CIVILIZATIILE FLUVIALE-ROLUL LOR IN ISTORIA ANTICHITATII

Dup descoperirea cultivrii pmntului i a posibilitilor de a supravieui astfel, cele mai vechi populaii s-au stabilit de-a lungul marilor fluvii, unde, datorit abundenei apei i climei calde i temperate, vegetaia era suficient de bogat, iar cultivarea plantelor nu ntmpina obstacole naturale. Din acest motiv, istoricii vorbesc despre civilizaii fluviale, dezvoltate n plin epoc a metalelor ntre mileniile IV i III .Hr., situate n India de-a lungul Indului, n China pe lng Fluviul Galben, n Egipt pe malurile Nilului, iar n Mesopotamia ntre Tigru i Eufrat, o regiune norocoas geografic i punte de legtur ntre Asia central meridional si Mediterana. In aceste zone au aprut primele sate neolitice ale cror vestigii au fost descoperite de arheologi: pentru prima dat, oamenii au modificat natura n teritoriile pe care le ocupaser, construind canale de irigaie, diguri i sate care adposteau adesea sute, uneori mii de persoane. Construcia acestor mari opere i activitile comerciale i artizanale care au urmat au atras constant mn de lucru, astfel c multe sate aprute pe malurile fluviilor s-au transformat n orae; oraele, unite de interese comune, s-au organizat apoi n diferite entiti statale. In fruntea acestor structuri s-au ridicat regii - considerai reprezentanii pmnteni ai divinitii -, asistai n funciile lor de o cast de sarcedoi care se ocupau de administrarea cultului. EGIPTENII In Egipt, dezvoltarea uneia din primele civilizaii ale istoriei s-a datorat exclusiv Nilului, far de care aceast regiune ar fi un deert. Inc din vremuri foarte vechi, populaiile de aici au tiut s profite de avantajele revrsrilor fluviului, care, dup se ce retrgea, spre sfritul verii, lsa n vechea lui albie terenuri bogate n ml, un fertilizator natural care facea posibil o a doua recolt, toamna. Primele comuniti s-au organizat n dou regate: cel al Egiptului de Sus, n partea din amonte a fluviului, i cel al Egiptului de Jos, care ocupa delta. In Egiptul de Sus, favorizat de contactul cu alte populaii prin schimburi comerciale, s -au dezvoltat ocupaiile artizanale, printre care estoria, prelucrarea fibrelor vegetale, sticlria i metalurgia. n Egiptul de Jos, condiionat mai mult de revrsrile Nilului, s -au dezvoltat, cu precdere, agricultura i activitile colaterale. Muli ani, conform

tradiiei, aceste dou regate s-au aflat n competiie, pn cnd au fost unificate, n jurul anului 3000 .Hr., de un suveran cu numele de Menes, legendarul fondator al primei dinastii de faraoni. SUMERIENII Primii care au locuit n partea de sud a Mesopotamiei, ntre Tigru i Eufrat, sunt sumerienii - populatie a carei origine ne este necunoscuta ; se stie nsa ca erau un tip nesemitic , mediteraneean , ca vorbea o limba asemanatoare limbilor turcice si ca a fost creatoarea unei civilizatii de mare rafinament care a stat la baza sintezei culturale care s-a produs n zona prin asimilarea culturii mesopotamiene de catre populatiilor semitice mentionate. Aceast populaie, spre deosebire de egipteni, nu s-a organizat ntr-un stat unitar, ci s-a divizat n orae-stat, fiecare cu propriile legi i cu proprii suverani, reprezentnd astfel prima form de organizare statal din istorie.De asemenea sumerienii erau agricultori sedentari pe cnd ceilalti au fost initial triburi nomade de pastori si crescatori de vite.Sumerienii sunt cei care au creat primele orase state din Mesopotamia ( celebrul Uruk - considerat a fi fost creat nainte de marele poptop,Ur,Lagas). In Biblie sunt amintiti sub numele de Sinar (Geneza ,X-10).Ei sunt cei care cunosc scrierea pictografica pe care apoi , stiliznd si simplificnd semnele, o transforma n scrierea cuneiforma , mai usor de folosit si constituind o alta treapta catre nchegarea alfabetului pe care l folosim n prezent.In perioada protosumeriana (3000 - 2300) si neo-sumeriana (2065 -1955) s-au dezvoltat primele constructii de arhitectura monumentala - templul cu turnul n trepte ziggurat.Sumerienii sunt inovatori n materie de tehnologie (olarit si metalurgie ) si transporturi ( aparitia carului cu doua roti).Sunt creatorii unei fantastice literaturi liturgice - poemul Enuma Elis care povesteste creatia lumii de catre zei sau Epopeea lui Ghilgames preluate de asirieni si babilonieni si descoperite n ruinele bibliotecii de la Ninive.Practicau de asemenea o religie politeista - cu peste cca 2500 de zei (Lista canonica An Anum cuprinde mai mult de 2500 de zei clasificati dupa functie si genealogie n diade , triade si tetrade). Zeii exclusiv antropomorfi sunt patroni ai oraselor - state , fiecare asemenea unitate administrativa avnd un zeu principal . sau ntruchipari ale unor astre sau fenomene naturale .Exista de asemenea o pleiada de zei principali , participanti la actul creatiei lumii -

Enlil,Samas,Marduk,Inanna - zeita lunii si o lume inferioara a demonilor - spirite bune sau rele , asupra carora se actiona cu practicile magiei.

ACCADIENII Constituie primul val de populatie semita care migreaza dinspre Peninsula Arabica si patrunde n centrul Mesopotamiei unde va ntemeia importante orasestat :Akkad, Kis,Babilon, Opis.Acestia se ocupau cu pastoritul si se deosebeau de sumerienii att ca tip somatic ct si ca limba .Treptat . dupa o serie de conflicte ,Sumerul va fi supus de SARGON I (2334 - 2279) care unificnd orasele - state sumeriene si accadiene sub un singur conducator va nfiinta de fapt primul imperiu oriental cunoscut n istorie - Imperiul accadian si va realiza prima sinteza culturala sumero-semita prin adoptarea scrierii sumeriene - scrierea cuneiforma , prin preluarea celei mai mari parti a panteonului religios sumerian si n general prin adoptarea modului de viata sumerian , inclusiv formula de organizare teritoriala a oraselor-state relativ autonome care posedau si un teritoriu rural ocupat de populatia producatoare. Considerat rege ntemeietor , Sargon I a creat si prima armata permanenta cunoscuta , de cca 5400 de soldati si s-a intitulat ,,rege al celor patru parti ale lumii'' deoarece a supus ntreaga Mesopotamie.A domnit 55 de ani , timp n care a cucerit si anexat numeroase teritorii ceea ce a facut ca Imperiul accadian sa controleze majoritatea drumurilor comerciale care duceau catre Arabia si India. Imperiul a cunoscut apogeul sau sub regele NARAM - SIN (2254-2218) care s-a intitulat ,,divinul'' si a pretins onorurile datorate unui zeu.

BABILONIENII

BABILONIENII sunt populatii amorite venite dinspre zona semita a desertului arabic.

Vor crea la rndul lor un imperiu( sud si centru ) care se va dezvolta multa vreme n paralel cu dinastiile asiriene care ocupau nordul Mesopotamiei si cu care si vor disputa hegemonia n zona .Regatul babilonian ( 1894 -1595) va realiza nsa unitatea ntregii vai pe care o va controla economic , politic si militar.Dezvoltarea imperiului babilonian se va lega de numele orasului de origine accadiana - Babilon de la care si-au luat numele de babilonieni, oras care va deveni pentru mai bine de doua milenii centrul economic, politic si cultural al Mesopotamiei.Reprezentantul cel mai ilustru al dinastiilor bailoniene amorite este HAMMURABI ( 1728-1686) cel care va lasa omenirii primul cod de legi cunoscut , domnia sa excelnd mai ales prin organizarea juridico-administrativa a teritoriilor stapnite .Babilonienii sunt cei care vor realiza a doua sinteza sumero-semita prin preluarea traditiei religioase si culturale mesopotamiene nascuta din asimilarea si aculturarea civilizatiei sumeriene.Babilonul, unul dintre aceste orae-stat, a reuit n 1750 .Hr., sub conducerea regelui Hammurabi, s cucereasc un vast teritoriu i s-a constituit n primul imperiu din zona mesopotamian. Cu aceast ocazie, regele a cerut inscripionarea, cu litere cuneiforme, pe un monolit (astzi la muzeul Luvru din Paris), a celor 282 de legi de drept public i privat care reglementau viaa imperiului. Dup moartea lui Hammurabi, n aceast zon au venit alte populaii, pn cnd una din cele coborte din munii din nord s-a impus n faa celorlalte: asirienii, rzboinici feroce care au cucerit Mesopotamia i au ridict un nou imperiu. Capitala lor era la Ninive; vreme de cteva secole au rmas stpnii regiunii.

ASIRIENII Sunt triburi de arameeni veniti tot din desertul arabic,ocupand nca din mileniul III o regiune restrnsa din nordul Mesopotamiei intrnd n conflict cu babilonienii pe care reusesc n cele din urma sa-i supuna .In vremea asirienilor are loc ultima sinteza culturala sumero-babiloniano -asiriana.De altfel imperiul creat de asirieni sa numit multa vreme asiro-babilonian, dinastiile celor doua populatii semite dezvoltndu-se o perioada paralel.Asirienii sunt amintiti n Biblie de profetul Ieremia ca ,, neam crud si fara mila'' si n general urmele lor n istorie sunt marcate de violente deosebite.

Inceputul istoriei expansioniste a asirienilor este legat numele orasului stat ASSUR , dedicat zeitatii principale a acestor triburi arameice - Assur.Asirienii se afirma ca cea mai mare putere a zonei n sec.XIV .C: cnd ntreaga Mesopotamie este supusa de regele SALMANASAR I (1274- 1245) care si ia apelativul de ,,rege al lumii''.Din acest moment istoria asiriana si implicit a Mesopotamiei este una de expansiune presarata cu jafuri , cruzimi , exterminari si deportari de populatii ( de ex.deportarea a 30 000 de evrei din Israel sub regele Sargon II care a transformat Israelul n provincie mesopotamiana).Istoricul R.Grousset i-a numit pe asirieni ,, romani ai Asiei antice care au terminat prin a-i uni pe asiatici sub un singur jug.Prin devastare si moarte ei au facut sa domneasca pacea de la Nil la Ararat.'' ( O.Drmba.Istoria culturii si civilizatiei. Vol.I pag.6).Sargon II este nsa cel sub a carui conducere Asiria atinge culmea puterii.Tot el a construit grandioasa capitala de la Khorsabad.Ultimul rege asirian a fost Assurbanipal II ( n grc.Sardanapalos).(668-627).El este cel care a distrus Babilonul si a masacrat populatia . n vremea sa nsa cultura asiriana a atins punctul maxim.Au fost construite temple si palate iar n palatul sau de la Ninive a construit marea biblioteca n care a adunat pe zeci de tablite de lut toate textele pe care scribii sai le-au gasit n templele mesopotamiene.Astazi biblioteca de la Ninive cu materialul n mare parte descifrat ofera informatii pretioase privind civilizatia mesopotamiana.Asiria dispare odata cu recucerirea zonei de catre babilonieni aliati cu mezii.Ultimul rege asirian este nfrnt n batalia de la Karkemis de catre regele babilonian Nabucodonosor ( 605-562) - creatorul noului imperiu babilonian , care are nsa o viata destul de scurta - n 532 Mesopotamia devine parte a imperiului persan fiind cucerita de Cyrus .Societatea mesopotamiana este una care s-a format dupa parcurgerea unui proces lent si treptat corelat cu crearea unor zone fertile si prospere mai nti n sudul Mesopotamiei apoi catre centrul si nordul acesteia catre 1800 en,cu organizare complexa , diversificata si structurata pe baza unei ierarhii riguroase : rege -preot , corp preotesc , producatorii de bunuri De asemenea este o societate care a inventat si folosit scrierea ca forma grafica de comunicare .