Tulburările de pronunție ale sunetului ’’R’’ .

Studiu de caz

Profesor psihopedagog A. E.

Delimitări conceptuale
Rotacismul și pararotacismul

La copii, sunetul R cu toate că are o frecvență mare în vorbire, ca urmare a complexității

sale articulatorii apare cu întârziere. Este considerat unul din cele mai dificile sunete ale vorbirii.
Prin complexitatea și dificultatea sa de articulație, sunetul R este mai vulnerabil și mai expus la
deformări, denaturări și substituiri, cunosucte sub denumirea de rotacism și pararotacism care se
încadrează printre defectele de maximă frecvență în clasa dislaliilor.
Tulburările de pronunție ale sunetului R se înscriu în grupa rotacismului, iar substituirea lui
cu alte sunete, corect articulate în cea a pararotacismului. Distorsiunile, înlocuirile și în special
omisiunile sunetului R din grupări consonantice, constiutie simptomele cele mai caracteristice ale
rotacismului.
Cauzele rotacismului
Pentru realizarea corectă a sunetului R este necesară mai mult decât pentru celelalte
consoane o mobilitate deosebită a limbii, mișcări complexe și și fin coordonate ale mușchilor săi și
o proporție anatomică a limbii în raport cu celelalte organe de vorbire. Din studii a reieșit că în mod
obișnuit aceste tulburări de articulație au fost mai pronunțate în copilărie, dezvoltarea anevoioasă a
vorbirii, dislalia prelungită, precedând de cel mai multe ori defectul de articulație a sunetului R,
determinate de unele boli suferite în copilărie (meningo-encefalite, boli infecto-contagioase, etc).
Posibile cauze ale tulburărilor de articulație ale sunetului R pot fi diferitele devieri
anatomice ale organelor de articulație: unele mici devieri ale marginii anterioare a limbii curbată pe
locul de jocțiune apicală din care cauză vârful limbii apare ușor încrustat și puțin despicat; frenul
prea scurt sau prea mare al limbii, care nu permite mobilitatea necesară emisiei; bolta palatină
ogivală, gotică; disproporția limbii în raport cu celelate organe.
La persoanele cu o corectă construcție a organelor de articulație, dificultățile de pronunție ale
sunetului R sunt de cele mai multe ori de natură motorie. În acst caz trebuie luate în considerare
unele tulburări de natură neurologică, care au exercitat o acțiune negativă de încetinire sau de
frânare a dezvoltării motricității normale a organelor de vorbire.
O altă cauză a defectelor de pronunție a sunetului R o constituie limba hipertonică sau hipotonică. O
limbă hipertonică își pierde din elasticitate, se contractă exagerat și nu poate realiza vibrații pentru
pronunția lui R. O limbă hipotonică nu are mobilitatea necesară pentru încordarea tonică a
mușchilor săi la realizarea lui R. Asimetria evidentă a celor două părți ale limbii constituie o cauză
ftecventă a lateralizării sunetului R, ca și a altor sunete. Deficienţa auzului fizic sau fonematic,
imitarea unor modele negative de pronunţie, o serie de factori de natură psiho-socială, care conduc
la fixarea deprinderii greşite şi care pot crea complexe care se pot răsfrânge asupra personalităţii
(E.Verza,2003). .
Pararotacismul. În afara formelor de destructurare a pronunției sunetului R, există și numeroase
forme de pararotacisme, rezultate din înlocuirea lui R. Inlocuirea sunetului R cu sunetul L care este
cel mai apropiat ca impresie acustică și mod de articulare a pronunției lui R. În tulburările de
articulație pe care le suferă sunetul R mai poate fi înlocuit cu alte sunete ca: d, v, h, u, etc.
Studiu de caz

Subiect: D.A.F.
Data nașterii:
Caracterizare generală:
Vârsta: 9 ani
Clasa a IV-a
Dizabilitate intelectuală moderată
Pararotacism – sunetul R este înlocuit cu sunetul L
Urmează activități de logopedie din clasa pregătitoare pentru corectarea dislaliei polimorfe, sunetele
afectate au fost: Ș-J,Ț, L, Ce, Ci, R. În afara sunetului R celelate sunete au fost corectate. Din punct
de vedere somatic, la nivelul aparatului fono-articulator prezintă prognatism superior.
Copilul este bine adpatat la școală, relaționează cu colegii și persoanele adulte, este liniștit și are un
comportament exemplar , a fost și este cel mai bun din clasă la învățătură, lucrează independent
acasă, se concentrează și finalizează sarcinile de lucru.

Motricitate
Din punct de vedere motor grosier prezintă abilități funcționale. Tonusul muscular este crescut,
coordonarea motorie corespunzătoare, nu prezintă tulburări de echilibru, mersul este unul ritmic,
corect deprins. Nu prezintă agitație psihomotrică. Motricitatea la nivelul aparatului fono-articulator
este funcțional dezvoltată, exercițiile pentru dezvoltarea musculaturii aparatului fono-articulator
sunt executate independent, se implică activ în sarcină, lucrează și acasă după fișele cu exerciții în
vederea emiterii sunetului R pe care i le-am dat la ceerea lui. Motricitatea fină a degetelor, precum
și coordonarea motorie fină este una funcțională.

Respirația
În plan respirator nu prezintă limitări sau dificultăți. Diferențiază respirația orală de cea nazală,
inspirul de expir executând sarcinile stabilite cu plăcere. Volumul respirator asigură abilități
comunicaționale verbale funcționale.

Preachiziții
Nivelul preachizițiilor este ridicat. Cunoaște formele geometrice principale, poziții spațiale, se
orientează stânga- dreaptă, realizează succesiunea temporală pe intervale mari și mici de timp.
Citește corect și cursiv dar nu poate reda în cuvinte proprii conținutul unui text scurt. Scrierea este
corectă, fără omisiuni, substituiri sau adăugări de litere, fără respectarea semnelor de punctuație. Se
implică în activități, se concentrează și finalizează sarcinile de lucru. Eficiența muncii depunse este
ridicată.

Abilități articulatorii și coarticulatorii

Abilitățile articulatorii și coarticulatorii sunt dezvoltate. Pe parcursul celor 3 ani de terapie
logopedică a deprins articularea sunetelor deficitare, mai puțin sunetul R.

Programul terapeutic
Programul este adecvat vârstei şi dezvoltării psihofizice a copilului, are abilităţile necesare
parcurgerii şi îndeplinirii sarcinilor prevăzute.
Obiectivele programului sunt:
Pe termen lung: Formarea, exersarea abilităţii de structurare a mesajului oral;
Pe termen mediu:
1.Dezvoltarea auzului fonematic;
2. Corectarea pronunţiei sunetului afectat.
Strategii didactice
Metode şi tehnici specifice logopediei – s-au folosit în continuare exerciţiile pentru dezvoltarea
mobilităţii aparatului fonoarticulator, exerciţiile pentru educarea respiraţiei și exerciţii pentru
educarea auzului fonematic;
Metode didactice : demonstraţia, imitaţia, exerciţiul;
Mijloce şi materiale didactice: calculatorul, CD-uri cu poveşti, album logopedic cu sunetele
deficitare –prezetări Power Point , jucării , jetoane, fişe de lucru.

Program de intervenţie terapeutică pentru corectarea sunetului R

DE TIMPRESURSE

ACTIVITATEA METODE ȘI
ETAPA

PROIECTATĂ ACTIVITATEA DESFĂȘURATĂ STRATEGII INDICATORI

(OBIECTIVE (EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DIDACTICE DE
DE TERAPEUTICE/ÎNVĂȚARE) EVALUARE
REFERINȚĂ)
Dezvoltarea Exerciții pentru mers:-pasul pe loc Demonstrația Coordonarea
mobilității -mersul ritmic după comandă:stâng,drept; Exercițiul, elevilor
corporale și -mersul cu opriri(întreruperea mersului după un Jocul. pentru
coordonarea anumit nr. de pași, exemplu pentru trei pași se executarea
mișcărilor fizice realizeaza trei opriri); corectă a
generale. -alternarea mersului cu pasul pe loc(trei pași mișcărilor.
înainte și trei pe loc);
-mersul în vârful picioarelor;
Exerciții pentru brațe și picioare:
-brațul stâng lateral.Se inspiră pe nas.Revenirea
brațulului la loc .Se expiră fluierat. Idem pentru
brațul drept.
-brațul stâng lateral(inpir nazal), revenirea
brațului la loc (fluierat).Brațul drept lateral
5-10 min/ora

(inspir nazal), revenirea brațului la loc

Pregătitoare

(fluierat).Se rpetă ex. în ordine inversă.

Ex.combinat pentru mâini și picioare: întinde
brațul stâng lateral și piciorul stâng înainte,
revenire la loc.
-Intinde brațul drept lateral și piciorul drept
înainte, revenire la loc.
-Intinde mâna dreaptă lateral și piciorul drept
înainte, revenire la loc,etc.
Ex. ptr.mușchii gâtului și ai centurii scapulare:
-ridicarea umerilor(inspir pe nas), revenire la
loc(expir pe gură);
-mișcare circulară de rotire a umerilor(mâinile
atârnă drept pe lângă corp)înainte –înapoi și
invers;
-întoarcerea capului lateral la dreapta(inspir pen
nas),revenire la loc(expir pe gură) și invers;
-lăsarea capului în jos(expir pe nas),ridicarea în
sus și inclinarea pe spate(inspir pe gură),
revenirea la loc (expir pe gură);
10 min/ora

Recuperatorie
Educarea Antrenamente ludice de exesare a aparatului Demonstrația Să devedească
aparatului fonoarticulator: Exercițiul autocontrol
fonoarticulator Ex.ptr. musculatura expresivității faciale; asupra
-ridicarea și coborârea sprâncenelor, mișcărilor
-închidere și deschiderea concomitentă și apoi musculaturii
alternativă a ochilor; aparatului
-umflarea simultană a obrajilor;…………etc fono-
Ex. ptr.dezv. motricității labiale: articulator.
-mișcări de întindere a buzelor(zâmbetul);
-mișcări de rotunjire a buzelor;
-mișcări alternative de rotunjire și întindere a
buzelor;
-mișcări de țuguiere a buzelor pentru fluierat,
vibrarea buzelor;
Ex. ptr.vălul palatin: imitarea
căscatului,imitarea înghițitului, tusei;
- mișcări de deglutiție;
Ex. pentru dezvoltarea motricității linguale:
-limba iese și intră repede (pisicuța bea lapte)
-limba mișcată de la dreapta la stânga (tic-
tacul ceasului);
-limba iese în formă de lopată, apoi săgeată;
-limba șterge buzele; dinții pe deasupra; dinții
pe dedesubt;
- mișcări circulare ale limbii;
- limba ghemuită în fundul gurii;
-mișcările limbii în sus și în jos cu gura
deschisă;
-pronunțarea rapidă și repetată a silabei “la”;
-pronunțarea cât mai rapidă, în serie, cu
maxilarele stânse a silabelor “ba,bi,bu,şi.pa,
pi, pu”;
-tropăiala calului;sforăitul calului;
Lipirea limbii lopată de toată suprafața palatului
și desprinderea ei cu forță, desprinderea fiind
însoțită de plescăit, cu maxilarele închise, apoi
cu ele deschise.
Limba lopată se ridică în sus și se lasă în jos,
către dinții superiori și inferiori, cu gura închisă.
Același ex. cu limba săgeată.
Limba în formă de cupă în afara gurii, apoi în
interiorul ei(in interior însă vârful și partea
dorsală a limbii nu atinge palatul).

Educarea Exerciții-joc de respirație nonverbală: Demonstrația Obtinerea unui

respirației, -suflarea în lumânare; Exercitiul inspir-expir
educarea -umflarea balonului și menținerea lui în aer; Ex.-joc corespunzător
echilibrului între utilizarea jucăriilor de suflat; Jucarii ptr. sarcinilor de
inspirație și -prin suflare se pun în mișcare, plutind pe suflat, efectuat.
expirație. suprafața apei diferite jucării; lumanari,
-prin suflare se împrăștie bucățele de hârtie; baloane,
prin suflare se fac balonașe de săpun; oglinda.
-se sulfă alternativ pe gură și pe nas asupra
oglinzii pentru a o aburii.
-imitarea omului care sulfă în palme ca să le
încălzească;
 Ex.-joc pentru inspirație:
-”câinele la vânătoare”se imită respirația
câinelui-respirație scurtă, grabită,efectuată cu
gura deschisă larg și cu limba care stă relaxată
în afară;
-mirosirea florilor;
Ex. pentru inspirație diferențiată:
-trei timpi inspir și cinci timpi expir cu fața la
oglindă ;
-inspirație alternativă pe o nară și pe cealaltă;
-inspirație pe gură și expirație pe nas;
Ex.-joc de respirație cu emiterea vocalelor
/silabelor deschise (aaa, eee, iii, maa, .meee,
miii..etc);
Exerciții de gimnastică respiratorie cu
pronunțare de sunete (vocale și siflante) și
propoziții:
-din poziție de drepți, se inspiră când se duc
mâinile înainte și înapoi și se expiră odată cu
revenirea la poziția inițială;
-din poziția de drepți cu mâinile lipite de corp se
inspiră odată cu îndoirea coatelor și apropierea
lor la spate, se expiră odată cu revenirea la
poziția inițială;
- o mână se lipește la spate sub omoplat, iar
cealaltă se duce după cap și se inspiră, se expiră
odată cu revenirea la poziția inițială;
- cu mâinile întinse se prind capetele unui băț și
se ridică deasupra capului inspirând, în expir se
revine la poziția initială;
--bățul se prinde la spate cu coatele , la expir
brațul se strânge cu coatele și se presează
spatele, stimulând participarea abdomenului;
-din poziție șezând pe scaun cu mâinile pe
lângă corp și palmele sprijinite pe scaun se
inspiră odată cu lăsarea capului pe spate și
ridicarea picioarelor la aprox.45o, se expiră
odată cu revenirea la poziția inițială;
ieRecuperator

Producerea Exerciții globale pentru obținerea sunetului “R”: Demonstrația

5min/ora

vibrațiilor cu -Stând întru-un picior se fac mișcări vibratorii Exercițiul,

diferite cu piciorul și cu mâinile care se transmit prin Ex.-joc,
segmente ale irdiere și asupra limbii ridicate spre alveolele
corpului. incisivilor superiori, realizându-se sub această
10min/ora / Semestrul I

Obținerea si exersarea sunetului

Educarea și Exerciții de evocare a onomatopeelor în Demonstrația Diferențierea
exersarea șoaptă, în ritm stacato și prelungit după Exercițiul, auditivă a
auzului indicații: Ex.-joc, sunetului”R”
fonematic. -sunetul produs de fierastrău: zzz! zzr! zzrr! Software într-o
zrrr! rrr! rr! r!; educațional. serie de opt
-senzația de frig: brrr! brrr! perechi de
- ruperea crengilor:prr! prrr! cuvinte
- soneria: trrr! trrrr! paronime.
-ursul: morr! morrr! Să realizeze
-opritul cailor, ciripitul păsărilor. analiza
Exerciții de emitere independentă a fonemelor. fonetică a
Exerciții de diferențiere auditivă în silabe: cuvintelor care
la–ra, al-ar, le-re, ri-li, ru-lu; conțin sunetul
-în grupuri consonantice: plo-pro, clo-cro, slo- R.
sro;
-în cuvinte paronime: lac-rac, lama-rama, val-
var, cal-car, pal-par, pol-por, val-far;
Exerciții de analiză fonetică a cuvintelor care
conțin sunetul “R”.

Impostarea Poziția pentru emitere:buzele ușor intredeschi- Demonstrația Demonstrație

sunetului R, se; limba ia forma unei lingurițe, vârful ei fiind Exercițiul, clară în fața
procedee ridicat la incisivii superiori, iar marginile se Oglinda. oglinzii.
speciale pentru sprijină pe molarii superiori; limba vibrează în
obținerea momentul expulzării jetului de aer cald; corzile
sunetului. vocale vibrează.
a. Pornind de la emiterea sonoră a unor
onomatopee se încearca obținerea sunetului
“R”: cum face tractorul-trrr!; cum face
fusul:sfrrr!
b. Exersarea vibrării limbii:limba se
scoate între buze, obrajii se umflă puternic,
aerul care iese sonorizat să imprime limbii o
vibrație, pornind de aici se exersează acest
mod de pronunție al sunetului prin asocierea la
fiecare suflare a unei vocale până la emiterea
lui”R”. Dacă s-a reușit se poate trece mai
departe.
Limba stă între buze, buzele vibrează, copilul
fiind pus să sufle pentru a face limba să
vibreze.
Limba se așează pe incisivii superiori și se
sulfă cu putere, astfel încât vârful limbii ieșit
afară începe să vibreze. La acest nivel se
folosește următorul exercițiu: pe vârful limbii
se așează confete sau bucățele de hârtie,
copilul este pus să apese vârful limbii de cerul
gurii apoi printr-o suflare bruscă să arunce
hârtia afarâ.
c. Suflatul într-o foaie de hârtie: limba
fiind în poziție corectă de articulare(apexul
ascuțit al limbii atinge alveolele incisivilor
superiori, buzele au comisurile trase în părți,
dinții sunt indepărtați) se inspiră și se expiră
fără a desprinde marginile limbii de dinți.
Se repetă același exercițiu cu inspirație lină,
normal și expirație din ce in ce mai puternică
 până la desprindere limbii cu vibrații, se
adaugă voce-vocale.
Limba fiind în poziție de articulare, se sulfă cu
putere într-o foaie de hârtie ținută vertical în
fața gurii, până când hârtia vibrează.
Se execută același exercițiu cu voce și în
șoaptă.
Ex. se execută treptat până se ajunge la
vibrarea hârtiei într-o singură expirație.
d. Se poate proni de la sunetul “Z”, iar în
timpul pronunției se vor da scurte impulsuri
sub bărbie;
e. Se poate obține “R și prin pronunțarea
rapidă “TD” trecându-se în “TRRR”;

Introducerea Se pronunță sunetul R în silabe directe: Demonstrația Exerciții

sunetului”R” în -prelungit: rrra, rrre, rrro,rrru, rrri; Exercițiul, ritmice de
silabe. -neprelungit: ra, re, ri, ro, ru; Soft. respirație
-repetate:rara, rira. roar, rari……. ; Educational. însoțite de
Se pronunță sunetul R în silabe inverse: mișcare și
-prelungit:arrr, errr, irrr,orrr…..’ pronunția
-neprelungit: ar, er, ir. Ur… silabelor.
-repetate:arar, arer, arir, irar,…..;
Se pronunță sunetul R în silabe în poziție
intervocalică:
are, era, ora, ura,oru…..etc;
Se pronunță sunetul R în logatomi inițial:
res, ros, rem, rum, rop…….:
Se pronunță R în logatomi final:
tor, lar, mer, fir, var, dur,………etc;
Se pronunță R în combinații consonantice:
pra, pro, crm, urm………’
Consolidarea sunetului

Se pronunță R în combinație cu diftongi:

Semestrul al II-lea

rie, rea, riu, roa, rui, reu……;

Introducerea Se pronunță serii de cuvinte monosilabice, Demonstratia “Jocul

sunetului “R” în bisilabice,polisilabice cu “R”în poziție : Exercitiul, silabelor”
cuvinte.  inițială. Soft. edu., exerciții de
-monosilabice: rac, raft, rai, rând, râu, rest, alcătuire de
ring, ren, , rost; cuvinte ponind
-bisilabice: rană, rangă, rebus, rapid, rudă, de la silabe
rege, rece, rugă; date.
-polisilabice :răcoare, rădăcina, ramură,
răceală, regiune;
 mediană
-monosilabice: arc, parc, târg, larg,cerc
-bisilabice: bară, baros, curaj, făraș, bere;
- polisilabice: ancoră, caracatiță, garoafă,
cameră, fluturaș;
 finală:
-monosilabice:dor, por, cor, car, ger, ser, cer,
dar, mar, jar;
-bisilabice:aur, actor, abur, boier, frier, cuptor,
doctor;
-plisilabice: abecedar, frigider, mercenar;
 In grupe consonante: frig, agrafă,
arbore, brad, barză, capră;
 Diferențierea Exerciții pentru diferențiere R-L: Demonstrația Simbolizare
sunetului “R” Ara ala era ela ira ila ora ola ura ula Exercițiul, diferențiată”R” în

Diferențiere
de sunetul”L” la Ari ali ere ele ire ile ore ole ure ule Soft cuvinte obținute
nivelulsilabelor. educațional. cu
Diferentiere la Exercitii de diferentiere cuvinte paronime: ajutorul
nivelul Rac-lac ras-les ring-ling, roz-loz jetoanelor.
cuvintelor. Salin-sarin balon-baron gelos –geros milos-
miros moale-moare
Introducerea Exerciții de pronunție a unor propoziții simple Exercițiul Exerciții de
sunetului “R” în și apoi dezvoltate în care sunetul”R”se află în Software – scriere a
Semestrul al II-lea

propoziții. poziție- inițială, mediană, finală: educațional; propozițiilor,

Automatizare

Alcătuire de propoziții folosind cuvinte date. simbolizând

Alcătuire de propoziții după imagini. propoziția
printr-o linie,
Exersarea Povestire și repovestire după imagini. cuvintele prin
sunetului “R” Citire și povestire de texte scurte. linii mai scurte și
corectat. Memorarea de poezii cu frecvență mare a marcând prin
cuvintelor care conțin sunetul”R”. puncte poziția
Evaluarea s-a realizat pe tot parcursul activităţii iar rezultatele înregistrate au fost consemnate în
tabel.
Abilități de însușit Sem I Sem II Sem II
final martie final
Posedă autocontrol asupra mişcărilor aparatului R R R
fonoarticulator.
Emite corect sunetul deficitar. N R R
Pronunţă corect sunetul R în silabe. N R R
Pronunţă corect sunetul R în cuvinte . N R R
Diferenţiază sunetul R de alte sunete . N R R
Pronunţă corect sunetul R în propoziţii în mod reflectat. N R R
Alcătuieşte propoziţii cu sunetul R. N R R
Memorează poezii în care sunetul R are frecvenţă mare . N PR R
Povesteşte după imagini pronunţând clar cuvintele care N PR R
conţin sunetul R.
Repovesteşte povești scurte pronunţând corect cuvinte N PR R
care conţin sunetul R.
Vorbeşte liber pronunţând corect, clar sunetul R. N PR R
N-nerealizat
PR-parțial realizat, R-realizat
Rezultatele din tabel evidenţiază faptul că elevul a ajuns în etapa de automatizare a sunetului, s-a
realizat automatizarea sunetului 100%, are deprinderea de a povesti, de a se exprima liber articulând
corect toate sunetele .

Concluzii
Elevul D.A.F. beneficiază de un mediu favorabil dezvoltării fizice şi psihice , de dragostea
maternă și a familiei în general, de sprijinul şi de stimularea emoţională necesară dezvoltării
psihice normale. Familia a primit programul de intevenție, astfel copilul a fost ajutat și susținut de
mama și sora sa.
Este știut faptul că orice abilitate care se doreşte formată şi dezvoltată la copilul cu
dizabilitate intelectuală are caracter fragil şi poate deveni reversibilă, de aceea este nevoie de timp,
de lucru în echipă, de metode adecvate şi nu în ultimul rând de motivaţie.
În activităţile programului de intervenţie am folosit calculatorul fiind un mijloc atractiv pentru
copii, ştiut fiind faptul că elevul cu dizabilitate intelectuală învaţă mai bine vizualizând. Cu ajutorul
calculatorului i se poate menţine interesul pentru activitate, se crează o atmosferă afectivă pozitivă,
se poate repeta un program sau o secvenţă până la însuşirea abilităţii vizate, iar softurile
educaţionale oferă feedback imediat. Prezentarea obiectelor, fenomenelor şi desemnate de cuvinte
cu ajutorul calculatorului prin imaginii viu colorate, desene, animaţie, înlesnesc integrarea
cuvintelor noi în vocabularul copiilor. Prin exerciţiile joc(Cd-uri) cu personaje din poveşti se
crează posibilitatea înţelgerii semnificaţiei unor cuvinte, dezvoltarea orientării în spaţiu, operarea cu
noţiunea de formă.
Utilizând jocul în activităţile propuse în programul de intervenţie, elevul a fost motivat şi stimulat
să descopere prin imitaţie comportamente verbale similare celor din viaţa cotidiană, să
interacţioneze cu colegii.
Pe tot parcusul activităţilor elevul a primit stimulente (diverse obiecte, ecusoane viu colorate....) şi
întărire pozitivă prin recompensare verbală în scopul consolidării comportamentelor verbale .
Programul a avut efectul scontat, acesta se datorează şi faptului că intervenţiile terapeutice au avut
loc de la vârstă timpurie când tulburările nu erau transformate în deprinderi greşite şi formarea
automatismelor noi s-a realizat mult mai uşor şi mai repede, dar și datorită caracterului deosebit al
copilului, a voinței și perseverenței de care a dat dovadă și susținerii familiei. Așa cum am mai spus
este un copil deosebit, muncitor, lucrează suplimentar din inițiativă proprie, fapt întâlnit mai rar la
copiii cu dizabilitate intelectuală.
Abordarea timpurie a copilului cu tulburări de limbaj, implicarea familiei alături de
profesori/educatori sunt esențiale și au implicații majore asupra dezvoltării ulterioare a copilului,
înlesnind achizițiile lingvistice funcționale, scurtând demersurile terapeutice în care copilul va fi
inclus și asigurând structurarea cât mai firească a achizițiilor școlare, favorizând dezvoltarea
armonioasă a personalității, fapt dovedit și de elevul D.F.A..

Bibliografie
1. Vrăsmaş Ecaterina , Muşu Ionel ,Stănică Cornelia , (1997),Terapia tulburărilor de limbaj
Editura Didactică şi Pedagogică R.A. Bucureşti
2. Tobolcea Ioalnda , Soponaru Camelia, (2013) ,Treapia tuburărilor de pronunţie
Ghid practic pentru logopezi, Editura Universităţii Alxandru Ioan Cuza Iaşi
3. Haţegan Bodea Carolina, (2016) , Logopedia treapia tulburărilor de limbaj,
Editura Trei
4. Matei Guţu, (1975), Curs de logopedie- Logopedia I, Universitarea Babeş-Bolyai,
Cluj Napoca