Scheletul

oasele + articulaţiile

 În corp sunt 206 oase

 Oasele sunt alcătuite din mai multe
ţesuturi,principalul fiind:

Ţesutul conjunctiv dur, cu o structură organică

de colagen impregnată cu hidroxiapatită-
Ca10(PO4)6(OH)2 .
 Osteonul – unitate structurală şi funcţională a ţesutului osos compact

- lamele osoase dispuse concentric in jurul unor canale subţiri,

- canale Havers (ce conţin capilare sanguine, terminaţii nervoase si
ţesut conjunctiv lax in cantitate redusă).
- celule osoase

Structura osului
matur
Imagini elecronomicroscopice ale ţesutului osos
Structura osului:
 periost – acoperă la exterior
osul
 Strat celular de creştere si
reparare
 ţesut osos compact – în
diafiză, strat foarte dur cu:
 celule osoase, vase de sânge,
oseina impregnată cu calciu şi
fosfor
 ţesut osos spongios – la
capetele oaselor (epifize)
 sunt multe spaţii mici – areole
– densitatea osului fiind mai
mică
 cavitatea medulară – zonă în
mijlocul diafizei oaselor lungi-
conţine măduvă osoasă
galbenă
 Măduva oaselor

 Măduva roşie – produce celule ale

sângelui şi factori de coagulare
- se găseşte în humerus, femur,
stern, coaste, vertebre,oasele
coxale
- produce 2 milioane de celule noi
(globule roşii) pe secundă
 Măduva galbenă (depozit de lipide)
- se găseşte în foarte multe oase
Caracteristicile unui os lung:

Epifizele: capetele oaselor

Diafiza: porţiunea osului care
înconjoară cavitatea medulară.
Formarea oaselor – osteogeneza
1. Osificarea de membrana
2. Osificarea de cartilaj
osteoblaste
 scheletul iniţial înainte de naştere este cartilaginos
sau membranos, apoi este înlocuit de ţesut osos de
către osteoblastele active.
 la naştere sunt 300 de oase care ulterior fuzionează
până la 206

 celulele conjunctive osoase: acţionează constructiv

şi distructiv asupra ţesutului osos:
a) osteoblaste - celule tinere care secretă substanţa
preosoasă - oseina
b) osteocite - celule ovale, cu prelungiri (înconjurate osteocite
de substanţa preosoasă), se găsesc în cavităţi
numite osteoplaste
c) Osteoclaste - celule gigante, multinucleate cu funcţia
de distrugere si limitare a formarii ţesutului osos,
are un bogat echipament enzimatic

osteoclaste
 Cartilajele articulare
- acoperă capetele în mişcare ale oaselor şi reduce fricţiunea prin lichidul sinovial lubrifiant
- învelesc capetele terminale ale oaselor şi permit mişcarea uşoară a oaselor.
Cartilaj de creştere:
- zona cartilaginoasă la nivelul diafizelor care permite creşterea în lungime.

Structura histologică a cartilagiilor

 Funcţiile scheletului

 SUPORT: formează un cadru

rezistent care suportă şi ancorează
organe ale corpului.

 PROTECŢIE: formează în jurul

unor organe (encefal, măduvă, inimă)
adevărate cutii de protecţie.

 MIŞCARE: permite muşchilor

inserţie şi de aceea oasele au rol de
pârghii în mişcare.

Funcţiile ţesutului osos:

1. ţesutul osos, caracterizat printr-un bogat conţinut în săruri minerale, conferă
echilibru fosfocalcic
2. prin măduva roşie, oasele generează o mare parte a elementelor figurate din
sânge, funcţie hematogenă
3. funcţie antitoxică
Componentele scheletului

 Scheletul capului
- neurocraniu
- viscerocraniu

 Scheletul trunchiului
 cu rol de suport
 include coloana vertebrală , coastele şi sternul

 Scheletul membrelor
 membrele superioare si inferioare
1. Styloid Process of Radius

2. Navicular (Scaphoid)

3. Lunate

4. Triquetral

5. Pisiform

6. Trapezium

7. Trapezoid

8. Capitate
Naughty (Navicular)
9. Hamate
Lovers (Lunate)
10. Metacarpal Try (Triquetral)
Positions (Pisiform)
11. Proximal Phalange That (Trapezium)
They (Trapezoid)
12. Middle Phalange Can't (Capitate)
Handle (Hamate)
13. Distal Phalange

14. Styloid Process of Ulna

Coloana vertebrala
Vertebrele
1. Superior Articular Surface
2. Transverse Foramen

Atlas C1
3. Transverse Process
4. Odontoid (Dens) Facet
5. Vertebral Foramen
6. Inferior Articular Surface
1. Spinous Process
2.
3.
4.
Lamina
Transverse Process
Pedicle
Axis C2
5. Superior Articular Surface
6. Odontoid Process (Dens)
7. Body
8. Vertebral Foramen
9. Inferior Articular Surface
1. Spinous Process

Cervical C3-C7
2. Lamina
3. Superior Articular Surface
4. Transverse Foramen
5. Transverse Process
6. Body
7. Pedicle
1. Spinous Process

Toracic
2. Lamina
3. Superior Articular Surface
4. Transverse Foramen
5. Pedicle
6. Body
7. Vertebral Foramen
8. Articular Facet for Rib
9. Inferior Articular Surface
 Oasele
1. Articular Facet of Rib
2. Interarticular Crest

toracelui
3. Neck
4. Articular Portion of Tubercle
5. Nonarticular Portion of Tubercle
6. Angle of Rib
7. Costal Groove
8. Body of Rib
9. Articular Facet of Transverse Process
10. Transverse Process
11. Spinous Process
12. Lamina
13. Vertebral Foramen
 Lombar
1. Spinous Process
2. Lamina
3. Superior Articular Surface
4. Transverse Foramen
5. Pedicle
6. Body
7. Vertebral Foramen
8. Inferior Articular Surface
1. Promontory

Sacrum
2. Transverse Ridges
3. Coccyx
4. Body of Sacrum
5. Sacral Canal
6. Superior Articular Surface
7. Median Sacral Crest
Sacrum to Ilium Articular
8.
Surface
9. Dorsal Sacral Foramina
10. Sacral Hiatus
 http://www.theodora.com/
anatomy

 http://msjensen.cehd.umn.edu/1135/Links/Animations/
Sternul

1. Santul Jugular
2. Manubrium
3. Unghiul Sternal
4. Corp (Gladiolus)
5. Proces Xiphoid
1.
2.
Proces Coracoid
Sant Scapular
Scapula
3.
4.
Marginea Superiorara
Fosa Supraspinatus (posterior)
5. Unghiul Superior
6. Spina Scapular
7. Marginea Vertebrala

8. Fosa Infraspinatus
9. Unghiul Inferior
10. Marginea Axillara
11. Cavittatea Glenoida
12. Proces Acromion
Scapula
(lateral)

1. Coracoid Process
2. Glenoid Cavity
3. Scapular Spine
4. Acromion Process
5. Infraspinatus Fossa
6. Inferior Angle
7. Axillary Margin
Humerusul
Sindesmologia
OASELE scheletului sunt unite unele de altele prin diferite
parti ale suprafetei lor prin intermediul unor conexiuni
numite ARTICULCATII
Unde articulatiile nu permit nici un fel de miscare
suprafetele articulare sunt unite de un tesut fibros
numit ligament de sutura
In cazul articulatiilor in care este pemisa o oarecare
miscare suprafetele articulare sunt unite printr-un tesut
fibrocartilaginos.
In situatia in care miscarea este permisa in amplitudine
mare suprafetele articulare sunt unite de un tesut
cartilaginos si acoperit de o capsula articulara
Elemetele constitutive ale
unei articulatii
 Oasele
 Cartilajul
 Ligamentele
 Capsula articulara
 Fascii
 Burse
Oasele contitue un element fundamental la toate art.
In cazul oaselor lungi extremitatile sunt parti ce formeaza art.,
ele in genral sunt mai voluminoase si contin in cantitate
mai mare tesut osos spongios si o foita subtire de tesut
osos compact
La oasele plate art. Sunt de obicei orientate pe margini iar la
oasele scurte suprafetele art. Se formeaza in locatii
variate.
Foita de tesut compact care formeaza suprafata articulara se
numeste articular lamella. Aceasta difera foarte mult de
tesutul osos compact obisnuit deoarece nu au canale
haversiene iar vasele de sange nu penetreaza tesutul
cartilaginos. De asemenea are o densitate si duritate
superioara fiind adaptat pentru suport
Cartilajul este avascular si este intalnit in
variate parti ale corpului – la adult in special
in art torace trahee bronhii, nas, iar la copii
in zone mult mai extinse ale corpului fiind
considerat osul temporar
Cartilajul este impartit in functie de structura
sa in cartilaj hialin, fibrocartilaj alb si
fibrocartilaj galben sau elastic
Capsula Articulara

Acopera toate diartorizele si este copusa

din doua straturi – unul extern (stratum
fibrosum) compus din tesut fibros si unul
intern (stratum synoviale) care este o
membrana secretoare des denumita si
membrana sinoviala.
Capsula fiborasa este atasata de toata
circumferinta suprafetelor articulare in
felul acesta inconjurand complet
articulatia
Membrana sinoviala se insera pe fata interna
a capulei fibroase si se reflecta peste rice
tendon intraarticular cum ar fi tendonul
bicepsului brahial.
Este compusa dintr-o membrana secretorie ce
produce un lichid vascos si lipicios
asemanator ca si consistenta cu albusul de
os numit sinovia.
Memebrana sinoviala adera fin de o mica
parte a cartilajului
Ligamentele sunt compuse in special din
tesut fibors dens cu fibrele orientate paralel.
Sunt pliabile si flexibile pentru a permite
libertatea de miscare dar sunt rezistente si
inextensibile
Bursele se interpun intre suprafetele ce
gliseaza intre ele. Acestea sunt compuse
din niste saculeti ce contin o cantitate mica
de lichid vascos si sunt grupate in
subcutaneous, submuscular, subfacial, and
subtendinous
 Clasificarea articulatiilor

Articulatiile sunt impartite in trei clase:

I. sinarthroses sau imobile
sutura,
schindylesis – vomerul cu etmoidul
gomphosis,
II. amphiarthroses sau semimobile – aceste articulatii sunt fie conectate prin
intermediul unor discuri articulare fibrocartilaginoase ca in cazul art vertebrale
symphysis, fie printr-un ligament interosos ca in cazul ligamentului tibio-fibular
syndesmosis.
Diartrozele sau art. mobile sunt o clasa ce contin un numar foarte
mare de articulatii.

Sunt formate de suprafetele

osoase acoperite de
cartilaj legate de
ligamente si hidratate de
membrana sinoviala

Articulatia poate fi sectionata

complet sau incomplet de un
disc articular
 Art. coloanei vertebrale
Amfiartrozele dintre corpurile
vertebrale
 Lig. Longitudinal
Anterior.
 Lig. Longitudinal
Posterior.
 Discul Fibrocartilaginos.
Diartrozele dintre arcurile
vertrebrale
 The Ligamenta Flava
 The Ligamentum Nuchæ
 The Supraspinal
 The Interspinal
 The Intertransverse
art. Capului costal
lig. Radiat, lig. Intraarticular, capsula articulra
art. Costovertebrala tranversa
Capsula Articular, lig. Costotransvers Posterior, lig.
Costotransvers Anterior, Lig. Gatuluicostal, Lig. Tuberculului
Capsula Articulara
Lig. Interarticular
Sternocostal,
Radiate Sternocostal.
Costoxiphoid
Capsula Articulara
lig. Interclavicular
lig. Anterior
Sternoclavicular
lig. Costoclavicular.
Lig. Posterior
Sternoclavicular.
Discul Articular
 Multumiri pentru atentia acordata