SIMPTOMALOGIA TULBURARILOR DE

LIMBAJ SCRS-CITIT

NIVELUL TIPUL DISTORSIUNILOR INTALNITE

A. La nivelul fonem-
grafemului

a) invatarea vocalelor - tulburari in lexia si grafia vocalelor, precum si confuzii

fono-grafice intre acestea prin suprimarea unor elemente
grafice (ex. : o-a, a-a, i-i)
- scrisul ilizibil, neglijent, neregulat, inegal, tremurat,
tensionat, rigid, prost organizat, supraproportionat, confuz,
cititul deficitar.
-lexia si grafia semivocalelor.
-lexia si grafia cuvintelor care duc la alternante vocalice.

b) invatarea consoanelor -tulburarile in lexia si grafia consoanelor; scrisul ilizibil,

neorganizat, prost proportionat, cititul deficitar.
-tulburari in discriminarea consoanelor si vocalelor.
-distorsiuni la nivelul silabelor formate din consoane
urmate sau precedate de vocale.

c) despartirea cuvintelor in -tulburari in despartirea cuvintelor bisilabice, in silabe

silabe care se termina cu aceeasi vocala.
-despartirea cuvintelor in silabe in cazuri specifice.

d) lexia si grafia cifrelor si a -lexia si grafia cifrelor si semnelor matematice.

numerelor naturale -lexia si grafia numerelor naturale, simple si a celor
formate din mai multe cifre.
e) diferentierea fonemelor si
diferentierea vizuala a
grafemelor.
f) succesiunea fonemelor si
grafemelor
g) dificultati lexice si
grafice specifie.
B. La nivelul cuvantului
-confuzii intre consoanele surde si sonore (p-b, t-d, c-g,
f-v, s-z si s-j) si diferentierea vizuala a unor grafeme
(b-d, m-n, n-u, d-p, p-g)
-confuzia intre fonemele care au puct de articulare
apropiat ( s-s, z-j, r-l, t-c-ci) si in grafia unor litere, ca s-s
si t-t prin suprimarea sedilei.
-confuzie intre consoanele de aceeasi natura (p-b, b-d, v-z,
f-z)
-confuzia intre consoanele labiale sonore si consoanele
dentale sonore (m-n, b-d, p-t) si tulburari vizuale grafice
(m-n, b-d)
- confuzii fonetice generale (citeste asa cum pronunta)
-confuzia intre consoanele de natura diferita (m, b, p) si
inversiunile de grafeme (p-b, b-b, n-u)
-inversarea la niveul fonemelor, grafemelor
-inversiuni la nivelul silabelor (la-al, ra-ar, nu-un)
-inversiuni partiale la nivelul cuvantului
(aeroplan-areoplan)
-inversiuni totale la nivelul cuvantului (lac-cal, rac-car,
cap-pac)
-inversiuni in lexia si grafia cifrelor si a numerelor
naturale.
-lexia fonemelor compuse din mai multe litere si grafia
grupului de litere care reda un singur fonem (ci, gi, chi,
ghi,ce,ge,che,ghe)
-omisiunile (suprimarile), substituirile de grafeme si
foneme
-omisiuni de silabe, in general a silabelor finale, atat in
lexie cat si in grafie
-omisiunea ultimelor foneme si grafeme
-omisiunea de cuvinte, salturi de randuri, atat in lexie cat
si in grafie.
-omisiuni de propozitii, conjunctii in lexie, grafie si in
formarea unor sintagme, compuneri scurte
-subsituiri de cuvinte prin similitudinea de sens, de
structura, atat in lexie cat si in grafie.
-nu intelege sensul
-lexia si grafia diftongilor si a triftongilor
-lexia literei ,,x” prin ,,cs” sau ,,gz” si grafia
corespunzatoare.
 -lexia unor litere care redau foneme diferite: litera ,,i”, ,,u”
,,c”, ,,g”
-lexia si grafia cuvintelor cu doi ,,i” la sfarsitul cuvintelor
-lexia si grafia cuvintelor cu trei ,,i” la sfarsitul cuvintelor
-lexia si grafia cuvintelor scrise cu dubla consoana: ,,cc”,
,,nn”
-lexia si grafia cuvintelor scrise cu ,,m” inainte de
,,b” si ,,p”

C. La nivelul propozitional

a) lexia si grafia expresive si -ordonarea unor sintagme

receptive -lexia fragmentata, precipitata, cu pauze mari si disgrafia
motrica si de tip spatial
-substituiri de cuvinte prin similitudini, citirea ,,ghicita”

b) forme specifice -ritmul lent, in specal in copiere si partial la citire

-caracteristici ce tin la scriere de forma si marimea
grafemelor
-scris-cititul incet, lent, staccato etc.
-inclinarea exagerata spre dreapta sau spre stanga a
scrisului (executia grafemelor este alungita si inaltimea lor
foarte mica, le face sa nu poata fi percepute usor)
-rotirea grafemelor in asa fel incat apara o reflectare
inversa a imaginii respective (citit-scrisul ca in oglinda)