SANDU CHIU

REVELAŢII TARZII
POEZII

EDITURA WALDPRESS,
Timişoara, 2011
 ÎN LOC DE PREFAŢĂ
SIMPLICITAS (MOMENT BIOGRAFIC)

Am fost crescut cu simplitate

Cu simplitate educat
Scriu versuri simple și rimate
În genul nesofisticat

În simpla mea biografie

Găsiți un simplu amator
De versuri simple-n simplă poezie
Din întâmplare simplu autor

Această simplitate mi-a fost hărăzită încă din zorii existențialității

mele pentru că :
Era în dimineaţa zilei de 18.06.1951 la orele 4 a.m. când prin
Decizia M.A.I. nr. 200/1951, casa familiei din comuna Banloc a fost
înconjurată şi ieşirile blocate de către militari şi miliţieni. Aceştia au
transmis ordinul ca întreaga familie compusă din:
Chiu Pavel de 68 ani, bunic
Chiu Iuliana de 61 ani, binică
Chiu Trifu de 30 ani, tată
Chiu Ana de 28 ani, mamă
Chiu Trifu jr. de 11 ani, frate,
2
 Subsemnatul de 4 ani, să fie pregătiţi că într-un interval de trei
ore vor fi însoţiţi şi duşi la gara din comună unde vor fi îmbarcaţi în
vagoane de marfă şi transportaţi spre o destinaţie necunoscută
(persoanele de mai sus le raportez în funcţie de gradul de rudenie faţă
de mine).
Zvonul diabolic că vom fi duşi în Siberia a declanşat în familia
mea drama a trei generaţii:
Pentru bunicul Chiu Pavel şi bunica Chiu Iuliana, NEANTUL.
Pentru tata Chiu Trifu şi mama Chiu Ana, neputinţă şi disperare.
Pentru Chiu Trifu, frate şi subsemnatul ambii minori, un
traumatism pe care-l purtăm şi astăzi în sufletele nostre.
Ridicarea de la domiciliu, transportul şi tratamentul la care am
fost supuşi a fost identic cu cel al deportaţilor evrei cu puţini ani în
urmă.
După un periplu de o săptămână prin gări, sufocaţi de lipsuri şi
nevoi în vagoane de marfă, oameni şi animale am fost debarcaţi şi
aruncaţi în pustia fără de margini a Bărăganului.
Am aflat că ne găsim în preajma localităţii Mărculeştii Noi.
Această debarcare a fost concomitentă cu lansarea zvonului
demenţial al autorităţilor că toată această masă de proscrişi în mod
halucinant reprezintă „crema banditismului românesc”.
Acest zvon avea scopul de a crea un impact nefast şi calculat în
raport cu populaţia locală.
S-au construit case din pământ bătut şi bordeie pentru a putea
trece peste iarna care se apropia. Până la venirea iernii nu s-a reuşit
construirea numărului necesar de case, astfel că în două camere au fost
cazate două, trei familii.

3
 Nu poate fi descrisă promiscuitatea la care am fost obligaţi să fim
părtaşi.
Apa „potabilă” era adusă cu cisternele de combustibil din râul
Ialomiţa atât pentru oameni cât şi pentru animale.
Şi astăzi îi mai simt gustul de păcură.
A învins totuşi virtutea principală şi esenţială a acestor elite ale
ţărănimii bănăţene, virtute care s-a numit HĂRNICIA.
Hărnicia şi exemplul unei corectitudini perene a rupt bariera
artificială cu populaţia locală care pe ascuns ne-a ajutat să trecem peste
primul an de calvar, când am reuşit să construim o nouă localitate cu:
şcoală, dispensar şi instituţii publice care se va numi Viişoara.
La reîntoarcerea noastră în Banat, această localitate a fost
dărâmată, perimetrul ei arat, amintind în istorie de Cartagina după
războaiele punice.
Imbecilitatea şi schizofrenia au crezut că odată cu ştergerea
materială a urmelor, uitarea va rezolva şi latura umană a dezastrului.
În localitatea Viişoara am făcut primul an de şcoală. În clasa a-II-a
am revenit în comuna natală prin ridicarea restricţiei de domiciliu
obligatoriu.
La şcoaladin Banloc am fost izolaţi în ultimele două bănci cei care
am fost deportaţi. Nu aveam voie să participăm la activităţile grupelor
de pioneri, priveam pe geam careul detaşamentului din curtea şcolii şi
nu înţelegeam vina pe care o purtam.
Atunci am simţit pentru prima oară amarul şi confuzul sentiment
de URĂ. Ura faţă de părinţi din cauza cărora mi se întâmplau toate
acestea, ura faţă de profesori care nu ieşiau din tiparul acelui regim
infantil şi ura faţă de colegii care ne priveau ca pe nişte leproşi.

4
 Copilăria şi tinereţea mi-a fost marcată de aşa-zisa origine
nesănătoasă într-un stat schizofrenic şi alienat.
Bunicii şi părinţii mei nu au fost membrii ai nici unui partid sau
mişcări politice. Au fost oameni muncitori, robi ai pământului.
Din anul 1957 pentru tata a început un nou calvar. Pentru refuzul
de a intra în C.A.P. şi faptul că avea influenţă în rândul sătenilor a fost
luat în vizorul organelor raionale de securitate.
A fost ridicat de către cpt. Cristea în nenumărate nopţi, plimbat,
bătut şi aruncat din maşină între localităţi.
Nu s-a înscris în C.A.P., a plecat la Timişoara, iniţial săpător de
şanţuri iar după 30 de ani s-a pensionat având calificarea de maistru
principal electrician. Toată viaţa auzul unui motor de maşină în noapte îl
traumatiza. A rămas până la moarte cu această sechelă.
Statul român care în 1989 a schimbat în mod dramatic dictatura
comunistă nu a devenit ceea ce şi-ar fi dorit înaintaşii mei.
Fac această mărturisire cu sinceritate religioasă.
Părinţii şi bunicii au trăit şi au murit ca nişte paria din punct de
vedere social.
Au murit neâmpăcaţi cu lumea aceasta şi cu nedreptăţile făcute
de concetăţenii lor. Poate că acolo în lumea umbrelor vor găsi mai multă
înţelegere, dreptate, mai multă demnitate.
După anul 1989 statul român ar fi trebuit să-şi trateze rănile
trecutului unic în metodele diabolice de represiune în lumea civilizată
(vezi fenomenul Piteşti).
România a ales să-şi risipească agoniseala prin clanuri clientelare
având carnet, consilii fictive de administraţie, privatizări pripite şi
oneroase. Nici eu nici fratele meu „în memoria părinţilor noştri” nu
facem parte din lumea politică.
5
 Suntem deja pra puţini cei care am trăit în mod nemijlocit şi
dramatic acele evenimente şi ne împuţinăm de la un an la altul.
Aceasta a fost doar o picătură din oceanul de durere în care am
fost aruncaţi ca experiment al unei filozofii antiumane prin complicitatea
unui regim malefic a căror reprezentanţi la scară istorică şi planetară au
degradat şi înjosit specia umană.
De aceea această confesiune care este şi o rememorare a unui
destin de multe ori fracturat şi frânt „HOTĂRÂREA INSTANŢELOR
URMAŞILOR NOŞTRI” să fie cea care pentru istorie şi pentru generaţiile
viitoare să cântărească ceea ce este de cântărit „ÎN BALANŢA
DREPTĂŢII” pe care DUMNEZEU a lăsat-o fiecărei naţiuni.
Mă numesc CHIU ALEXANDRU sunt fiul lui TRIFU şi ANA născut în
comuna BANLOC judeţul TIMIŞ, la data de unu ianuarie 1947, deportat
în Bărăgan împreună cu întreaga familie la data de 18.06.1951.
În numele meu şi în memoria părinţilor şi bunicilor mei plecaţi
din această lume cer şi acord iertarea tuturor celor care în acei ani au
aruncat în tenebre elita naţiunii române.
Au acolo sus în ceruri, în faţa lui DUMNEZEU o imperioasă nevoie
de iertare şi din partea noastră a victimelor.
Această iertare „CRISTICĂ” este indispensabilă pentru a şterge
sângele fratricid de pe obrazul naţiunii noastre care ar stigmatiza
destinul urmaşilor noştri după antimodelul biblic al lui CAIN şi ABEL.
Retrăiesc obsesiv imagini ale acelor timpuri și locuri care mi-au
marcat pentru totdeauna existența.
Una din aceste imagini doresc să fie pentru cei care au suferit și
au murit departe de casă și de cei dragi epitaful scris pentru ei de un
copil în:

6
AMINTIRI DIN DEPORTARE

E toamnă tristă și tăcută

În Bărăganul populat
De oameni cu privirea mută
Aduși cu forța din Banat

Durerea întâlnește norii

Peste câmpia cu ciulini
Și-n cârduri ample trec cocorii
Spre libertatea altor lumi

Priveam spre nesfârșita zare

Cu inocența de copil
Dorind alături de cocoare
Să zbor spre Banloc din exil

Banloc, Chiu Alexandru

7
 PĂRINŢILOR ŞI BUNICILOR MEI
DEPORTARE ÎN BĂRĂGAN – RUSALII 1951

Aţi fost privaţi de libertate

Şi-ngenuncheaţi de suferinţi
Pe care le-aţi cărat în spate
Spre bărăganele fierbinţi.

S-au răsucit şi morţi-n groapă

În ziua când v-au deportat.
Trăiaţi o tragedie greacă,
Pe scena sumbr-a unui sat.

Pluteaţi pe aripa durerii

Spre suferinţe de martir,
Era în ziua de RUSALII
Când vă mânau spre cimitir.

Spre ţărmul verilor toride

Din Bărăganul viscolit
De ura bestiilor crude
Prin care ei v-au asuprit.

8
Surghiunul vostru a fost tragic
Şi-n faţa zbirilor nebuni.
V-aţi apărat prin scutul tainic
Cerut de voi prin rugăciuni

Mă-nduioşaţi părinţii mei,

Şi plâng în trista-mi poezie,
Pentru toţi anii lungi şi grei
Trăiţi de voi în pribegie

Iar lângă crucile bătrâne,

Împovărat de amintiri,
Voi înălţa o rugăciune
Odihnei voastre de martiri.

Banloc, 21.09.2010

9
MAMEI MELE (08.03.1923-18.01.1980).
BUNICII MELE.
DRAMA UNOR VIEŢI.

Astăzi e ziua mamei mele

I-am fi serbat frumoşii ani
Dar domnul a luat-o-n stele
Lăsându-ne trişti şi orfani.

A suferit tăcut în viaţă,

Fiind deportată-n bărăgan
Când mama ei murea acasă,
Lăsând-o şi pe ea orfan.

Bunica mea de dor murise

Plângând şi aşteptând la gard
Pe fiul care-i dispăruse
În iadul de la Stalingrad.

10
Bătrân sunt astăzi dragă mamă
Dar n-am uitat că-ţi sunt copil
Că viaţa ta a fost o dramă
Pe care o deplâng umil.

Banloc, 08.03.2011
11
 SOŢIEI MELE

Mi-ai apărut ca o lumină

În noaptea mea de patimi grele.
M-ai vindecat ca zâna bună
Şi de năravuri şi de rele.

Mi-ai fost protecţia divină

În lupta mea cu roata vremii,
Eşti raza plină de lumină,
Ce m-ansoţit peste decenii.

Eşti dragostea nealterată,

Iar anii grei şi furtunoşi,
Pe care i-am avut în viaţă
Mi i-ai făcut buni şi frumoşi.

Eşti o soţie ideală,

Tu ai născut şi doi copii.
I-ai mângâiat, i-ai dus la şcoală
Când or fi mari ţi-or mulţumi.

12
 Făcând bilanţul vieţii mele,
Tu, mi-ai fost PIATRA UNGHIULARĂ.
Când DOMNUL mă va duce-n stele,
Regret că ţi-am fost şi povară.

Că te-am făcut câteodată

Să plângi în piept nemotivat.
Cu-aceasta sunt dator c-o plată
Atunci când voi fi judecat.

Azi, vin umil să-ţi mulţumesc

Şi ca să-ţi rog de sănătate,
Să-ţi spun cu drag că te iubesc,
Aici şi în eternitate.

Banloc, 07.08.2010
13
 ÎMI AMINTESC

Stau fericit lângă fereastră,

În lumea rozelor de mai
Şi-mi amintesc de FLOARE ALBASTRĂ
Cu Eminescu dusă-n rai.

De ELIADE RĂDULESCU,
De-un testament la VĂCĂREŞTI,
De critica lui MAIORESCU
În literele româneşti.

De albi clăbuci plutind în zare,

Când bardul scrise la MIRCEŞTI,
Despre o iarnă cu ninsoare
Şi fulgi roind ca în poveşti.

Îmi amintesc de CARAGIALE,

Acest magnific umorist
Urcând din satul HAIMANALE,
Spre culmile de moralist.

14
 Îmi amintesc şi de COŞBUC,
Scriind despre frumoasa RADĂ,
De-o uliţă şi de-un sătuc
Cu fulgi ce-au început să cadă.

De Şt. O. IOSIF întristat,

Scriind lui GOGA o scrisoare,
Şi regretând că n-a gustat,
Dulceaţa temniţei maghiare.

Îmi amintesc de o grădină

Cu liliacul înflorit,
Făcând prin graţia divină,
Pe MACEDONSKI fericit.

Din reveria mea sublimă

BACOVIA m-a tulburat.
Imaginea de farmec plină
În flori de plumb s-a transformat.

15
Rog toţi ILUŞTRII să mă ierte
În amintiri de i-am uitat.
Trăind în lumea de manele
Am circumstanţe de iertat.

Banloc, 11.08.2010
16
DIMINEAŢA DE PRIMĂVARĂ LA BANLOC

Ating olimpul bucuriei

Extaziat de frumuseţi
Vibrând în ritmul simfoniei
Acestei magici dimineţi.

Miresme dulci plutind în aer

Sub soare zbor de ciocârlii
Sunt nestemate-ntr-un giuvaier
Cu trascendente armonii.

Seninul boltei de azur

Cu norii mângâiaţi de soare
Dă straluciri fără cusur
La stropii de mărgăritare.

Grădina un covor de vis

Albina poposind pe-o floare
Sunt bucurii de nedescris
În oaza plină de splendoare.

17
 M-a copleşit natura vie
Iar drogul ei ameţitor
Îmi dă o stare de beţie
Ca dup-o vrajă de amor.

Toate aceste frumuseţi

Îmi amintesc că-s muritor
Şi-n toiul Sfintei dimineţi
Mă-nchin pios la CREATOR.

Am îndrăznit acest demers

Și cu reală modestie
Mi-am scris trăirile în vers
Şi le-am transmis prin poezie.

Banloc, 02.08.2011
18
 PRIMĂVARA

Au înflorit cireşii
Şi câmpul a-nverzit,
Răsare firul ierbii
Din solul adormit.

Miresme se înalţă,
Plutind ameţitor,
Din stratul de petale
Frumos ca un covor.

Pe-alei castanii falnici

Cu-aspect armonios
Sunt scena unor lirici
Cu tril melodios.

Cu soarele pe aripi
Revine rândunica,
Şi-n locul de sub streşini
Munceşte ca furnica.

19
 Pe coşul de la casă
Stă barza-ntr-un picior,
Iar dedesubt o moaşă
Aşteapt-un pruncuşor.

Un zumzet se aude
Venind dinspre prisacă,
E stupul de albine
Care roiesc pe-o cracă.

Renaștere vieții
Ridică o povară
Pe care-am dus-o toții
Din iarnă-n primăvară

Banloc, 15.11.2010
20
 E VREMEA ROZELOR

E vremea rozelor de mai,

Natura cântă, prin toţi porii
Tânjesc pe gura mea de rai
Şi-n trup mă trec tandru fiorii.

E vremea rozelor de mai,

Cu dimineţile sublime,
Când razele în evantai
Mă dezmierdau ca niște zâne

E vremea rozelor de mai

Cu serile înmiresmate,
Când porţi în părul tău bălai
Cununi de dor şi puritate.

E vremea rozelor de mai,

Cu nopţile sub clar de lună,
Care mă lasă fără grai
Cu frumuseţea lor divină.

21
 Iubesc natura pătimaş
Ca pe o antică vestală,
Mă simt pătruns şi fără glas
Într-o vibraţie carnală.

Banloc, 13.08.2010
22
 VIS ŞI REALITATE

Prin geamul deschis zefirul pătrunde

Şi-mi mângâie faţa cu blândele-i unde
Visez copilaşul în luna de mai
Crezând că-i la BANLOC pe-o gură de rai.

Visez iepuraşi, căprioare, pitici

Candoarea cu zâmbetul puilor mici.
Bătrânul de azi trecut prin zăpezi
Se-ntoarce în vis la capra cu iezi.

O, tu, natură cu flori şi miresme,

Cu feţii frumoşi şi zâne măiestre
Îmi sunteţi mereu în visul curat
Din noaptea senină cu cer înstelat.

Trezindu-mă vesel din lumea de vis

Cobor în realul murdar şi închis.
În loc de zâne şi feţii frumoşi
Găsesc doar zmeii, flămânzi şi setoşi.

Banloc, 05.08.2010
23
 AMURG

Amurgul se lasă şi-n mreje mă prinde,

Crepusculul plânge pe-un soare roşcat,
E clipa superbă când seara învinge
Lumina ce încă domnea peste sat.

Privesc orizontul cu-n aer distrat,

Zburând înspre cuiburi, o pasăre cântă,
O pace divină mă prinde deodat
Şi toate acestea îmi plac şi mă-ncântă.

Tăcerea coboară în oameni şi-n fire,

Pe cer apar minuni de cristal,
Mă-ntorc înspre LUNĂ cuprins de iubire
Cu gândul la DOMNUL CEL FĂRĂ EGAL.

Priveam înspre ceruri, la căi infinite

În noaptea călduţă când, URSA CEA MARE,
Mă-ntoarnă cuminte din ASTRE ŞI VISE
Spre casa şi patul gătit de culcare.

Banloc, 18.08.2010
24
 FURTUNĂ DE VARĂ

Se-nfruntă norii în tărie

Cu tunete și limbi de foc
Dezlănțuind plini de furie
Puterea undelor de șoc

Văzduhul este o arenă

Cu norii alergând nebuni
Iar înfruntarea lor supremă
E una de sfârșit de lumi

Cum a pornit așa s-oprește

Acest război aerian
Căci soarele se hotărăște
Să fie unic suveran

Banloc, 10.08.2011
25
 LA UMBRA NUCULUI BĂTRÂN

Căldura mă înmuaie, iar umbra din grădină

M-ademeneşte-n raiul cu plante şi cu flori.
Mă simt ca beduinul cel fără de hodină
Cătând în oaza dulce, miresme şi răcori.

Este-n amiaza mare, arşiţa dogoreşte,

Nimic nu mişcă-n aer şi nici printre copaci.
Totu-i inert şi-apatic, cicoarea nu clipeşte,
Doar viţa-şi mişcă frunza oftând printre araci.

Când liniştea greoaie s-aşează peste fire,

Mă furişez sub nucul bătrân şi descojit.
Îmi amintesc nostalgic romanţa de iubire,
Cântată cu amicii la un pahar de şpriţ.

Banloc, 18.02.2010
26
 NOAPTEA LA STÂNĂ

Deasupra codrului de brad

Se-nalţă maiestuoasă luna,
Argintul razelor ce cad,
Împodobesc feeric stâna.

Privesc spre turma de mioare

Păscând pe muntele vecin
În noaptea plină de splendoare
Din preajma codrului bătrân.

Alături, vârful de granit,

Care păzește falnic stâna,
Îmi pare că s-a înfrăţit
În măreţia lui cu LUNA.

Aceste clipe minunate

Mă-mping uşor înspre extaz.
Sunt îmbibat de voluptate
Şi uit de orişice necaz.

27
În atmosfera de mătase
Uşoară ca un fulg de nea,
Magia clipelor frumoase
E ca un vis de catifea.

Banloc, 01.09.2010
28
 FANTASMĂ

Azurul, cu norii pufoşi de mătase

Mă-ntoarce cu gândul la anii frumoşi
Când, tânăr fiind credeam în fantasme,
În mari idealuri şi-n zei virtuoşi.

Seninul din ceruri cu raze de aur

La care priveam îmbătat de amor,
Trezeşte şi astăzi în mine tezaur
De dulci sentimente, iubire şi dor.

Priveam fascinat spre NUDA FEMEIE

Cu gânduri păgâne-n carnale plăceri,
Visam luni de miere prin CALEA LACTEE,
Şi toate aceste parca-au fost ieri.

Banloc, 10.08.2010
29
 TRISTEŢE

E tare trist sus pe colină,

Petalele îngălbenesc,
Pierzând culoarea lor divină,
Şi farmecul dumnezeiesc.

Mă plimb prin via ruginită

Şi meditez la CREATOR.
Trecutu-i în frunza cernită
Iar vinul este-n viitor.

Natura-şi primeşte ciclul,

Cu generaţii ce preced,
Urmaşii îmbătaţi de visul
Himerelor în care cred.

Privesc paleta policromă

Cuprins de-o tandră bucurie,
Ce-i însoţită, pentru-o clipă,
De toamnă şi melancolie.

Banloc, 14.08.2010
30
 MEDITAŢIE AUTUMNALĂ

M-au fermecat în astă toamnă

Pădurile ce-ngălbenesc,
Ca părul sur al unei doamne,
Prin buclele care-i albesc.

Privesc nostalgic şi iau seamă,

La frunzele ce ruginesc.
Trăim şi noi aceeaşi dramă
În universul omenesc.

Suntem ca frunza-n tinereţe

Foşnim la adieri de vânt.
Ne umple însă de tristeţe
Rugina părului cărunt.

Luptăm cu vântul şi furtuna,

În vara plină de nevoi.
Dar suntem trişti când vine toamna
Şi se apropie de noi.

31
Peregrinăm mereu în drumul
Spre toamna timpului pierdut
Inconştienţi că-n lume omul
O ia mereu de la-nceput.

Banloc, 31.08.2010
32
 VINE IARNA

A căzut întâia brumă

Peste via mea din sat.
Nucul doarme în grădină,
Rândunelele-au plecat.

Peisajul de poveste
Care ieri mă încânta
Doarme trist şi leneveşte
Bombardat cu fulgi de nea.

Păsăretul din livadă

Stă zburlit şi-nfiorat,
Aşteptând neaua să cadă,
Peste liniştea din sat.

Toamna pleacă, iarna vine

Troienit de amintiri
Gându-mi zboară înspre tine,
Chipul unei vechi iubiri.

Banloc, 03.10.2010
33
 VIS DE IARNĂ

Colind oraşul adormit

Sub avalanşa de zăpadă.
De ieri, ninge necontenit
Iar oamenii nu ies pe stradă.

Afară stăpânește gerul

Ca-n marile pustietăţi,
Unde tăcerea şi misterul
Mă poartă prin singurătăţi.

Admir lumina boreală

A vastelor imensităţi,
Cu iglurile în răceala,
Unor continui dimineţi.

Văd eschimoşi în goana mare.

Pe atelajele de câini,
Zorind, tăcuţi la vânătoare
Prin albu-n care sunt stăpâni.

34
Căldura blândă şi plăcută,
În care m-am trezit banal,
Mă lasă-n odăiţa mută,
Doar cu mirajul hibernal.

Banloc, 13.08.2010
35
 FULGII DE ZĂPADĂ

Privesc spre fulgii de zăpadă

Îndrăgostit de zborul lor.
Ei se-nvârtesc ca la paradă
Pe cerul sur şi sclipitor.

Sunt fascinat de-a lor plutire,

De dansul lor nevinovat
Simbol al castităţii pure
Pe scena alb-a unui sat.

Ei sunt mereu în amintirea,

Din primăvara vieţii mele.
Atunci, eu semuiam iubirea,
Cu fulgii albi căzuţi din stele.

Banloc, 27.01.201
36
 REVERIE

Când neguri se desprind

De MAREA cea NEAGRĂ,
Corăbii văd fugind,
Pe-ntinderea-i largă.

Iar pescăruşi zburând

De-asupra de maluri,
Salută în vânt
Eternele valuri.

Nisipul ce-mi ţine

Pe plajă, drept pat,
Mă pune-n comuniune
Cu-n rege SARMAT.

Pluteam pe galere,
Cu grâne şi vin,
Vâslind în tăcere
Spre PONTUL EUXIN.

37
 Acolo aproape,
De miticul CHEI,
Plutea peste ape
SFÂNTUL ANDREI.

Îl ştiu de milenii,
Cântat şi-adorat,
De daco-romanii
Ce s-au creştinat

Tresar deodată
Lovit de-o ghiulea
Ah, nu-i decât iată!
Un cânt de manea.

Banloc, 03.08.2010
38
 FATA MORGANA

A trecut o caravană,
Spre al soarelui apus,
Şi iubirea mea sărmană
Prin pustiu cu ea s-a dus.

Este frumoasa MORGANA,

Fiica prinţului ŞEITAN,
Ce-n soţeşte caravana
Prin pustiul SAHARIAN.

Pe mine mă amăgeşte
Mândrul, asprul beduin,
Cu guriţa-i din poveste
Şi cu nasul acvilin.

Îi cânt după legi nescrise,

De iubire şi de dor,
Ea-mi oferă doar în vise
Clipa dulce de amor.

39
Aşa e şi lumea noastră
Unde totu-i trecător,
Este ca FATA MORGANA
Doar un vis amăgitor.

Banloc, 08.08.2010
40
 DESPĂRŢIRE

Înot în MAREA DE AMOR

Cu inima îndurerată,
Plutind pe clipele de dor,
Spre reântoarcearea la viaţă.

Talazurile ce mă poartă,
Cu duioşie înspre mal,
Jelesc iubire-nmormântată
Sub creasta neagră-a unui val.

E valul lacrimilor mele

Ce-au curs în MAREA DE AMAR.
Ofrandă plină de durere,
Pe-al dragostei păgân altar.

Sunt singur în nemărginire,

Abisul mă dizolvă-n el,
Căci am rămas la despărţire
Fără speranţa vreunui ţel.

Banloc, 24.08.2010
41
 LA MOARTEA IUBITEI

Ploile plâng seara-n amurg,

Norii aleargă pe ceruri străine,
Apele toamnei pe streşini se scurg,
Cu lacrimi amare de rugăciune.

Seninul vieţii-n tristeţe apune,

Zilele curg mohorâte-n şirag,
Dorul meu strigă chemând din genune
Chipul tău care mi-atâta de drag

Rătăcesc solitar pe margini de lume,

Povara e mare și drumul e greu
Durere cumplită lăsată de tine
Apasă năprasnic în sufletul meu

Banloc, 10.01.2011
42
LA MOARTEA LUI ADRIAN PĂUNESCU

Ai părăsit această lume

Lăsând un gol în viitor.
În artă ai lansat destine
Cu harul tău de scriitor.

Patriotismul autentic
Pe care îl clamai vocal,
A fost şi crezul tău politic,
În forumul naţional.

De la tribuna unor ziare,

Ori, la CENACLUL FLACĂRA,
Făceai, românilor onoare
Cu dragostea de ţara ta.

La-nmormântarea din cetate,

O toamnă blândă ca-n poveşti,
Făcea o minimă dreptate
Plecării tale pământeşti.

43
 Astăzi, jelesc încă odată
Provinciile româneşti.
Cernită este ţara toată
Căci TU de astăzi nu mai EŞTI.

Banloc, 07.11.2010
44
 ADIO
La moartea colegului ION DĂRĂU, preşedintele CLUBULUI
BĂNĂŢEAN DE TURISM

Tot clubul lăcrima uimit

Ne-au copleşit păreri de rău
Când am aflat că a murit
Amicul nostru „ION DĂRĂU”.

A fost coleg şi preşedinte

La clubul nostru de turism
Acum,turist printre morminte
Învins de moarte cu cinism.

Adio-ţi spunem prieten drag

Urcai prin munţi trasee grele
Chemat să treci al morţi prag
Ai fost ales să urci spre stele.

Băile Herculane, 10.07.2011

45
 IN MEMORIAM

Îmi retrăiesc cu pasiune,

Fiorul de-a călători,
Pe care l-aţi sădit în mine
Şi bucuria de-a porni.

De a porni spre munţii falnici,

Cu vârfurile de granit,
Unde cu toţii eram dornici,
Să fim aproape de zenit.

De la GODEANU la MORARU
Trecând prin ŢARCU şi prin MLĂCI
Am refăcut itinerarul
Atât de drag vechilor daci.

Am poposit apoi pe GUGU,

Altarul zeilor păgâni,
Nemuritori în acest spaţiu,
De la ZAMOLXE la români.

46
Ne-am rătăcit spre VALEA CERNEI,
După greşeli de-ncepător,
Făcute de naivul SENSEI
Cel păcălit de un păstor.

Doresc această amintire

Să fie un memorial
Adus acelei doamne pure,
Ce ne zâmbeşte din astral.

Banloc, 18.08.2010
47
 NOSTALGIA DEPĂRTĂRILOR

Tânjesc spre zările albastre,

Cu gândul de-a călători,
Spre cerul copleşit de astre
Şi infinite galaxii.

Ni s-a ursit de când ne naştem,

Să fim celeştii călători,
Dorind continu să cunoaştem,
Noi constelaţii şi comori.

Prin galaxii, la ani lumină

Doar gândul poate hoinări,
Şi-i fascinant-această formă
De a putea călători.

Noi am ales itinerarul

Uitând c-avem priorităţi.
Să ne-ndreptăm întâi spre DOMNUL
Şi să lăsăm din vanităţi.

48
 Primordială este calea
Ce duce omul spre lumină.
HRISTOS NE DASE REZOLVAREA
Prin dogma din viaţa creştină.

Banloc, 15.08.2010
49
MENS SANA IN CORPORE SANO

Planeta informatizată,
Pe care astăzi noi trăim,
E tragic dezumanizată,
Şi-ndepărtată de sublim.

A apărut calculatorul,
Iar oamenii l-au adoptat,
Încrezători în viitorul
Acestui magic aparat.

Trăim o viaţă copleşită

De modernismul virtual,
Riscând schimbări de conduită
Cu un deznodământ fatal.

Este prea multă falsitate

În tot ce nu este real.
Nu mai avem imunitate
În universul digital.

50
 Avem totală dependenţă
De drogul din calculator.
Trăim aproape de demenţă
Şi-ntr-un nesigur viitor.

Putem obţine vindecarea

Acestui excesiv sindrom,
Prin sportul minţii şi mişcarea,
Cuprinsă-n anticul dicton.

Banloc, 08.09.2010
51
PLANETA – MUNTE DE GUNOI

Am contribuit cu fapta
Fiecare dintre noi
Și am transformat planeta
Într-un munte de gunoi

Poluarea, terorismul,
Nesfârșitele războaie
Nepăsarea, modernismul
Fac un munte de gunoaie

Supărat e zeul morții

Și arată înspre noi
Ce-i ce-am îngropat planeta
Sub un munte de gunoi

Banloc, 01.10.2011
52
 AUTODENUNŢ

Nu vreau şi chiar refuz să cred

Că de la tabăra de corturi
Nu pot să urc pe DOMOGLED
Şi nici nu pot să fac eforturi.

O doamne, câtă neputinţă

E-n trupul greu şi buhăit
Hrănit fără de chibzuinţă
De pofta unui nesimţit

Am cunoscut ce e splendoarea
Unui atlet desăvârşit
Şi-acum trăiesc în dezonoarea
Râtanului mult prea hranit.

Puterea vrednică din mine

Urca PELEAGA-N RETEZAT
Acum renunţă cu ruşine
Şă urce dealul din BANAT

53
Mi-am dat aceste epitete
Şi m-am autodenunţaţ
Ca nimeni să nu mai repete
Nechibzuinţa la mâncat.

Băile Herculane platoul „CORONINI”, 11.07.2011

54
 REGRETE TARZII

Focul sacru-al tinereții,

Stralucește ca un far,
Eu din pragul bătrănetii,
Simt ca pâlpâie-n zadar.

Mă-nfioară amintirea,
Zillelor când în satuc,
Inocent visam iubirea,
Printre frunzele de nuc.

Se-nvărtește roata vremii,

Timpul nu e neclintit,
Parcurgând multe decenii,
Trist,cobor spre asfințit.

Banloc, 29.05. 2011

55
 NAVETISTUL

Deunăzi treceam prin vechea gară

Şi-am revăzut peronul de-altădat
Pe care mă plimbam odinioară
Cu nonşalanţa fantelui versat

O clipă, amintirea mă subjugă

Eram pe-atunci mereu infatuat
Trăiam prin gări iubirile în fugă
Şi navetam între oraş şi sat

Era o clipă plină tandreţe

Din tinereţea mea de navetist
Cu gara plină de băieţi şi fete
Azi, o ruină cu peronul trist.

Banloc, 04.04.2011
56
POVESTEA FRUNZEI DE ULM

Vorbeam cu frunza dintr-un ULM,

Şi-am întrebat-o cu blândeţe:
Tu ce speranţa ai acum
Ca să ajungi la bătrâneţe?

Ea mă priveşte de pe ram
Şi îmi raspunde cu tristeţe :
Nici o speranţă nu mai am
Ca să ajung la bătrâneţe!

Ne taie codrul marii lotri

De vă rămân munţii golaşi
Lipsiţi de frunze şi de cetini
Urgisitor pentru urmaşi.

Şi taie-ntruna aceşti lotri

De parveniţi şi potentaţi
C-o să rămâneţi fără codrii
De-a lungul munţilor CARPAŢI.

57
 Tăierea codrilor din plai
Începe sus în parlament
Exemplu-l dă „ VERE SĂ TAI”
Drujbistul cel mai vehement

Păduri plângâd în miez de noapte,

Cu drujba pusă-n tâmpla lor,
Preludiu tragic despre moarte,
Fac zilnic parte din decor.

In numele milei creştine

Pe voi vă roagă codrii toţi
Şă faceţi ţarii voastre bine
Şi să-i încatuşaţi pe hoţi.

Acest demers e drept şi logic

Pentru urmaşi care vin
Stopând dezastrul ecologic
Eşti OM doar mai presus CRESTIN.

Băile Herculane, 15.07.2011

58
 METEHNE VECHI

Vă-ntreb ca cetățean român,

Cum acceptați această soartă,
S-aveți de veacuri un stăpân,
Și sa slujiți la NALTA POARTĂ?

Prezint aici în mod firesc,

Străvechea noastră slăbiciune,
Și chiar de-i antiromânesc,
Voi spune faptelor pe nume:

Ne macină o veche boală,

Şi vrem prin ajutor divin,
De când suntem copii de şcoală
„Să moară capra la vecin”.

Eroul din copilărie,

E căţeluşul cu păr creţ,
Maestru în demagogie,
Hoţ, prins cu „raţa din coteţ’’

59
De mici ne-nvaţă ce-i minciuna,
Eroul nostru îndrăgit,
Şi nu ne recunoaştem vina,
Când suntem prinşi la jefuit.

Vecini cu cele trei imperii,

Noi ca să supraveţuim,
Am folosit printre criterii,
Talentul de-a şti să minţim,

Aleg acest mod dialectic,

De a gândi despre români,
Şi de-a ghicii un diagnostic,
Metehnelor vechi din bătrâni.

Banloc, 28.06.2011
60
 ALEŞILOR NOŞTRI

Privesc televizorul şi nu-nţeleg prea multe

Se strâng aici în haită politicieni şi hoţi
Se-nfruntă cu tărie, îşi spun multe insulte
Lăsând să se-nţeleagă cât sunt de patrihoţi.

Ei luptă ca o fiară ce-şi apără ciolanul

Rămas din trupul firav al bietei ROMÂNII
Sunt gata într-o clipă să scoată iataganul
Şi-a nu lăsa pe nimeni s-o poată jefui.

Ei ne-au furat averea şi au vândut-o toată,

De-am avansat ca racul în fiecare an,
Astfel că EUROPA a fost profund mirată
De-acest miracol etnic, ce l-a prezis BRUCAN.

Ne-au păcălit pe toţii să mergem la votare,

De ne-am ales cârmacii cei fără de cusur.
Ei ne-au vândut iluzii cu panglici şi mâncare,
Ca patru ani de zile să-i tot pupăm în cur.

Banloc, 19.08.2010
61
 MASOCHISM

Noi repetăm apocalipsa

De peste două mii de ani
Și-i ducem masochistic lipsa
Atunci când nu suntem sărmani

Acum clădim capitalismul

După model european
Sub zodia și masochismul
Virilului politician

Ne-a biciuit întâia oară

Cu vraja traiului bogat
Apoi ne-a tras viril pe sfoară
Când țara s-a privatizat

Cu-acestă boală milenară

Noi am venit din comunism
Ca să clădim o nouă țară
Bazându-ne pe masochism

Banloc, 03.09.2010
62
 HIENELE

Sunteţi feroce în arenă

Când mirosiţi resturi de bani.
Aveţi voracităţi de hienă,
Şi-apucături de şarlatani.

Stăpânul de v-arată fundul,

Săriţi cu toţii să-l pupaţi.
Vă consolează însă gândul,
La CECUL ce-o să-l încasaţi.

Sunteţi servili cu cei puternici,

Şi foarte drastici cu cei slabi.
Aveţi onoare de nemernici
Şi-n bancă, conturi de nababi.

Adeveriţi ce ELIADE
A scris, cam, prin deceniul trei
Că furăciunea s-ar pretinde
A fi la noi un obicei.

63
 Iar fenomenul anecdotic
Despre hoţia la români
Îl aplicaţi în mod ştiinţific
Când ciuguliţi de la stăpâni.

Politician sau şef de ziare,

Bancher ori simplu muncitor,
Funcţionar cu leafă mare
TOŢI, FACEŢI PARTE DIN DECOR.

Banloc, 22.08.2010
64
 GROTEVIŞTII

Sunteţi o clică tristă ce vinde incultură

Spre turma de suporteri cu minte imatură.
Le daţi doar circ şi crime pe jalnicul ecran,
Cum o făceau cezarii imperiului roman.

Voi picuraţi otrava prin cablu şi antenă,

Manipulând prostia fără vreun pic de jenă.
Sunteţi vestiţi prin show-uri cu ţaţe şi cu fâţe,
Care în loc de creier au silicon în ţâţe.

Voi anchetaţi omoruri, violuri şi orori

Şi invocaţi strigoii de seara până-n zori.
Chemaţi prin vrăjitoare din lumea de apoi,
Năluca unor doamne plecate dintre noi.

Aveţi în fruntea voastră, pe micul mitoman,

Cu nume de generic, MINŢIACONESCU NAN.
Pentru imunitate, promite şi vă minte,
Că o s-aveţi de toate, când va fi preşedinte.

65
 Aţi un secol de ştiinţă şi cultură,
Mai crunt decât „SAVANTA” prin fals şi impostură
O, doamne izbăveşte acum poporul tău
Şi-l scapă de TV-uri cu iz morbid şi greu.

Banloc, 17.02.2011
66
ŢIE RITA – CĂŢELUŞA MEA

Eu, ţie RITA-ţi datorez

O explicaţie bizară.
În sentimente şi în crez,
Tu-mi eşti superioară.

Să fi loială tu vrei doar

Și nu-ți dorești mai multe
Eu omul sunt mult mai precar
Și folosesc cuvinte.

Superbă e nobleţea ta,

Din timpuri ancestrale.
La om credința nu-i aşa.
Tu simți și mergi agale.

Banloc, 04.08.2010
67
 AJUN

E seara sfântă de ajun,

Şi-aievea-nminte revedem
Cum s-a născut PRUNCUL DIVIN
În ieslea de la BETLEEM.

Pe boltă astrele clipesc

Şi-n bucuria lor stelară
Pe unda razelor vestesc
Că a născut SFÂNTA FECIOARĂ.

Mă contopesc prin acest vers

Cu bucuria planetară
Care plutea în univers
Când a născut SFÂNTA FECIOARĂ .

Banloc, 20.12.2010
68
 MAGII

Aproape de IESLEA DIVINĂ

Stau MAGII cu, capul plecat
În sufletul lor e lumină
Pe feţe un zâmbet curat.

Venit-au de nicăierea,
Cu aur, cu smirnă cu dor,
Ş-astfel împlinitu-sa vrerea
A LUMII STĂPÂN ŞI-AUTOR.

Sosind pe a stelei lumină

Smeriţi bogăţii au adus,
Iar luminii, vestea cea bună,
De AZI ÎL AVEŢI PE ISUS.

Banloc, 04.08.2010
69
 SPERANŢĂ

Bat clopotele la mănăstire,

E lume, la slujba din sat.
Călugării ne dau de ştire
Că, DOMNUL CRISTOS A-NVIAT.

O taină străbate pământul,

De două milenii-o trăim,
Ne-ndeamnă şi TATĂL şi DUHUL,
Pe FIUL DIVIN SĂ-L IUBIM.

Nălucile noastre deşarte

Din vremuri păgâne s-au dus.
De astăzi, din ziua de PAŞTE
Speranţa noastră-i ISUS.

Banloc, 04.08.2010
70
 CLOPOTUL ÎNVIERII

S-aude clopotul cel mare

Bătând prelung şi apăsat
Tot satul este-n sărbătoare
ISUS CRISTOS A ÎNVIAT

Vechimea lui e seculară

El a bătut şi-n alte vremi
Chemându-i şi odinioară
Să ia lumină pe săteni

El bate şi când vine moartea

Să mântuiască vreun sătean
Dar, să vestească învierea
El bate doar odată-n an.

Banloc, 24.04.2011
71
ADORMIREA MAICII DOMNULUI

Atât de veşted e pământul

Pe care TU ai pătimit,
Că FIUL TE-A luat la DÂNSUL
În ziua când ai adormit.

Te-a luat la El în universul

Cu purele-i dimensiuni,
Dar vii mereu în ajutorul
Sărmanilor acestei lumi.

Tu mijloceşti şi ceri iertarea,

În faţa TATĂLUI CERESC,
A celor ce cu nepăsarea,
Fac rele şi păcătuiesc.

Cu mila TA nemărginită
Tu ne-ai salvat de-atâtea ori,
Când lumea trebuia zdrobită
Ca legendarele GOMORI.

Banloc, 09.08.2010
72
SFÂNTUL APOSTOL ANDREI

Plecând de la IERUSALIM
Înspre popoarele barbare,
Era menit cu HAR DIVIN
În misiuni de creştinare.

A luat cu DÂNSUL un toiag

Şi-o traistă simplă cu mâncare,
Purtând în suflet cu mult drag
Iubirea faţă de popoare.

Sosind la PONTUL EUXIN,

Printre sarmaţi şi tracii liberi,
A predicat crezul creştin,
Şi-a îngropat TEMPLUL CU IDOLI.

De-atunci de prin acele timpuri,

Urmaşii celor creştinaţi,
Îi cântă şi-i înalţă imnuri,
Acestui sfânt de la CARPAŢI.

Banloc, 30.11.2010
73
 SFÂNTUL NICOLAE

Astăzi serbăm în calendar

Pe SFÂNTUL BUN ŞI GENEROS,
Care slujise în altar,
Învăţătura lui CRISTOS.

Urmând povaţa lui ISUS

A renunţat la avuţie.
Căci dintre toate mai presus
Este intrarea-n veşnicie.

E sfântul aşteptat cu drag

Şi de copii şi de părinţi.
El lasă darurile-n prag.
Pentru cei buni şi cei cuminţi.

Sfântul cunoaşte toţi copiii

Iar celor neascultători
Le pune pe la miezul nopţii
Câte-o nuia în pantofiori.

Banloc, 06.12.2010
74
 E ȘANSA MEA

E șansa mea că m-am născut creștin

Și că-l ador pe Domnul de pe cruce
Că trupul meu la naștere păgân
S-a botezat în apele sfințite.

E șansa mea că am în cer o mamă

Care se roagă TATĂLUI ceresc
Să-mi dea puteri și să nu-mi fie teamă
Să-nving păcatul și să-l cuceresc.

E șansa mea ca dincolo de moarte

Să fiu în turma bunului PĂSTOR
De grijă și acolo să îmi poarte
Să fiu etern și-n veci nemuritor.

Banloc, 07.07.2011
75
 ÎNGERUL MEU

Eu am un înger păzitor
Care de-a lungul vieții mele
M-a însoțit ocrotitor
Și m-a ferit la greu de rele.

Plutea în juru-mi întristat

Când sufeream de vreo durere
Iar noaptea mă păzea în pat
Și-mi dăruia în somn putere.

De aceea seara la culcare

Stau în genunchi și aplecat
Mă rog la înger cu ardoare
Să mă păzească de păcat.

Banloc, 05.03.2011
76
ÎNĂLȚAREA DOMNULUI ISUS CRISTOS

La Betleem a fost născut

Din DUH și din SFÂNTA FECIOARĂ
La NAZARET a fost crescut
Și-a predicat întâia oară

Sfântul botez EL L-A primit

La apele de la Iordan
Când TATĂL L-A Blagoslovit
Și L-A slujit prorocul IOAN

A fost apoi crucificat

De preoți și de farisei
Și-a treia zi a înviat
Înfricoșîdu-i pe evrei

EL încă șase săptămâni

La ucenici s-a arătat
Și-n săvârșirea de minuni
Cu DUH ia binecuvântat

77
 Astăzi e ziua despărțirii
De MIELUL CEL SACRIFICAT
Pentru iertarea omenirii
De ancenstralul ei păcat

Banloc, 02.06.2011
78
 Cuprins

ÎN LOC DE PREFAŢĂ SIMPLICITAS (MOMENT BIOGRAFIC)........................2

AMINTIRI DIN DEPORTARE........................................................................7
PĂRINŢILOR ŞI BUNICILOR MEI. DEPORTARE ÎN BĂRĂGAN – RUSALII
1951..........................................................................................................8
MAMEI MELE (08.03.1923-18.01.1980). BUNICII MELE. DRAMA UNOR
VIEŢI........................................................................................................10
SOŢIEI MELE............................................................................................12
ÎMI AMINTESC.........................................................................................14
DIMINEAŢA DE PRIMĂVARĂ LA BANLOC................................................17
PRIMĂVARA.............................................................................................1
9
E VREMEA ROZELOR................................................................................21
VIS ŞI REALITATE......................................................................................23
AMURG....................................................................................................2
4
FURTUNĂ DE VARĂ.................................................................................25
LA UMBRA NUCULUI BĂTRÂN.................................................................26
NOAPTEA LA STÂNĂ................................................................................27
FANTASMĂ..............................................................................................29
TRISTEŢE..................................................................................................30
MEDITAŢIE AUTUMNALĂ........................................................................31

79
VINE
IARNA..............................................................................................33
VIS DE IARNĂ...........................................................................................34
FULGII DE
ZĂPADĂ...................................................................................36
REVERIE...................................................................................................37
FATA MORGANA.....................................................................................39
DESPĂRŢIRE.............................................................................................41
LA MOARTEA
IUBITEI...............................................................................42
LA MOARTEA LUI ADRIAN
PĂUNESCU.....................................................43
ADIO. La moartea colegului ION DĂRĂU, preşedintele CLUBULUI
BĂNĂŢEAN DE TURISM...........................................................................45
IN MEMORIAM........................................................................................46
NOSTALGIA DEPĂRTĂRILOR....................................................................48
MENS SANA IN CORPORE SANO..............................................................50
PLANETA – MUNTE DE GUNOI................................................................52
AUTODENUNŢ.........................................................................................53
REGRETE TARZII.......................................................................................55
NAVETISTUL.............................................................................................5
6
POVESTEA FRUNZEI DE ULM...................................................................57
METEHNE VECHI......................................................................................59
ALEŞILOR NOŞTRI....................................................................................61
80
MASOCHISM............................................................................................6
2
HIENELE...................................................................................................63
GROTEVIŞTII............................................................................................65
ŢIE RITA – CĂŢELUŞA MEA......................................................................67
AJUN........................................................................................................68
MAGII......................................................................................................69
SPERANŢĂ...............................................................................................70
CLOPOTUL ÎNVIERII.................................................................................71
ADORMIREA MAICII DOMNULUI.............................................................72
SFÂNTUL APOSTOL ANDREI.....................................................................73
SFÂNTUL NICOLAE...................................................................................74
E ȘANSA MEA..........................................................................................75
ÎNGERUL MEU.........................................................................................76
ÎNĂLȚAREA DOMNULUI ISUS CRISTOS....................................................77

81
82