vindecat spontan, odaté cu instalarea pubert iil, y care aduce medificéri nu numai somatice, endoctine si psihice, dar yl ily i teactivitate imuni. 28.3. BRONSIOLITA : [Bronchiolitis] afectiune respiratorie de naturd virotic’, ce apare la copil sls o afect ve ani, mai frecvent [a sugar de natn —S : Hird, alenovirusun sau cle Mycoplasma pneumoniae. Sezonul te us pul quril © serozitate spumoasa 269 sa tae apace wory Hiotegte spitaiory risen Haha syncytial 1 respirator (SAV = nC © produsa dle virusul sini Nia sh wneori poate lua caracter epidemic. ‘iuptomatologie Ihc variabils, uneori ridicats; Ait seacd, intens8, chinuitoare: iragiismintd «llspneea este marcats, cu polipnee (pind la 80 respirat wndst cianoz8 perioronazala; + . truce hiperaerat, bombat, cu ficatul cobordt; costal: i ub uber batt ae arpor raul, a intercostal! subcos ‘arirata este prelungité, cu wheezing perceptibil de la dis ayy ‘w forma numits «edematoasd» care apare la sugarii mict, Ivestigatii paraclinice pees Ite deosebit de util exemenul radiologic, evidentiind un bane tent, Hemograma araté leucopenie cu limfocitoza Irotament. i de aerosol Antivirotic de electie impotriva SRV: ribavirin sub forms de ta- hw a riana): gent Antibiotice i.v. (pentru posibila gi frecventa asociere bacteriana): 9 \ claritromicina Glucocorticoizi injectabili: hidrocortizon hemisuccinat i.v. 1 (Ventolin®) )-adrenergice inhalatori: salbutamol sampotviva Mature eedovencas de hidaare so blearbonat de Na impo iwhloced 28.4. PNEUMONII INTERSTITIALE [Acute interstitial pneumonitis] de etiotogie variat’, caracterizate tun grup de afectiuni pulmonare r Tae ‘patios intersile din plimani fi prin simptomatologie in syrolal int mai sarace. Etiologie i cu caracter epider “ minante: infectia pulmonars (uneor pidemic) Cauze detern Tad ‘Mycoplasma pneumoniae, Chlamidia pneumrorer, Hit agenti infectiosi de ti iene M0, Fearonete et i 26 fav Feamonellt ote. in general oncpuotane tate "eran Sezer yt say ul rece, ‘con eS CU infeeti acu fe. Sto CU all boInavi eu pmvsameam Dunetomatatagie | MU Ale cllor respirator superowc. a S3te bree © MCUbatie variagy Pius cu tebe abilé in functie de agentul infe se Variebila, sta infectios cau, cotu P apare dit, © eubaturd, tuse seacs, cuter tnseun Spiratia denne ores, UE LP expitater, ingots dese! shy Bier de gure ean #1 #8 Pereep secret din cis up Si Sura copilului. Cianoze apa rie este de 29 atl Clas apart nama iba, azele plémanilo oils F (Fig. 5}, Tratament = Deoarece agentul etiolo gic este foarte grew de pus In evi mentul etiologic se face empiric adica pe eee baza (Sumamed") in forme injectable. Seu asocieri de cite 2 antibiotice din an cifetite: ampicilina + cefazolin, penicilina + gentamicina etc, La copii ined 7 ani se poate folosi tetraci Raat “ycoplasma $i Chlamydia lv ~ Oxigenul este necesar numal in formele grave, insotte de cianovi Tratamentul simptomatic $i al tulburarilor asociate este la fel ew In ypneumonie (> § 28.5) iclina care d3 rezultate bune niwia » 27h se ae nee 28.5. BRONHOPNEUMONIA (PNEUMONIA LOBULARAY [Bronchopneumonia (lobular prenmonia)] ub a a numai § Ise 0 afectiune pulmonard acuta, grava, intalnita de regul® mndensaves rita sks 3 ani, earacterizaté prin aparijia de multiple focare de cond in ambit in art Wuhate pe ete © bronhie lobularé si, cel mai adesea, prezente It ivan logie ac Ui determinant infetia pulmonaré.serogend sau hematogens Ct Inte (Streptococcus pneumoniae), cu staflococ (Staphylococcus aUre Ws ‘Licwmplilus influenzae, Klebsiella pneumoniae, mai rar cu alti germeni bacter'e? ‘uve favorizante: sezonul rece, varsta mic’, rezistenta scdzuta fa infect nt stu: de denutritie (malnutritia protein-calorica) sau prin deficite Imune: ‘smptomatologie Nola debuteaz8 bruse, fie in plind stare de sanatate, fie ca urmare 2 ‘wel inlectit acute de cdi respiratorit superioare. Tebra este ridicata, puténd adesea depagi 40°C. . Dispneea este marcats, insotité de polipnee, geamat expiretor, batai ole atlpioarelor nazale care ritmeazé migcatile respirator, Trecvent se observa tiraj intercostal si migcari ritmice “in piston” ale ‘spului, ritmind migcsrile respiratori Tusea este frecvent§, moniliforms (caracterizata prin zgomote egale, jase, care se succeds fara pauze) si foarte obositoare. Cianoza periotonazals, deseori prezent8, indicé deficienta in hematoza slacnatea sangelul este deficitar8) datorité leziunilor pulmonate intinse. Starea generalé a sugarului sou copilului mic este profund alterata: reac- livitatea este sc&zuts, privirea anxioasé, faciesul suferind. In formele grave se Instaleazi coma hipoxicd (prin deficit de oxigenare a centrilor nervosi). Anorexia, manifestata prin refuzul sénului sau al biberonului, este dato- ta allerdrié stati generale. Deseori se asociaz8 sernne de insuficient& cardiac’: tahicarde extrema wuilare turgescente, edeme periferice (chiar si la fat8), hepatomegalie. Numero autor modern au renunsat fa conceptul de bronho; sat nsologid carodnd aceast afectune cao forms partctars de proce cn, ‘Mw mentinut totugi denumirea gi descrierea ei separat’, deoarece apare codificar i ‘sieinul de codurl ORG (Diagnosis Related Group) adoptat in Romania (ese nt," tnsuanl HPOCRAT pe net ovind cost] OCS) Bronhopran 2 A Preumonie ca eM patin Hosa penta arin yl meatal ny estigagi : ~ Mii paradin * amet ice on enue MOSUL day ft©!gic pulmo lar si Hale pretios, el * Si localizarea,intinge HHO, of preclesinel nt rnin Kha fem I in lec Minderea si evolutia leziunitor {91 i, « Fe ePECial a hem ert AFata anemie intrainfectioasa eae (Orme tines hMoalobi joasd (sedclerew hoivatth 5 ned), Ley a fe ere na COCiLOTA crescUtd si neutroflie : san, 7, Saz0rneny TOBE Sin seria granuloctors Hecnnsie ore Sim sanguing a : pee (normal web ne a sbderea satuatick pesiferice i unepa 4 idului de carton pa Cl Putin de 85; mal arts eres} nn ~ ee 'co,) $i acidoza respiratori Hog une ptamenul bact : le datorata acestel mS 1 cLoptea a ont ic din secretia traheala, greu de recoltal wi Un criteriy pentn nl bacterin cauzal,Daci se efectueaz s "SAE acesti germeni evide uste antibloyiatia opti Ptiunea de tratament etiologic (alegerea antibith ivy sunt cel mai sensibii Fig. 6 - Bronhopneumonie bilateral: opactiti multiple, de dimensiuni diferite, in anlwle 2 campuri pulmonare, Complicatii posibile = Insuficienta cardiacé, despre care am mentionat fi a simptomatalngl, este frecventa, constituie un ‘actor de agravare si - deseori - cauza decusitll Impune tratamentul corespunzator (@ se vedea mai jos). ~ Convulsiile febrile pot aparea din cauza cresterii importante a turn} raturii, Pot surveni insa gi convulsii hipoxice. Meningita bacteriané este urmarea diseminéri infectiei de ta pli pe cale hematogend (prin singel. ve piareea de cauz patenteralé, Insotits adeseon si de varsatur, este 1 indicatie pent tratement dietetic $1 medicatie orala. Evolutie si prognostic 7 aoa ta bronhopneumonia determin§ in aproape toate cazurile, moan vette tratamentul cofespunzator, institut precoce, sunt multe cu 0 duraté a bolii de 7-15 zile, Exist’ insi gi forme preluncilte, copilului. Su! cr yindecares om tole sual vo ~ ta dees fo epee aesst drat precunn 9fane supraacute, care aM fy fy lyr hilw sub un tratament conc t instituit, uttole jenuite? pignuite? {alts ee ganismului copilului prin toate mijloacele posible: OBIT {adatulWaetal rece, alimentatie completa si echilibrata, efectuare? {sietituor conform calendarului anual Je cailor { vita contactului cu persoane suferinde de afectiuni acute faint ay tioare, Vatament , in asocieres |. ‘0 isttuie de urgent tratamentul cu 2-3 antibiotice Im) 2590 ‘Hin thie nt se poate determina germenul bacterian cauzal (deci trata! qin) 4° adrministeea wwawitte de penicilina G + gentamicina + cefazolin sau lind + oxacilind + ceft cropenem + Amoksiklav® sau iperadlind + vancomicina sau Netromicina® + imipenem etc Iwate anuibioticele se dau pe cale endovenoasé, riled de 7-10 ile li carl unei antibiograme din flora taheala, care indic& sensibilitate 19 nvunite sintibiotice, se vor utliza acestea. sub forma de perfuzie, w {eval terapeutc, consténd in agravarea simptomelor clinice gi a imaginti tuulluewtice sau lipsa de réspuns la 0 anumité asociere de antibiotice impune lilnhavea acestora, ‘ue va tine seama de toxicitatea unor antibiotice, pentru a se evita admi- hstuatea lor © perioads prea indelungatd. Spre exemplu, gentamicina este lala penta rinicbi. }-Oxigenul pe mascd sau sub clopot semietans este indicat in majoritatea saullor de cate dispnece intend qi mai ales de cStre preventa cianozei Hichitul optim este de 46 litti/minut si tebule tot timpul umidificat prin thertea cutentului de oxigen printr-un barbotor cu apa distilata \ febra ridicaté se combate cu supozitoare cu paracetamol sau cu Yorfatgan® (care este paracetamol in sclutie perfuzabila iv.) sub forma de wile endovenoase, Dacé copilul poate inghiti se poate administra gi Nurafen’ solutie (Marcofen®) per os ste contraindicata impachetarea sugarului tu bronhopneumonie in cearceafuri cu apa rece, chiar in condiii de hiperpirexie. Innate produce un colaps vascular sever! 4 immpotviva insuficienfel cardlace care Insoteste frecvent bronhopneu- Iwona, se acministreaeés Digoxin iv. 0,02-0,04 ma/kgcorp! 4 oFe, fractionat in 2-3 prize; } cumoniae (pneumococul) (aly tretic saline — He. Ca tia 28 poate "AK 12 mushy © alimente ei Be cate a Ora, va dati inant 8 cae, cao geet A . Valoare car » dar cu o canttate ee 58, ¥ nstit hide. Heya © cantitate de ti tl Putte jay 2,2 Supraincaca nace Uehie dminuat a cea an solute ga cae este aya denn og al 1o8 omaNs, solute Sok! de aminenci at z Olu de clone ye etal In report cu acid, ewen iat ' «a le Na, de clot necesito "Ob gap, f8 convulsi de potas, de bicaulunny "OM i Febrile say nan 1028, puts U hipoxice ite . Putindse Se administreaza di TEL Mle mal rar sees Feb, urmat de fenton pera nan tr evita loseste Gs tezuate bane nana tent Fenobarbtal in, CaURE paremtenats ee Calde: facie tre iam pn tic api re PIC Re cale oralé (cotrimoxazol). NE 2 ; 8.6. PNEUMONIA LOBARA MLobar pueumoniay Se intalneste numai la co; sare : ii Hale Mai buna a plemannce geese 2 ati: CxrImand © capacttate Etiologie in fata infectiei, comparativ cu copiit ma 1 n Cauza determinanta a 4 este infectia aerogend pulmonar’ cu Streptocavett Cauza favorizanta: frigul, Simptomatologie ~ Debut bruse cu febra ridicaté, varsituri. Spr tac fison si nu au junghil frac In focal tsorutr seen in locul junghiului, copiii acuzé duresi abdominale, eave one ta bx confuzii cu apendicita acuta sau alte cauze de abdomen dures an Vusea este prezenta intotdeauna, de intensitate variable Pispneea este mai putin intensd decat in bronhopneumonie, 11 adolescenti apare si expectoratia «ruginien descriss la adult J ivaa NU expectoreazs. na Je vericule 1a wisura bucalé sau Langa aripa nazal | } | + ' { Jomogens, triunghiviard ct toracic [ Fig. 7) = Uneori apare herpes labial, sub forma unui buchet 4 Haare eit atte este in medie de 7 ale, cu sciderenteptaté 2 f6P*°! si regresia simptomelor sub tratamentul corespunzétor Investigatil paraclinice i examenul radiologic pulmonar araté imaginea caracteristice 'y varful in hilul pulmonar si baza la peretel ofitie #1 de opacitate Je laters! f Hemoleucogtama araté leucocitozd mult crescuté cu neu \viere la stinga a neutrofielor. = VSH este mult crescut pneumococice: opacitate sped ues pone har mt . ma triunghiulars Co ath in febul superioar drept avand for va a peretele Lateral 073i Fig. 7 ~ Imagine redisloa\ fomogens, net delimitat, st ‘arf in fil 9 Ba complicatii posibile ocbeedarea pneumoniei cu formarea unui ab ~ pleurezie parapneumonicd (concomitent® co pneumonia) sau monica (cate apare dupa vindecares preumonel) e Miocardita cu insuficients carciacé ~ Peritonita pneumococic’ ~ Meningita penumococic® ~ otita medie supurata cu ~ Septicerie cu pneumococ Colas vascular infectios (prabusi srrused gh marcats a tensiunilarteriale) .ces pulmonar in acelasi oc metapneu- jpneumococ fea circulate periferice cu scdderea ‘Tratamentul pneumoniel lobare 1. Repaus la pat 2. Asociere de anibi ia | (cefazolin. tice: pening + gentamicind s2u cu o cefelosporing din, generat 2 (£2... = ant senna veya 2 sn te edare_obn py nae : 3. Comba san —— : ritoare SP waterea febrei cu antitermice: paracetamol (sub forma che ays 4 Nurofen oa SOMME Perfalgan™ slits in PEW. Dac mu are vin QO 4. Imporri 5 path fuse stop expectrant g varsatan IEMENE ujoaF’, ee cist; regi heozharat elt tiny ae Fegim lactofainos pind la scaderea febvei remitoracele rePt: cB inspt iy 8 Hourezie de mare cavitate dreaptd: opacitate omogend In I 1 te ln Bava 9 avind marginea superioara in forma unei curbe care O mediastin spre peretele lateral torack 28.7. PLEUREZIILE [Pleurisy] + atic evidensiad 4 exunile pulmonare, vizibile dupa evacuarea lichici Sunt afectiuni inflara meet a qeawa Feel cate pre) cae st fk Hi in cava plots. pote purest lune cater de ac tercle oats present Plewral8 Dups coracteal chi, esta se subimpat " she doa a fects megan = pleuretii serofbrinoase, care as lchid serocitin 1 VSH este constant crescutd ~ pleureziiserohemoragice, in care revérsatl pleural confine gi sit { 1 Fxamenul lichidulu pleura! obtinut prin punta pleural araté « pleuret puralnte (epic), th care exsuetu peur! ete fora ti aspect seocitin al chu . puroi venetia Rivalta (F2cuté cu acid acetic glacial) pozitivs vara cu earacter nflamator Sy anonul citologc la microscop relev mfoctoz8 in pleurezia de na- tui tubereuloass, renal bacteriologi este in cele mai multe cazuri negatiy, bacilul \ulesculoz! find extrem de greu de decelat si numai prin tehnici speciale Hemoleurograma ara, in cazulinfetiei TRC, leucocitoza ugor crescuta su lunfoctozs. In eazul pleurezilor care complica pneumonile bacteriene, lhuveltoza este crescuté si apare neutrofiie cu deviere la stnga a neutrofi, ta ‘ratamentul pleureziet serofibrinoase 1 pancta pleurala este necesaré in cele mai multe cazuri, atét pent suainenul Hehidul pleural, necesar stablii diagnosticului, e&t si et avert, pentru accelereree reabsorbteiexsudatulu pleural. Uneori en reco ity chiae 5, dacd revrsatel ph aia repre ding chiar. © urgen(®, dacdrevérsatul pleural este in cantitate foarte nat indicand un re: 28.7.1. PLEUREZII SEROFIBRINOASE /Pleurisy with effusion] Etiologie : Cea mai frecvent’ cauza este tuberculoza. Mai exist8 pleurezii sero fi rnoase ca 0 complicate in paeumonia lobar si in preumonileinterstile ‘simptomatologie Debutul este brusc cu febré variabils, tuse seacd si dureri in hemitoraid potnan, Dispneea este prezents# proportional cu masa de revarsat plea 0 vote mics de lchid nu produce dspnee, Cantiile marl de ext pt produce $1 0 bombare 2 hemitoracelui afectat. tii paraclinice investi Peo pune xe under aatan yt a Pe ub topo, es ide opacitate ornogend intrunul din hemitorace, avand limita tt 2, Tratamentul etiologic difer’ dupa cauza pleureziei racteristie oe Oo sryel curbe oblice rai ridicatéingpre peretele torte 2 * in pleuteia sero-fibrinoasd TEC, tatament cu tuberculostatice: ig nat ere stn Se btervd oper anu ny i praznemida, tambutl, ifampcind, Duratatratamentulul este aon nai jos SMtUats OGL unor cantitati mari de exwdat are loc dephrats Iie teedndu-se de ta schema de administra zilnics la schema 2/7, scj0'? aragTatic ea opush prin impinge [-> Fie. A tn pls, exanneutl ile'din cele 7 ale sSptiminii, restul find zile de pauza s adiea 5 Pa SS Peeticute hee Mule Hashes ents Hie Modifica "citile stetacustice puln sake maa at 2 'ulmenare in principalele boli ra ale aparatului respirator ——————_____ Modificari la auscultatia toracotil lofectie acutd-a can ham WO [reaping Sut calor [Sononta 7 SER ae |e Rturmur veeiular nemoaliion Sonoritate pulmonar oe Numeroase raluri groase, dil tata ara toracelt car vr cd prin tuse Ploale de alo brongice pe tata Suprafata toracelui " Numeoas lade toate ai in ambele cémpuri pulmonar Asim brongie ita |Hipersonoritate pulmonard (laman hiperserat) Sonoritate pulmonars Uronsiotita acuta Pneumonit Uneori ‘nterstitiale eee a : pone aeanortate [Nuretose lu in ame blo a impuri pulmonare Gronhopneumoni ie] Uneori se pot percepe: Zone de matitatelimitate ‘Matitate limitats in zona de condensate a focarului neumonic Respirate suflanté i valor ivelul focarelor pulmonate Pneumonie lobara Sufla tubar. in perioad initio se vince, aa eet a nie focerl de conden Feeiur pleural vel sod Pleurezie uscata Sonoritate pulmonars (pleura) normala atecate Pleurezie de mare | Mattete net nine cel] Depart cavtate putin la th ineroare | sone unde e mepune seacat ale hemtoraceli afecat_{ain peu Preumotorax Hipersonortate maraté | Dispartia murmur ‘mural wea, in hemitoracele afectat | uneori sufi “amforic: ~ In pleurezia parapneumonic: | pleurezieparepe 8, tratamentul este cu asociatie de antibio: tice: Penicilina + Gentamicina in perfuzi iv. sau Piperacilina + Cef 3, Febra se combate cu paracetamol sau Nurofen®, fezolin 44, Impotriva tusei uscate, deseori suparétoare: Trecid® recid® sirop la copii peste j; sau codeina comprimate la copii mari; sau Paxeladin® ', Impotriva durerilor toracice: Novocalmin® supozitoare pentru cop 5 ani |. PLEUREZI PURULENTE (EMPIEME) /P1 eur PLcUREZ rom ) [Purulent pleuvisy 28.7: erizate printr-o stare infectioass grav si tullurdri respiraturll ecat in pleurezile sero-fibrinoase, ve sunt caract yj importante 4 ne wana? ae et molitic a empie cemoprilels ocul auriu’ he" in etiologi 5 sau Ha chimul D1 yropulmonar’ Hiologie (a fieeventa, pe prinwl plan sta infectia cu stafilocs ss itazo-poritiv (staflococ patogen). Mai rar se intélnese hnvlt Septococcus pneumoniae, Streptococcus pyogene: huttavtvue. Din cauza legiunilor importante coexistente in paren Jnl rachis’ de staflococ a fost denumita staflococie ple ‘SIRFILOCOCIA PLEUROPULMONARA [Staphylococcal pleuropnewmonia] Liiotogie si patogenie - vlog Semanului cu staflococul auriy se poate face pe cole 90 tiny, de fa 0 persoans din anturajul copilului care prezinté vn focar de |" cate face insa si pe cule tute stafilococicd cu eliminare de germeni. Se P* Iwsnatogend (sanguind) cu stafilococi patogent prov al in seajall propriu: furunculul, orgelet (ulcior), flegmon, ‘ctor’ favorizanti sunt: varsta mic& (boala are frecvents me sume infectie respiratrie preexistentd care favorizeazé aparitia int sai eiee lo nivel pulmonar (gripa in formele severe); scaderea rezistentc! witintectioase a organismului Simptomatologie Boala debuteazé brusc, Starea generala a copilului este prof wercdnati, infundati, privirea anxioas: state toxicd, Exist cianozé perioro-nazals. sm abdominal, apar si vars8turi, anorexia este total’. dat dispneea este marcaté, apare si cia- reniti dintr-un focar sittt artrita supurata etc ma la fectici cu febrd ridicat, dispnee, geamat expirator. ‘und alterata: facies suferind cu ochil culoarea tegumentelor plumburie, Se constaté meteoris Tusea are o intensitate medie, wri perioronazala Ls examenul fiic al toracelui se poate observa imobilitatea respiratorle ss chiar Dombareahemitoracelu afectat In aceastézond se constaté matitate tian iar murmurul vezicular este abolit. evoltia este spre agravare rapid, stare toxico-septicd tot mai pronun tut, colaps vascular infetios. In absenga tratamentului, decesul survine ji teva ile 5 lnvestigatii paractinice TP cromenul radiologic pulmonar arat8 evolutia leziunilor §i cea radiol wn uumatoarele faze succesive: logica Tim olaméni numeroase opacitti (condenséri) care sunt locali2ai luc tie staflococice, de obiceibilaterale In pleurd se observa opacitatea f ale in- i ileal purulent, opacttate care imbracé aspectul descris in pleuree; ae enhcn supergardalyanduse spre pertele lateral toracie. Mediastinea ans Tnspre partea opus [> Fig. 9h inl fa 280, A tiie Indep wath wt Na 9 st flococie st oracterstes cia Pulmonat in peiads de sare. lo henitoraccs si lilies neers >ulmonar partial evacuat. In plamar te eure phim sng o opt S16 mane ae aba bes plone per ony coset) 1 In stadiut urma ul urmator, opacitiile 1 encores Pacitiile pulmonare capt aspectul tip ul no pleura, \gini hidroaerice (semn al evacusrii partiale a contin ; aes nuttin) h exsudatul, dacd a fost evacuat, apare scazut ca nivel, Daci a complica (pe cae i (pe cate o vo dese ao) nut nivel hidroaeric si in pleura. Se cave apna Tn urmatorul torul stadiu, dacé boala evolueazé favorabil, in plinnin ve formeaza, pe locul fostelor abcese, imagini de bi -e mari (pneumatoci to . se, imagini de bule a¢ rice mari (pneumatcxs cu perete subtire si f8r8 lichid in interior. In pleurs, aerul este total rescrlil “oti ramane doar o ingrosare marcaté | 3 la peretele lateral ei Pe lateral toracic (pahipleurita) # Hemoleucograma araté anemie cu diferite grade de intensitate, lauo: citoza crescut8, neutrofilie cu deviere la stan: re la stanga (forme tinere ume! fatulu roa), stafilococul auriu hemolitic. Ca celule, se constats extrer une mnucleare neutrofile, extrem de numeroase jill principal din puroil- 7 Gozometria sanguind poate aréta deficit in saturare area séngelui cu oxljo 5 tag) acidozs respirator si metabolic Wgelui cu oxigen [eee examenul sumar de urind araté modifica, f8r8 9 fi vorba d fectare lezionals a rinichiulu. fospre ‘Complicatil posibile cvmpnevmotorax in uit pétrunderit prin efractie in pleurs 4 leur’ a acrl He cea mai mare parte distruse (acestea aleStuiese mateillll ; ccidentala a peretelui pulme tt ’ n ingeparea acci ronar in cursul punctiel pleural nearer concomet puroUM fa sc Inet play (colsbarea) pléménulul Tnspre meciasin, Radioosic, se ol ai

    S-ar putea să vă placă și