Sunteți pe pagina 1din 6

UNIVERSITATEA ”DUNĂREA DE JOS” DIN GALAȚI

FACULTATEA TRANSFRONTALIERĂ DE ȘTIINȚE UMANISTE,


ECONOMICE ȘI INGINEREȘTI

Programul de master
Kinetoterapie la domiciliu
(Chișinău)

Referat la disciplina
Logopedie

TEMA: Pronuntia si educarea sunetului „F”

Realizat:
Studentă al programului de master
Kinetoterapie la domiciliu, anul II
Veaceslav Munteanu

Verificat:
Responsabil de disciplină
Barna Iuliana,

Chișinău – 2019
Corectarea pronunției sunetelor

Despre tulburările de pronunție

Cea mai comună tulburare de limbaj la copii este dislalia, tulburarea pronunției unuia sau mai
multor sunete. Copilul fie omite, fie deformează sunetul, rezultând o pronunție neclară a
cuvintelor în care apare sunetul respectiv. Sunetele a căror pronunție este cel mai frecvent
afectată sunt: f, v, c, g, h, s, z, ț, x, ș, j, ce, ci, ge, gi, l, r.

Când ar trebui apelat la logoped pentru corectarea pronunției?

Pronunția defectuoasă a sunetelor este fiziologică, normală până la vârsta de 3 ani – 3 ani și
jumătate. La 3 ani și jumătate componentele aparatului fonoarticulator și aria corticală
responsabilă de realizarea limbajului sunt suficient de dezvoltate pentru o vorbire corectă. Dacă
un copil omite sau deformează un sunet după vârsta de 4 ani, atunci putem vorbi despre o
tulburare a pronunției care necesită intervenție de specialitate. Se recomandă corectarea dislaliei
începând cu vârsta de 4-5 ani pentru evitarea consolidării deprinderilor greșite de vorbire,
precum și pentru evitarea reflectării în scris a deficiențelor de pronunție.

Cum se realizează corectarea pronunției unui sunet?

Pentru obținerea unei pronunții corecte, se realizează:

– exerciții de respirație și de gimnastică a componentelor aparatului fonoarticulator – buze,


limbă, palat, obraji;

– exerciții de pronunție a sunetului izolat, urmând instrucțiunile de poziționare corectă a


limbii, buzelor, dinților, de emisie a aerului;, de vibrare a corzilor vocale;

– exerciții de pronunție a sunetului în silabe, la început de cuvânt, în interiorul cuvântului,


la finalul cuvântului, în grupuri consonantice;

– exerciții de consolidare și automatizare a pronunției corecte în propoziții, conversație,


joc, povestire.

Cât timp durează corectarea pronunției unui sunet?

Durata corectării pronunției depinde de mai mulți factori:

– particularitățile sunetului;

– vârsta copilului;

– gradul de implicare a familiei în consolidarea rezultatelor obținute în cadrul ședințelor de


logopedie;

– prezența / absența altor tulburări asociate (ADHD, autism, întârziere în dezvoltarea


limbajului, sindrom Down, tulburări de comportament, deficiență mintală etc).

În cele mai multe cazuri, emisia corectă a unui sunet izolat se poate obține chiar din prima sau
din cea de-a doua ședință de exerciții logopedice. Copilul nu va putea însă să pronunțe sunetul în
cuvinte fără exerciții sistematice. Aceste exerciții pot necesita 2-3 ședințe, în funcție de ritmul
fiecărui copil și de sprijinul suplimentar acordat de familie.

Cum se realizează automatizarea pronunției sunetului?

Odată corectată pronunția sunetului în silabe, cuvinte și propoziții, copilul nu îl va pronunța


imediat și în vorbirea spontană. Capacitatea acestuia de a pronunța corect în cadrul exercițiilor,
sub îndrumarea logopedului necesită susținere o perioadă de câteva luni de zile pentru formarea
deprinderii de a vorbi corect în fiecare zi, în fiecare situație. În situațiile de comunicare spontană,
copiii nu se vor putea concentra simultan asupra formulării mesajului pe care vor să îl transmită,
precum și asupra pronunției fiecărui cuvânt. Modelul de pronunție greșit este înlocuit definitiv cu
pronunția corectă prin exerciții repetate și prin implicarea familiei în atragerea atenției copilului
asupra vorbirii sale în viața de zi cu zi. Automatizarea pronunției corecte necesită astfel răbdare
și scurte exerciții zilnice, ca orice proces de formare a unei deprinderi (scris, citit, mers pe
bicicletă etc.)

Logoped Alexandra Lavinia Rogozea

Educarea sunetului F- CORECTARE

In situatia in care se impune educarea si corectarea unui anumit sunet (sau a mai multor sunete)
sedintele de logopedie trebuie sa inceapa cat mai devreme de la identificarea problemelor de
pronuntie, acestea desfasurandu-se doar in cabinete medicale specializate, sub indrumarea si
supravegherea unor logopezi cu experienta semnificativa in activitatea cu copiii.

Nu de putine ori si sunetul F le poate crea serioase probleme copiilor, sedintele de logopedie
constante avand rolul de a-i deprinde pe acestia cu forma corecta a sunetului, ulterior
producandu-se automatizarea lui in vorbirea fluenta a micilor pacienti.

Marea majoritate a sedintelor de logopedie se desfasoara in fata oglinzii, specialistul logoped


aratandu-i si invatandu-l pe copil toate miscarile corecte ce trebuie realizate pentru a se obtine o
pronuntie cat mai corecta a sunetului F.

Logopedul exerseaza in fata oglinzii (si implicit a copilului) pozitia buzelor, pozitia limbii, dar
si pozitia dintilor in momentul pronuntiei corecte a sunetului F.

Astfel, pentru a se obtine o pronuntie cat mai corecta a sunetului F, limba trebuie sa stea libera
in cadrul cavitatii inferioare a gurii. De asemenea, maxilarul inferior trebuie sa fie in pozitie usor
lasata, cu buza de sus putin ridicata si fara a atinge buza superioara.

Marginea superioara a buzei inferioare (care este usor ridicata), trebuie sa atinga incisivii
superiori usor.

O atentie deosebita este acordata aerului eliminat in timpul pronuntiei corecte a sunetului F,
logopedul pozitionand dosul palmei micului pacient in fata gurii sale. In momentuk pronuntiei
sunetului F, aerul este eliminat printre incisivii superiori si buza inferioara.

Pe toata perioada unei sedinte de logopedie, copilul este incurajat in permanenta de catre
logoped, atat la adoptarea unei pozitii corecte pentru pronuntia sunetului F, cat si la fiecare
incercare de pronuntie corecta a acestuia.
De un real ajutor in procesul complex de educare si de corectare a sunetului F sunt si :

•Exercitiile pentru dezvoltarea respiratiei – Ii formeaza copilului obiceiul de a avea un suflu


puternic.

•Exercitiile de auz fonematic – Il ajuta pe copil sa diferentieze cat mai bine un sunet de altul,
indiferent ca sunetele sunt simple sau incluse in cadrul unor cuvinte.

•Exercitiile pentru miscarea organelor cu rol important in emiterea corecta a sunetului F–


respectiv buzele si limba (acestea il ajuta pe micul pacient sa aiba un control mult mai bun al
limbii in momentul pronuntiei, atat in ceea ce priveste pozitia acesteia, cat si a directiei

Dupa obtinerea pronuntiei corecte a sunetului F, specialistul logoped are in vedere si fixarea
acestuia in diverse silabe si cuvinte (inclusiv in cadrul unor propoziti simple), ulterior
realizandu-se consolidarea sunetului in vorbirea fluenta a copilului.

In prima faza, copilul este rugat sa realizeze diverse exercitii de pronuntie a sunetului F in
soapta, pe masura ce pronuntia devine tot mai corecta optandu-se si pentru cresterea tonalitatii
vocii copilului (gradual).

Sunetul F, rostit corect, se introduce ulterior :

•In diverse silabe directe – fa, fi, fe, fo, fu

•In logatomi – respectiv afi, afe, ife, afu, ifu, ofu, ufe, ufo, efe, ifo, efa, efi, ufi, ifa, afa, ofa,ofe,
etc

•In diverse silabe repetate – precum fifa, fafa, fifa, fafe, fifi, fofi, fofo, fifu, fafi, fafe, fefe, fufe,
etc

•In diverse combinatii de tip consonantice – amf, sfu, sfe, orf, umf, orf, eft, inf, fru, anf, etc

•In diverse combinatii cu diftongi – fia, fie, foa, fea, fui, faum fiu, fei, foi, feu, etc

•In diverse silabe cu si fara sens – foc, far, fas, fac, fis, fuc, fur, fum, fir, fic, fat, fer, fis, film, foc,
fier, fals, fag, furt, etc

•In diverse cuvinte, cu sunetul F aflat in pozitie initiala – fan, far, fanatic, felinar, fereastra, fum,
faza, fumuriu, furat, floare, forta, farmec, frumos, frica, funda, frate, fusta, frunza, forma,
fantoma, fasole, furculita, fluture, fereastra, fetita, femeie, farmacie, frigider, furnica, faina,
fotografie, etc

•In diverse cuvinte, cu sunetul F in pozitia mediana – respectiv afara, afundat, edificiu, edificat,
ofuscat, influenta, afanat, ciufut, cafea, sofer, trifoi, telefon, musafir, semafor, trandafir, farfurie,
esarfa, cofetarie, alfabet, elefant, profesor, parfum, strofa, pufos, afis, sifon, suflet, efort, defect,
etc
•In diverse cuvinte, cu sunetul F aflat in pozitie de final – taraf, pamatuf, fotograf, refief,
cinematograf, pantof, cartof, cearceaf, jaf, serif, puf, praf, coif, seic, sef, pilaf, etc

Ulterior, in cadrul sedintelor de logopedie pentru corectarea sunetului F includ si diverse


exercitii realizate cu micul pacient pentru diferentierea cat mai corecta a sunetelor, atat la
nivelul silabelor, cat si la nivelul cuvintelor.

Astfel, pentru a se obtine diferentierea sunetului F de sunetul V, copilul este pus sa repete
diverse :

•Paronime : de genul vag / fag, viu / fiu, vin / fin, var / far, vals / fals, voi / foi, etc

•Propozitii simple – ‘Fata canta la violoncel’. ‘A visat ca era fotograf’. ‘Floarea e in vaza’.

De asemenea se are in vedere si obtinerea diferentierii sunetului F de sunetul P, prin


intermediul :

•Unor paronime – par / far, post / fost, poc / foc, pir / fir, pix / fix, ceapa / ceafa, etc

•Unor cuvinte ce includ ambele sunete – profesor, pantofi, parfum, praf, perfecti, portofele, etc

•Unor propozitii – ‘Pana sta in portofel’. ‘Parfumul miroase a flori’. “Fereastra e plina de praf’.
“Petru cumpara pantofi”, etc

Automatizarea sunetului F si introducerea acestuia in vorbirea fluenta a micului pacient se


realizeaza prin intermediul unor propozitii simple, in cadrul carora sunetul F se afla in diverse
pozitii, respectiv in pozitia initiala, dar si in pozitia mediana si cea finala.

Specialistul logoped poate repeta cu micul pacient si diverse poezii scurte sau texte, astfel
reusindu-se obisnuirea pronuntiei corecte a sunetului F in vorbirea de zi cu zi.

Exemple :

„ Fata are fustita frumoasa”. „Fiecare merge la cofetarie si cinematograf”. „Fane face foamea”.
„Musafirii fura cafeaua”. „Farfuria e fara fasole”.

Frântură de limbă

Litera F

Florin s-a dus la florărie să cumpere de la florăreasă flori pentru Florica.

Fata are flori pe prispă, prispa are flori, fata are flori pe prispă, prisma are flori.
Fata fierarului fierbe fasole fiartă fără foc fiindcă focul face fum.

O mierliță fuflendiță fuflendi-fuflendăriță nu poate să fuflendească fuflendi-fluflendăreasacă pe


mierloiul fuflendoiul fuflendi-fluflendăroiul. Dar mierloiul fuflendoiul fuflendi-fluflendăroiul
poate ca să fuflendească fuflendi-fluflendăreasacă pe mierlița fuflendița fuflendi-fuflendăriță.

Fofiță fondofirliță, forofifo-fenderliță și fifoi fondofirloi, forofifo-fenderloi.

Florica, fata fostului funcționar, face fasole fiartă fără foc, fiindcă focul face fum.

Fata fierarului Fănică face fasole frecată fără foc, fiindcă focul face fum.

Fata-i fată pînă-i fată și cînd fată, fata fată.

Fata fostului funcționar francez fierbe fasolea fără foc, fiindcă focul face fum.

Florica Firea, fata fostului fochist Fănică Florea, face fasole fiartă fără foc, fără fum, fiindcă
focul face fum.

Fusu-i ici, fusu-i colea, fusu-n poală la lelea.

Ia ai! Ca să-l ai la fusai! Folosindu-l, n-ai să ai bai nici la foale, nici la mai! (în Aredeal: foale
"stomac", mai "ficat")

Cum s-a întîmplat că regelui îi fu frică de a-i fi frică și cum s-a întîmplat că lui Chicot îi fu frică
de a nu-i fi fost frică. (Al. Dumas, Doamna de Monsoreau)

Fluture pe masă, fluture pe casă, fluture prin casă, fluturi pe toți p-ai noștri, pre ăi din casă.

Bibliografie:

https://cabinetulpsihologului.ro/corectarea-pronuntiei-sunetelor/

http://www.pediatriko.ro/stiri/BLOG_Logopedie/Educarea_sunetului_F-_CORECTARE_-540.html

https://ro.wikipedia.org/wiki/Fr%C3%A2ntur%C4%83_de_limb%C4%83

http://speech-therapy.ca/RO//Carte1/f.pdf

S-ar putea să vă placă și