Curtius Literatura europeana si Evul Mediu latin

Evul Mediu latin

Cand Dante intra in limb, se ridica un cerc luminos in care se afla poetii Antichitatii. Patru poeti (Homer,
Horatiu, Ovidiu, Lucan) se afla acolo, Vergiliu fiind al 5-lea.
Ultimul indrumator al lui Dante in calatoria sa prin lumea de apoi va fi Bernard de Clairvaux. RUGA
ACESTUIA CATRE FECIOARA MARIA INGADUIE POETULUI CONTEMPLAREA DIVINITATII,
CU CARE SE INCHEIE PARADISUL.
Dante are nevoie de intalnirea initiala cu poetii antici si de primirea in randul lor, pentru ca cei 6 poeti
(inclusiv Statius) sunt o comunitate ideala, alesi din Parnasul antic.
Homer nu era pentru Evul Mediu decat un nume glorios, pentru ca, pentru Evul Mediu, Antichitatea era
cea latina. Numele lui trebuia evocat, pentru ca fara Homer nu ar fi existat Eneida.
Horatiu este alaturat ca reprezentant al satirei romane, avand in Evul Mediu reputatia unei predici
sanatoase de morala.
Ovidiu era un ghid cu care trebuia sa te familiarizezi, ca sa poti intelege poetii latini, acesta avand un
repertoriu mitologic cu sens alegoric. => Opera lui Ovidiu era un tezaur moral (DANTE
IMPODOBESTE UNELE EPISOADE DIN INFERN CU METAMORFOZE PRIN CARE INCEARCA
SA IL INTREACA PE OVIDIU)
Lucan era virtuozul patosului de groaza, cunoscator al lumii infernale. Era istoricul razboiului civil
roman si apologetul lui Cato, asezat de Dante de veghe la poalele Purgatoriului.
Intalnirea lui Dante cu LA BELLA SCUOLA pecetluieste receptarea epocii latine in poemul cosmic
crestin. Acesta cuprinde un spatiu ideal, cu o firida rezervata lui Homer, dar in care se gasesc adunate la
un loc marile figuri ale Occidentului din Evul Mediu latin. In el isi are originile Divina Comedie. Acesta
e drumul roman, care duce din lumea antica spre cea moderna.
Lumea antica si cea moderna
Lumea antica inseamna Antichitatea in ansamblul ei, de la Homer la migratia popoarelor.
Evul Mediu a receptat si a transformat valorile pastrate de Antichitatea latina tarzie. Notiunea e valabila
pentru arta si pentru literatura, modul de existenta al Antichitatii in Evul Mediu fiind totodata receptare si
transformare.
Sunt reprezentate toate formele insusirii. Ele culmineaza spre sfarsitul secolului al XII-lea intr-o libera
intrecere cu exemplele venerate.
Raportul dintre lumea antica si cea moderna nu mai poate fi inteles astazi ca mostenire sau continuare a
Antichitatii.
Carol cel Mare este primul reprezentant al lumii moderne, opera sa reprezentand doar incununarea unei
evolutii care incepe de pe la 650 cu destramarea puterii france.
Inceputul lumii moderne trebuie fixat in jurul lui 675. Ea este profund despartita de lumea antica, desi e
impletita cu ea printr-o amintire si continuitate istorica constienta.
Cultura occidentala se afla intr-un raport de afiliere fata decea elina, fiind asadar o cultura-fiica a
acesteia.
SUBSTANTA CULTURII ANTICE NU A PIERIT NICIODATA.
Evul Mediu
Impartirea in Antichitate, Ev Mediu, Epoca Moderna este superficiala. Asupra problemei periodizarii s-a
discutat foarte mult.
Pentru inceputul Evului Mediu (sfarsitul Antichitatii) au fost propuse date diferite intre sec. III si sec VII.
Opera de restaurare iustiniana s-a sfarsit cu o catastrofa. Imperiul de Apus era pierdut, iar cel de Rasarit, in
criza.
Incepe patrunderea arabilor.
Regresul comertului loveste in special Neustria, unde se aflau orasele negustoresti.
1

 Cucarolingienii Europa paseste definitiv pe o cale noua, pana la ei, Evul Mediu hranindu-se din spiritul
Antichitatii.
Islamul a rasturnat raporturile traditionale.
Consecintele economice si politice ale expansiunii arabilor = linia de despartire dintre Antichitate si Evul
Mediu (~ 675)
La TOYNBEE, descompunerea fazei finale a Antichitatii incepe de pe la 375.
Domnia lui Teodosie reprezinta o incheiere, pentru ca duce pana la capat politica religioasa a lui Constantin,
prin ridicarea crestinismului la rangul de religie de stat.
PERIOADA DINTRE TEODOSIE SI CAROL CEL MARE ESTE DE CEA MAI MARE IMPORTANTA
PENTRU TRADITIA EUROPEANA, AUTORII ACESTEI EPOCI FIIND INTEMEIETORII EVULUI
MEDIU viata lui Ieronim, lui Augustin si a celui mai mare poet crestin, Prudentius, a lui Boethius
(traduce unele din scrierile de logica ale lui Artistotel), a Sf. Benedict (intemeierea vietii monahale),
Venantius (ultimul mare poet roman), papa Grigorie cel Mare (cu scrierile sale didactice si morale).

CAND IA SFARSIT EVUL MEDIU? CAND A INCEPUT EPOCA MODERNA?

In functie de ISTORIA POLITICA vs
In functie de ISTORIA SPIRITUALA
In Italia Renasterea
In Germania Reforma
Epoca moderna de pana la 1914 ar reprezenta realizarea unui progres: catre iluminism si democratie (Anglia
& Franta), catre statul national (Germania & Italia)
Industria si tehnica sunt considerate progrese, dar se manifesta ca forte ale distrugerii. Epoca noastra va fi
numita probabil epoca tehnicii, inceputurile ei coborand pana in secolul al XVIII-lea.
M. Trevelyan sustine ca Evul Mediu s-a sfarsit abia in secolul al XVIII-lea.

Evul Mediu latin

Germanii si arabii patrund in lumea antica tarzie germanii se asimileaza, arabii nu.
Germanii nu aveau nimic de opus crestinismului din Imperiul roman, insa arabii sunt inflacarati de o
credinta noua.
Arabii isi insusesc cultura celor subjugati, mergand la scoala vechilor greci.
Vor sa aduca popoarele sub ascultarea unicului Dumnezeu, Allah.
Germanul, la intrarea sa in Romania, e romanizat. Romanul devine arab imediat ce e cucerit de arabi.
Germanii au pus sa li se redacteze legile, diplomele si scrisorile in latina. Latina cea de toate zilele e
corupta, dar e latina.
Inchiderea Mediteranei occidentale de catre Islam a aruncat cultura carolingiana inapoi pe o treapta
taraneasca. Cultii sunt numai printre clerici, in Evul Mediu aparand un grup de preoti care subordoneaza
statul influentei sale. => Latina devina o limba a eruditilor, RAMANAND ASA IN TOT CURSUL EPOCII.
RENASTEREA CAROLINGIANA ESTE TOTODATA O RELUARE A TRADITIEI ANTICE SI O
RUPTURA CU DISTRUSA CULTURA ROMANA.
Contributiile germanilor: feudalismul, organizarea oraselor nordice.
Cel mai puternic factor german: vikingii, asezati si civilizati in Franta. Ei duc peste mari cultura franceza.
Inflorirea literaturilor in limbile vernaculare, incepand cu sec. XII & XIII nu inseamna o distrugere a
literaturii latine, ci o culme a poeziei si a stiintei latine.
Atat oamenii culti, cat si cei simpli stiu ca exista doua limbi: cea a poporului si cea a invatatilor.
Limba culta (LATINA) se numeste si GRAMMATICA si reprezinta pentru DANTE o LIMBA CULTA
INVARIABILA, INVENTATA DE OAMENI INTELEPTI.
Latina ramane inca vie ca limba a stiindei, a scolii, a admin, a justitiei, a diplomatiei.
2

 Ca limba literara, latina a supravietuit mult sfarsitul Evului Mediu.

DANTE, PETRARCA, BOCACCIO au scris proza si versuri atat in latina, cat si in italiana
Se face o deosebire intre poezia umanista neolatina si cea scrisa in latina medievala. Pentru sec. XIV si
Xvnu se poate face aceasta despartire, pentru ca mostenirea Evului Mediu latin se resimte inca la Petrarca si
Bocaccio.
Literatura latina a Evului Mediu si-a exercitat influenta asupra miscarilor de la inceputurile Epocii Moderne
Umanismul, Renasterea, Reforma, Contrareforma.
Evul Mediu timpuriu
Carol cel Mare a constituit definitiv formatiunea istorica pe care CURTIUS o numeste Evul Mediu latin.
Roma, prin ideea sa de stat, biserica si cultura a dus la formarea intregului Ev Mediu.
Roma ajunsese sa-si inteleaga existenta statala ca o misiune universala idee exprimata de VERGILIU intrun pasaj CELEBRU din ENEIDA.
De la Ovidiu se cristalizeaza egalitatea dintre ORBIS (pamantul intreg) si URBS (Roma), supravietuind apoi
ca urbi et orbi a catolicismului.
PRIN RIDICAREA CRESTINISMULUI LA RANGUL DE RELIGIE DE STAT, UNIVERSALISMUL
ROMEI A CAPATAT UN ASPECT DUBLU: STATULUI I SE ALATURA PRETENTIA DE HEGEMONIE
A BISERICII.
Evul Mediu s-a considerat continuatorul Romei si datorita filozofiei lui Augustin.
Succesiunea istoriei omenirii se armonizeaza cu cele sase zile ale creatiei biblice si cu cele sase varste
ale vietii.
Impartirea in cele patru imparatii una este Imperiul roman, care corespunde epocii de batranete si
dureaza pana la sfarsitul temporalului. IN FELUL ACESTA SE INTEGRA IN GANDIREA
MEDIEVALA VIZIUNEA CRESTINA PRIMITIVA DESPRE SFARSITUL TIMPULUI
lumea e la varsta batranetii adanci = aluzia augustiniana la paralelismul dintre faza finala (romana) a
istoriei universale si varsta batranetii. DANTE AFLA DIN VIZIUNEA SA A PARADISULUI CA MAI
SUNT LIBERE DOAR PUTINE LOCURI DIN CUPRINSUL CERESC, IAR EL TRAIESTE IN
ASTEPTAREA SFARSITULUI TIMPURILOR.
Biblie motivarea teologica a inlocuirii unei imparatii prin alta din cauzasilniciei si nedreptatii, sceptrul
domniei a fost trecut de la un popor la altul.
Imperiul medieval a preluat de la Roma ideea imperiului universal, avand deci un caracter supranational.
Evul Mediu latin nu se identifica cu ideea romana, in sensul unei preamariri a Romei sau a unei nazuinte de
a o reinnoi. IDEEA TRANSLATIEI EXPRIMA CLAR CA TRECEREA STAPANIRII DE LA UN
IMPERIU ASUPRA ALTUIA ESTE CONSECINTA UNOR ABUZURI CRIMINALE ALE ACESTEI
STAPANIRI.
Augustin spune ca laudatele virtuti ale Romei sunt niste lipsuri, dpdv crestin. Privirea crestinismului trebuie
sa se indrepte de la Roma terestra (care apartine cetatii pamantesti - civitas terrena) catre cetatea lui
Dumnezeu civitas Dei. DANTE A COMBATUT TACIT ACESTE CONCEPTII ALE LUI AUGUSTIN. El
leaga impreuna Roma lui Virgiliu si a lui August cu cea a Sf. Petru si a urmasilor acestuia.
Evul Mediu latin = elemente pagane si bisericesti, gandire istorica augustiniana & dantesca, formulate si
raspandite in limba Romei, care era si limba Bibliei.
Romania
Romania = totalitatea tarilor in care se vorbesc limbi romanice
Inrudirea limbilor este cunoscuta inca din Evul Mediu, marturie fiind tratatul lui Dante, De vulgari
eloquentia.
Eruditii sec. XVI-XVIII cred ca toate celelalte limbi romanice s-ar trage din vechea provensala.
3

 Raynouard i-a combatut, spunand ca toate limbile romanice reprezinta evolutii ulterioare independente ale
LATINEI.
ROMANIA > romanus > Roma
Romani erau numiti doar cei din patura stapanitoare, invinsii pastrandu-si denumirile etnice.
Abia in 212 toti locuitorii Imperiului erau cetateni romani.
Autohtonii si barbarii devin ROMANIA, incepand cu Constantin.
Dinastia ottonilor => schimbarea sensului cuvantului, desemnand partea romana a Imperiului = Italia
Cand limba vorbita (latina populara/ vulgara) se departase atat de mult de limba scrisa, reapare vechea
polaritate Roma-Latium. Se face deosebire intre lingua latina si lingua romana, alaturandu-se acestora o a
treia limba, lingua barbara, adica germana.
Numele de romanic (acea acelasi sens ca italienescul VOLGARE) este acela dat in Evul Mediu timpuriu
limbilor populare neolatine PENTRU A LE DEOSEBI DE LIMBA CULTA (LATINA).
In franceza si in italiana se naste asadar din ROMANICE numele unei specii literare. => romance inseamna
mai intai limba populara si apoi opera scrisa in aceasta limba.
Numerosi italieni scriu poezie in limba provensala. DASCALUL LUI DANTE, BRUNETTO LATINI, isi
scrie capodopera in frantuzeste.
Incepand cu 1300, Romania se diferentiaza din ce in ce mai mult ca limba si cultura.
Cel mai vechi monument lingvistic romanic il constituie juramintele de la Strassburg.
Sunt doua lumi lingvistice complet diferite.Romanicul se putea descurca mult timp cu o latina mai mult sau
mai putin barbarizata, gasind apoi calea spre o latinitate corecta.
Germanicul, dimpotriva, era nevoit sa invete latina de la inceput ca pe o limba straina si de aceea o invata
bine.
Imprumuturile din latina nu apar in limbile romanice ca neologisme, asa cum se intampla cu limba
germana. Latina ramane tezaurul comun si nesecat al tuturor limbilor romanice.
Cu puterile literare universale ale Romaniei, Germania nu a putut concura niciodata, ceasul ei venind aia in
epoca lui Goethe.
Anglia a facut parte din Imperiu timp de aproape 4 secole, cultura engleza devenind o anexa a celei
franceze. Franceza devine limba literaturii si a vietii de stat, latina cea a culturii superioare. PARISUL E
CAPITALA LITERARA A ANGLIEI.
Abia in sec. XIV se contopesc cele doua rase si limbi intr-o unitate.
Limba engleza e ca un dialect germanic plin de elemente romanice si latine.
T.S.Eliot daca am inlatura influentele istorice ale Romei nu ar mai ramane decat cateva invelisuri teutone.
Anglia e o tara latina.

Eroi si suverani
Eroismul
Eroul constituie un ideal omenesc, la fel ca sfantul sau inteleptul.
Scheler stabileste in Etica sa cinci valori de baza: sacru, spiritual, noblete sufleteasca, util, placut. Acestor
valori le corespund cinci tipuri umane: sfant, geniu, erou, spirit conducator al civilizatiei, artistul creator de
desfatare.
Ideea de erou se raporteaza la valoarea vitala de noblete sufleteasca.
Virtutea fundamentala a eroului este nobletea fireasca, atat a sufletului, cat si a trupului.
Eroul = plus de vointa spirituala + concentrare fata de viata instinctuala
Virtutea specifica eroului este stapanirea de sine.
Vointa eroului tinde la depasirea acestor limite, spre putere, raspundere, temeritate.
4

 Epopeea veche eroica cu viziunea tragica a existentei se afla doar la greci, iar in forme tarzii si la persi,
germani, celti si in era cruciadelor francezi.
Poezia eroica greaca si cea germanica se deosebesc:
Ca forma la greci, ca epopee, recitarea necesitand mai multe zile
Triburile germanice creeaza in epoca migratiei popoarelor cantece eroice, insa neconsemnate in scris.
Creatorii cantecului eroic ar fi ostrogotii. Sufletul vechiului cantec germanic este cel mai eroic: o
notiune ce nu se suprapune cu cea de razboinic.
Acolo unde Evul Mediu ajunge la romanul eroic calca pe urmele lui Homer. Epica medievala e
secundara, iar CEA GRECEASCA, PRIMARA.
Cantecul eroic nu a fost legat de o conceptie istorica.
O alta deosebire fata de Homer: poezia eroica germanica e ARELIGIOASA, nu e legata de lumea zeilor.
Filologii apropie cuvantul Held (erou) de cuvinte celte cu sensiul aspru (hart). INSA HELD-ul german
si HEROS-ul grec sunt diferite.
Heros-ul cunoaste doua variante distincte in poezia arhaica greaca: cea coloniala a ionienilor din Asia
Mica (Homer) si cea continentala (Hesiod).
Hesiod vorbeste despre mitul celor patru varste ale lumii, ierarhizate dupa scara metalelor: aur, argint,
arama si fier. Intre varsta de arama si fier s-ar fi intercalat o varsta eroica aceea a neamului divin al
oamenilor eroici, care sunt numiti SEMIZEI.
La Hesiod, cultul eroilor apare modificat prin idei mitologice. Conceptia religioasa mai veche
HEROS-ul actioneaza si din mormant, puterea fiind legata de oseminte, care sunt transportate, din
aceasta cauza, in alte locuri. (EXEMPLU: OEDIP LA COLONOS)
Poemele homerice au fost create de emigranti ionieni, care trebuiau sa renunte la cultul mormantului
pentru ca nu puteau duce cu ei mormintele parintilor.
Inclinarea grecilor spre idependenta si rationalism a capatat frau liber => slabirea credintei in suflet.
Ahile zice in Odiseea ca ar fi preferat sa fie argat la tara, sarac, dar in viata, decat sa aiba un statut
important in iad. Aici reiese clar antiteza fata de Hesiod, dar VECHEA CONCEPTIE CONFORM
CAREIA OAMENII EMINENTI S-AR BUCURA DUPA MOARTEA LOR DE O NEMURIRE
FERICITA NU A DISPARUT NICIODATA SI A REINVIAT LA SFARSITUL ANTICHITATII.
Estomparea credintei la Homer are drept consecinta interventia mai eficienta a zeilor in viata oamenilor,
nu interventia mortilor.
Eroii homerici
Subiectul epic al Iliadei are ca punct de plecare mania lui Ahile. FARA EROUL MANIOS SAU ZEUL
FURIOS nu exista epopee. Ahile e manios pe Agamemnon, pentru ca trebuie sa ii predea o sclava. Ahile
pleaca in cortul sau si refuza sa participe la lupta, este neinduplecat. Abia durerea provocata de moartea lui
Patrocle il aduce pe erou pe campul de lupta, ucigandu-l pe Hector. Pieirea Troiei va fi incheierea unei
inlantuiri de actiuni inceputa cu rapirea unei femei. Inlantuirea e motivata de caracterul lui Ahile, care nu
este numai manios, ci si nesabuit, asa ca Ulise intervine ca sa nu ia masuri militare pripite, iar Patrocle, ca sa
il indrume cu sfaturi intelepte.
Ahile este lupatorul cel mai puternic al aheilor, iar soarta lui e TRAGICA, pentru ca ii e menita o moarte
timpurie, despre care STIE.
Profanarea cadavrului lui Hector de catre Ahile e condamnata de Homer. Ahile a primit darul fortei fizice,
dar PE ADEVARATUL EROU IL CARACTERIZEAZA SI INTELEPCIUNEA, A CAREI
INTRUCHIPARE E NESTOR. Desi slabit de batranete, acesta e de neinlocuit dpdv militar, pentru ca da
sfaturi importante comandantilor de osti si pentru ca isi dispune ostirea dupa metode vechi si verificate.
SFATUL INTELEPT E LA FEL DE NECESAR CA FAPTA CUTEZATOARE.
5

 Vicleanul Ulise e mai in varsta decat Ahile si se poate compara ca intelepciune cu Zeus. El il opreste pe
Ahile de la fapte necugetate, fiindu-i superior si lui Menelaos.
Ahile devine erou epic si victima tragica prin HOTAREA SOARTEI, dar si prin VIOLENTA
NESTAPANITA A SENTIMENTELOR. Parerea lui Homer este aceea ca VIRTUTEA MILITARA ISI
ATINGE DESAVARSIREA IN ECHILIBRUL DINTRE FORTA SI RATIUNE.
Si simplii ostasi trebuie sa aiba cunostinte de tactica, iar comandantii trebuie sa aiba vitejie si intelepciune
pe o treapta mult superioara.
DOAR LA ULISE, EROISMUL, DESTOINICIA RAZBOINICA SI INTELEPCIUNEA PAR SA FIE IN
ECHILIBRU PERFECT.
Hector e bun la razboi, dar nu si la sfat.
In toata Iliada razbate opozitia dintre INTELEPCIUNEA BATRANETII si ELANUL TINERESC. NU este
o reflectie psihologica asupra deosebirii dintre varste, ci UN ECOU AL RELIGIEI PREISTORICE INDOEUROPENE sistemele erau organizate pe functii: stapanire, razboi, rodnicie.
Polaritatii Varuna-Mitra (India) ii corespunde la romani opozitia Romulus-Num, adica tinerete avantata
(iuniores) vs batranete chibzuita (seniores).
La greci, aceasta e mult transformata.
Actiunea epica a Iliadei izvoraste din antinomia amandurora, tragicul ei putand fi inteles pe deplindoar ca o
deviere de la o norma ideala, pe care am numi-o IMBINAREA DE VITEJIE SI DE INTELEPCIUNE.
EROUL, CA INTELEPT SI RAZBOINIC, ESTE UN TIP FUNDAMENTAL AL ANTROPOLOGIEI
HOMERICE.
Imbinarea de intelepciune si vitejie apare sub doua forme principale:
VIRTUTEA eroului
1. Intelepciunea experientei ca atribut al varstei inaintate (Nestor)
2. Inteligenta (viclenia) barbatului matur (ULISE)
3. Elocinta (Nestor + Ulise)
4. Capacitatea de a fi elocvent in vorbe si priceput in fapte
VIRTUTEA soldatului:
1. Stiinta luptei sau a bataliilor
2. Iscusinta in lupta si in consiliul de razboi
3. Priceperea in manuirea unei arme speciale
Idealul homeric imbina in mod fericit elocinta si intelepciunea
In discursurile lui Nestor, Ulise ori Menelau, Homer a dat modele pentru cele trei stiluri ale retoricii.
Virgiliu
Epopeea lui Virgiliu e legata in multe privinte de Homer, dar exprima idealurile unei epoci complet diferite.
Virgiliu e adanc patruns de spiritul erei de pace a lui August si de idealurile ei morale. Terminarea razboiului
civil de 100 de ani de catre August este proclamata de insusi Jupiter in Eneida.
Virgiliu a intrupat in Enea un ideal eroic nou, intemeiat pe forta morala. El stie sa faca fata si conditiilor de
razboi (Bland si nu-i nimeni mai drept, mai tare-n razboaie).
Virtutea morala (IUSTITA, PIETAS) se substituie la Enea intelepciunii, formand impreuna cu destoinicia
razboinica un echilibru lipsit aparent de conflicte.
Datorita pietatii, Enea ii e superior si lui Hector. ENEA NU DORESTE NICIODATA RAZBOIUL.
Virgiliu descrie razboiul mai intai prin prisma invinsilor: in atmosfera de spaima a caderii Troiei.
TURNUS este SINGURUL erou homeric al intregii opere, fiind opus in mod constient, ca reprezentant al
VECHIULUI ideal, celui NOU (Enea).

 Si printre latini sunt cateva personaje care inclina mai mult catre SAPIENTIA decat spre idealul razboinic.
Drances (ii zice lui Turnus ca nu-i niciun bine un razboi); regele Latinus e SAPIENTIA, asa cum Turnus e
FORTITUDO.
Nici Enea nu e un caracter fara cusur chiar de la inceput. Virgiliu il lasa sa treaca printr-o purificare in
sensul invataturii stoice. La caderea Troiei, eroul se comporta ca un om orbit de manie, punand mana pe
arme ca un turbat. Ajuns in Creta, zeii trebuie sa il indemne sa continue calatoria, fiind luat de Mercur de la
Didona, de Nautes si de Anchises din Sicilia, ajungand transformat si matur inaintea Sibilei, la Cume.
MAREA TEMA A ENEIDEI NU E ENEA, CI SOARTA ROMEI.
Calatoria in lumea cealalta constituie frumusetea cea mai mare a epopeii, acesteia ii datoram Divina
comedie a lui Dante.
Antichitatea tarzie si Evul Mediu Latin
Dupa Virgiliu, polaritatea sapientia & fortitudo decade la rangul de topos.
Statius ofera o schema foarte populara, construind un erou cu o forta fizica uriasa si un erou care da sfaturi
intelepte.
INSA conceptia Evului Mediu despre EROISMUL EPIC a fost determinata intr-o masura mult mai mare de
formele tarzii ale istoriilor legate de razboiul troian, in special de romanele Troiei ale lui Dictys si Dares.
Dares si Dictys aduc o inovatie: epopeea a devenit un roman in proza. Romanele troiene ale acestora sunt
transpuneri ale unor romane grecesti.
Una din caracteristicile lor de baza este asigurarea ca totul ar fi literalmente adevarat si ca s-ar intemeia pe
insemnarile unor martori oculari.
Pentru topos-ul fortitudo et sapientia, Dictys si Dares au oferit indrumari Evului Mediu.
Dictys spune despre Ahile ca ii intrecea pe toti in spirit razboinic, dar ca energia sa era necugetata, iar
puterile sale, crude. EL PIERE DIN CAUZA TEMERITATII SALE NECHIBZUITE
Agamemnon ii intrece pe toti prin forta fizica si spirituala.
Deifob e un luptator viteaz, Helenus, un ghicitor intelept.
Ulise este VICLEAN, ELOCVENT, INTELEPT.
Fulgentius spune ca introducerea Eneidei contine un sens mai adanc:
Arma = vitejie
Virum = intelepciune
Eroi se numesc acei barbati care, datorita vitejiei si intelepciunii lor, sunt vrednici sa ajunga in cer.
Primirea eroilor in cer e o idee aparuta inca din Antichitatea greaca.
Sapientia et fortitudo e preluata de Evul Mediu si utilizata pentru elogii funebre ale stapanilor, dar si pentru
odele consacrate eventimentelor publice si epopeilor.
Sapientia et fortitudo = destoinic in sfat si in manuirea armelor
FORTITUDO SI SAPIENTIA APAR UNEORI SEPARAT, IMPARTITE INTRE DOUA PERSONAJE
DEOSEBITE (Ahile & Nestor)
Elogiul suveranilor
O alta ramificare a topos-ului duce la elogiul suveranilor.
Dupa era razboaielor civile a urmat inflorirea artelor pacii in perioada cunoscuta sub denumirea de PAX
AUGUSTA.
Polaritatea arhaica intelepciune-vitejie capata in cursul prefacerilor culturale o noua intruchipare, in locul
INTELEPCIUNII aparand CULTURA, POEZIA, ELOCINTA (alianta dintre Marte si Muze).
Pliniu cel Tanara ii socoteste fericiti pe cei care savarsesc fapte vrednice a fi cantate sau scriu opere
vrednice a fi citite.
7

 Imperatorul e comandant de osti, suveran si poet in una si aceeasi persoana.

Incepand cu Constantin, e pretuita din nou cultura imparatilor ca insusirea lui cea mai inalta.
Idealul unui monarh inzestrat de muze domina in egala masura cultura islamico-spaniola, cea a abasizilor si
cea imperiala romana. Idealul imparatului luminat se manifesta insa si sub forma suveranului erudit, purtand
inteleptul.
Armele si stiintele
Topos-ul sapientia et fortitudo s-a transmis Renasterii sub forma preceptelor despre idealurile cavaleresti.
Tema are ecouri si la Rabelais, Cervantes.
Moliere ironizeaza femeile savante, dar si pe marchizii bel esprit si pe burghezul ce ia lectii de filozofie.
Imbinarea vietii artistice cu cea militara este neegalata in epoca de inflorire a Spaniei.
Don Quijote recunoaste in discursul sau intaietatea profesiunii armelor asupra stiintelor
In loc de arme si stiinte apare si formula condeiul si sabia, Vigny spunand ca nobletea adevarata este
cea a spiritului, si nu cea a sangelui sau a armelor.
TOPOS-UL NOBLETE SPIRITUALA & NOBLETE SUFLETEASCA
Nobletea sufleteasca
Originea nobila nu ofera garantia unei mentalitati nobile, nobletea este mai ales o chestiune de proprietate
baneasca, dar exista o noblete de mentalitate a omului de bine, independenta de originea lui.
Oricine are o buna inclinatie pentru virtute este tocmai prin aceasta si nobil din nastere (Anaximene).
In literatura medievala latina, acest topos se poate intalni de nenumarate ori. Tema este reluata si in poezia in
limbile vulgare, in special in cea a Trandafirului.
Guinizelli crede ca Amor locuieste numai in inimile nobile
William of Wykeham anticipeaza idealul de gentleman.
Frumusetea
Inca din epoca elenistica se elaborasera scheme constante pentru slavirea suveranilor, folosindu-se serii de
bunuri ca FRUMUSETEA, NOBLETEA, VIRTUTEA EROICA (FORMA, GENUS, VIRTUS).
O schema mai bogata asociaza cele patru calitati naturale (nobletea, puterea, frumusetea, bogatia) cu patru
virtuti.
Frumusetea fizica nu poate lipsi niciodata, ea e preluata si in Evul Mediu.
Naturaare menirea de a crea locuri si persoane frumoase.
Topos-ul retoric natura ca plasmuitoare a oamenilor frumosi este lipsit de momentul patetico-entuziast,
caracteristic zeitei fertilitatii.
Romanul are cea mai mare cerinta de eroi frumosi si eroine frumoase.
In romanul de curte incepe sa apara cliseul Natura a creat o fiinta frumoasa ca o icoana.
Chretien de Troyes vorbeste despre o frumusete atat de necuprinsa, ca nu a putut-o crea Natura.

DANTE
Dante ca poet clasic
Dante, Shakespeare si Goethe sunt considerati cele trei culmi ale poeziei mai noi.
Atitudinea lui Goethe fata de Dante e ambigua.
Goethe critica grandoarea dezgustatoare a lui Dante.
Rezistenta a fost si mai inversunata in Franta, traducerea Infernului de catre Rivarol si aprecierea lui pentru
Dante nefiind decat actiunea izolata a unei minti geniale.
Italia l-a uitat mult timp pe Dante.
Dupa Stendhal, Dante era dispretuit in Italia pe la 1800.
8

 El a fost redescoperit de Risorgimento in Italia, de romantism in Germania si de prerafaeliti inAnglia.

Fundalul comun l-a constituit redescoperirea Evului Mediu.
Ca cel mai de seama reprezentant spiritual al natiunii sale, dar si ca cel mai important poet al Evului Mediu
crestin a intrat Dante in sec. XIX in panteonul clasicitatii universale.
Dante si latinitatea
De Sanctis Poemul lui Dante ar fi o sinteza a literaturii italiene de dinaintea lui Dante, insa aceasta teza
este nesatisfacatoare dpdv filozofic, istoric si cognitiv.
Gaspary Dante reunea doua curente care ramasesera separate in literatura italiana de pana la el: curentul
popular din poezia religioasa + curentul literar din lirica culta teorie ce nu poate fi dovedita
Opiniageneral admisa sustine ca studiul Antichitatii, dar mai ales al lui Virgiliu, ar fi insemnat pentru Dante
o PURIFICARE A GUSTULUI, o INTREBARE CATRE CLASICITATE teorie respinsa
Alaturi de lirica provensala si cea italiana, Evul Mediu latin constituie elementul principal la care trebuie
apelat pentru a lamuri geneza Divinei comedii.
Fecundarea limbilor si a literaturilor romanice de catre latinitate este una din trasaturile de baza ale
Romaniei. Procesul e usurat in Italia datorita apropierii mai mari fata de latina, si ca fonetica, si ca lexic.
Apropierea limbii italiene de latina e o piedica pentru poetul italian, pentru ca asimileaza latina limbii
vulgare, pentru a facilita limba => incordare limba populara latina => experimente tehnice
Dante a preluat de la poetii provensali idealul stilistic al unei tehnici dificile, dorind pentru infern rime
aspre si ragusite
Dante e un tehnician si un artist al vorbirii.
La niciun poet romanic raportul dintre limba populara si latina nu e mai incarcat cu problematica decat la
Dante.
Dante a studiat la Paris, fiind la inaltimea culturii latine a timpului sau.
Era familiarizat inca din 1295 cu retorica si poetica latina.
Latinismul lui Dante e comun tuturor fazelor creatiei sale, fiind medieval, nu umanist.
Dante marturiseste ca dupa moartea Beatricei s-a apucat sa citeasca Boethius si Cicero.
In Vita Nuova se observa dorinta lui Dante de a-si demonstra cultura retorica.Amor e infatisat ca o persoana
fizica, ceea ce nu ar fi in realitate, insa Dante putea face asta, pentru ca in vechime nu erau fauritori de
versuri de iubire in limba vulgara.
Dante se simte obligat inca de la primul sau proiect de poetica vulgara sa imprumute din teoria si practica
latina.
DANTE AVEA PREOCUPARI FILOZOFICO-TEOLOGICE.
Dante scrie un tratat in care reglementeaza in limba latina poezia scrisa in limba vulgara.
Dante vrea sa glorifice limba vulgara si alege exemple din poezia italiana si provensala.
Dante considera ca poetul trebuie sa se sileasca la munca, pentru ca nu poate scrie fara incordarea mintii si
perseverenta in arta si cunoasterea de aproape a stiintelor.
Trebuie condamnata nebunia acelora care nu au cunostinte artistice si stiintifice si se bazeaza doar pe duhul
lor, incercand sa faca literatura inalta.
Dante cere 4 feluri de construire a frazei.
Dante cere glorificarea limbii vulgare, insa in cursul expunerii, limba latina razbate tot mai mult.
De vulgari eloquentia este un grup de elemente foarte diverse: teorie lingvistica generala, revendicarea unei
limbi artistice italiene unitare, teoria tehnicista a cantonei. Totusi, e foarte importanta PREOCUPAREA DE
BAZA A LUI DANTE: LEGAREA POEZIEI VULGARE DE STUDIEREA POEZIEI SI PROZEI
LATINE, A RETORICII SI POETICII LATINE DE PROVENIENTA ANTICA SAU MEDIEVALA.
Latina e superioara limbii vulgare ca noblete, ca frumusete si expresivitate.
9

 Inceputul adresarii lui Dante catre Virgiliu in Divina comedie, fiume este un latinism stilistic. Virgiliu este
deci pentru Dante maestrul retoricii, retorica anticului fiind apreciata in paradis.
Dante a invatat arta sa retorica de la Virgiliu, fiindu-i cel mai apropiat dintre auctores, toti autoritati si
intelepti.
Virgiliu este pentru Dante summa enciclopedica a cunostintelor omenesti.
Commedia si genurile literare
Dante vorbeste despre 3 stiluri ale vorbirii: tragic, comic, elegiac. Stilul tragic e cel inalt, stilul comic e
inferior, iar stilul elegiac e al nefericitilor.
Comedia si tragedia sunt genuri ale naratiei poetice, care se deosebesc dpdv tematic si stilistic.
Tragedia este la inceput admirabila, dar devine duhnind si ingrozitoare.
Comedia incepe aspru si se termina fericit.
Dante nu e consecvent in denumirea fgenurilor.
Daca Eneida e tragedie sublina, Dante vorbeste doar despre stil, caci mersul actiunii o transf. In comedie.
Conceptia Commediei se bazeaza pe un contact spiritual cu Virgiliu.
Dpdv istoric, ea inseamna pecetluirea aliantei pe care Evul Mediu a realizat-o intre Antichitate si lumea
moderna.
Virgiliu al lui Dante este cel medieval, vestitorul Romei seculare si eterne, cunoscatorul imparatiilor de apoi.
Cartea a6-a a Eneidei, situata in mijlocul poemului, este modelul sublim al Commediei. Enea si apostolul
Pavel sunt singurii muritori a caror calatorie in lumea cealalta este dovedita pentru Dante. Amandoi sunt
figuri proeminente din istoria lumii: unul este stramosul Romei, celalalt, apostolul popoarelor. Daca Dante li
se alatura ca al 3-lea, inseamna ca revendica o misiune istorica, deci Dante s-a nascut reformator si profet.
CUM S-A REPARTIZAT VIZIUNEA LUMII DE DINCOLO VIRGILIANA ASUPRA CELOR TREI
IMPARATII ALE LUI DANTE?
Elizeul a fost transformat de Dante in limb
Paradisul este reprezentat de ascensiunea prin cele NOUA sfere ceresti, cuprinse la randul lor de empireul
aspatial ca de o a 10-a sfera. Se inspira din Cicero Visul lui Scipio, in care personajul este purtat in vis pe
Calea Lactee.
Dante era familiarizat cu lumea spirituala a Evului Mediu latin. L-a cunoscut pe Alain, care a intocmit
programul unui nou gen poetic care sa trateze ascensiunea ratiunii spre imparatia realitatii transcendentale.
Dante a fost PRIMUL si SINGURUL care a reluat-o pentru a o topi intr-o noua experienta de viata.
Obscuritatea voita a lui Dante produce efecte ezoterice, sibiline sau profetice, mistificare.
Intre Alain si Dante exista puncte de contact evidente. Cand Phronesis (spiritul uman) o intalneste in
calatoria ei prin ceruri pe Theologia, trebuie sa o lase in urma pe Ratio. Ea patrunde apoi intr-o regiune in
care stiinta e neputincioasa. LA FEL, VIRGILIU ESTE NEVOIT SA RAMANA IN URMA INDATA CE
BEATRICE PREIA CALAUZIREA.
La Alain, Trinitatea = izvor, parau si fluviu, in acelasi timp apa si lumina => la Dante, fluviul de lumina care
se transforma apoi intr-o mare lumina si in trandafirul ceresc
Commedia = epopeea lui Virgiliu (istorie + transcendenta) + epopeea filozofico-teologica intemeiata de
Alain
Si alte genuri au contribuit ratacirea in padure = motiv al romanului cavaleresc francez
Diavolii apartin viziunilor legendare ale lumii de apoi
Dante se incadreaza in traditia savanta a Evului Mediu, sfatuind nestiutorii sa renunte la lectura.
Figuri exemplare din Commedia
Paralelizarea figurilor biblice si antice se trage din sistemul de concordante al lui Ieronim
10

 Cartile paganilor nu contin numai exemple imorale, ci si exemple de virtuti: castitatea Dianei, muncile lui
Hercule.
Teoria paralelismului figurilor exemplare trebuie sa-i fi fost cunoscuta lui Dante, pentru ca a incorporat-o in
Purgatoriu.El a figurat aici cu o arta desavarsita o schema stilistica a traditiei medievale, insa cu alta forma
de expunere.
6 variatii mestesugite ale aceleiasi scheme
Printre figurile exemplare intr-un sens mai larg se pot incadra Traian (smerenia in fata vaduvei
Purgatoriu), evreica Maria (si-a muscat fiul in timpul asediului Ierusalimului in Purgatoriu), curtezana Tais
(Infern).
Personajele din Commedia
Multe nume ale figurilor exemplare sunt necunoscute cititorilor de azi.
Pentru Evul Mediu, autorii acestia erau recunoscuti ca autoritati. Traditia antica era un tezaur de nume,
fapte, maxime si invataturi dupa care se orienta intelegerea lumii si a istoriei.
Dante conta pe cultura de oameni invatati a cititorilor sai. Aceasta e una din cauzele dificultatii de a-i
intelege opera.
Sunt mai bine de 500 de personaje, nicio alta opera medievala necunoscand o asemenea bogatie.
Bogatia de personaje seexplica prin inovatia cea mai grandioasa pe care geniul lui Dante a incorporat-o
mostenirii antice si medievale. El a chemat la judecata papi, imparati, regi, oameni de stat, tirani, barbati si
femei nobile, artisti, poeti, sfinti etc.
POEZIA LUI DANTE SE DESFASOARA TOATA IN TRANSCENDENTA, DAR E PATRUNSA IN
ORICE PUNCT SI MOMENT AL EI DE SUFLUL ISTORIEI, DE PASIUNEA PREZENTULUI.
Invazia exploziva a istoriei traite in lumea epica&mitologica&filozofica&retorica a culturii Evului Mediu
latin a creat constelatia din care a iesit Commedia.
Lumea iesie din randuieli, iar Dante o pune la loc.
Opera desfasoara intregul cosmos istoric, impartit in cosmos astrofizic si in cosmos metafizic.
Geniul lui Dante se incadreaza corporatismului medieval. O corporatie sacra (la bella scuola) o formeaza
poetii antici din limb, iar alta corporatie sfanta incheie poemul, formata din 8 preafericiti din VT si 7 din NT.
Canonul din VT (Adam, Moise, Eva, Rahila, Sara, Rebeca, Iudita, Rut, Ana) surprinde prin predominarea
femeilor si prin absenta profetilor.
Singurele figuri feminine ale elitei crestine sunt Lucia si Beatrice
Repartizarea personajelor pe grupe poate aminti de formele corporative de organizare sociala ale Evului
Mediu in acele domenii care corespund ordinii firesti a sufletelor. In Infern criteriul e altul in functie de
pacate si pacatosi.
Dante adauga ceva propriu: atribuie fiecarei clase un numar preferential, cu caracter simbolic, de pacatosi.
Prima zona infern cei vinovati de pacatul trupesc, din care desprinde 7 suflete aratate pe nume.Semiramis
se afla in frunte, pentru ca Imperiul asirienilor apartine unei ere universale anterioara razboiului troian.
Didona e eroina lui Virgiliu si nu lipseste; Cleopatra a avut relatia cu Cezar; Elena, Ahile si Paris. Lor li se
adauga si Tristan.
Apoi Dante mai afla alte doua, Francesca si Paolo. Aparitia lor ilustreaza invazia exploziva a istoriei traite in
opera.
Regasim folosirea unui numar perfect ca principiu de compozitie in infern. 10 violenti impotriva
aproapelui, septet de sodomiti.
In Purgatroiu paralelismul figurilor exemplare ca principiu de compozitie
Paradis principiul corporativ, combinat cu compozitia numerica (cerc solar: 12 grupuri de 12 figuri
filosofi si teologi de cel mai inalt rand, ganditori independenti, reprezentanti ai artelor liberare, ai istoriei, ai
11

jurisprudentei). CEI ZECE TEOLOGI SI FILOZOFI O REPREZINTA PE SAPIENTIA, CEI SAPTE

OAMENI DE STIINTA PE SCIENTIA.
Un al treilea grup distinc de fericiti se afla sub Crucea spiritelor luminoase din cerul lui Marte.
In Paradis, Dante a unit grupurile spiritelor inrudite nu numai prin numere simbolice, ci si prin figuri
luminoase. O cruce se succeda cercurilor concentrice.
Mit si profetie
Dante revendica pentru poezia sa o functie de cunoastere, intrand in opozitie cu filozofia scolastica.
Calauzele lui Dante in calatoria sa in lumea de dincolo sunt Virgiliu, apoi Beatrice care il inlocuieste si care
este la randul ei inlocuita de Sf. Bernard.
Virgiliu = personificarea ratiunii
Beatrice = personificarea credintei
Bernard = personificarea dragostei
Beatrice este posibil sa fie acea florentina moarta la 25 de ani. Dante isi ridica iubita la rangul de inger
paradisiac, fapt ce devenise deja un topos al liricii italiene. Dante trece mai departe si o face pe Beatrice
parte a procesului obiectiv al mantuirii. Ea nu il mantuieste numai pe el, ci toti credinciosii. EL
INTRODUCE UN ELEMENT CARE SPARGE SISTEMUL DOCTRINAL BISERICESC, FIIND ORI
EREZIE, ORI MIT
Nu se cunoaste persoana biografica a Beatricei, ci ipoteza a aparut abia la 80 de ani dupa moartea ei
ipotetica, prin intermediul lui Bocaccio, care o identifica cu Beatrice Portinari, ruda cu el.
Beatrice era un 9 (s-au intalnit la 9 si la 18 ani, in ceasul al 9-lea). Plus ca ea murise in 1290.
Pentru studiul lui Dante ar fi suficienta certitudineaca Beatrice a fost o figura reala.
Dante a omagiat o florentina pe care o numeste Beatrice, apoi a stilizat chipul ei, ajungand la mitul
Doamne Noua.Oasemenea metamorfozare a unei femei reale intr-un mit, un simbol sau o alegorie o mai
intreprinsese Dante. La fel face si cu Lucia.
Numai datorita Beatricei omenirea se ridica deasupra tuturor lucrurilor pamantene. Beatrice poseda in ochii
tuturor oamenilor o demnitate metafizica.
Beatrice e trimisa din cer de Lucia, trimisa la randul ei de Fecioara Maria. De ce Sf. Lucia? Pentru ca Dante
isi obosise vremelnic ochii studiind, iar aceasta sfanta vindeca bolile ochilor.
Lucia = gratia divina care lumineaza sufletele ^ personificarea sperantei
Beatrice nu poate fi inteleasa decat ca o functie inauntrul unui sistem teologic. Acestuia ii apartin cele trei
fiare care inchid drumul lui Dante si care au fost interpretate mereu ca reprezentand 3 vicii capitale.
Sistemul teologic devine profetic => o profetie se va implini in viitorul nemijlocit. Spiritul lui Dante credea
ca poate porunci viitorului.
Sistemul lui Dante se construieste in primele doua canturi ale Infernului. Beatrice a venit cu o potenta
cosmica, emanata de alte potente supraordonate ei. O ierarhie de potente ceresti care intervin in procesul
istoric.
Beatrice e un mit creat de Dante
Mijlocitoarea metacosmosului (cosmos istoric + cosmos astral + cosmos al mantuirii) este potenta feminina
datatoare de fericire. Beatrice nu e dragostea regasita a tinereii, ci salvarea suprema in persoana unei femei
emanatie a lui Dumnezeu.
Dante si Evul Mediu
Dante este cosmosul culturii Evului Mediu latin si al Antichitatii privita medieval.
Ciocnirea dintre ideea imperiala, transformata filozofic de Dante si orasul-stat capitalist si rationalizat la
extrem al Florentei, iata sorgintea pasiunii politice a lui Dante.
12

 Misiunea trebuie sa priveasca in mod egal biserica si statul: ambele puteri erau, atat pentru Dante, cat si
pentru Evul Mediu, de esenta divina. DAR ERAU CORUPTE SI AVEAU NEVOIE DE O REFORMA.
BISERICA TREBUIA SA REFUZE LA PUTERE SI SA DEVINA BISERICA PUR SPIRITUALA
Cainele de vanatoare trebuia sa izgoneasca lupoaica, fugarind-o inapoi in infern (profetia aceasta e spusa de
Virgiliu la inceput si reluata de Beatrice la finalul Purgatoriului).
Spiritul lui Dante si sufletul sau, gandirea sa constructia si inima, tensiunea vointei => fortele care au dat
chip celor zece veacuri mute.
Dragostea, Ordinea si Mantuirea sunt focarele viziunii launtrice dantesti. Trebuie dezvaluite in chipuri,
coruri, siruri de spirite, legi, profetii.
Teatrul universal al Evului Mediu latin ni-l prezinta pentru ultima oara in Commedia, dar transpus intr-o
limba modera.
Evul Mediu este depasit.

13