1. Particularitatile urbanismului in Egiptul Antic(or. Fiv, Cahun, Ahetaton, Ghize). Simbioza 3.
3. Particularitile urbanismului Romei Antice /pe exemplul oraelor Roma, Aosta,
artei si arhitecturii in urbanismul Egiptului Antic. Sf.imparatiei medii sec 17-15 i.e.n.
Primele state de istoria carora este legata aparitia oraselor stravechi antice s-au format
pe teritoriul bailor fertile ale raurilor mari(Tigru,Eufrat, Indul Mijlociu, Nil ). Partea locuibila a
Nilului a fost doar valea ingusta a riului Nil,care era inconjurat din amindoua parti de pustiu.
Valea din cursul inferior a riului a fost populata inca din epoca paleolitului.
De la inceput teritoriul Egiptului a fost impartit in nome- regiuni politice individuale,iar in
urma razboiaelor petrecute pe aceste teritorii partea de N si S a Egiptului s-au unit.
Orasele stravechi egiptene pot fi clasificate dupa destinatia lor: capitala, orase temple,
oras comercial si puncte strategice fortificate. In afara de Memphis si Fiv capitalele Egiptului
au mai fost Ahetaton, Sais, Tanis, Bubastis. In Egipt au fost populare orasele cu forma
dreptunghiulara, cu retea de strazi lineare, dar se mai intilneau si orase cu retea circulara,
aceasta sistema se folosea la inceputul Imparatiei Vechi.
Fiecare faraon pe parcursul domniei sale isi facea o resedinta noua, prin aceasta se
explica dimensiunile mari a oraselor si cu numeroase centre,de ex or. Fiv. Casele erau
amplasate in apropierea diferitor temple.
Topografia orasului Fiv este foarte haotica astfel templele sunt situate imprastiat. In
perioada Imparatiei Noi Fiv era oras politic, capitala tarii si centru religios(au fost construite
templele Luxor si Karnac).
Capitala pe scurt timp a Egiptului a devenit Ahetaton, fondat de Amenhotepom 4, a fost
construita 300km la nord de orasul Fiv. In partea de sud au fost construite cartiere locative.
Printre casele mari cu gradini grandioase ale egiptenilor bogati se intilnesc si casele a
oamenilor saraci. Casele oamenilor bogati se deosebeau prin decorari frumoase, astfel fiind
accentuata intrarea in casa. De la sud la nord de intindea strada principala cu o latime de 60m
destinata pt ritualuri religioase, astfel ducind spre templul care se afla in partea de nord.
Deasemenea mentionam crearea unor alee lineare cu sfincsi, palmieri care creau un ritm in
formarea strazii.
Orasul Kahun,construit de faraonul Sinusertam al 2-lea la inceputul sec 2i.e.n a existat
doar 100 de ani si dupa aceea a fost lepadat. Orasul are contur dreptunghiular cu laturile de
260m pe 380m, orientat dupa cele 4 parti a lumii. Teritoriul de 10 ha e despartit in doua parti
de un perete de caramida. Partea mai mica din vest este situata mai jos, aici fiind amplasate
cladirile tipice din lut ale oamenilor saraci-robi.
Partea de est situata pe o platforma este destinata cetatenilor liberi. Paralel cu peretele
din caramida merge strada principala de-a lungul careia sunt amplasate casele oamenilor
bogati., iar la sfirsitul strazii se afla templul faraonului.
Orasul Giza este faimos pentru constructia piramidelor sf. sec. III i.e.n. Piramidele sunt
amplasate dupa o sistema de retea, orientate dupa partile lumii. Ansamblul Gize reprezinta un
oras intreg, amplasat pe terase indreptate cu retea complicata de strazi.
Monumentalismul si grandoarea artei egiptene au avut ca scop sa pastreze pentru
pentru veci si fauritorii acestora au incercat sa mentina practic acelasi stil arhitectural, astfel
simbioza lor este foarte armonioasa. Egiptenii au avut un stil anume de ilustrare a oamenilor,
animalelor, plantelor pe lucrurile casnice, pe fresce, idolitrizind acest stil, ei aratau lumea unde
totul era minunat, poporul lor era cel mai puternic, iar oamenii erau frumosi si tineri. Foloseau
aceeasi piatra atit pentru sculpturi cit si pentru constructii astfel tot ansamblulu parea foarte
armonios
2. Particularitatile urbanismului in Grecia Antica(or. Atena, Pirei, Silenunte). Procedee
compozitionale si artistice utilizate la organizarea spatiilor urbabistice . Perioada clasica sec
10-9 i.e.n.
In timpurile cele mai vechi polisurile se dezvoltau relativ intiplator cu cartiere de locuit
grupate in jurul sanctuarului cetatii, ridicat deobicei pe o inaltime forificata acropola. In unele
cazuri cazuri orasul era protejat de ziduri puternice ex. or. Atena.
Aristotel va fi acela care cu gindirea sa concreta va fi marele teoretician al urbanismului in
Grecia Antica. El opteaza pentru crearea orasului in apropiere de mare si separarea cartierelor
in dependenta de functia lor(comercial,rezidential,administrativ,religios). Deasemenea se
preconiza crearea a 2 piete distincte una pt viata publica alta pt activitati comerciale. Strazile
le doreste drepte dispuse regulat dupa sistemul lui Hipodamas.
Orasul grec pina la sf sec 6-lea i.e.n se prezinta sub forma unor cartiere locative cu strazi
strimte , intortochiate, inghesuite, juxtapuse,intinzindu-se la poalele sau la flancul abrupt al
colinei unde se afla acropola.
Perioada clasica a a fost marcata de o impresionata dezvoltare a arhitecturii si sculpturii,
specific este aparitia tramei stradale ortogonale si se executa lucrari tehnico edilitare
:alimentarea cu apa, evacuarea apelor uzate. Apar programe de arhitectura pentru cladiri
publice cu functii social culturale :stadioane,gimnazii, cladiri comerciale care si integreaza in
oras. Atena este cel mai important oras al Greciei Antice. In mijlocul orasului se afla un deal
Acropole unde au fost construite cele mai minunate cladiri ale orasului, majoritatea fiind
folosite in scopuri religioase.
Pireu a fost principalul port maritim al Atenei, fortificat de Themistocle n perioada
arhontatului su (493 - 492 .Hr.), pentru a crea o flota ateniana foarte puternica. Pireu are
trei porturi: Za si Munychie la est (ambele folosite pentru nave de rzboi) si marele port
Canthare la vest. Aceste trei porturi au fost nconjurate de diguri si fortificatii. Ele puteau fi
nchise prin canalele aflate la intrarea n ele. Orasul a fost construit dup un plan ntocmit de Iulius Caesar, reconstruit templul lui Castor i Polux, renovat templul Saturnului i construit, la
Hippodamos din Milet la mijlocul secolului V .Hr.
Silenunta este un oras antic situate pe teritoriul Italiei in partea de sud a Siciliei, creat de
grecii antici in anul 628 i.e.n. Este un oras important in perioada razboaielor din Grecia Antica
deoarece asezarea lui permitea deschidera unei privelisti a drumului maritim de la Sicilia spre
Africa. In centrul orasului se afla o acropola inconjurata de un zid. Orasul a fost inconjurat de
numeroase temple si sculpturi.
Astfel putem afirma ca rationalismul grecesc se observa in toate structurile, mai ales in
urbanism, astfel arhitectii propun planuri de sistematizare a orasului implicind viziunea
geometrica a asezarii.
Pompei, Lambeziz, Timgad, sec.VI-IV .e.n./ Organizarea spaial a Forumului Roman.
Influena artei i religiei greceti asupra culturii romane. Perioada Republicii sec. VI-IV .e.n.
n istoria Romei Antice pot fi delimitate trei perioade principale: perioada regal (753-510
i.e.n.), perioada republican (510-27 i.e.n.), perioada imperial (27 i.e.n.-476 e.n.).
Apariia primei localiti ntrite este legat de numele regelui semilegendar Romulus,
care a fondat oraul pe colina Palatinum, numit mai trziu Roma ptrat. Se consider c
fondarea oraului a fost efectuat conform tradiiilor etrusce, care spuneau c oraul poate fi
construit dup ritualul de ghicit dup zborul psrii (auspicii), n acel caz dac va fi semn
corespunzator. Dup aceea se inhma la plug un taur sau vac i se fcea o artur n jurul
viitorului ora. Acolo unde trebuiau s fie porile oraului, plugul se ridica, lsnd pmntul
nearat. Apoi, pe conturul brazdei se spa un an, iar pmntul extras foloseau ca baz pentru
zidul orenesc. Teritoriul din interiorul zidului i se numea ora- urbs, iar fia de pmnt din
jurul zidului era hotarul extrem al oraului- pomerium.
n perioada regal Roma ncepe s creasc. n valea dintre coline apare un centru public
nou, ceea ce a fost posibil dup ce acest teritoriu a fost uscat prin construcia celui mai vechi
sistem hidrotehnic din Roma- Cloaca Maxima (sistem de drenaj i canalizare, o parte din care
este funcional pn astzi). Oraul ncepe s se lrgeasc i pe alte coline, apare sistemul
radial al strzilor, populaia oraului crete considerabil.
Se consider c pe timpul regelui Servius Tullius (578-533.e.n.) oraul a fost nconjurat de
ziduri, care includeau un teritoriu considerabil, incusiv o mare parte a colinelor. Capitoliumul a
intrat n componena oraului ca o cetate adugtoare. Zidurile lui Servius Tullius au fost
reconstruite de mai multe ori i au ajuns n stare deplorabil n perioada republican, cnd au
fost ridicate din nou. Pe timpul aceluiai rege a fost fcut o reform, n rezultatul creia
plebeii au fost inclui n componena poporului roman. Toat populaia oraului a fost
mprit pe principiul de proprietate, iar oraul a fost divizat n cteva raioane.
n perioad republican timpurie Roma nu ieea din limita zidurilor lui Servius Tullius. Pe
forumul vechi i pe Capitolium au aprut temple care, n perioada imperial, au fost aproape
total reconstruite. Locuinele, probabil, erau din crmid nears i lemn i nu au lsat nici o
urm n planimetria oraului.
Urmtoarea etap a evoluiei Romei Antice este legat de transformarea ei dintr-un ora-
polis n capitala unui imperiu mare. Acest proces este legat de politica cuceritoare a romanilor,
exprimat prin cteva rzboaie care au primit denumirea de punice (puni- denumirea latin a
finicienilor ce au fondat Carthagina).
n urma cuceririlor s-a simit nevoia de a uni oraele. Din acest motiv romanii construiau
drumuri pavate ce uneau Roma de toate coloniile i provinciile. La fiecare fiecare mil se
puneau stilp indicator al distanei, i.ar stlpul 0 se afla pe Capitolium. Acolo unde drumul
ntlnea un obstacol (ruri, vi .a.), ei construiau viaducuri i poduri.
Astfel, ctre nceputul perioadei imperiale Roma prezenta un ora de la care pornete o
pnz de drumuri terestre i maritime ce unesc oraul cu aa teritorii ndeprtate cum sunt
Africa de Nord, Asia Mic, Spania, Britania .a. De-a lungul acestor drumuri, ntr-un anumit
ritm, erau ridicate orae regulate ntrite.
n istoria Romei perioada lui Augustus este cu adevrat secolul de aur al artei romane.
n aceast perioad au aprut operele nemuritoare ale poieilor romani Vergilius, Horatius,
Tibulla, Ovidius. E perioada cnd geograful i istoricul Strabo i scria Geografia sa. i a fost
perioada cnd Vitruvius scria renumita lucrare teoretic Zece cri despre arhitectur.
La nceputul domniei lui Augustus (a.27 .e.n.) Roma nc nu era suprapopulat. Ea se
dezvolta liber pintre coline, unde au aprut forumuri, i pe cmpia lui Marte, unde au aprut
numeroase construcii de spectacol, porticuri i temple. Zidurile lui Servius Tullius demult au
ncetat s fie hotarele oraului i au fost demolate.
Scriitorii antici, caracteriznd epoca lui Augustus, numesc o mulime de temple, teatre,
apeducturi, construite de membrii familiei imperiale i de apropiaii lor. Astfel, pe cmpia lui
Marte au fost construite teatrele lui Marcellus i Balba, porticul Octaviei.
O activitate deosebit a avut neamul lui Augustus- Marcus Vipsanius Agrippa. Agrippa a
reabilitat vechile apeducuri i a construit dou noi: Aqua Iulia i Aqua Virgo. Ultimul a fost
construit pentru aprovizionarea termelor noi ale lui Agrippa. n total, n diferite raioane ale
Romei au fost construite 700 de bazine, 500 havuzuri i 130 de rezervoare. Tot aici, pe cmpia
lui Marte, a fost construit un grandios mausoleu al lui Augustus.
n afar de aprovizionarea cu ap, Augustus atrgea o mare atenie nivelului
antiincendiar al oraului. El recomanda s se foloseasc plante crtoare n calitate de
aprare antiincendiar, exprima gndurile sale cum ar trebui s fie construite casele. A emis
decret, care spunea construciile din Roma nu trebuie s fie mai nalte de 70f (21m).
De numele lui Augustus sunt legate construciile de pe principalele coline ale Romei:
Capitolium i Palatinum. Astfel, pe Capitolium au fost construite templele lui Jupiter i Apollo,
n locul unor temple mai vechi. O atenie deosebit el acorda amenajrii Palatinumului. Aici a
fost ridicat un palat, o grdin, unde se alfau apartamentele soiei sale Livia, a fost construit
o exedr mare cu privelite spre Marele Circ, ridicat pe pantele colinelor Palatinum i
Aventinum.
Construcia Forumului Romanum a nceput nc n vremuri adnci. Aici s-au pstrat
rmie materiale din perioadele regale i republicane timpurii ale evoluiei oraului:
atriumul i templul Vestei, aa numitul palat regal, bizilica lui Emilius, templul Saturnului,
tribuna pentru oratori- Rostra .a. Pe timpul lui Augustus toate construciile degradate au fost
reparate. A fost finisat construcia bazilicii lui Iulius, a fost construit templul memorial a lui
poalele Capitoliumului, templul mare al Concordiei. n acelai timp, a fost finisat pavajul
forumului nceput nc de Iulius Caesar. n rezultatul acestor aciuni, Forum Romanum s-a
transformat ntr-un frumos ansamblu arhitectural, care perfect reflecta epoca sa, cnd
nceputurile greceti n urbanism se combinau armonios cu cele romane. Lipsa unei forme
rectangulare stricte i a simetriei, prezena construciilor de diferite dimensiuni, pitorescul,
deschiderea i includerea peisajului nconjurtor- toate acestea deosebeau acest forum vechi
de cele noi din perioada imperial.
 prezenta un dreptunghi de dimensiunile 117x33m, orientat spre Vezuviu. n captul nordic se
afla templul lui Jupiter. Forumul era nconjurat de o colonad n dou nivele dispre est i vest,
iar dinspre sud ntr-un nivel. n jurul lui se aflau cldirile principale ale oraului:
Bazilica,templul lui Apolo, comitii, piaa de carne ( Macellum) i piaa postvarilor, templul
Lariilor oraului .a. forumul era izolat de strzile oraului i nu avea trecere tranzit. Arcul de
triumf l unea cu strada Mercurului. Pe pia s-au pstrat rmie ale postamentelor, cndva
nfrumuseate de monumente sculpturale. Acesta a fost centrul civic, religios, comercial i de
spectacol al Pompeiului.
Cartierele locative ale oraului aveau form alungit n plan, ce se explica prin caracterul
caselor pompeene. Casele de tipul atrium cu peristil se dezvoltau n profunzimea terenului i
erau alctuite dintr-un atrium i peristil n jurul crora erau grupate ncperile locative i de
parad. Casele pompeenilor nstrii erau nfrumuseate cu pictur mural i sculpturi. n
peristiluri se gseau plante, iar n havuzuri curgea apa.
Oraul era aprovizionat cu ap din abunden. Apeductul construit pe timpul lui Augustus
aducea apa la ora, iar mai departe ea de dispersa pe evi de plumb, aprovizionnd termele,
pieile, havuzurile i casele de locuit.
Influena culturii greceti asupra romei a fost foarte mare. Multe tipuri de cldiri publice
au romanii au mpumutat de la ei: teatre, stadioane, palestre .a. O mare influen asupra
urbanismului roman l-au avut oraele greceti din sudul Italiei: Cumae, Neapole,Pestum,
Croton i Sibaris; i cele de pe Sicilia: Selinunth i Siracusa. Timp de mai multe secole romanii
mergeau pe urmele grecilor. Dar a venit timpul cnd cultura roman i-a gsit propria
originalitate, dar contactul cu cultura greac nu s-a ntrerupt. Ansamblurile epocii lui Augustus
sunt dovad la aceasta.

Dimensiunile oraelor erau diferite, ns pentru coloniile romane existau anumite

standarde. Astfel, spre exemplu n Italia, cu excepia Romei, oraele, ca regul, nu erau mai
mari de 50 jugeri (14,7ha). Excepie face oraul Aosta, care avea 140 jugeri.
Aosta, sau Augusta Praetoria, a fost fondat de romani n Alpi n perioada cuceririi
acestor teritorii de ctre armata mpratului Augustus n 26-25 .e.n. Tribul salailor, care
locuia aici, nu dorea s se supun cuceritorilor. Legiunea trimis aici, ce numra 3mii de
oameni, a ters de pe suprafaa pmntului mica aezare a salailor i, n scurt timp, a ridicat
aici ora-lagr militar.
Dimensiunile oraului erau de 724x572m. Strzile Cardo i Decumanus Maximus
mpreau oraul n patru pri i uneau principalele pori ale oraului. Strzile paralele celor
principale mpreau teritoriul n cartiere mari (143x181m), care se divizau n terenuri mai
mici, destinate pentru case de locuit. Pe teritoriul oraului se gseau: amfiteatru, teatru,
terme, temple .a. n ora s-au stabilit cu traiul colonitii romani- veteranii campaniilor militare
ale lui Augustus. Monumentele antice ale Aostei aproape c nu s-au pstrat. Excepie face
doar arcul de triumf a lui Augustus, ridicat n afara oraului pe strada principal.
Oraele de tipul lagrului militar- Lambesis i Timgad. Foarte multe orae ale Impeiului
Roman au fost construite dup modelul lagrelor militare. Pentru astfel de orae era
caracteristic planimetria regulat a strzilor, dimensiunile limitate ale teritoriilor i legtura
cu principalele drumuri tranzit i strategice. Cel mai bine s-au pstrat i au fost studiate
oraele din Africa de Nord- Timgad i Lambesis. Pentru paza provinciilor nordafricane acolo se
afla a III-a legiune roman. Pe timpul mpratului Vespasian ea a fost cazat n oraul Tevesta.
Traian, la nc. sec. II, a vizitat Africa, a dat Tevestei statut de colonie, iar o parte din legiune a
transferat n oraul special construit Lambesis. Pentru cazarea veteranilor Traian a fondat
oraul Timgad (Tamugadi). Toate trei orae erau legate cu un drum strategic i serveau drept
aprare de la atacurile triburilor slbatice africane dinspre sud.
Lambesis , fondat n sec. II, avea teritoriul de 500x200m, strada cardo avea 20m n
lime i era flancat din ambele pri de colonade umbrite. Str. decumanus maximus era de
15m i, de asemenea, avea colonade. La intersecia strzilor se afla Tetrapilul, dimensiunile
cruia n plan erau de 30,6x22,3m, iar nlimea era de 15m. Aceasta era o construcie
monumental, care servea nu doar pentru a indica arhitectural intersecia principal, dar erau
i un fel de propilee ce duceau spre piaa principal. Spre forum, nconjurat de colonad,
ieeau ncperile pentru pstrarea armamentului, iar partea sudic a acestuia, aa numitul
praetoriumul, era alctuit din sanctuar, arhive, cancelaria, ncperea pentru pstrarea
nsemnelor militare .a. oraul era nconjurat de ziduri cu turnuri i pori ntrite.
Timgad era fondat de Traian n a. 100 pentru cazarea veteranilor. Iniial oraul era
calculat pentru 2 mii de oameni, necalculnd robii i muncitorii auxiliari. Dimensiunea
teritoriului la fondare era de 350x330m, ns odat cu dezvoltarea sa Timgad (ca i Lambesis) a
ieit n afara hotarelor i s-a extins n direcia vestic, unde au fost ridicate capitoliul, terme,
piee, la rndul su nconjurate de locuine. Strada principal decumanus maximus prezenta
continuarea drumului ce unea Timgad cu Lambesis i Tevesta. Ea avea 15m i avea trotuare i
colonade pe toat lungimea sa i era pavat cu plci d piatr regulate expuse pe diagonal. La
captul de vest al acestei strzi s-au pstrat pori trimfale, ridicate n cinstea lui Traian dup
moartea lui. Strada transversal cardo ducea de la de la porile de nord spre centrul oraului
i forum. Forumul Timgaduluiprezenta un spaiu nchis de dimensiuni reduse (50x43m). Spre el
ieea bazilica, unde se ocupau de afaceri comerciale i construcia corbiilor, curia, templul
Fortunei i alte cldiri publice. Piaa era pavat i nfrumuseat de numeroase statui ale zeilor
i mprailor. Mai la sud de forum era construit un teatru n a. 167. n ora exista o superb
bibliotac i o mulime de terme. n afar hotarelor oraului epocii lui Traian au aprut piee,
terme, i Capitoliumul Mare- templu consacrat cultului celor trei zei principali: Jupiter, Iunona
i Minerva.
Orae de odihn i distracii pe exemplul or. Pompei. Apariia oraului Pompei se atribuie
sec. VI .e.n. n sec. IV .e.n. aceasta era o mic localitate italic , ce cu succes fcea comercu
oraele greceti din vecintate i , evident, suporta o influen elin puternic. n a. 89.e.n.
Pompei a devenit colonie roman. Oraul era amplasat pe un teritoriu ce lent cobora spre
golful Neapolitan i avea dimensiunile de 1700x1200m. Zidurile oraului cu nlimea de 8m se
atribuie perioadei preromane. Oraul avea 8 pori, dintre care principalele sunt porile Marine,
Herculane, Stabiane, Vezuviane .a. Patru strzi principale organizau planul orenesc: str.
Mercurului, Stabian, ndreptate spre Vezuviu, i perpendicular lor str. Abundenei i Nola.
Strzile secundare dublau direciile celor principale. Str. Centrale aveau limea de 7-8m, cele
secundare- 3-4m. Toate strzile erau pavate cu tuful autohton i aveau trotuare. La intersecia
str. Mercurului i Marine se afla forumul civil al Pompeiului. La intersecia str. Stabiane i Nola
se gseau termele centrale. n apropierea porilor Stabiane se aflau dou teatre unul mare,
pentru 5000 de spectatori, i unul mic. Ling complexul teatral se afla, aa numitul, Forum
Triunghiular cu rmiele unui templu mic antic. n partea sud-estic o oraului se gsea
amfiteatrul, n care se puteau aduna 15000 de spectatori, i o palestr enorm. Forumul civil
 4. Principiile de sistematizare ale oraelor din Imperiul Babilonian /localiti inelare i
romboidale/. Deosebirile particularitilor structurii de sistematizare de oraele din Egiptul
Antic.
Prima etap a dezvoltrii teritoriului dintre Tigru i Eufrat a avut loc ntre anii 3200-1800
.e.n. Cel mai vechi stat a fost Sumerul care, n scurt timp dup apariia sa, s-a contopit cu
statul Akkad ntr-un ntreg. Dezvoltarea ulterioar este legat de istoria celor dou mari
formaiuni statale- Babilon i Assiria. Istoria statului babilonian se mparte n dou perioade:
regatul Vechi (sec. XIX.XVI .e.n.) i regatul Nou (sec. VII-VI .e.n.). statul assirian la fel a avut
dou etape de dezvoltare: prima se refer la nc. sec. XVIII .e.n., cel de-al doilea- la sf. sec. XII-
IX .e.n.
Dintre oraele sumeriene sunt cunoscute: Eridu, Uruk, Ur, Laga, Larsa, Umma, Nippur,
Kuta .a. Cea mai veche perioad a dezvoltrii acestor orae nu sunt att de bine studiate, ns
unele caracteristici ale urbanismului acestui teritoriu s-au format anume n aceast perioad
timpurie. La astfel de caracteristici se poate de atribuit forma oval a planurilor oraelor,
orientarea axei principale a ovalului n direcia N-V spre S-E, amplasarea templului n centru
sau n partea N-V a oraului pe o colin sau pe o teras artificial, forma dreptunghiular n
plan a templului, apariia zikkuratului ca cldirea principal a sanctuarului, sistemul neregulat
al strzilor, lipsa pieelor oreneti i prezena numeroaselor ogrzi n jurul crora se grupau aflat mai la S de Babilon.
ncperile de locuit, cele ale palatelor i templelor.
O adevrat nflorire unele orae sumeriene au atins n perioada dinastiei III, adic dup
unirea sumerienilor cu un popor semit- akkadieni ntr-un stat unic Sumero-Akkadian. n
aceast perioad (sec. XXIV-XXII .e.n.) oraul principal era Akkadul, aflat mai la nord de
Babilon. Tot atunci au crescut i alte orae akkadiene: Ki, uruppak, Kisurra, Sippar .a. Unele
nchipuiri despre caracterul acestor orae ne d templul din or. Tudub (contemporanul
Hafadji), aflat pe malul stng al afluentului r. Tigru- Diala. Teritoriul sacru din Hafadji avea
configuraia oval n plan i a fost nconjurat de un puternic zid dublu. Partea central a
complexului a fost ridicat pe o platform, unde se afla templul principal al oraului. n sec.
XXII .e.n. statul Akkad a suferit invazia unor triburi slbatice din muni, ce a adus la
destrmarea acestuia i noua ridicare a statului sumerian, de data aceasta sub conducerea
oraului Ur i a regilor lui din dinastia a III-a (2112-2015 .e.n.).
Oraul Ur este bine cunoscut datorit spturilor fcute arheologul englez L.Wooly,
fcute ntre anii 1922-1934. Sub conducerea regelui Urnammu i fiului acestuia ulga oraul a
atins nivelul de nflorire. Dup calculele efectuate de arheologi, n aceast perioad oraul Ur
numra 5250 de case de locuit, ceea ce corespundea, lund n consideraie robii, 40-50 mii de
locuitori. Ur a fost limitat din V de r. Eufrat, iar din N-E de un canal artificial. Teritoriul oraului
avea dimensiunile de 1000x700m. Aesta a fost oraul construit dup tradiiile sumeriene, oval
n plan cu axa principal orientat n direcia N-V spre S-E. Ziduri puternice aveau grosimea de
pn la 25-32m. n partea de N-V, pe o colin artificial, se gseau complexele palatului i a
sanctuarului din Ur, dedicat cultului zeului lunii Ninnar. Intrarea principal n complexul
sanctuarului se afla n partea de N-E, de unde, printr-un portal monumental, se putea de
nimerit n curtea sacr a lui Ninnar i, mai departe, n curtea urmtoare unde se afla
zikkuratul.
Zikkuratul din Ur reprezint una din cele mai vechi construcii de acest tip. El a fost
construit din blocuri de argil nears i doar stratul exterior de 2,5m era zidit din crmid
ars, ntrit cu mortar de bitum. Avea dimensiuni n plan de 46x60m i avea trei nivele. S-a
pstrat doar nivelul inferior care avea nlimea de 15m. Pe platforma superioar se gsea
templul lui Ninnar. Alturi de curile nchise ale sanctuarului lui Ninnar i zikkurat se gseau
nc dou temple, dedicate aceluiai zeu al lunii i soiei acestuia Ningal i un templu separat,
dedicat lui Ningal, n afar de aceasta aici se afla i palatul regal. Dup prerea lui Wooly, cea
mai mare parte a cldirilor era vruit, i doar zikkuratul, iar mai ales templul de pe vrful
acestuia puteau fi colorate n corespundere cu sibolurile coloristice existente la sumerieni.
Casele de locuit, conform tradiiilor siumeriene, aveau curi interioare, n jurul crora se
grupau ncperile. n centrul curii uneori se afla o fntn. Tot aici deseori se punea vatra.
Casele, cu acoperiuri plate, ieeau cu pereii lipsii de ferestre pe strzi nguste niruite.
Strad, n sensul adevrat, era doar una i era destinat pentru procesiuni i ducea spre
sanctuarul principal al oraului.
Conturul elipsoidal al planelor oraelor a fost statornic n regiunea dintre Tigru i Eufrat.
Despre aceasta ne mrturisesc imaginile cetilor rotunde assiriene pe o mulime de
bareliefuri, de asemenea i semnele ieroglifice rotunde, care nsemnau ora.
Dar apariia oraelor regtangulare n aceeai regiune geografic, probabil, se datoreaz
sanctuarelor ce erau dreptunghiulare n plan. Pe acest teritoriu destul de devreme au aprut
oraele cu o astfel de form. Unul din cele mai timpurii exemple a acestui tip de ora poate fi
numit oraul sumerian Nippur care, dup funcia sa, era un ora-sanctuar.
n perioada regatului Sumero-Akkadian, Nippur a fost principalul centru religios al acestui
stat, n Nippur se gsea sanctuarul unuia din cei mai importani zei ai panteonului sumerian- a
zeului pmntului Enlil, aici erau ncununai regii sumero-akkadieni. Nippur se afla pe unul
dintre afluenii r. Eufrat. El avea n plan forma unui dreptunghi neregulat. Oraul era
nconjurat de un zid gros din crmid nears, intrerupt acolo, unde trecea canalul ce
strbtea oraul. Sanctuarul lui Enlil ocupa aproape jumtate din teritoriul oraului. El era
alctuit din temple i zikkurat. n apropiere se gseau locuinele preoilor i o bibliotec mare,
cunoscut n acest teritoriu printr-o bogat colecie i valoroas a manuscriselor cuneiforme
pe plci de lut. Pe una din plci a fost gsit planul oraului Nippur.
Ulterioara evoluie a urbanismului mesopotamian era legat de dezvoltarea schemei
rectangulare a planului oraului. Unul dintre cele mai perfecte n acest sens a fost or. Borsippa,
Borsippa era deja cunoscut n epoca regatului vechi n mil. II .e.n. oraul se afla pe malul
lacului, format n delta Eufratului, i avea un plan dreptunghiular regulat de 1406x1760m.
Tradiional pentru Mesopotamia, oraul era orientat cu colurile spre prile lumii. n el
duceau apte pori. n concordan cu aceste pori oraul era intersectat de principalele strzi,
ce le uneau. n centrul oraului se afla sanctuarul, teritoriul cruia prezenta, de asemenea, un
dreptunghi. Este interesant c n baza planimetriei Borsippei, probabil, se afla modulul, egal cu
176m, sau 3 alu (msur antic babilonian- sfoar, egal cu 59m). n orice caz, dac de
primit drept modul 176m, atuci trei astfel de module se ncadreaz n peretele din S-V ntre
colul oraului i pori i, de asemenea, ntre dou pori ale acestui perete. Faptul c
mprirea teritoriului oraului a fost fcut pe principiul de modul nu este de mirare, dac de
luat n consideraie nivelul nalt al dezvoltrii matematicii i geometriei n Mesopotamia.
Principala deosebire a urbanismului mesopotamian de cel egiptean este forma oraelor.
Dac n egipt principalele orae de dezvoltau de-a lungul rului, primind o form alungit, pi
n Mesopotamia ele sunt compacte: ovale sau rectangulare. O alt deosebire este faptul c
principalele sanctuare egiptene erau construite n afara oraului, formnd un complex unic (un
exemplu caracteristic este oraul Thebai cu templele Karnak i Luxor), comparativ cu cele din
Mesopotamia, unde complexul religios preuenta dominant urbanistic a oraului (Zikkuratul).
n Mesopotamia, din cauza schimbrilor mai multor civilizaii, majoritatea oraelor sunt
multifuncionale i doar n unele cazuri persist o funciune principal, cea religioas, cum este
n cazul oraului Nippur, care era centrul religios al teritoriului dintre Tigru i Eufrat. n Egipt,
ns, se observ o deosebire clar dup funciuni: administrative, religioase, militare,
meteugreti, etc., cu posibilitatea combinrii ctorva funciuni ntr-un ora.
 5 Urbanismul n Rusia Kievlean sec.X-XII /pe exemplul oraelor Kiev, Novgorod, Pskov,
Cernigov/. Funciile strategice ale oraelor n aceast perioad /pe exemplul Moldovei,
Rusiei Kievlene, Poloniei/.
Rusia Kievean a fost cel mai timpuriu stat al slavilor estici dominat de oraul Kiev,
aproximativ din anul 880 pn la mijlocul secolului al XII-lea. Din punct de vedere
istoriografic, Rusia Kievean este considerat statul predecesor a trei naiuni slave rsritene din
zilele noastre:Belarus, Ucraina i Rusia.
In sec X. n Rusia Kieveana erau de aproximativ 26 de orase, iar n secolul XI. numrul
lor a crescut mai mult de trei ori. Oraele au nceput s apar pe masura dezvoltarii a
ambarcaiunii, ceeea de a dus la o cretere substanial a schimburilor comerciale.Economia
oraului nc bazeaz n mare parte pe dezvoltarea agriculturii si zootehniei.
Multe orae vechi au aprut prin fuziune din mai multe comuniti aliate. Exemple de
acest lucru sunt Kiev, Novgorod, Smolensk, Rostov, etc
Vechiul Kiev
- Unul din cele mai vechi orase slave. De la mijl.sec.XI, era de acum un oras bine stabilit,
a carui centru a fost Detinets- cetate fortificata pe malul stang al raului Volhov. Imprejurul
cetatii pe ambele maluri ale raului era situat ambarcatiune vasta, mai tarziu inconjurata cu un
val de pamant cu peretii din lemn. Structura planului fractionata. Strazile orasului au fost
aranjate la intamplare, perpendicular pe rau, iar unele paralel cu acesta. Magistrala principala
duceau catre cetate. Pe la mijl. sec. X in partea centrala a orasului au aparut curti feudale, unde
delimitau diferentele de clase intre oameni. Casa de locuit prezentau o coliba pe un demisol
inalt. Mai tarziu, in jurul orasului s-au amplasat un inel de masastiri. Pozitia geografica
avantajoasa pe ruta comerciala, a fost motivul p-u dezvoltarea sa rapida. Novgorodul s-a
dezvoltat ca un centru de comert si industrie, ca un nou centru politic si religios. Cel mai
important monument arhitectonic este catedrala din Sofia. Aceasta catedrala se diferentia de
catedrala Sofia din Kiev prin integritate si rigoarea volumului

Catedrala Sofia din Novgorod(1045-1054) (Plan si sectiune)

Pskov

Kiev. Plan partea muntoasa (secolele X-XI).

Oraul de Vladimir:
1-3- palate, 4-8 Biserica, 9-porti ( ), 10-Porti ( ) 11
Porti ( )
Orasul Iaroslav:
12- Catedrala Sofia ( ) ,13- Biserica Irina( ) , 14 Biserica
Sf. Gheorghe, 15 - biserica fr nume( ), 16 Palat, 17 Portile de Aur, 18
poarta din Lvov( ) 19 poarta ( ) 20 Biserica Catedrala Sf.
Mihail, 21 Biserica- Manastire ( )

Kiev s-a format pe o pajiste, dar deacum in sec. IX a devenit centrul unei mari uniuni de
"principate", "Pmntul rusesc" condus la Kiev n cneazul Oleg (. 882-911 e.n ) a fuzionat cu
inuturile slave de nord a Novgorodului, i, astfel, s-a format statul antic rus - Rusia Kievean,
si care in timpul secolului al X. au inclus aproape toate terenurile de Est slave, i chiar unele
terenuri non-slave. Orasul antic de la Kiev a fost situat la marginea muntelui
Starokievskii(). La acel moment, populaia principala al Kievului a fost
concentrat n partea de munte, i pe teritoriul de es populatia de abia a nceput s exploreze
terenurile. Aici, la poalele muntelui curgea raul Pochajna, care la se vars n rul Nipru, care a
servit ca o gur port.
Continuarea dezvoltrii urbane a orasului Kiev a fost asociat cu numele de celebrul cneaz
(la sf sec X- in sec XI.) Vladimir Svyatoslavich si pe timpul domniei lui Iaroslav cel nelept
(a domnit n Kiev, n 1017, 1019-1054) . Prin 1037 se finalizase construirea unei catedrale
principale. Importan acestei Catedrale Sf Sophia : a identificat poziia de lider n ansamblu a
orasului. Volumul ei masiv se ridica cu multe capete peste alte biserici vechi din Kiev.

Planul schematic si axonometria orasului Pskov catre sec XII

Catedrala Sf Sofia. Plan
Casele i atelierile de pe teriotiului Kievului nu erau o incapere mica. Judecnd dupa
ultimile sapaturi, in Kiev a fost construite case cu un fundament vast, cateodata si cu mai multe
etaje. In general o constructie obisnuita avea o imagine arhitecturala si nu se diferentia de alte
orase rusesti, in special Novgorodul. In Kiev se amenaja teritoriul urban, au fost pavate strazi
principale, iar malul mlastinos a raului Kianki () a fost invalit intr-un furnir din lemn spirituale a orasului. In timpul fragmentarii ,cnezatul se fixeaza de dinastia lui Oleg, in timpul
Novgorod
Primul mentionare despre Pskov se referea laanul 903. Centrul asezarii de la inceput a fost
relativ mic. Dezvoltarea orasului si transformarea acestui intr-o ambarcatiune mare a fost
avantajata de pozitia geografica avantajoasa. Orasul era cel mai important avanpost defensiv
pentru a proteja toate terenurile centrale rusesti. In acest sens, au fost ridicate un numar mare de
castele, unele construite din piatra. Cea mai mare si mai veche fiind Izborsk. Pe malul opus al
raului au existat 2 manastiri Mirozhsky() si Ivanovo. Principalele strazi se ducea
dispersate de la zidul de aparare Krom, trecand pe langas raurile Velikaia si Pskov unindu-se
mai apoi cu unele capete urbane din centrul orasului.
Cernigov
Asezare veche prima data mentionata in anul 907. In a II jum sec XI, in timpul domniei
lui Sviatoslav Yaroslavich s-au contruit manastirile Electsky si Eliasm care au devenit centre
domniei careia, Cernigovul a atins cea mai mare prosperitate. Cernigov era un oras mare si a
jucat un rol important in viata statului rus vechi, un important centru politic, economic si
cultural. Despre maretia orasului Cernigov arata numeroasele movile din sec IX-X, (mausolee
sapate in sol a printilor si cavalerilor care ii slujeau). Mii de movile vechi semicerculare
delimitau orasul vechi. Pentru orasul Cernigov e caracterizat contrastul intre vilele oamenilor
bogati si locuintele mis\zerabile a oamenilor simpli. Orasul era faimos pentru arhitectura sa si
obiectele sale de arta. Aici exista sistemul monetar propriu. In sec X-XII, Cernigov e compus
din 3 parti, fiecare parte ocupa o margine de rau,separata una de alta de un sant adanc si
inconjurata de un zid de aparare. Lungimea totala a malului ajungea la 7 km. Orasul vechi era
inconjurat de mosii boieresti suburbane si rurale, Dezvoltarea economica si culturala era in
imediata apropiere de cea a Kievului, Novgorodului s.a.

Planul orasului Novgorod sec. XI-XII

 Planul schematic al orasului Cernigov
Funciile strategice ale oraelor n aceast perioad /pe exemplul Moldovei, Rusiei
Kievlene, Poloniei/.
Multe orase forte din sec X-XII aveau o compozitie planimetrica specifica. Perimetrul
cladirilor. Pericolul de atacuri i-au fortat sa contruiasca ziduri cu santuri in jurul oraselor si , ca
prin urmare, structura orasului feudal rusesc era compus din 3 elemente: zona exterioara
defensiva, zona rezidentiala, bastinasii ocupandu-se in special cu comertul si centrul orasanesc
in forma de piata pentru comert sau adunari
Moldova
In perioada XI- jum. sec. XIV-lea din Carpatii Orientali bastinasii au trait in comunitati
rurale. Locul colectiv de habitat se numea sat, catun, vatra. Satele erau organizate si grupau de
la 1-30 familii mari cu proprietate comuna. Membrii comunitatilor rurale, grupate in familii
mari, posedau impreuna terenuri de prelucrare delimitate de hotare. Pasunile, locuri de pescuit,
paduri erau in uz comun
Echimui (sec XII)
O asezare ntrita slavo-romna timpurie de la Echimui (sec XII) ,a fost inconjurata de
un sant de o adancime de 4 metri si un mal. Casele si atelierele erau amplasate pe panta
inferioara a malului , in centru se afla un rezervor cu apa.Principalele ocupatii a bastinasilor au
fost comertul si agricultura. Erau deschise ateliere de fierari si argintari. Bastinasii care nu se
ocupau cu agricultura , topirea si prelucrarea fierului- faceau comert imprejurul orasului.
Plan sec IX-XI
Rusia Kieveana
Oraselul Bereznyaki( ) a aparut pe un deal, era spalat din 3 parti de raul 2 etaje, cu magazine si tarabe la parter, iar spatiile de locuit la al II nivel. In locul caselor de
Sonohtoy() si pa a 4 parte a fost protejat de un sant cu apa artificiala si un zid din 2 lemn vin cele din piatra si cherestea.Se promoveaza pe scara larga constructia fortificatiilor
garduri paralele umplut cu pamant in interior. Teritoriul nu a depasit 0,25 ha. In centru se afla o
cladire p-u membrii comunitatii locale. Prin apropiere se afla un hambar, o fierarie, si casa
mortilor care servea ca o urna pentru cenusa. Asa fel de orasele se intalnea mai des in grupuri
a cate 2-4 orasele la o distanta nu mai mare de 3 km departare una de alta
Oraselul Bereznyaki
1) cladire p-u membrii comunitatii locale 2)hambar de grane 3)fierar 4)urna, pentru cenusa
mortilor 5) incapere pentru filare 6)zona ingradita pentru animale 7)rezidurile digului langa
poarta
Polonia
Cracovia. Planul orasului
Cu negru: Cladirile principale a 2 centre medievale :Castelul Vavslskogo (
) (dreapta) si zona de piata (stanga) 1)curtea regala 2)catedrala 3) Sukenitse ()
4) Primaria () 5) biserica Sf. Maria 6) Biserica Sf. Duh (. ) 7) Biserica
Dominicanilor 8) Biserica Iezuitilor ()
Alegerea amplasamentului pentru construirea oraselor in aceasta perioada, aproape
intotdeauna au fost stabilite de factorii strategici de exemplu Cracovia (Polonia) a fost
amplasata la poalele unor dealuri inalte sub protectia unor castele de necucerit. Structura
planimetrica a oraselor din Europa de Vest au reprezentat un co-amestec complexde raioane,
populatia careia traiau inchisi iar principalele ocupatii erau gospodaria si interesele culturale.
Multe orase printre care si Cracovia aveau in componenta lor un castel feudal, sub protejarea
careea au trait secole intregi. Inclus in oras, castelul a devenit componentul lui, dar in
majoritatea cazurilor nu s-a stabilit ferm si castelul a ramasa totdeauna contrastat orasului,
demonstrand astfel contradictiile antagonice intre seniori si oraseni.
6 Rolul stilului romanic i gotic n istoria urbanismului european i particularitile lor
regionale /pe exemplul oraelor Paris, Cracovia, Praga, Vilinnius, Londra/.
Stilul Romanic. Pana la inceputul periadei romanice s-au dezvoltat principalele caracteristici
arhitecturale a locuintelor feudale, manastirii si bisericii . Parohiile au fost impartite in 2
tipuri: provenind de la Roma templul bazilical si templul de interior care continua traditiile
,care era alcatuit dintr-un naos sau 3 nave. La inc sec IX-X se produce structura templului
bazilical tipic arhitecturii romane, care avea in plan o cruce latina. Casele de locuit se construia
in mare parte din lemn. In aceasta perioada s-a dat nastere unui nou tip de locuinte urbane ,cu
oraselor cu ziduri, cu santuri de aparare, turnuri de aparare, porti fortificate si poduri mobile(
Carcasonne in Franta si in Nurnberg in Germania). Treptat, sub influienta stilului romanic a
inceput sa se schimbe imaginea monumentelor arhitecturale
Stilul Gotic. Un stil de arta , care a fost ultima etapa in dezvoltarea artei medieval in Europa de
Vest, Centrala si cea de Est ( intre mijl sec XII si XVI). Ansamblurile arhitecturale urbane
includeau cladiri cultural , fortificatii, poduri, fantani. Piata principal deseori era inconjurata de
case cu arcade, spatii de vanzare su depozite la etajele inferioare.Orasele vechi , consolidate,
reconstruite, cladirile noi de obicei erau de forma regulata, foarte dens construite cu 2 zone
mari: piata si catedrala. De la aceste zone si indepartau strazile principale, fatade inguste ale
caselor cu 2 , mai rar cu 3 etaje cu frontoane inalte aliniate de-a lungul strazilor si cheiurilor.
Orasele erau inconjurate de ziduri puternice cu turnuri bogat ornamentate. De obicei, in
central orasului, catedrala devenea centrul orasului. Structura cladirii era alcatuita din celule
dreptungiulare, limitate de 4 coloane si 4 arce . Eliberat de greutatea peretilor, in intervalele
dintre piloni, sunttaiate ferestre arcuite. O carcasa sofisticata si indrazneata a catedralei
gotice, a permis depasirea masivitatea cladirilor romanice, pentru a usura peretii si boltile,
pentru a crea o dinamica unica a spatiului din interior. In general, aparare in arhitectura
templele, catedrale, manastiri, biserici. In contrast cu stilul romanic, cu arcuri rotunde ziduri
masivesi ferestre mici, pentru stilul gotic caracteristic arcele cu varful ascutit, turnuri inguste
su inalte si coloane, fatadele ornamentate bogat cu detalii sculptate si vitralii multicolore.
Toate elementele acestui stil subliniaza verticalitatea. Ca si in tot stilul gotic, arhitectura gotica
au fost 3 etape de dezvoltare : timpuriu, matur si tarziu

Primele catedrale gotice au aprut n inima Franei, pe domeniul regal. Cea dinti este
biserica abaial de la Saint-Denisdin Paris, inlat n deceniile 4-5 ale secolului al XII-lea,
sub ndrumarea abatelui Suger, sfetnicul regelui Ludovic al VI-lea. Au urmat, intre 1150 si
1250, patru catedrale celebre ale goticului francez. 1-- este Notre-Dame de Paris, n a doua
jumtate a veacului al XII-lea, cu cinci nave si o faad admirabil.2-- catedrala din Chartres,
cu dou turnuri inegale. 3-- Catedrala din Amiens 4-- catedrala din Reims, comparat cu
Partenonul, loc de ncoronare a regilor Franei.

In Polonia stilul gotic se raspandeste in decursul sec. XIV- XV. In partea de sud in
regiunea Cracovia a dominat goticul de tip frantuzesc. A fost influientata si de arta gotica
din Cehia, reprezentata de elvii lui Peter Parter. De la mijl. sec. VIV, o dezvoltare
semnificativa o avut-o sculptura. A supravetuit cateva exemlpe de altare sculptate printre
care Altarul Vita Stvosha din Cracovia.
In Republica Ceh, stil romanic a ajuns n secolul 12. Pentru a nlocuirea acestui stil i-a Catedrala Salisbury (1220- 1270)
revenit stilului gotic, originar din Frana i sa rspndit n Europa, insa ornamente
arhitecturale n stil gotic cehe are distincie proprie. De exemplu, Templul a mnstirii
Bernardine i Bazilica San Procopius, care combina armonios stilul romanic si gotic.
i stil romanic si gotic in Praga a fost, mai presus de toate, expresia religioasa i ecleziastica
a culturii.

biserica San Procopius

Stilul gotic a aprut n Lituania la sfarsitul secolului al XIV-lea i a existat pana XV-XVI
stilul gotic era n continu schimbare.Etapele dezvoltrii acestuia nu coincide cu alte ri: in
alte tari goticul a ajuns deja n faza trzie, gotic n Lituania numai se rspndirea. Exist dou
perioade de arhitectura gotica: 1) la sfritul secolelor XIV -XV. prima jumatate- dezvoltarea,
sau stilul gotic timpuriu, 2) a doua jumtate a 15 - 16 cc. renasterea, sau goticul matur
cetatea Sf Anna (Vilnius) aprox 1500
n Anglia, trstura monumentelor gotice este masivitatea lor, necunoscut
pe continent. Principalele edificii gotice de aici sunt catedralele din:Canterbury, Wells,
Lincoln i Salisbury.
7.Rolul factorului strategic in metodele de amplasare ale orasului:la cotiturile riurilor,
pe insule, in munti ,in stepe.
In perioada feudala ocupatia principala a locuitorilor oraselor Europei centrale si de vest,
si a Rusiei era mestesugaritul, preluctrarea metalelor , confectionare diferitor obiecte care in
cea mai mare parte erau predestinate comertului . Astfel in orase s-au format tirguri si piete
unde se comercializau marfurile si produsele autohtone dar si cele aduse din alte parti ale
Europei centrale si de vest.Tirgurile ocupau o mare parte din oras, sau se amplasau in afara
orasului, linga malul riului unde se debarcau corabiile cu marfa straina. Iata de ce orasele
medievale erau amplasate preponderent in apropierea cailor comerciale, dar mai ales linga
riuri unde se imbarcau sau se debarcau corabiile ce transportau marfurile. De apropierea de
aceste puncte strategice depindea soarta orasului, potentialul sau de dezvoltare.Dupa acest
principiu erau aplasate majoritatea Cnezatelor Rusiei dar si orase din Europa de vest.Insa daca
riul aveau o forma ondulata atunci forma orasului repeta cotitura riului si orasul capata o
structura radiala a strazilor.Se dadea preferinta peninsulelor si insulelor unde se depozita
marfa si diferite produse. Orase cu caracter de insula erau Parisul in perioada timpurie cind se
afla doar pe insula Site, inconjurat de riul Sena, or. Kioln pe riul Spree,or. Stokholm ce se afla
pe insula Staden, dar si Venetia.Orase ce erau amplasate la cotitura riului si aveau caracter de
peninsula erau:Verona, Bern.Daca locul unde caravanele ajungeau la malul riului era aproape
de revarsarea in mare atunci orasul era amplasat la 10-20 km de malul marii unde valurile nu
erau atit de mari, dar si cu scopul de a nu fi atacate de pe mare de hoti.Cu scop de aparare se
alegeau locuri mlastinoase, greu accesibile .Conditiile si posibilitatile de aparare impotriva
atacurilor cotropitoare erau unul din factorii decisivi in alegera locului constituirii orasului. In
perioada medievala la baza oraselor se afla un castel, o cetate care era si resedinta regelui,
sau o manastire cu garnizoanele ostasilor pe linga ea, era bine fortificata si aparata. Cetatea
era amplasat in locurile vulnerabile ale orasului, din directia de unde putea fi atacat (ex.
Luvru, Bastilia).Acest castel adapostea deseori populatia orasului in perioade de razboii.
Fortareata era amplasat strategic pe locuri inalte, pe stinci in fata caruia se deschideau coline,
sau in munti cu acces de pe creste inguste unde in fata atacantilor se putea ridica un zid de
aparare,sau pe insule in mijlocul riului. Exemple cetatea din Salzburg, castele din Meisen
,Praga, Budapesta. Orasul se forma in jurul cetatii sub forma de cercuri intersectate de
drumuri ce porneau de la cetate, astfel o mare parte din orasele ce dateaza din perioda
medievala au o structura planimetrica radiala, sau radial- inelara.
Orasele ce se aflau sub protectia unei cetati se construiau pe coline si stepe la o
anumita distanta de acesta. Aceasta distanta servea drept esplanada unde trupele
cotropitoare puteau fi contra-atacate pentru a apara cetatea, dar si aceasta strategie
impiedica raspindirea focului asupra castelului atunci cund orasul era cuprins de flacari.
Metodele de alegere a locurilor de amplasare a oraselor nu a fost nicicind intimplatoare,ceea
ce a favorizat dezvoltarea si inflorirea lor.
Imagine:Piata Del Campo.Siena
1-palatul Publico;
2-Casino de Nobili;
3-loggia Papei;
4-biserica San-Martino;
5-universitate.
8.Rolul cremlinurilor in organizarea si constituirea spatiului urban si formarea siluetei
orasului(Cnezaturile Rusiei Feudale)
In perioada dintre sec. XV-XVIII centrul cnezatelor rusesti era de obicei kremlinul sau
un ansamblu monastic. Kremlinurile depasiau cu mult dimensiunile cetatilor si manastirilor
din Europa de vest,intinzindu-se pe teritorii de obicei de 5-6 ha, dar ajungeau si pina la 25 ha
(Kremlinul din Moscova).El adapostea intre zidurile sale pe linga familia tarului cu toti slujitorii
sai, biserici, cladiri de administrare a orasului, depozite de armament , piete pentru intilnirile
obstesti care se amplasau in fata catedralelor, si un numar mare de constructii din lemn care
aveau functii diferite, de la ateliere mestesugaresti pina la case de locuit. Astfel intre peretii
kremlinului se desfasura viata orasului, avea drumurile sale in interior. In perioada de razboi
de cotropire zidurile inalte si fortificate ale kremlinului serveau drept loc de adapost pentru
toata populatia orasului .Kremlinului i se atribuia astfel denumirea de ''orasul interior'' de la
care porneau drumurile. Datorita faptului ca kremlinul era in centru,drumurile ce porneau de
la el ii dadeau orasului o forma radiala, si drumurile comerciale ce intersectau orasul formau
inele in jurul kremlinului la anumite distante, astfel se constituia una din cele mai rasindite
forme de sistematizare ale oraselor medievale de pe tertioriul Cnezatului Rusesc si anume
sistematizarea radial-inelara (or. Moscova, or. Novgorod, Rostov - Iaroslavli). Forma
kremlinurilor era diversa si era influntata de relief si de conditiile si potentialul de aparare
impotriva atacurilor pe acel teritoriu. Astfel se justifica unghiul ascutit format de zidurile
kremlinului Moscovei care repeta cotitura riului Moscova, si dealul Novgorodului care a redat
o forma ovala kremlinului, sau forma circulara a kremlinului din Sviajsk. Dar daca kremlinul era
construit pe o colina atunci el primea o forma mai geometrizata, regulata (ex. kreml. din
Zaraisk si din Tula). In periada timpurie pina in sec.XVII arhitectura kremlinului era destul de
laconica si simpla. insa mai tirziu cind zidurile kremlinului au pierdut din rolul sau de aparare,
cind orasele se extindeau rapid si malurile de aparare depaseau cu mult peretii cremlinului,
acestuia ii revenea un rol mai mult obstesc si de decor al orasului. Cremlinurile includeau in
sine cele mai importante, inalte si indraznete constructii din oras si aveau o influienta majora
in constituirea siluetei orasului, ca de exemplu mareata catedrala Sofia din Novgorod inceputa
in 1045, sau clopotnita din krem. Moscovit. Sec . XVII este considerat secolul de apogeu al
artei decorarii kremlinelor. Arhitectii rusi isi implementau toate cunostintele in materie de
ornament a cladirilor in decorarea turnurilor ascutite , manastirilor, clopotnitelor si bisericilor
cu cupole de diferite dimensiuni, insa arhitectura rusa a luat o alta cale de dezvoltare odata cu
venirea la putere a tarului Petru I. Un procedeu ce a intrat profund in practica construirii
oraselor rusesti era infrumusetarea ''fatadei'' orasului ce era orientata spre riu sau spre
drumul principal care ducea spre oras.Bisericile erau amplasate cit mai aproape de zidul
cremlinului , pe dealuri sau stinci inalte ca sa fie cit mai bine vazute formele si domurile
acoperisului ce aveau forme diverse si originale in forma de ciapa, un procedeu stilistic
caracteristic doar Cnezatelor rusesti . Aceste sistema de organizare a kremlinilui ii dadeau
orasului o siluieta artistica si bine definita prin turnurile ascutite, bisericile cu cupolele viu
colorate si ornamentate ce veneau in contrast cu zidurile zimtate sobre si laconice din piatra
alba a cremlinului-o priveliste ne mai intinita pe tot continentul European.
Schema: Kremlinul Moscovei sec. XVIII
1-portile ;
2-clopotnita lui Ion cel Mare;
3- catedrala ;
4-catedrala ;
5-biserica MiracolulArhanghel Mihail;
6-turnul Constantin si Elena;
7-catedrala ;
8-biserica ;
9-biserica Inaltarii;
10-portile ;
9.Particularitile ansamblurilor urbane n oraele din sec. XIV-XV /pe exemplul
oraelor Praga, Paris, Londra, Cracovia, Florena, Veneia, Moscova/.
In istoria arhitecturii i urbanismului, precum i n istoria teoriilor care au contribuit la
concepia i la realizarea patrimoniului construit, dezbaterile privind societatea urban,
ORAUL, ca loc i orizont al acesteia, s-au nscut o dat cu primele creaii de arhitectur i
urbanism i, o dat cu acestea, s-au nscut firesc i controversele. In oraul lui Alberti,
armonia, care este frumusee (concinnitas - acea coresponden reciproc, bine chibzuita, a
tuturor elementelor multiple), nu se bazeaz pe necesitate sau pe confort, ci pe ceea ce
ncnt sufletul, gratia animi". Se susine nevoia de individualitate formal a fiecrei cldiri, ca
exprimare a specificitii sale. Ideea de comunitate i de spirit colectiv se desvrete pe plan
politic n formule democratice, iar din punct de vedere economic, acest model este manifest
anti-industrial, producia nefiind considerat prin prisma randamentului. In sudul Europei i n
special n Italia, nu numai c s-a pstrat organizarea din Antichitate a oraelor, dar si
numeroase obiceiuri ale vieii publice s-au perpetuat n timp, pieele principale ale oraelor
rmnnd fidele n multe privine tipului de forum antic.
Venetia a fost situata pe o insulita unde aveau siguranta.A fost construite palate unde
locuiau bogatii comercianti si bancherii.In jurul Venetiei se exinde o laguna albastra si unicul
mijloc de miscare a fost numai barca. Culorile arhitecturale erau rosii. Navigarea a dat
posibilitatea de a transporta marmura, travertitul. Venetia a fost decorata cu multe coloane
din bronz , construindu-se multe palate si catedrale. Ceea ce a dat nastere si la Catedrala
Sfinteului Marc, in arhitectura are loc amestecul de stiluri. Lungimea insulei se intindea de la
nord la sud un sir de insulite apara Venetia de maree ceea ce face apele lagunei statatoare.
De-a lungul canalului au crescut clopote ale bisericilor. Palatul Dogei a situat si centrul orasului
unde mai apoi a aparut si Turnul Campanilo. Inghesuiala constructiilor, saracia adus putin la
stagnarea orasului.
 Paris la fel a fost situat in asa mod ca sa se afle in siguranta fiind limitata de insula Sito, strazilor sunt situate radial. Cea mai mare strada navala era smolensk-suzdali, care trecea prin
numai atunci cind s-au intarit puterile politice a inceput dezvoltarea orasului, intarindu-se Moscova.Reconstructia Cremlinului a inceput de la principala biserica. Inceputul lucrarilor in
malul drept al Sienei, construindu-se zidul de protectie Filip August si Carol V. Pe linga 1475 a impartit lucrarile in 4 parti. Manastile erau situate in punctele cele mai periculoase ale
catedrale sau construit si primarii care erau situate in centrul orasului cu menirea de a orasului un exemplu este manastrirea Novodevici care pazea drumul Smolensc de unde veneu
conduce avind un teritoriu de la 1-1,5 ha. Strazile orasului erau de latimea 5-7 metri. Foarte dusmanii poleci.In 1564 Moscova a fost divizata in 2 parti.
inguste au fost trecerile pe podurile din oras. La Paris, incepand din secolul al Xlll-lea, acordul
functionarului regal insarcinat cu intretinerea drumu-rilor este necesar nu numai pentru a
construi o casa. Tot el trebuie sa autorizeze si construirca oricarui element de arhi-tectura care
iese din frontul fatadelor afectand domeniul pu-blic al strazii, cum ar fi banci,etalaje, trepte
sau copertine deasupra intrarilor. In plus, acelasi functionar stabileste alinia-mentul cladirilor
noi. In acecasi epoca, pentru a construi la Arras trebuie obtinuta permisiunea abatelui de Saint
Vaast, iar la Lyon pe cea a arhiepiscopului si a canonicilor. Dar, ade- n seori, in orasele de
provincie acest sistem de autorizatie preala-bila functioneaza mai curand in sens fiscal decat
urbanistic, eliberarea unei aprobari de constructie fiind conditionata de perceperea unei taxe
.Totusi o evolutie va interveni in masura in care unele orase au obtinut dreptul de control
asupra retelei stradale, drept detinut adesea in trecut de instante senioriale; acestea vor
incerca sa controleze utilizarea solu-lui urban si sa-i impiedice pe riverani sa incalce spatiul
strazii prin amplasarea inadecvata a constructiilor sau prin construirea de volume iesite din
aliniament. Aceeasi preo-cupare pentru protectia caii publice se regaseste in cadrul
reglementarilor de urbanism care se dezvolta incepand cu secolul al XlV-lea, in principal in
Italia, in orase ca Florenta, Siena sau Pisa, dar si in Frant, indeosebi la Paris.. Eficacitatea
acestor eforturi va ramane totusi limitata. Atat in privinta aliniamentelor, a consolelor peste
strada, cat si in incercarca de a impiedica blocarea strazilor prin plasarea celor mai diverse
obiecte, sau a mentinerii curateniei, in toate aceste domenii autoritatea publica se loveste de
o realitate fundamentala. Strada medievala constituie un fel de anexa a caselor care o
abordeaza: mai mult decat o cale de comu-nicare, aceasta este un spatiu in care se traieste.
Praga a fost situata la poalele unui deal mare, unde era protejat de castel feudal pe
parcursul mai multor secolele. Odat cu intarirea oraselor iau nastere catedrale apoi apar
primariile, sedii speciale pentru centrul civil. Praga a nflorit n secolul al XIV-lea, n timpul
domniei lui Carol al IV-lea al Sfntului Imperiu.. La 7 aprilie 1348, Carol a fondat prima
universitate din Europa Central, Rsritean i Nordic, care, n zilele noastre , i poart
numele. Universitatea Carol este cea mai veche universitate ceh i prima universitate
german. n acelai an, Carol al IV-lea a fondat Nov Msto Oraul Nou, vecin cu Star Msto
Oraul Vechi. Carol a reconstruit Castelul Praga i Vysehradul, a reconstruit unul dintre
podurile ruinate de pe Vltava, care poart azi numele su Podul Carol. Tot n timpul domniei
sale a nceput construirea Catedralei Sfntul Vit i au fost ctitorite numeroase alte biserici mai
mici. n 1355, Carol a fost ncoronat la Roma mprat al Sfntului Imperiu Roman de Neam
German. Praga a devenit capitala Sfntului Imperiu Roman. Noul mprat a dorit s fac din
Praga cea mai frumoas capital european i oraul cel mai important al Imperiului. Toate
construciile ridicate n acea vreme au folosit grandiosul stil gotic, cu caracteristici decorative 124.
locale, numite, mai apoi, coala boemian. n timpul domniei mpratului Carol al IV-lea, Jos- Azii I biserica San-Francisco: 2 piata de jos; manastirea; in dreapta
Cehia a fost printre cele mai importante puteri ale vremii. Florenta: in dreapta
Cracovia a fost situata la poalele unui deal mare, unde era protejat de castel feudal pe Soborul sfinta Maria; in dreapta planul curtii biserici
parcursul mai multor secolele. Primariile aveau functii necesare in oras avind teritoriu mare si
era situata in in mijlocul pietei. este unul dintre cele mai vechi i mai mari municipii din
Polonia. Nucleul istoric al municipiului este situat pe malul Vistulei, la piciorul colinei Wawel,
n sudul rii, n regiunea Polonia Mic (Maopolska). Din 1999 este reedina voievodatului
Polonia Mic (wojewdztwo maopolskie), anterior fiind reedina voievodatului Cracoviei (din
secolul al XIV-lea).n mod tradiional Cracovia a fost considerat ca fiind unul dintre municipiile
importante ale Poloniei din punct de vedere artistic, cultural i tiinific.
Londra era situata de-a lungul riului, toate strazile de tranzit treceau de-a lungul Temzei,
de la vest la est si numai o strada traversa riul pe linia vechiului drum roman.In rezultatul
situarii strazilor a devenit neexplicit Londonul, capatind orasul o forma a planului
dreptunghiulara. Catedrala din Florenta avea hotarele pietei ceea ce nu atragea privirea
observatorilor, dar contrar rolul principal il jucau cladirile ventrale.Piata era formata dintr-o
axa unde erau situate Baptiseria si Catedrala. Cu cit mai mult se construia cu atit mai mult se
micsora demensiunile orasului, disparea inelul din jurul Catedralei, dar spatiul liber din fata
fatadelor se pastra. De unde a luat nastere si piata papei care a primit forma dreptnghiulara si
era inconjurat de formele grele arcade.
Florenta avea un plan al orasului unde poti observa perpendicularitatea strazilor romane
,,cardo si decumanos,,. Fiind situata pe ambele maluri a riului Arno. Cu toate acestea dupa
bariera centrala a cartierelor strazile isi schimbau directiile, formind vechilor porti, burice
incorecte a strazilor radiale. Constructorii medievali au dorit sa economiseasca lungimea
strazii defensive, tot odata minimizeaza numarul de porti in punctele cele mai slabe Planul
orasului pastreaza formele liniare a strazilor, trecind prin colturile drepte. De la Vechea Piata
1 Curtea Castelului; 2 Biserica; 3.Sukenita; 4. Hatusa 5.Biserica Sf.Maria,6.Castelul
comerciala spre care duceau doua strazi principale:de la sud la nord si de la vest la est. Apar
Sf. Duh, 7. Cast. Dominican, 8. Castelul Iezuit
primariile care erau sedii de dezvoltare, organizare si conducere regionala.Situate la fel prin
centru cu sedii construite aparte intinzindu-se pe un teritoriu de 1-1,5ha. Piata Seniorilor a
10. Particularitile structurii de sistematizare a oraelor din Europa, Rusia, rile din
dat un efect aparte Florentei intinzindu-se pe un teritoriu de 0,8ha cu proportiile 1:3. In multe
Asia Mijlocie i Orientul Apropiat (castele, abate, mnstiri, fortree, trguri, burguri,
cazuri piata devenea in arena de lupta iar piata primariei in cea de fortareata. La decretele
stadturi, citadele, rabate, uluse, forturi, arcuri).
seniorilor se petreceau turnee, carnavale si cazinouri delicventilor. Strada Ufiti cu succes face
Cauza prbuirii expansiunii romane a fost sistemul de sclavi i apariia, feudalismului.
legatura intre Piata Seniorilor si riul Arno. Strada a fost indreptata cu scopul de a se observa nu
Acest proces a nceput i se manifesta din ce n ce mai grav avind loc contradicia intre clase
numai dintatul turn al palatului, dar si indepartatul cupol al Catedralei. Formind centrul
ntre proprietarii de sclavi i sclavi, ncepnduse aa-numita "revoluie de sclavi. In una din
orasului arhitectorii nu au putut sa ignore silueta Catedralei. Multi bani sau cheltuit la intarirea
aceste perioade , in functie fiind numit imparatul Constantin,capitala a fost mutata din Italia
orasului, constructia tirgurilor, palatelor si bisericilor, doar o sum mica a plecat catre bugetul
pe malul Bosforei in orasul grecesc Bizantin, care a primit numele de Constantinopol. Noua
oamenilor simpli din suburbii. Pietele din aceasta perioada aveau forme dreptunghiulare 2:3
capital a fost construita de-a lungul mai multor ani. Pentru a avea un proces de constructie
pina 1:2. Mai tirziu formele dreptunghiulare se transforma in trapezuri, apaarind intrebarea
fructuos Constantin recurge la mai multe metode pe care le-a folosit anterior- demontarea
simetriei. Piata Anuntiat era decorata cu agore grecesti. Unde se dezvolta mai tirziu lungimea
instalaiilor de transfer subordonate imperiului de orae la capitala, dar n acest caz, jafurile au
axei din Piata si la capatul ei se afla cladirea principala, activa ca silueta ,detali si culori dar
avut loc intr-o scara mai larga in apropiere de orasele Constantinopolului.
galeriile din motive principale devin motivul principal. Plutirea arcadelor, curatenia si
Obeliscuri egiptene, celebrul Plateiski, trepied de la Delphi, statui de marmur i
exactitatea proportiilor, culorile deschise au fost un fenomen pentru Florenta. Este un oras cu
colonade din malaizia, sirieni au umplut Constantinopol si orasele balcanice. Firete, n
2 centre: religios si civil.
planificarea i construirea noii capitale au fost utilizate tehnicile cele mai avansate
Moscova se afla la un punct de stringere a unui numar mare de drumuri radiale care
caracteristice a oraului roman . n Constantinopol secolele IV-V gsim apeducte de tip roman,
duceau spre Cremlin. De aceea a si primit o forma radiala cu un plan de steluta care au fost
templele romane, Forumul Roman, cu mijloc nedezvoltate i, n cele din urm, strzile
urmarile constructiei zidului Orasului Alb si Scoroduma, care a devenit radial-inelar. Pe riului
romane, cu perei pe dou laturi de colonade. Prin urmare, devine evident c perioada aceasta
Irtis a fost construit o insulita dreptunghiulara in care a fost adaugat la fel o piatra cu
n istoria Constantinopolului este caracterizat de o lips de inovaie urbana.
douasprezece turnuri cu un acoperis inalt. Aceste doua Cremlinuri care se aflau la o departare
Spre sfirsitul sec.VIII i IX, toate centrele fostului Imperiul Roman de Apus se gaseau
mica una de alta, au fost unite apoi cu un perete de lemn, iar in mijloc sa constuit unn turn,
ntr-o stare de declin profund. i, n acelai timp, agricultura noului feudalism nu era in stare
care decora intrarea principala in oras. Peste acest turn treceau o scara imensa cu 1290
de a da nastere noilor orase.
trepteumita Piata Rosie. Moscova era situata linga mai multe riuri Nistru, Don, Volga numit
n acest moment, punctele situate favorabil, in zonele de legatura comerciale ale
un oras de pamint si apa. Zidurile Cremlinul au fost arse, apoi in 1367 au fost constuite altele
popoarelor europene, au loc asezari comerciale care oferea o larga dezvoltare a orasului care
de piatra numita Dumitru Donschii. In timpul lui dumitreu Moscova a avut o perioada
era slab dezvoltat indeosebi arhitectural. In sec.XII-XIV are loc o dezvoltare rapida a oraselor.
infloritoare aparind noi sate. Moscova a capatat o forma rotunda, unde se observa ca rindurile
Feudali devin episcopii, regii care detineau controlul asupra relatiilor politice. In oras se templul Lunii, apoi acelai lucru pentru peretii de nord a oraului a nceput construirea
formeaza castele vind ca scop de aparare in timpul razboiului. Cea mai crincina lupta sa tinut Templului de Pmnt, i la vest de capitala creat Templul Soarelui. Soarele simbolizeaza
atunci cind are loc iesirea de sub jugul feudalismului. Cel mai mare rol in dezvoltarea oraselor universul i cele patru coluri semnifica puterea mistic a lui Buddha.
la avut iarmaroacele situate in Ferara si Pavia, dar si in nordul Frantei si Germaniei. Un alt
factor de crestere a fost si relatiile de comert cu Europa, nordul Rusiei si Asiei. La nordul
Germaniei apar un sir de orase care primeau din Novgorod miere, ceara si mestesuguri.
Hanseateia a unit 60 de tari Europene, indeosebi Venetia si Genoa care tineau flota maritima
comerciala in miinele lor cu Siria si Bizantinul. Pe parcursul timpului in Europa sau format trei
grupuri mari de orase: de sud, centru si nord. Aceste orase sau transformat in cele mai
importante centre culturale. Orasele sau situat pe insulite deoarece sau pe virfuri de dealuri.
Constructorii de ziduri se stradueau sa economiseasca pe cit e posibil din perimetrul orasului
ceea ce a dus la sufocarea orasului, la constructia cladirilor in inaltime. Ceea ce a dus la
formarea stilului gotic si roman. Stilul roman imbina in sine sinteza artei galitiene, germane si
gotice. Acest stil roman pare a fi la inceput foarte simplu dupa arhitectura bazilica romana,
catedrala pina la sfirsitul dezvoltarii stilului a capatat turnuri din piatra, transepte. Catedrala a
fost situata in centrul orasului in unele cazuri imbraca forme dificile de ansambluri monarstice.
Gotic - acest descendent direct al artei romane - sa nscut n Nordul Franei. Aici a si lasat
biserici cu turnuri uriae ferestre multi-colorate vitralii si sculpturi ornamentale din piatra.
Odata cu raspindirea stilului gotic are loc transformarea lui, forminduse un set de coli locale
stilistice. Ca de exemplu catedralele gotice din Flandra i Brabant care a primit in cazuri foarte
rare arcuri incoronate din piatra. In Cehoslovacia si Polonia arcurile din piatra au fost inlocuite
cu un vrf de metalsi acoperiuri de staniu care demonstreaza bisericile si turnurile din Praga.
In Riga, Talin si Tarile Baltice virfurile sau transformat in complexe cu mai multe nivele, au
cuprins si cupole. Constructia gotica a Italiei se deosebea fata de cea din Germania si Franta,
deoarece constructia portanta o purtau peretii iar virfurile si arcele aveau rol decorativ. In
Germania apar casele din lemn cu 6 nivele, pe cind in Flandria materialul principal in
constructie era caramida si in Italia travertitul si marmura. Numrul de orae din Vest Europei
erau foarte mici, apoi n funcie de teritoriile ocupate, reprezentau complexe foarte mici ca
planificare. Abbey din Mont Saint-Mitel, oraul impreuna cu manastirea ,n care a triau
aproximativ 2.500 de oameni, ar putea incapea pe ntregul teritoriu Pietii Roii din Moscova.
Garnitur strzilor de pe dealurile Watershedului au fcut planul pentru curse din Siena n trei
directii, conturul moale oval al liniilor de deal al Karkasului, a primit reflectarea tuturor
strazilor care inconjoara dealul. Formele cele mai des intilnite de plan erau cele
dreptunghiulare ca Verona, Florenta si Bolonia. La mijlocul secolului o forma cea mai . ( ]
! ; ; ; ; 2
raspindita a planului a fost sistemul radial-inelar. In majoritatea cazurilor nucleul de unde e
nastere orasul erau platele, catedralele sau piata. In Viena unde se afla catedrala Sf. Stefan 1610 ; ; 4 4 ;
avea un plan radial neregulat, dar dupa distrugera orasului a capatat o forma radial-inelara. 5 - ). { I ; 2
Daca catedrala era situata coeziv linga cartierele centrale atunci scuarul a fost transformat in )
coluar ingust si de forma inelara. Cu o dimensiune mai mare sunt scuarele catedralele din Pisa
si Florenta unde apare o singura axa de compozitie. n Veneia, Florena, Genova i Milano,
precum i n oraele n ntreinerea acestora fiind construit palat imens, unde se mutau ceimai 11. Cracteristica general a urbanismului n Epoca Renaterii pe teritoriul actualei Italii
bogati comerciani i bancheri.Un rol important n arhitectura il joaca arcadele, care cuprind o /pe exemplul oraelor Roma, Florena, Veneia/.
zon cu dou, trei, chiar patru laturi. Arcele se sprigineau pe coloane corinice si toscane. ORAUL N RENATERE.Putem vorbi despre oraul modern nc din secolele XV-XVI cnd
Palatele cele mai importante in Florenta erau Stroti, Medici,Piti. Palatul Seniorilor- cind a fost afirmarea burgheziei, nflorirea comerului, a produciei de mrfuri, acumulrile de capita
construita piata palatului seniorilor a fost necesar investitii a mai multor persoane. Palatul creaz condipile dezvoltrii oraelor. Oraele Renaterii s-au dezvoltat preponderent pe
avea un turn nalt, acoperit cu o corni dinat se intindea pe o distanta de 0,8ha. Dar nucleele medievale, dar preocuprile pentru o nou calitate a vieii urbane au determinat
semnificaia special o avea unghiul palatulului, diagonala reprezentind perspectiv din strada remodelarea vechilor centre prin: lrgirea strzilor, construirea de noi piee, preocuparea
Koltsayoli. In Venetia in apropierea de vechea biserica San Teodoroa aparut Palatul Dogilor. aparte pentru compoziia volumetric i arhitectural, prin rezolvarea echiprilor tehnico-
Scuarul catedralele din Asia era organizat in modul urmator, catedrala era situata pe diagonala edilitare.
Aceste premise au stimulat o nou orientare tiinific, filosofic, estetic: curentul numit
patratului. Tot in secolul VIII i IX apar primariile unde li se construiesc cladiri aparte si erau
situate in piata. Asa cladiri au fost construite si in Talin, Riga, Narva, Florenta, Paris, Praga Renatere, care va avea o puternic nrurire asupra artelor. Este zdruncinat autoritatea
dimensiunile ajungind de la 1 la 1,5ha. In fata primariei se organizau diverse mnifestatii ceea dogmelor religioase care furnizau explicaii eronate asupra realitii: oamenii Renaterii vor s
ce a dus si la constructia lodjiilor. Lodgia Bigalo construita in Florenta inconjurata de trei arcuri cunoasc viaa, sunt adepii progresului tehnic care are la baz dezvoltarea tiinelor. Din
care nu deranja zona vizuala. Piata din Praga situata pe malul riului a dat nasterele la castelul dogmatic, aservit religiei, tiina devine inductiv, pornind de la fapte i experiene
Grad-chan. Obiceiul de a construi case de locuit cu fatadele longitudinale de-a lungul strazilor concrete. tiinele pozitive, bazate pe matematic, progreseaz rapid; noile descoperiri
sa manifestat in sudul Europei. In schimb la nordul Europei casele erau amplasate geografice lrgesc orizonturile, ofer noi perspective stimulnd progresul societii sub toate
perpendicular strazilor. Poparele slav de vest isi situau orasele de-a lungul Volgei, Nistru si Oki aspectele ei. Piaa mondial n Evul Mediu i mut polul de interes din Mediterana
si ca sa-si apere locuintele de valurile riului construiau dambe din lemn. Tot teritoriul interior controlat de turci - n Atlantic.
Progresele tehnice, totalitatea cuceririlor tiinei i tehnicii, marile descoperiri geografice
al araselor a fost taiat de strazi paralele. Primii care si-au luat avint in devotare a fost Polonia
avind relatii comerciale cu Bizantul si tarile Arabe. Zona rezidentiala a Borshevskogo,construita ale timpului i pun amprenta asupra operelor maetrilor Renaterii Numeroi artiti au fost ei
cu complexe de case, imbina nu numai asezari tribale dar legatura intre ele din punct de nii oameni de tiin, savani renumii, literai, filosofi i tehnicieni. Cunosctori ai artei
vedere economic intr-o unitate teritoriala care au ca scop apararea fata de atacuri. Necatind antice greceti i romane (prin aprofundare; rezultatelor cercetrilor arheologice i
ca in Kiev, Novgorod si Cernigov au fost ridicate temple urase decorate cu fresce, mozaicuri si cunoaterea documentelor antice), ei au creat o art nou. Muli arhiteci, pictori i sculptori
au fost cunoscui sub numek lor mic: Raffael (Sanzio). Michelangelo (Buonarotti), Leonardo
frunze de aur, in Echimaut si Raiki au fost ridicate la fel constructii care nu se deosebeau de
cele patriarhale. Orasele Rusiei erau constituite din 3zone: (Da Vinci), Tizian (Vecellio).
1.Zona de aparare externa Printele Renaterii este considerat arhitectul Brunelleschi. cel care a conceput cupola n
2.Zona de comert si manifetatii centru orasului opt ape a bisericii Santa Maria del Fiore (Domul din Florena), primu monument renascentist.
3.Zona rezidentiala comercial artizanala pentru populatie. 12. Formarea centrelor publice urbane i a centrlor religioase n Epoca Renaterii trzii
din sec. XV-XVI (pieele din faa primriilor i centrelor religioase, palatele aristocrailor din
Comertul Rusiei cu tarile estice ca Gruzia, Serbia si Bulgaria au adus la dezvolatrea ei.
Toate constructiile in Rusia au fost din lemn, poduri, case si bariere de protectie. Apoi apar Veneia, Florena, Siena).
constructii din piatra si tot odata se observa formele acoperisului ca palaria si acoperite cu foi
de cupru. Cea mai veche biserica a fost Adormirea Maicii Domnului a fost construit in piata Principalele piee ale oraelor feudale au fost: piaa din faa catedralelor oraului i cele din
Kievului. Vladimir a impodobit scuarul bisericii cu doi caii de bronz adusi din Herson si doua prejma castele de feudali. O gam uria a unei catedrale gotice sau zona umplerea spaiului
de mijloc, sau sa prbuit n colul ei, lsnd doar o suprafa mic de spaiu liber. Cu toate
figuri femenine din marmura de unde a si laut nastere denumirea de . Bisericile
Rusiei se deosebeau de cele ale Bizantului prin marea arta ce o intruchipau. Catedrala Sf. Sofia acestea, ca valoarea comerului de locuri a pieei a crescut n mod constant. . Deseori, acestea
ste una din celemai frumoase ale Kievului. Aceste catedrale monument cereau o amplasare apar din salile de acelai ora i catedrale, dar pstreaz ntotdeauna mijlocul liber, pentru c
central, de dimensiuni mari si o compozitie central, avind 5-7 cupole. Acestea sunt Adormirea spaiul a fost necesar comerului, i, n plus, va existacacetenii oraului sa a discute
Maicii Domnului i Sf. Dimitrie Catedrala din Vladimir, Biserica Mare a Mnstirii Kiev-Pe- problemele comunitii i politice. Acesa piata medieval i a fost precursor al tuturor zonelor
Cerskop, Kremlinul i ansamblul monastic Chernigov. Catedrala Dimitrie are direct dou galerii, din Renaterii, ca o regul a avut n spatiu liber n mijloc.
care face legtura, de unde poti sa o admiri, n timp ce Catedrala Adormirea Maicii Domnului Creterile oraselor, caracteristic a Renaterii, numit de construirea noului sediu din diverse
poate fi privit din toate prile. Tarile din Asia Mijlocie cum ar fi China situata de-a lungul riului aplicaii. n cele mai mari orae comerciale sunt piee specializate i lansat simultan o zon
HuanHe a inceput feudalismul care a spus stabilirea relaiilor de vasalitate. Pentru formarea special pentru ntlniri publice. Acest fenomen poate fi urmrit la o serie de exemple. Astfel,
n secolul al XVI-lea Piaa Sf.. Mark, care a servit pn n acest moment locul de comer i un
imperiului au fost distruse vamile, obstacole care mpiedicau dezvoltarea comerului, se
construiesc drumuri si canale ceea ce duce la intarirea hotarului. Cea mai mare constructie a loc de adunrile naionale, a fost extinsa i eliminate de corturi i tarabe. Insa pia
imperiului a fosd zidul Chinezesc de 2400 km. Comertul cu ceai, bumbac, matase a dus la comerciala a fost mutat la in alt cartierul, i zona data a fost numai n scopuri publice i a
dezvolatrea oraselor Xian, Kaifeng. Pekinul zon urban a fost tiat printr-un sistem de strazi devenit o "camera de front", a Republicii Veneiene.
largi drepte ce se intersecteaz n unghi drept, i la intersecia a dou strzi majore fixe sunt n secolul al XVI-lea, influenat de criza economic a funciei sociale a zonei ncepe s
dispar, iar faadele fata de biserici i catedrale sunt acolo domenii noi, al cror principal scop
monumentele Drum Tower si Pasa. Ideea formei patrate a pamintului au dat nastere
formelor templelor din lume. Templele erau acoperite cu tigla de culoare albastra ceea ce este de a fi ornament al oraul. Firete, aceste zone (in care i prima zon decorativa de la
reprezenta cerul, iar culorile fatadelor primeau culoarea galbena care reprezentau culoarea Roma, Piaa Capitol) au primit decoratii arhitecturale. Astfel, domeniile Renaterii
solului Chinei. La sudul Purpurei a inceput constructia a doua mari ansambluri majore italiene,capata functii diverse ca scop i compoziia, n special pentru zona de utilitate public.
Ancestral si Templul Zeilor altarul luminii si bogatiei agricole. Gazduit pe partile laterale ale Primul avint al dezvoltarii a avut loc aproape n ntreaga Renatere, dar a fost pe deplin
drumului cu Porti mari simbol al pacii situate simetric. n 1530, la est de Beijing sunt construite
dezvoltat n sec. XVII, reaciile feudale i ecleziastice a adus viaa social a oraului pentru 13.Particularitile urbanismului n Europa din perioada Baroco (sec. XVI-XVII).
ceremonii religioase, i art a stabilit un stil magnifica ornatelor in stil baroc . Principalele scheme de trasare a reelei stradale i amplasare a pieelor publice. Organizarea
Deoarece maiestrii Renasterii au fost adepti de sistemele de planificare regulat pn n sistemelor de spaii legate reciproc /pe exemplul oraelor Roma, Versal, Paris/.
prezent a fost dorina lor pentru a corecta geometric patratul. Fr excepie, zona de orae Perioada sfirsitul sec.16-18. Primul ansamblu mare si maiestuos creat in Vaticane
ideale au forma corect a unui dreptunghi, poligon sau ptrat. Pornind de la indicaiile de Bramante(1444-1514). Compozitiile baroco au intodeauna o axa de simetrie. In aceasta
Vitruviu, i mai mult pe observaiile romane i medievale piee sunt regulate, arhiteci sunt n perioada se construiau strazi largi. Tendinta spre compozitii axeale si in scopuri de perspective
cutarea pentru cel mai bune zone de raport, suprafa dreptunghiular cu un raport de 2: 3 - duce la ideea de a indrepta strada spre cladiri remarcabile sau a amplasa la capatul strazii un
1: 2 care capata un domeniu vast de utilizare. monument. In sec.17 pietele erau create nu in scopuri practice, dar pentru infrumusetarea
Mai trziu, n legtur cu dezvoltarea planului decorative apar tendintede complicare orasului. Orasele si-au suspendat dezvoltarea si pietile construite anterior satisfaceau
planelortot mai des apar pietile in forma unui trapez. Deja n secolul al XV-lea, a ridicat necesitatile populatiei. Noile pieti apareau in legatura cu constructia bisericilor si a palatelor.
problema de simetrie, iar n secolul al XVI-lea. i mai ales n secolul XVII. simetrie, bazata pe o Bisericile se inaltau deobicei in mijlocul pietilor. Dese ori in mijlocul pietii se amplasau
singur ax de planificare, devine principiul director al compoziiei. monumente, statui,obeliscuri si havuzuri.
Piazza del Campo, n Siena, Annunziata n Florena i Roma, n Capitol ilustreaz evoluia Sistem radial de strazi de exemplu Roma. In dezvoltarea orasului se impunea constructia
acestui plan de peste trei secole de gotic trziu la nceputul barocului . strazilor noi, pentru a uni punctele extreme del Popolo cu palatal Lateran, Domenico Fontana
n paralel cu cldirile se modifica a planul de dezvoltare. Studiul de monumente antice renviat se costruieste sistema de strazi rectangulare, formind la est un semi-inel masiv.
partea de proiectare omogen ptrat. i dac ptratul neregulat medieval a fost aproape
ntotdeauna la fel de neregulate de silueta zimata, zona de Renaterea timpurie obine o
cldire linitit, deseori unite printr-o corni comuna. Un rol important n arhitectura din
aceste zonea fost jocurl arcadelr , care cuprind o zon cu dou, trei sau chiar patru laturi.
Utilizarea de arcade n Renatere nu a fost o inovaie, deoarece arcada adesea ntlnit n
Italia,se utiliza n proiectarea de curile manastirilor medievale. Cu toate acestea, construirea
unui arcade, maestrii Renasterii pune n loc arluicul gotic, galeria de aer a goticului cu arcuri
semicirculare, sprijinite pe coloane corintice i toscan. n arcade combinate, astfel, motenirea
a dou epoci, medievale i antichitatea romana.
Piata cea mai caracteristica Renaterii italiene este piata de Annunziata din Florena. n
funcie de gradul de omogenitate de decor arhitectural aceast zon poate fi asemnat cu
Strazile radiale ale romei-baroce.
agora greac. Dar masterii viitorului acestei ere vin la aceeai cale, care au comvenit n timp
In Roma medieval zona cea mai dens construita era amplasata pe cipul martian; il
util si romani, i anume: ei dezvolt o axa longitudinal a pietii i la sfritul su, construiesc,
intretaia strada corsa care isi avea inceputul la portile de nord a orasului. Stabilirea a doua
de obicei, cldirea principal, activ n silueta, detalii i culoare, i galeria din motive de
strazi radiale simetrice fata de Corsa si anume di Ripetta si del-Babuino. La sfirsitul sec.16 aici a
conducere devin motiv de concordanta. n ciuda decorului plastic bogat, la Biblioteca din
aparut opiata ulterior construita scara baroc, cunoscuta sub numele spaniol. Lungimea
veneiana Piazzetta i locuine Procuratie, precum i palate din partea Capitolului roman,
strazilor radiale a romei baroce de la 1-1.5km cu latimea de 10-14mStrazile radiale ale romei
sunt structuri secundare. Da, n caz contrar s-ar putea ca structura orizontala sa fie aproape
baroce nu au primit in totalitate valoarea totala a tranzitului, asa cum la timpul lor nu au fost
ntotdeauna supus celei verticale, mai ales dac acesta din urm are o siluet aparte.
duse la intersecria cu alte artere. In ruinile Romei antice sau pastrat obeliscuri antice egiptene
Caracteristicile din zonele Renaterii italiene ar fi incomplete dac am lsa deoparte plastica
situate la capatul strazilor rectangulare. Inovatia a aparut la utilizarea sistmul a doua sau trei
monumentala. Oraul medieval tia de sine statatoare sculptura. Adevrat, peste Alpi, la fel ca
strazi radiale, punctual de intersectie care unea obeliscu,cu clopotnita ori cu fatada catedralei.
n Italia n sine,in ptrate medieval de pia a aprut de multe ori fntni i havuzuri tratate cu
In asa mod in perioada baroco a aparut acea compozitie planimetrica radial care a stat la baza
sculpturi, dar monumentul ca un subiect independent de art nu a primit nici o dezvoltare
oraselor Versali,Peterburg,Washinton.
semnificativ. Amplasare monumentului pe piata au era proces lung, cele mai importante au
Pietile si formarea lor Pietile noi apareau in legatura cu constructia bisericilor si a
fost separarea de arhitectura capatind o dezvoltare aparte ca portret.
palatelor si in multe rinduri erau ca dcor adaugator. Bisericile se inaltau deobicei in mijlocul
Dac vom analiza epoca medievala "pietrele funerare Scaligeri n Verona, primul
pietilor . Exemplu: piata Santa-Maria-de la Pace, la Roma, unde pridvorul semicircular a
monument dup epoca antic a fost monumentu ecvestru la condottiere Gattamelate
bisericii iese inainte si
veneian, sculptat de Donatello pentru: oraul Padova. n aceast lucrare remarcabil
ocupa tot mijlocul pietii.
de arta plastica de Donatello sunt urmeaza arta maiestrilor vechi, ca calm, "filosoful de
In mijlocul pietii se
rzboi", care spune Brinkman, este linitea de forma clasica, dar cel mai mare portret
amplasau monumente(
al comandantului este o aproape perfecta masca Romana.
statuia Marcus Avrel pe
n interpretarea monument ecvestru la Colleoni, un elev al lui Donatello sculptat de
piata capitolia la Roma),
Andrea Verrocchio, nu este complet independent de vechile tradiii. i calul i clreul
monument, obelisk ori
sunt mbinate ntr-un ansamblu unic, n sculpturi rakkursah ndrznea i decisiv
havuz. Piata Petru din
trdeaz deja viitorul de arta baroca, mereu n cutarea de forme puternice de stres.
Roma ofera o combinatie
Deoarece primele piete ale Renaterii italiene s-au format numai la sfritul secolului
de spatii concentrindu-se
XV i XVI-lea. monumentele au fost plasate ntr-o atmosfer de spatiu gotic, iar acest
pe o singura axa de
lucru a dus la un impact perceptibil.
simetrie, pe care se afla
ntr-adevr, fora decisiv n ansamblu gotic este o serie de catedrale, palate sau
catedrala.
primrie, astfel c tendina natural a artitilor Renaterii a fost dorina de a lega
Piata capitoliluiu, pe
monumentul cu arhiectura cladirilor. Fr excepie, toi maetri din secolul XV.
dealul capitoliuluiu. Dupa
aproximative monumente la cldirea principal i chiar mai mult dect att -
compozitie piata
amplasarea monumentului asociate cu coordonatele cldirii.
capitoliului se trage de
Cal Gattamelaty Donatello plimbri de-a lungul fatadei catedralei, Leoni se mut n
inceputurile stilului
paralel, i statui n Piazza della Signoria formeze un front de statui n picioare n
baroco.Reconstruind
fundalul palatului.
castelul vechi,
Michelangelo a creat din
el palazzo Senatore. Au
fost construite pe ambele
parti doua palate, palazzo
Conservator si muzeul
Capitolino. In centru se
afla monumental lui
Marcus Aurelius.
PeterScuare-
Michelangelo interpreta
catedrela ca un volum
arhitectural compact,
acoperit cu o cupola mare.Astfel compozitia a fost alungita in directia castelului Angela. Dupa
ce a fost finisata partea de baza a catedralei sa decis sa construiasca in fata catedralei o piata
masiva (Bernini) sub foma de combinatie a doua spatii trapezoidala si ovala. Partea
trapezoidala se lipeste de fatada catedralei;era construita pe ambele parti cu galerii. Mai
departe se incepe un mare oval, decorat cu o serie colonade de ordin doric. In centru pietei
Peter este amplasat un obelisc, Iar pe axa lungitudinala a ovalului doua havuzuri. Suprafata
pietei dupa proiectul lui Berlini a fostconstruita din piatra cu inclintiespre centru, desenul
pavajului din piatra repeta un oval si este format din drumuri radiale, care pornesc de la
obelisc. Compozitia scuarului dezvoltindu-se pina la castelul Angel
 Sisteme de combinare a spatiului. Compoziti de spatii urbane deschise, sistema
arhitecturala planificata de formare a nodurilor si legaturi-strazilor si pietilor devenind factorul
determinant in procesul de planificare la tot orasul, definind nu numai functionarea
convenabila a orasului.
Franta In Paris si in alte mari orase se construiesc palate regale,cladiri
guvernamentale,cazarme etc.,iar in jurul capitalei apar resedinte regale.La mijlocul sec,17 se
dezvolta arta peizagera: resedinta regala de la Versali.
Pietele orasanesti in sec 17 planurile pietelor a oraselor franceze au devenit regulate si
stricte: triunghi, patrat,dreptunghi cu unghiuri taiate. Casele aveau intodeauna ziduri groase,
stilpi masivi in galerii si acoperisuri inalte cu cosuri de fum,din motive climaterice. Au fost doua
tipuri de piete franceze- piete deschise in fata palatelor si scuaruri rotunde. Se construiau
piete in cinstea regelui-piete regale. In sec.17 cele mai multe piete au fost construite aveau
forma inchisa. Iar sub influenta Baroco, incepe sa comunice cu pietile orasului si se deschide in
satiu extern (Versali). Piata Victoriei a aparut in (1685-1691) construita de Mansar, cu contur
circular, decorat in piatra.Piata Victoriei a aparut in la intersectia a citorva strazi.
Paris Piata Regala- pentru sarbatori nationale si diferite evenimente. Dimensiunile pietii
constituie(139*139m) . In partile pietei sint amplasate case de caramida su trei etaje. Odata cu
inaintarea baroco in mijlocul pietei se amplaseaza o sculptura. Mai tirziu este inlocuita cu
statuia lui Ludovic al 13,iar apoi suprafata scuarului este acoperita cu gazon .Pentru prima
data este folosita verdeata la acoperire suprafetei orizontale.
Strazi particularitatile starzilor franceze-abundenta de verdeata, alei,inconjurate de
balustrade de fier si ziduri de piatra, cladiri cu cupole, turle.A crescut latimea strazilor.
Prospectul Cimpurile Elisee-un drum plantat cu rinduri de copaci . Cimpurile Elisee se intind de
la piata Concorde pina la Arcul de Triunf. Lungimea 1915m, latimea de 71m.
Ansamblul cimpurilor elisee: 1-gradina Tiuleries; 2-piata
consimtamintului;3- bulevardul cimpurilor elisee cu arcul de triumph 4-
avanposul stea
Crearea unui ansamblu de parcuri in Versali
Principii de formare:
-Dezvoltarea de spatiu de pe axa longitudinala principal
subordonata axei transversale,echilibrarea compozitiei.
-Crearea spariilor vaste deschise spatiilor la parter in jurul
palatului, subliniind suprematia si dezvaluind arhitectura lui;
-Stabilirea unui punct culminant pe axa principal de compozitie cu
dezvaluirea perspective indepartate;
-Caracteristici de perceptive optica de spatiu.Formarea mediului
natural este o parte integranta a dezvoltarii urbane. Gradinile
reprezinta in sine un sistem efectiv de schimbare a peizajuluisi erau
amplasate pe terase cu pereti de sprijin, scari monumentale,
decoratiuni abundente sculptural si cascade(Versali -resedinta lui
Ludovic al 14, planificata de Andre Le Notre).Lungimea totala a parcului
Versali depaseste 3km. Le Notre a intemeiat piata armatei in fata
palatului Versali pentru parade militare.De piata Armatei se alipeste
curtea de onoare, care stau vizavi de grajdurile regale.In fata palatului,
Le Notre a facut doua bazine de forma octagonal marcind axa
ansamblului. Terasa palatului este prima parte a parcului Versali.In spatele acesteia se intend
gradini .Printre care ese in evidenta parterul cu havuz de Latona si covorul verde (300m in
lungime si 50 m in latime).covorul verde duce la bazin. Palatul este figura dominanta a
parcului,fatada caruia se intinde pe o lungime de 500m. De la est catre palat vin trei drumuri
radiale venind dinspre Paris, Sen-Klu (Nord-est) si So(Sud-est), intersectinduse in piata
Armatei. Bulevardele radiale ajungind la palatal regal formeaza piata Armatei.
Versali. Parcul Versali: 1- Scuarul Stea al Regelui; 2- Marele Trianon; 3- Marele Canal ; 4 -
Covorul verde; 5-Piata Armatei 6- Drumul spre Saint-Cloud; 7- Drumul spre Paris; 8- Drumul
spre So; 9- Palatul Grajd; 10-havuzul lui Apollo. Ideea general a planificri aparine Le Notre aspirareaspre noi orizonturi.
14. Orae-ceti ideale ale arhitecilor Filarete, Scomozzi.
In domeniul planificarii urbane maestri renasterii au pledat pentru sistemul de planificare
regulat si tendinta spre armonizarea mediului architectural si urban printr-o renastere a
ordinilor arhitecturale si proportionalizarea spatiilor urbane. In urbanismul renascentist teoria
si practica se dezvolta in parallel. Niciodata inca orasul nu a fost atit de bine studiat. Acest
lucru este confirmat prin abundenta de tractate dedicate arhitecturii urbane, spre exemplu
(zece carti despre arhitectura de Leon Alberti, Patru carti de arhitectura Andrea Palladio) Asa
zisa tema asazisu-lui orasului ideal a patruns profund in teoria urbanismului sec.15.16. Se
construesc cladiri noi si se reconstruiesc cele vechi ca urmare se formeaza ansambluri
arhitecturale. De catre autorii tractetelor fiind descrise proiecte nefinalizate dupa care se pot
planifica orase concrete, dar idea reprezentata grafic find conceptia orasului. Se considera
constructia unor edificii concrete trebuiau sa se produca atunci cind orasul in linii generale era
insemnat pe teren. Se prezinta argument in favoareaasezarii orasului din mai multe puncre de
vedere, economice, geografice, igienice, apararii, estetice etc. Desfasurindu-se cercetari a
planurilor optimal cartierelor locuibile si centrelor orasanesti, gradini si parcuri. Se studiaza
intrebarile de compozitie, armonie,esteticii si proportiei. Oraselor ideale le sint caracteristice
claritatile geometrice si centrarea compozitiilor. Arhitectura renasterii ese in evidenta din alte
opoci prin formele umane luate la baza tuturor proportiilor. Chiar si constructiile arhitectonice
se construiau dupa proportiile omenesti ca etalon al proportiilor ideale. Teoreicii orasului
studiau creativitatea antica mostenita si inainte de toate tractatul Vitruviu, el nu a lasat
imaginea ideala a orasului, insa multi arhitecti ai renasterii au creat sceme a orasului unde au
reflectat ideile sale.
Orasul ideal a lui Antonio Filarete Primul teoretic care si-a dedicat tractaul sforcinda
(1460-1464) problemei orasului ideal, a fost un locuitor al Florentei Antonio Averlino poreclit
Filarete (7-1471) Planul orasului ideal propus de Filarete Sforcinda era in plan o stea cu opt
colturi formata la intersectia sub unghi de 45 grade doua patrate egale cu latura de 3.5km. In
colturile stelei era amplasat 8 turnuri rotunde, iar in buzunare 8 porti ale orasului. Si spre
poarti si spre turnuri erau indreptate strazi radiale. O parte din strazi erau canale navigabile cu
troruare si mici porturi prin parti. In centru orasului dominant dominant dupa relief era
amplasata o piata principala de forma rectangulara, pe partile scurte trebuia sa fie amplasate
catedrala orasaneasca si palatul cneazului, ian pe latura lunga instante judecatoresti si
orasanesti. In centru pietei principale era amplasat un lac de proportii care alimenta cu apa
orasul piata principala flancau alte doua strazi pe care erau amplasate case comerciantilor si
mestesgarilor. In plus erau marcate suprafetele de la intersectia radiala cu magistrala inelara.
Opt din ele erau destinate pentru comertul lucal, iar restul pentru amplasarea bisericilor si
centrelor culturale. In centrul geometric al orasului Filarete propunea amplasarea unui turn
inalt de observare.
Filarette (1400-1469) Planul orasului ideal Sforcinda
Orasul ideal a lui Vicento Scamotti Arhitectul venetian Vicento Scamotti (1552-1616) In
tractatul sau Despre ideea arhitecturii universale, publicata in 1615, a plasat un plan gravata
a ol orasului ideal. In conformitate cu acest plan teritoriu orasului era inconjurat de 12
bastioane si avea 4 porti a orasului. Planul orasului era regulata doua strazi principale pornind
de la portile orasului se intersectau sub 90grade. La intersectia lor se afla piata principala,
sprev care erau orientare fatadele palatului, catedralei, precum si cladirile in care au fost
plasate instanta de judecata,vamale,arhiepiscopia si universitatea. Principala piata
orasaneasca flanca cu est si vest cu inca doua pieti comerciala. In afara de aceasta la nord era
amplasata bursa, iar la sud comertul cu lemn si fn. Pe teritoriul orasului curgea un riu care
dupa oras se desprindea in doua albii. Aproape de periferiile orasului intrun ritm bine
determinat erau amplasate 8 biserici. Orasu ideal al lui Vicento Scamotti a facut un pas
important in formarea orasuelor-cetati care au jucat un rol important in sec.urmator.La
sfirsitul sec.16 in proiectele lui Vicento Scamotti un loc aparte il ocupa problemele artei de
fortificare.
Planul Orasului ideal Scamotti (inceputul sec.17) 1-1 strada comerciala; 2-Piata principal cu
palatal regal si catedrala; 3-4 Piata de productie; 5- piata comerciala de
lemn si fin
Orasul ideal al renasterii a aparut contrar evului mediu. Orasul ideal a fost creat pentru om si
trebuia sa comformeze ordinii lumii pamintene. Orasul mediaval era inconjurat de ziduri
puternice, caselemai mult semanau cu cetati cu putine ferestre.Orasul renasterii e deschis, el
nu este protejat de lumea inconjuratoare. Pereti cladirilor, combina spatiu strazilor si a
pietelor cu curti interioare si incaperi. In ele sunt o multime de arcade, deschideri, colonnade,
drumuri de acces,si ferestre. Orasul renasterii- este o distributie a spatiilor
arhitecturale.Centru noului orasu este spatiu liber si nu catedrala sau ratusu. Orasul este
centrifugal-el este indreptat spre lumea exterioara. Arhitectul modifica imprejurarea plasind
peste ia o structura geometrica de plane schitate. Astfel de oras are o forma distincta:
cerc,patrat,octagon,stea. Orasul este orizontal, aici principalul este perspective si
Desi n-au fost realizate in piatra nci un oras ideal, cu exceptia unor orase-cetati
mici,multe principia constructive sau materializat in realitate (strazi rectangular si largi,sau
creat pieti noi, sau reamenajat cele vechi, mai tirziu au aparut parcuri si ansambluri de palate
cu structura regulate).
15. Particularitile urbanismului n rile europene din sec. XVII-XVIII (Anglia, Frana,
Germania). Tipurile oraelor dup destinaia funcional i dup strucura de sistematizare.
Creaia urban n Frana.
Secolul al XVII-lea.Sully i Richelieu, minitri puternici i mari seniori n acelai timp, au
creat fiecare cte un ora. Primul a fondat n 1608, pe domeniiile sale din Berry, oraul
Henrichemont, din care voia s fac o citadel a protestantismului; planul su denot influena
traseelor urbane ale inginerilor militari. Douzeci de ani mai trziu, Richelieu obine de la rege
permisiunea de a crea, n apropierea castelului su din provincia Touraine, un ora purtndu-i
numele. Planul avea forma unei table de ah i casele, supuse unui program arhitectural, au
fost construite rapid, cci era i aceasta o modalitate de a i se face curte marelui cardinal. n
acest context trebuie privit Charleville, ora fondat n 1608 de ctre Charles de Gonzague,
duce de Nevers, pe un minuscul teritoriu pe care l poseda n apropiere de Mezieres. Este o
creaie urban de o rar unitate arhitectural, avnd ca ele-ment principal o pia cu program
care este inspirat de Place des Vosges.
Puterea regal ntemeiaz n secolul al XVII-lea o ntreagserie de porturi de rzboi i
locuri ntrite n care triumfatraseul n tabl de ah. Colbert creeaz Rochefort i Brest.
Apoi vine rndul oraelor-fortree realizate dup planurile lui Vauban, precum
Huningue, Sarrelouis, Longwy, Mont-dauphin, Neubrisach, Mont-Louis.
Renovarea urbana i extinderea oralelor in secolul al XVIII-lea. In aceast epoc oraele
franceze i-au schimbat nfiarea: peste tot se afl cheiuri, promenade, piee, strzi drepte,
faade cu arhitectur ordonat. Marile incendii, precum cele de la Rennes, Chteaudun sau Regalitatea realizeaz chiar ea anumite nfrumuseri ale oraului, precum Champs-
Saint-Die, au oferit administratorilor i tehnicienilor ocazia de a-i pune n aplicare concepiile. Elysees. Dar, mai ales, ea coordoneaz aciunea autoritilor locale.
Astfel, la Rennes, dup incendiul din 1720, reconstruirea se efectueajz dup un plan n In ccea ce privete amenajarea capitalei, aceasta este o perioad dintre cele mai
ntregime nou, elaborat de inginerul de fortificaii Robelin, sub controlul intendentului fecunde. Sub Ludovic al XIV-lea se creeaz, pe amplasamentul fortificaiilor, promenada
Feydeau de Brou. Centrul oraului a devenit o vast tabl de ah. Din cauza spaiului destinat numit Le Rempart plante d'arbres", actualele Mari Bulevarde. Porile incintei sunt nlocuite
strzilor i pieelor, supafaa construit se reduce cu un sfert. Parcelarul este complet cu arce de triumf: porileSaint-Denis i Saint-Martin,Celelalte promenade pariziene sunt
restructurat, fiecare teren trebuind s fie destul de vast pentru a permite construirea unei Aleea Arsenalului, creat de Cours-la-Reine, promenad deschis de Maria de Medici n 1616;
case-tip cu trei etaje, al carei plan sa fie respectat pe toate strzile i n toate zonele oraului. Champs-Elysees, nceput sub Ludovic al XIV-lea i terminat sub Ludovic al XVI-lea, care pune
Reglementarea de urbanism. s se reteze movila de la Etoile i s se prelungeasc bulevardul pn la podul de la Neuilly.
a) Aceasta intervine nainte de toate n numele securitii. Autoritatea public Lui Ludovic al XIV-lea i lui Colbert li se datoreaz de asemenea promenada de Ia Vincennes i
reglementeaz cu minuiozitate construcia, n aa fel nct s nlture la maximum riscurile de aleile nconjurnd Palatul Invalizilor, la care se adaug cele ale colii Militare, fcute sub
incendiu.Alte reguli se refera la soliditatea edificiilor, ca de exemplu stabilirea unei inaltimi Ludovic al XV-lea.
maxime a cladirilor In paralel, la Paris sunt create cinci piee regale, un vast ansamblu de cheiuri i cteva
b) Ameliorarea circulatiei constituie un alt obiectiv prioritar al puterii publice, care se poduri far case. Se construiesc biserici, precum Val-de-Grce, Saint-Sulpice sau Sainte-
straduieste sa obtinalargirea si indreptareastrazilor prin procedeul aliniaerii. Genevieve (Pantheon); edificii publice caMonetria, colile de Medicin i de Drept; teatre,
c) In uneleorase, cu ocazia stabilirii aliniamentului,administratia drumurilor isiextinde printre care Comedia-Fran-cez (Odeon) i Teatrul Italian (n cadrul lotizrii palatului ducelui
controlul si asupra arhitecturii caselor. In orase ca Lille, Arras, Nantes sau Dijon,regulamentele de Choiseul).
il obliga pe cel care doreste sa constr. Sa prezinte autoritatii municipale un proiect de fatada. La mijlocul secolului al XVII-lea, arta peisager atinge cele mai inalte cote, condus de un
In Frana, la sfritul secolului al XVIII-lea, dreptul urban constituie deja o ramur a artist genial de parcuriAndre Le Notre.
dreptului administrativ. A fost un creator ambitios ce a dat viata unor proiecte uriase precum construirea
parcului de la Palatul Versailles.Inovaiile lui Le Ntre de la Versailles, dup cum vom vedea
Anglia. Sensibil mai puin populat dect Parisul n Evul Mediu, Londra va ajunge din mai tirziu, au fost reflectate n Paris, Londra, Karlsruhe, Mannheim i n alte orae mult dincolo
urm capitala Franei ctre 1700 i va avea un puternic avans n cursul secolui al XVIII-lea: njur de Frana.
de 850 000 locuitori n 1800. Acesta este rezultatul nceputurilor revoluiei industriale, precum
i al rolului comercial esenial jucat de City i de portul Londrei.
La nceputul secolului al XVII-lea, aglomerarea este compus din dou elemente distincte
aflate pe malul Tamisei, la 3 km distan: oraul vechi (City) i burgul Westminster, dezvoltat n
jurul abaiei, a palatului Parlamentului i a reedinei regale Whitehall. Intre cele dou; drumul
care urmrete cursul Tamisei, trand, este de mult vreme bordat cu case:
Ctre sfritul secolului al XVI-lea, regalitatea ncearc s frneze creterea capitalei, att
pe plan demografic, ct iteritorial. Intr-o ordonan din 1580, regina Elisabeta hotrte c
ntr-o cas nu poate locui dect o singur familie; ea interzice oriccconstrucic nou, cu
excepia celor ridicate pe fundaii existente i aflate pe o raz de 3 mile fat de porile
oraului. Dar aceste interdicii, care vor fi rennoite n ctevarnduri, ca de exemplu n 1625,
nu vor mpiedica deloc creterea Londrei. De altfel, n 1631, regele acord o derogare contelui
de Bedford, n schimbul unei sume de bani. lautorizeaz s creeze pe terenurile din Covent
Garden un cartier nou n jurul unei piee cu program, oper a arhitectului Inigo Jones, care s-a
inspirat probabil dintr-o rezolvare similar de la Livorno. Una dintre laturile pieei este
ocupat de o biseric c^re are funciunea de a asigura animaia sociali deci rentabilitatea
noului cartier. In timpul lui Carol I, acest cartier era locuit de aristocraie.
Oraul vechi a ars aproape n totalitate n 1666. Wren, arhitectul Coroanei, a propus s se
profite de ocazie pentru a remodela n ntregime structura urban. Cu toate astea, a fost
reluat planul vechiul traseu al strzilor, care au fost doar lrgite, pstrndu-se numia o fie de
teren liber pentru construirea unui chei dc-a lungul fluviului. Casele urmau s fie din piatr sau
crmid i constructorilor le-au fost impuse anumite tipuri de construcii, corespunznd
fiecare unei anumite lrgimi a strzii: trei etaje deasupra parterului pe strzile mari, dou etaje
pe strzile de lrgime medie i doar un etaj pe strzile nguste.n a doua jumtate a secolului al
XVII-lea i n secolul al XVIII-lea, dezvoltarea aglomerrii se continu n partea de vest. Acolo se
creeaz artere largi i ntre strzile reelei extinderea se efectueaz printr-o multitudine de
lotizri. Acestea iau forma scua'rurilor, piee ptrate nconjurate de case, deschise circulaiei,
centrul fiind ocupat de o grdin rezervat riveranilor. Realizrile cele mai remarcabile sunt
cele ale frailor Adam, n a doua jumtate a secolului al XVIII-lea. Graie arhitecturii cu
program, casele i scuaru- rile lor formeaz mpreun un ansamblu cu decor monumental.
Aceeai unitate a faadelor se ntlnete n cartierele noi ale oraului Bath, care este locul
de ntlnire al maltei societi n secolul al XVIII-lea. Arhitecii Wood, tat i fiu, urmai de ali
practicieni, au realizat aici o fructuoas speculaie, crend n acelai timp un uimitor ansamblu
urban aflat n contact strns cu natura. Ei i-au grupat construciile cu faade regulate ornate
Trebuie remarcat faptul c aspectul parcului de la Versailles a influenat nu numai
de colonade dup forma unui ptrat (squares), unui cerc (circus) sau a unei jumti de elips
planificarea gradinilor si parcurile similare dar si la formarea planurilor urbane, aducnd la
(crescents). La sfritul secolului se adaug LandsdowneCrescent, opera lui Palmer, lung ir de
via o serie de tehnici noi n proiectarea i construirea de centre comunitare urbane, strzi i
case uniforme care se onduleaz n verdea ca un arpe. Aceast urbanizare prin fragmente
piee. De aceea parcul de la Versailles efectuat in a doua jumtate a secolului XVII-lea, pentru
de ora", pentru care Bath rmne exemplul cel mai celebru, constituie o trstur major a
glorificarea celei mai magnifice curii regale din Europa, poate fi privit ca un laborator de noi
urbanismului epocii georgiene.
metode de planificare urban de o importan mondiala.
Le Notre a mutat din Versailles la Paris, nu numai dimensiunile principalelor divizari a axei
rile germanice. In secolul al XVII-lea sunt creatc mai multe orae pentru a primi valul
compozitionale
de protestani alungai de politica religioas a statelor catolice. Imediat dup revocarea
dar de asemenea si unitile sale individuale de planificare, zona si alte detalii.
Edictului de la Nantes, margraful din Bayreuth fondeaz oraul Erlangen, nu departe de
[ EXPLICATIE Axele principale de planificare de la Roma(Stinga)Versailles(centru) Paris
Niirenberg. A fost un succes, cci refugiaii au venit :n numr mare i oraul a cunoscut o via
(centru)]
economic intens. Landgraful de Hessen a fost mai puin norocos cu oraul Karlshafen, care
ntr-adevr, Le Notre a puscabaza pentru planificarea ideii Versailles complexul de trei
s-a construit puin prea trziu, n 1699, cnd valul refugiailor cuse. Este adevrat c el crease
strzi radiale de la Roma, converg spre poarta delPopolo i mai departe trecind intr-un drum
deja n 1688, la Kassel, cartierul nou al Oraului de sus, n care se instalaser numeroi
din afara orasului.Dar la Versailles, a supus drumurilor radiale o interpretare diferit i o
francezi.
lime mult mai mare, iara in locul portilororasenesti cu parametrii relative mici, a pus un
Manheim fusese distrus n timpul rzboaielor lui Ludovic al XIV-lea; n 1699 s-a luat
mare palat regal, ridicat pe o teras.
decizia refacerii lui. El va fi de acum ncolo oraul de reedin al electorilor palatini, care
mpreun cu spatiile deschise la Versailles s-au utilizat la scar larg pavaje circulare.
abandoneaz oraul Heidelberg. Noul ora se inspir n mod evident dup modelul de la
Zona din fata Trianonom,Steaua regala, care incheie axa compoziionala a parcului de la
Versailles: un plan n tabl de ah, cu o latur mrginit de faada castelului. Aceeai influen
Versailles i numeroasele intersectii circulare de alei, toate aceste au contribuit la
se regsete la Ludwigsburg, fondat n 1709 de ctre ducele de Wrttemberg. Totui oraul nu
aparitiapietelorrunda. Dup ce Le Notre se ntoarcerea n Paris de la Versailles
este conceput ca un complement arhitectural al castelului, ci i este doar juxta- pus. Din
proiecteazapiete rotunde din Champs Elysees.
contr, la Karlsruhe, margrafiilde Baden a vrut s realizeze o unitate organic total ntre ora,
Dup 15 ani (1685-1687) Mansart creeaz n Paris piata Victorii prima de o forma
castel i parc. Castelul se afl n centrul unui cerc; dintre numeroasele trasee radiate care
circulara, fiind inconjurata de case cu un monument pe centru.
pornesc de aici, dousprezece sunt strzile oraului, celelalte constituind aleile parcului.
Berlin, ora de origine medieval, este dotat n 1646 de ctre marele elector cu London
promenada Unter den Linden, careva constitui axul extinderii oraului. ntr-adevr, noi Spre deosebire de oraele din Europa continental, orae n Anglia s-au dezvoltat n mod
cartiere sunt construitc n a doua jumtate a sccolului al XVIl-Iea i la nceputul sccolului al deliberat, fr sisteme de planificare urbana. Principalul obiectiv al arhitectilor si clientilor sa
XVIIl-lca: Dorotheenstadt, Friedrichstadt. Dar mai rmn nc numeroase terenuri virane n axat pe construcia de locuine. La acest timp, sa finalizat lucrarile asupra stiluiuiclasec a a
cpoca lui Fredcric al 11-lea, aa nct acesta ncurajeaz construirea n aceste zone, lund n casei englezesti, cu planificarea incaperilor, supuse legilor de oportunitate. Astfel, n Anglia n
sarcina sa costul faadelor i al acoperiurilor. Printre principalele realizri ale secolului al XVIIl- timpul dezvoltrii unui stat centralizat problema locativa a fost pe primul plan, i umbrea
lca, trebuie amintit o pia cu program, Gen-darmenmarkt, precum i monumentala poart restul aspectelor in planificarea urban.
Brandenbur. Dup marele incendiu din 1666 , n Londra este pe deplin transformat n cenu.
Incendiu a distrus aproape toate casele din lemn construite n oras. Deteriorat grav case de
piatr i bisericii. Dupa care au urmat proiecte de reconstructie a orasului, create de: C.
16. Apariia urbanismului peisajer ca sistem de creare a ansamblurilor urbane (pe Wren, D.Evelyni R. Hook. Dintre aceste trei proiecte, cel mai demn de remarcat a
exemplul oraelor Paris, Versal, Londra). fostproiectuluni mare savant, matematician, astronom C. Wren. Trebuie remarcat c Wren
Oraul Paris sc afl sub directa supraveghere a puterii regale. Cltoriamult prin Europa i a fost familiarizat cu cele mai recente planificari urbane din
timpul su: reconstrucia stradala din Roma i crearea de compoziii grandioase de la
Versailles i Paris. Acest lucru la condus la ideea unei compozitii de plan regulat pentru
Londra.
Proiectul nu a fost pus n aplicare. Proprietarii de case din Londra nu au fost dispui s-i
sacrifice terenurile lor pentru realizarea acestui plan ambiios.
Pe de alt parte, dezvoltarea statelor mari centralizate n Europa i consolidarea
comerului internaional, contactele diplomatice i culturale a promovat schimbul de
experien i de aspiraiile pentru dezvoltarea unui stil arhitectural european bazat pe
renatere a formelor antice, i a fcut la comand regulate de urbanism. n acelai timp, s-au
observat, de asemenea diferene semnificative n interpretarea de noi idei de planificare
urbanistica n diferite ri din Europa de Vest. S-au observasi schimbri in realizarea lor. Astfel,
n cazul n care principiile unei arte urbane noi aprut n orae din Italia n secolele XV-XVI,
apoi n Frana i n special n Anglia aceste principii au fost dezvoltate mai ales n secolul XVII.
De asemenea, este remarcat faptul c cea mai mare parte a dezvoltrii urbane din aceast
perioad a rmasconstructiile medievale iar inovaiile au fost legate doar de anumite
ansambluri urbane sau orae-cetati de dimensiuni nu prea mari. n ciuda diferenelor
semnificative ntre ansamblurile urbane ale Renaterii n Italia i clasicismului n Frana,
printre ele se pot gsi multe asemnri. Acest lucru este n primul rnd nceputul raionalist i format n oraele din Italia n secolele XV-XVI., apoi n Frana i mai ales in Anglia, aceste
dorina pentru o compoziie limpede, geometric corecta. Un loc aparte n dezvoltarea urban
a artei il ocupa Anglia, care au ncercat s mpace tradiiile planificrii urbane medievale cu
dezvoltarea urban a noului timp.
[EXPLICATIELondra. Proiectul de plan al orasului, compus la sfritul anilor 60 a secolului
XVII-leaI. n mijlocul zonei Catedral Sf. Paulo ]
17. Influenta reciproca a principiilor de sistematizare intre orasele din Anglia, Franta,
Gemania/pe exemplul lucrarilor lui K.Renne referitoare la reconstructia or.Londra in anul
1661.(1666)
Arhitectura ordinara, adusa de Inigo Jones, complet a nflorit n Anglia, numai dup
revoluia burgheza din secolul XVII in creatia celui mai mare architect din acea vreme -
Kristopfer Renne (1632-1723). Apogetul acestei arhitecturi a fost, de asemenea, un cunoscator
al artelor eruditul John Evelyn.
Dup marele incendiu din 1666 or. Londra a fost complet transformat n cenu.
Incendiul a distrus practic toate cldirile din lemn din oras. Deasemenea au suferit i casele
din piatr i bisericile. In curnd au urmat proiectele de reconstructie a orasului, de K. Renne,
D. Evelyn si R.Hook. Dintre aceste trei proiecte, cel mai demn de remarcat a fost proiectul
marelui savant, matematician, astronom K. Renne. Trebui de remarcat faptul c K.Renne a
calatorit mult prin europa i a fost familiarizat cu lucrarile inovative din timpul cela :
reconstrucia sitematizarii planimetrice a strazilor din Roma i crearea compozitiilor
grandioase din Versailles i Paris. Acest lucru la condus pe K.Renne la ideea de a crea un plan
regulat a or.Londra.
Proiectul su consta in aceea de a crea dou strzi radiale, care, isi au inceputul de la
poarta de vest a oraului din piata catedralei, indreptindu-se spre est. Una dintre ele, este
paralela cu Tamisa si ajungea pina la cetatea Tower, cealalta traversa oraul i se ncheia la
poarta de nord-est a orasului. n inima oraului se propunea o piata mare in forma oval,
unde urma sa fie ridicata o cladire monumentala de burse i bnci. Aceast zon servea ca un
punct focal pentru nenumaratele strazi ce isi aveau inceputul din zona data. Sistematizarea
dreptunghiulara a strzilor din aceasta zona, adiacente Catedralei Sf. Paul, i mai pitoreasca n
zona de burse, au fuzionat unirea ntr-o singura unitate compoziionala nu numai prin cele
2 strazi radiale, dar si prin marea promenada, proiectarea careia a fost, de asemenea,
programat n proiectul lui K.Renne.
Proiectul lui K.Renne nu a fost pus n aplicare. Proprietarii caselor din Londra nu doreau
sa renunte la paminturile ce le aveau in proprietate pentru realizarea acestui plan ambiios a
lui Renne. Ei au ales s rmn la locurile lor, i dup civa ani, oraul a fost complet restaurat
, iar sistemul stradal al or. Londra i-a pstrat caracterul su medieval. i numai cladirea
mica(volumul suplu) a Catedralei Sf. Paul, proiectata de K.Renne n locul unei cldiri vechi cu
acelasi nume, i numeroasele biserici cu acoperisuri conoidale, create de acelasi arhitect, au o
introdus o anumit ordine n centrul actual-spontan al oraului.
n general, urbanismul englez din sec XVII a continuat s se dezvolte prin propriul su
drum, distinct de celelalte orae continentale europene, direcionind eforturile sale majore
pentru rezolvarea sarcinilor legate de arhitectura cladirilor de locuit. Aceast tendin cum nu
se putea mai bine, corespundea cu aspiraiile comune ale gndirii estetice ale Angliei din sec.
XVII, gasindu-si reflectatia n scrierile marelui filosof a acestui timp Francois Bacon (1561-
1626).
Dezvoltarea economic a Angliei n timpul renaterii capitalismului a fost nsoit de o
despartire a lumii feudale vechi i formarea unuei noi ideologiei burgheze, precum i formarea
de noi idealuri estetice.
Opinia lui F.Bacon despre arhitectura i mediului urban, sunt cuprinse n programul su
minunat, "Marea renastere a stiintei", n care el a redat un tablou complet al starii sale
moderne si legatura dintre arta si stiinta si previziunile de dezvoltare a acestora pe viitor.
Bacon nelege arhitectura ca o parte din mediul natural creata si ordonata artificial.
n vederile filosofice a lui Bacon despre arhitectura, exist inca o caracteristic nu mai
putin important, menionarea careea este necesar pentru nelegerea dezvoltrii arhitecturii
i mai ales a gndiri estetice a urbanismului din Anglia in sec. XVII. Aceasta este abilitarea ei cu
o logica inductiva, caracteristica metodei de cunoastere stiintifica a lui Bacon: de la personal la
comun (de la soldat la general), de la casa la oras. Metoda inductiv a lui Bacon coincidea cu
gndirea architectural-urbanistica traditionala a englezilor. Prin acest lucru se explica faptul c
schemele"oraelor ideale" ale epocii Renaterii, bazate pe modelele logicicii deductive (de la
comun la privat), nu avea nici un succes.
Rezumnd dezvoltarea urbanismului european de vest din secolele XV-XVII, trebuie
subliniat faptul c aceasta a fost o perioad cnd oraul a intrat intr-o nou faz de dezvoltare
socio-economic.
Industria i comertul din aceasta perioada aveau parial un caracter capitalist i au
nceput s escaladeze limita dincolo stilului de viata urban din evul mediu cu restriciile sale de
breasla. Pe de alt parte, dezvoltarea marelor state centralizate Europene i consolidarea
legaturilor(contactelor) internationale comerciale, diplomatice i culturale au promovat
schimbul de experien i dorina de a forma un stil arhitectural pan-european(comun), bazat
pe renaterea formelor antice, i a fcut o regularitate in planificarea urbana .
n acelai timp, s-a observat, de asemenea, diferene semnificative n interpretarea de noi
idei in planificarea urbana n diferite ri din Europa de Vest. S-a observat si dificultati de
punere a lor n aplicare n timp. Astfel, n cazul n care principiile noii arte a urbanismului s-a
principii au fost dezvoltate mai ales n secolul XVII.
De asemenea, este demn de remarcat faptul c majoritatea aezrilor urbane din aceasta
perioada, au rmas caracteristice perioadei medievale iar inovaiile atingeau doar anumite
ansambluri urbane sau mici orase-cetati.
n ciuda diferenelor semnificative ntre ansamblurile urbane epocii Renaterii n Italia i
clasicismului n Frana, intre ele se pot gsi multe asemnri. Aceasta este in primul rind
inceputul rationalitatii si aspirartiile pentru o compoziie limpede, geometrica si corecta. Un
loc aparte n dezvoltarea urban a artei il ocupa Anglia, arhitectii careia au ncercat s mpace
tradiiile medievale a planificarii urbane , cu un timp nou.
345. Planul or. Londra, dup incendiul din 1666 .
*Prin culoare(alb) deschisa este aratata partea orasului care a ars.
346. Replanificarea or. Londra dup incendiul din 1666
A fost realizat de Khristopher Renne , lund n consideratie sistemul existent de strzi.
18. Particularitatile urbanismului in orasele din Rusia in sec.XVII-XVIII.Principiile
generale.Infiintarea in anul 1703 a orasului Sanct-Petersburg-noua capital a Rusiei.
Rusia n ceea ce privete dezvoltarea tiinei, tehnicii, a legislaiei sale i a evoluiei
instituiilor de stat se poziiona catastrofal n urma rilor europene. O astfel de situaie
devenea periculoas pentru nsi existena statului rus. Se simea nevoia unor reforme n
toate sferele de activitate a rii.Pentru a stabili relaii de afaceri i a dezvolta comerul cu
statele europene, Rusia avea nevoie de ieire la mare, pe care, pentru moment nu o deinea.
La nceput, Petru a declanat aciuni militare n sud, ns lupta pentru litoralul Mrii Negre nu
a adus rezultatele ateptate, astfel nct arul i-a ndreptat atenia ctre litoralul Mrii Baltice,
unde la nceputul sec. XVIII domina puternica flot a regelui suedez Karol al XII-lea. Era necesar
ca Rusia sa-i reia teritoriile nordice, pe care le-a cedat Suediei n urma nelegerii de la
Stolbov n anul 1617.
n anul 1700, Rusia a nceput un rzboi, care a durat 21 de ani i s-a numit Rzboiul
NordicDeja n anul 1702, armata rus a cucerit cetatea Noteburg. Aceasta a reprezentat
prima mare victorie n rzboi, n cinstea creia Petru a redenumit Noterburgul n Shliselburg
(oraul-cheie).Dup un an, ruii avnd succes, au cucerit nc o cetate, care era considerat
de necucerit cetatea Nieshantz. Aceast victorie le-a deschis calea ctre delta Nevei, ctre
mare. La civa kilometri de de Nieshantz, pe insula Iepurilor, in luna mai a anului 1703, au
nceput s construiasc o cetate nou, care a primit numele de Petropavlovsk. Oraul, care s-a
dezvoltat n jurul cetii a devenit noua capital a Rusiei, iar ruii au obinut mult rvnita ieire
la mare.
Urmtoarele victorii, ruii le-au obinut n interiorul rii, iar dup victoria n btlia de la
Poltava, Petru I i-a continuat aciunile militare de succes n nord. Aici, la Marea Baltic, flota
suedez era considerat n continuare de nenvins, dar i Rusia ntre timp deinea nu numai o
armat puternic de uscat. Corbiile care erau construite una dup alta pe antierul naval al
Amiralitii aveau cele mai moderne dotri i puteau participa la lupte de la egal la egal. O
astfel de btlie a avut loc n anul 1714 lng capul Hangut, iar ultimul punct n rzboiul cu
Suedia a fost marcat prin victoria flotei ruse la Grengam n anul 1720.
n data de 30 august 1721, n oraul Nishtadt (actuala Finland) a fost semnat tratatul de
pace ntre Rusia i Suedia. Rzboiul pentru ieirea Rusiei la Marea Baltic s-a ncheiat. Victoriile
Rusiei n Rzboiul Nordic au fost srbtorite cu pomp n tnra capital. n memoria btliei drept un exemplu. Se folosesc structuri radiale si dreptunghiulare cu o axa principala, asa
de la Poltava, care a avut loc n ziua Sf. Samson (17 iunie 1709), la ordinul lui Petru I, n Sanct
Petersburg au fost puse bazele Catedralei Sf. Samson, care la nceput a fost construit din
lemn, iar dup moartea lui Petru a fost reconstruit n piatr. Ea exist i astzi.
NTEMEIEREA SANKT-PETERSBURGULUI
n data de 1 mai ale anului 1703, trupele ruseti, au ocupat cetatea Nieshantz (la cderea
n Neva a rului Ohta). Consiliul militar, n frunte cu Petru I a decis, c aceast cetate nu merit
refortificat: Nieshantz, dup cum spunea nsui arul nu este suficient de puternic de la
natura. Pe lng aceasta, cetatea era poziionat suficient de departe de mare, astfel nct
suedezii aveau posibilitatea de a se ntri pe una dintre insulele deltei Nevei, iar ruii oricum ar
fi rmas rupi de litoral.
Cercetnd personal insulele deltei, Petru a gsit exact ceea ce i dorea: Insula Iepurilor,
care era aezat la desprirea Nevei n dou brae, n imediata apropiere a mrii. Din toate
prile insula era scldat de ape, ceea ce reprezenta un element de aprare natural n caz de
asediu. Iar de pe insul, puteau fi bombardate corbiile dumane din orice direcie n-ar fi
ncercat ele s ptrund pe ru.
arul Petru cel Mare a fondat oraul pe 27 mai (16 mai stil vechi), 1703, dup ce a
recucerit Ingria de la Suedia. Insa numele la primit pe 29 iunie de ziua Sf.Petru,cind sa pus
inceputul fortaretii lui sf.Petru si Pavel. Acesta a botezat oraul cu numele sf. su protector,
Sfntul Petru. Iniial, oraul s-a numit Sankt Piterburh, (numele apostolului Petru n limba
olandez). Viitorul ar a locuit i studiat o vreme n rile de Jos. Fortreaa suedez Nyen i
mai nou Nteborg se aflau pe aceast locaie, n zona mltinoas pe care o traversa rul Neva
ctre gurile de vrsare din Golful Finlandei.Fortreaa a fost ridicat pe insula Iepurelui, pe
malul drept al Nevei, la aproximativ 3 km de vrsarea acestuia n mare. arul a vrut ca noua sa
locuin s se asemene construciilor olandeze, care i-au plcut att de mult, fapt pentru care,
cu vopsele din ulei pereii casei de lemn au fost vopsii sub form de crmizi.
Mlatinile au fost secate i oraul s-a ntins n toate prile, dezvoltarea noii localiti fiind
fcut sub conducerea inginerilor germani invitai de ar n Rusia. Petru cel Mare a interzis
construirea cldirilor din piatr pe tot ntinsul imperiului, cu excepia noii capitale, n felul
acesta oblignd toi meterii pietrari s vin s lucreze n Sankt Petersburg. Iobagii au asigurat
cea mai mare parte a forei de munc.
Sankt Petersburg a fost gndit ca o nou capital a imperiului nc de la nceput. Pentru
poziia sa la Marea Baltic,este considerat de Pukin o fereastr spre vest.Rusia este un
important partener de comer pentru Marea Britanie pentru muli ani.A fost o baz pentru
navele lui Petru cel Mare,protejat de insula fortreei sale,dup care Peter a fcut actualul
ora dup numele su.
Noul ora a nceput s creasc alturi de fortareata. Deja n noiembrie 1703, aici a fost
pus temelia primei catedrale a oraului n memoria faptului, c bazele cetii au fost puse
de ziua Sfintei Treimi, aceast catedral a fost numita Troitzkaya. Anume aici, n anul 1721,
Petru I s-a ncoronat ca mprat. De-a lungul secolelor XVIII-lea i al XIX-lea, aristocraia rus a
construit numeroase palate care au rezistat pn n zilele noastre.
Planul fortaretii din petropalovsk.
19. Particularitatile structurii de sistematizare a oraselor din Europa Occidentala, Rusia
si SUA.(structuri de sistematizare radial inelare,radiale, dreptunghiulare).
Folosirea planificarii urbane se limiteza pina in secolul 18-lea cind acest sistem va fi pus in
slujba unei remodelari a
oraselor existente.
In Rusia de exemplu majoritatea oraselor aveau forma radial inelara, de exemplu orasul
Moscova. Aceeasi structura are partea stinga a orasului Novgorod, cunoscuta sub numele
partea Sofiei. Planul orasului are forma evantaiului (amplasarea strazilor),asa tip de retea este
des intilnita in or. din Rusia (Rostov, Costurma) ,unde cremlinul se afla in centrul orasului.
Deasemenea se intilnesc plane dreptunghiulare a orasului, des intilnite in Siberia, care
apareau in termen scurt conform ,,hotaririlor de guvern. Capitala Siberiei- Tobolsc este
impartita in doua parti: una premuntoasa(or de sus)si alta podis(or de jos). In 1587 pe malul
riului Iartis au fost construite doua cremline situate la o distanta unele de altele. Ele au fost
unite de un zid iar in interior a fost ridicat un turn de forma patrata. Asa structura palnimetrica
o au orasele Iarcutsc,Iarsc. Orasul Kiev s-a dezvoltat pe un relief neregulat sec 15-17 lea de
aceea nu intilnim nici o sistemetizare planimetrica,astfel e prezent un plan liber. St. Petersburg
demonstreaza o simbioza intre 2 retele cea dreptunghiulara cu cea radial inelara, centrul
orasului fiind asimetric.
Astfel cum n-ar fi planul orasului el repel reprezinta o compozitie unica, cu un centru clar
si o sistema stradala care depinde de topografia asezarii. Astfel ca putem sustine ca orasele
din Rusia dupa sistemul topografic se afla la acelasi nivel cu orasele din Europa. In sec 17-lea
majoritatea oraselor din Europa de Vest au un sistem planimetric haotic,care sa creat de
sinestatator pe parcursul dezvoltarii orasului. In schimb, odata cu dezvoltarea orasului planul
general a orasului incepe sa se modifice de la sistem neregulat la unul regulat. Primele
incercari reusite le observam in sistemul palnimetric a Versailles. Aici observam axa
compozitionala combinata cu un sistem radial de strazi.
Din sec 17-18-lea se introduce un normativ al lungimii strazilor si dimensiunilor
parcurilor. Lungimea axei parcului Versailles, a Chansses Elysses,a bulevardului Nevski ,si
lungimea parcului central din Washington are aproximativ 3 km. Dupa hotarele Frantei ,la Rein
in Prusia si Anglia apar numeroase parcuri asemanatoare celui de la Versailles ,acest servind
exemple le putem observa la Londra si Washinton.
20. Rolul pietelor urbane in constituirea nucleelor compozitionale pe exemplul orasului
Paris, Londra, Viena, Venezia, Roma, St. Petersburg, Moscova.
Piete regale- creatie a urbanismului francez, rezulta din 2 elemente pe care Italia in sec.
16-lea le-a utilizat separat(piata cu program si statuia suveranului). Primele piete regale apar
la Paris Place Dauphine si Place Royal in sec al 17-lea create de Henri al 4-lea. Place Dauphine
are forma triunghilara situata pe Ile de Cite, legata de Pont Neuf, iar Place Royale are forma
patrata. Astfel putem spune ca aceste doua piete au forme geometrice care sunt supuse unui
program arhitectural.
Place des concordes terminata spre sf sec al 18-lea.Piata inceputa de Ludovic al 15-lea
de la inceput era un optagon cu 8 statui-reprezentind 8 orase principale ale Frantei, asezate la
marginile laturilor si in mijloc statuia lui Ludovic. Dupa aceea a fost numita Piata Revolutiei iar
in 1831 revine la aceeasi denumire si in centru pietei este instalat un obelisc roz oferit Frantei
de Muhammed Ali, vicerege al Egiptului.
Londra. Piata Trafalgar amenajata in 1829 si 1841 pentru a comemora victoria lui Nelson,
in centru se afla coloana lui gigantica inconjurata de 4 lei uriasi din bronz.
Viena. Piata Stefan Platz-situata in centrul orasului vechi unde se afla si catedrala cu
acelasi nume. Piata eroilor numita in cinstea lui Carol si printul Eugeniu Savoiski,aslfel sunt
situate statuile acestora din bronz in centrul pietei. Piata Am Hof cea mai mare si cu cea mai
bogata istorie din orasul vechi.
Venezia. Piata San Marco- piata principala din Venezia consta din 2 parti: teritoriiul Grand
Canale pina la clopotnita si insusi teritoriul pietei. Ea a aprut in sec 9 ca un teritoriu in fata
catedralei Sf. Marc si in 1777 a fost largita.
Roma. Piata Navonna are 3 havozuri cel mai mare si mai deosebit fiind Fontanul celor 4
fluvii. Deasemenea remarcam si piata din Vatican- Piata San Pietro-locul unde se aduna
pelerini pt a asculta mesajele papei. Aceasta poarta de intrare in cetate e dominata de coloane
ce o imprejmuresc.
Moscova. Piata Rosie principala piata a Moscovei, situata in partea de n-v a fatadei
Cremlinului construita la sf sec 15-16 , avind dimensiunile de 695m pe 70m.
St. Petersburg. Aflata la capatul bulevardului Nevski Piata Palatului se deschide spre cele
mai frumoase monumente din St. Petersburg Amiralitatea si Ermitaj. In centrul pietei
troneaza o coloana dedicata tarului.
Pina la mij sec 18 lea statuile pietelor regale reprezinta un principe razboinic si victorios,
in timp ce sculpturile piedestalului evoca triumfurile militare ale domniei.
21 Particularitile urbanismului n oraele din SUA n sec. XVIII, nceputul sec. XIX.
Construcia Capitalelor Philadelphia i Washington. Particularitile strucurii de
sistematizare ale acestor orae.
Urbanismul precum i economia de stat n SUA a evoluat cu tempouri foarte rapizi dup
rzboiul de eliberare, i mai ales dup Rzboiul Civil (1861-1865) dintre statele nordice i
sudice. Caracteristici distinctive ale dezvoltrii urbane din Statele Unite sunt bine identificate
n oraele Philadelphia, Washington i New York.
Philadelphia este primul ora din USA care a fost construit dupa un plan prestabilit.
Fondatorul Philadelphiei, William Penn, n 1682, a nceput s un ora pe un plan absolut
dreptunghiular. Broad Street i Market Street sunt axe perpendiculare principale ale
sistemului dreptunghiular din Philadelphia i sunt redactate n form de linii drepte
infinite. Aceste strzi au o lime de 30 m, adic de dou ori mai mare ca cea mai lat (la acel
moment) strad din Londra. La intersecia acestor strzi a fost proiectat (nfiinat) Piaa
Sfatului. ntreg teritoriul oraului a fost mprit n cartiere dreptunghiulare de dimensiuni
aproape identice, fiind limitate de strzi cu limea de 7,5 m. Reeaua stradal din Philadelphia
constituia 30% din suprafaa total construit a oraului, mult mai mult dect era obiceiul n
acele zile n Europa. Planul oraului Philadelphia a servit drept model pentru alte orae din
SUA.
 n timp ce oraul Philadelphia a nceput s-i mreasc teritoriul, sistemul dreptunghiular
al strzilor a devenit incomod pentru comunicarea pe distane lungi. Astfel, n 1909, cu
cheltuieli mari, a nceput construcia unei strzi diagonale care fcea legtura dintre primrie
(centrul oraului) i parcul Fairmount situat n regiunea de nord-vest. Noua strad diagonal
cu o lungime de aproximativ 2 km i lime de 40-75 metri, a primit denumirea Fairmount Centrul urban din Washington, este constituit dintr-un bulevard foarte larg (bulevardul
parkway. De-a lungul strzii au fost rezervate zone pentru cldiri publice. Pentru a nchide Constituiei), care merge n direcia rului Potomac, i formeaz peisaje largi acvatice
perspectiva strzii, la captul ei a fost construit o galerie de art i muzeu. Pentru organizarea (lungimea bulevardului este de aprox. 3,5 km, limea de 300 - 600 m). Bulevardul este
circulaiei masinilor, n Philadelphia au fost construite mai multe bulevarde largi (separate de- construit din cladiri, muzee, i agenii administrative i este mprit n dou segmente: unul -
a lungul su spaii verzi), acestea includ blvd-ul Roosevelt, prospectul Delaware etc . de la Capitoliu pn la monumentul lui George Washington, al doilea - de la obelisc
Planificarea oraului Washington, (capitala Statelor Unite), deine un loc special n (monument) pn la mausoleul lui Lincoln pe malul rului Potomac. n perioada mai trzie de
urbanismul SUA. Planul Washingtonului a fost elaborat n 1791 de arhitectul francez dezvoltare, n jurul orasului Washington sa-a creat o band continu de parcuri, unite printr-
LEnfant. Planul oraului a fost modelat n stil Baroc presupunea o reea stradal un drum circular.
dreptunghiular (orientat ctre punctele cardinale), traversat de bulevarde diagonale
radiale care aveau drept punct de pornire cldirea Capitoliului. De asemenea planurile
LEnfant prevedeau o grdin cptuit numit Grand Avenue de aprox 1.6 km lungime i
120m lime n locul unde se afl acum National Mall.
Este dificil de a judeca msura n care planul LEnfant a fost pus n aplicare, deoarece el a
ajuns la n zilele noastre sub forma de schite conceptuale. Este cunoscut doar c oraul a fost
iniial conceput ca un port comercial, de aceea n planul LEnfant un rol important a apartinut
canalului care trecea prin centrul oraului. La sud de Capitoliu, LEnfant a proiectat un centrul
comercial i de afaceri cu o pia de 720 x 420 m. Spre pia trebuiau sa vin cinci strzi i
bulevarde, inclusiv bulevardul care ducea spre Capitoliu. La intersecia dintre aceste strzi
LEnfant inteniona s pun un havuz. Aceast parte a planului de a rmas nemplinit. De
asemenea planurile LEnfant prevedeau o grdin cptuit numit Grand Avenue de aprox
1.6 km lungime i 120m lime n locul unde se afl acum National Mall.
Mai trziu, LEnfant a mrit numrul de strzi diagonale, strduindu-se s creeze un la
mix de perspective i legturi mai scurte ntre diferite pri ale oraului. Bulevardele oraului
Washington au o lime de aproximativ 50 m i n cea mai mare parte sunt delimitate de
copaci, iar ntre trotuarele largi i cldiri se ntind benzi de plantaii de flori i arbuti. Celelalte
strzi au o lime de 27-30 m.
 22. Urbanismul oraelor de pe teritriul Moldovei la sfritul sec. XVIII, nceputul sec.
XIX. (pn n anul 1818)
n prima jumtate a secolului al 18-lea, perioada de asuprire turceasc,
arhitectura moldoveneasca a intrat n declin. Ca urmare, s-a revenit formele arhitecturale
vechi de planificare i de compoziie. In aceast perioad nu au fost construite noi cladiri
monumentale, dar nici restaurarea monumentlor de arhitectura nu a avut succes: experii
strini invitai nu au inut cont de specificul stilului moldovenesc.
Jugul turcesc de 300 de ani nu a permis dezvoltarea oraelor din Basarabia, din
cauza jafurilor i distrugerilor permanente. Benderul i Chiinul au fost ultima oara distruse i
arse de ctre turci n timpul retragerii lor n 1786-1787. Apropierea dintre Republica Moldova
i popoarul rus, care a nceput pe vremea lui tefan cel Mare i Ivan III i lupta comun
mpotriva Porii otomane, s-a sfirsit n 1787 cu eliberarea Basarabiei de sub jugul otoman. n
ultimul trimestru al sec. 18 au fost construite sau restaurate multe dintre locurile de cult:
Biserica Mazarache (1752 sau 1772), Biserica Sf. Constantin i Elena din Chiinu, Biserica
Sfnta Treime (1777), etc. La sfarsitul sec 18-lea arhitectii din Moldova au apelat la traditiile
din sec. 15-16, stil arhitectural care au aprut n zilele de glorie a Moldovei, a nceput
renaterea nu numai din piatr, dar i a arhitecturii din lemn.
Dac n sec. 17 18, Moldova nu dispunea de mijloace i resurse materiale pentru
a construi cladiri uriase (se construiau biserici mici parohiale i mnstireti ansambluri
monastice, rupestre n locuri pitoreti), atunci la nceputul secolului 19 au avut loc schimbri
istorice importante - n 1812 Basarabia a intrat in componenta Rusiei, ceea ce a contribuit la
consolidarea poziiei financiare. Se creaza noi relaii sociale, are loc trecerea de la feudalism la
capitalism, se consolideaz identitatea naional, reflectat n art naional distinctiv,
ntruchipat n operele de art, inclusiv n cele de arhitectur. Din acel moment are loc
creterea oraelor, creterea economic, construirea cilor feratecare faceau legatura dintre
Moldova si porturile maritime, dintre centrele industriale i culturale ale Rusiei i Europa de
Vest. Numarul populaiei creste rapid, se dezvolta orasele. Odat cu aderarea la Rusia, lista
oficial a oraelor includea: Ismail, Ackerman, Bender, Reni, Chilia, si n 1818 Chiinu.
Conform clasificrii, toate monumentele de urbanism si arhitectura sunt mprite n 9
tipuri:
1. Arta urbana (orae istorice i pri ale acestora, sate, rmasite ale planificarii vechi,
cartiere importante istoric, strzi, ansambluri arhitecturale, etc)
2. Arhitectura rezidentiala (case urbane i rurale, palate, vile ...)
3. Arhitectura civila (cladiri administrative, comerciale, educaionale, teatre, oficiile
potale ...)
4. Arhitectura de cult (Mnstiri, biserici, turnuri, clopotnite ...)
5. Arhitectura militara (ceti, bastioane, ziduri, turnuri, ...)
6. Arhitectura industriala si a artei ingineresti (mori de ap i vnt, poduri, vinrii ...)
7. Grdinritul i art peisagera (parcuri, iazuri, havuzuri, sculptura, mici forme
arhitecturale ...)
8. Monumente de arhitectura (obeliscuri, coloane, arcuri de triumf ...)
9. Forme mici arhitecturale n arhitectura populara (porti, fintini ...)
Pe teritoriul Republicii Moldova exist multe monumente arhitecturale si urbanistice, cu
structura tipologic variata.
n procesul de formare i dezvoltare a arhitecturii rezidentiale ( ) din magistralelor inelare reciproc perpendiculare fiind ramificate si continuie. Fapt care lichida
oraele i satele Moldovei, sunt mentionate mai multe etape de dezvoltare economic i
istoric a regiunii. Arhitectura populara ncepe s renvie dup distrugerea dominaiei turceti
i aderarea Basarabiei la Rusia n 1812. n secolul al 18, incep.sec. 19 in provincie sunt
construite n primul rnd case cu o singura camera. Mai trziu, n secolul 19, in arhitectura
stilul dominant devine clasicismul, fiind reflectat att n planificarea urban, dezvoltind un
sistemul regulat de planificare, cit i n arhitectura religioasa.
In secolul 18 pe malul Nistrului apar trei aezri relativ mari, Dubsari, Tiraspol i
Grigoriopol. Constructia or Dubsari a nceput pe locul tabrei militare ruse, ce era amplasata
linga o cetate turceasca care a fost capturata. Oraul Cahul a fost planificat la inc sec 19. de
catre tipografiile militare ca un sat-localitate p-u colonizarea sudului Basarabiei. Tiraspol a fost
fondat n anii 80 de comandantul rus Suvorov. La inceput a fost doar o asezare care deservea
garnizoana cetii "Mediu", n care pn in anii 30 a gzduit comandantii trupelor staionate n
Basarabia. Tiraspolul cu siguran s-ar fi transformat n sat, dar calea ferat a insuflat via
nou n oras. Grigoriopol a fost un loc pentru a cazarea () armenilor care au scpat ca asa tip de plan general caracteristic pentru Paris, Londra, Berlin si Moscova are un efect
din inuturile turceti. Oraele de regul, cu excepia Tiraspolului i Grigoriopolului, a aprut
pe baza satelor-tirg, create inca in Evul Mediu.
Construcia Chiinului cu ndreptarea simultan a strzilor ntre partea veche a oraului,
sa nceput in anii 90. In sec 18 orasul sa dezvoltat ca un centru administrativ - cultural i
comercial, ca locaie a industriei de artizanat. Pentru Imperiul Rus, el a fost un important
centru militar i politic.
Satele, n cele mai multe cazuri erau amplasate pe versani (de obicei in partea lor
inferioara sau de mijloc) sau n vile rurilor. In timpul constructiei se lua neaparat n
considerare particularitile reliefului. Pe parcursul istoriei s-au creat urmtoarele forme de
asezari: dezordonata, regulata, regulata cu orientare spre riu, etc. Cele mai vechi sate s-au
pstrat n partea central a Republicii Moldova. La nord dezvoltare a rezidentiala a fost
influentata de arhitectura tarilor vecine. Arhitectura satelor din sud se deosebea prin
amestecul de elemente ale culturii moldovenilor, bulgarilor, ruilor, gguzilor, ucrainenilor,
.a. Pentru raioanele centrale este caracteristic aspectul neregulat al structurii satelor. La nord
i sud, mai ales unde relieful era linistit structura era regulata cu strazi drepte.
In centrul satelor se afla biserica si casele celor mai bogati fermieri, magazine, fintina cu
cruce. Casele erau ampalsate liber, nefiind orientate de-a lungul strzilor spre care erau
amplasate.
23. Urbanismul oraelor de pe teritoriul Europei, SUA, Rusiei, Asiei, (Japonia, China).
La inceputul sec. XX se observa tempouri foarte mari de dezvoltare a industriei in tarile
capitaliste. Aceasta dezvoltare datoreaza urmatorilor factori:
Largirea pietelor de desfacere atit in interiorul metropolei cit si in colonii;
Caile ferate (din 1900-1913 au fost contruite 344mii km de cai ferate);
Pregatirea de I razboi mondial.
Orasele gigantice ca Londra, Paris, New-York, Berlin au valorificat toate resursele lor
teritoriale si ca sa-si continuie dezvoltarea industriala au fost nevoite sa recurga la folosirea
teritoriilor invecinate. Populatia orasaneasca se impartea in proprietari de locuite si arendasi.
Acei din urma erau lucratorii de rind, care aveau nevoie de un loc de trai permanent si ieftin.
Succint, factorii care au generat aceste mari schimbri au fost:
- dezvoltarea exploziv a manufacturilor i industriilor amplasate n centrele urbane;
- creterea numrului de locuitori prin atragerea populaiei rurale pauperizate;
- apar probleme noi, fr precedent:
necesitatea spaiilor de cazare pentru o populaie numeroas
asigurarea igienei publice: alimentare cu ap, canalizare, salubruizare
necesitatea destinrii unor edificii procesului educaional: coli, activiti culturale etc.
punerea la dispoziia populaiei a spaiilor instituiilor i altor mijloace de petrecere a
timpului liber.
Insa detinatorii de capital (resurse materiale) nu erau cointeresati sa construiasca noi
blocuri deoarece acestea se rascumparau intr-o perioada indelungata de timp. Cresterea
populatiei in continuare a dus la criza de locuite. La diverse congrese s-au cautat solutii si s-au
propus 2 variante:
Creare interesului economic a detinatarilor de capital pe cale artificiala si prin
intermediul stabilirii unor benificii: deschiderea creditului si reducerea pretului constructiei.
Inlocuirea actionarii private pe cea obsteasca.
In 1909 a aparut legea care prevedea acordarea creditului necesar pentru proiectarea si
construirea caselor de locuit pe o perioada de 80 de ani. Cele mai mari succese in Arhitectura
si Urbanizare s-au obtinut surprinzator in zonele unde nu s-a tinut cont de monumentalitatea
cladirilor adica la periferii, aici cladirile sunt de diferite inaltimi si creaza complexe mari
locative.
In Germania, Franta, Austro Ungaria cladirile erau de inaltime medie 4 5, in Marea
Britanie cu 2, avind un grad ridicat de confort.
Tot in aceasta perioada se initiaza normaeadensitatii contructiilor in cartiere. Acest
sistem se caracteriza prin existenta mai multor diametre de cartiere locative (zone) care se
ingustau in centru si se rarea la periferia orasului. Cele mai populate cartiere (primul cerc)
aveau o aglomeratie de 75%, al doilea cerc 65%, al treilea 65% cu conditia ca inaltimea nu va
depasi 10m si al patrulea cerc 50% cu aparitia fisiilor verzi.
Concomitent a fost solutionata si problema orientarii cladirilor pentru o insolatie corecta
a incaperilor de locuit precum si o amplasara a blocurilor la o distanta necesara pentru
organizarea aerarii spatiului creat de constructii.
Inca in anii 80 ai sec. XX pe strazile marelor orase a au aparut primele tramvaiuri si
automobile, care se puneau in miscare prin intermediul vaporilor, energiei elecrice si benzinei.
Transportul a constituit o mare problema, care a fost partial depasita orin construirea
problema transportului de tranzit a pasagerilor si a marfurilor. Acestui sistem inelar de
magistrale s-a alaturat Parisul, Viena. In Londra nu a fost nevoie de reconstructie generala a
retelei stradale, deoarece nodul feroviar format in decurs de mai multi ani permitea ocolirea
libera a capitalei Angliei fara necesitatea de a introduce careva schimbari.
Dupa parerea lui Enar (arhitect apreciat petru lucarile sale urbanistice si cercetari
stiintifice) Moscova si Berlin au un plan general estetic si comod pentru transport. Centru
Moscovei compus dintr-un centru (nucleu) e inconjurat de o magistrala inelara in diametru de
1km. De la aceasta magistrala pornesc 11 strazi, fiind adaugator unite cu 2 inele mai mari. In
Berlin centrul avea in diametru 1.5km si o axa de simetrie bine determinata. Aceast centru
este incojurat de o magistrala lineara de la care pornesc uniform 14 strazi. In comparatie cu
Moscova si Berlin, Londra are o planificare mai neclara. Enar facind mai multe cercetari a ajuns
la concluzia ca in Londra sunt 3 puncte, adica trei virfuri a unui triunghi echilateral de 3 km.
Aceste puncte servesc ca centre a 16 magistrale care radiaza ca razele. El a ajuns la concluzia
pozitiv , avind diametrul magistralelor de la 1-3 km si 12-15strazi radiale.
Analizind detaliat planul general al Parisului, Enar a constatat ca sistema radiala a orasului
nu corespunde normelor standart ce asigura o circulatie libera fara ambuteiaje, deoarece
diametrul magistralei liniare era de 4km, iar nr de strazi radiare erau insuficietnte. Insa
observarile lui Enar nu au fost luate in consideratie si de aceea modelul planului general al
Parisului a fost folosit ca baza al altor orase ca: Deli, Australia, Canber.
In proiectele de reconstructie a Philadelphiei si Chicago au fost facute incercari de
lichidare a retelelor stradale regulate si monotone. Ajungind la concluzia ca sistemul regulat
stradal are un coieficient mare de linii nedrepte americanii au incercat sa corectezi situatia
construinde magistrale diagonale. In Chicago s-a proiectat un evantai de raze stradale care
radiau din centru in apropierea lacului Michigan. In rezultatul cinstruirii magistralelor in tarile
capitaliste s-a rezovlvat doar problema transportului cea a locuintelor raminind in continuare
deschisa.
 24. Particularitile urbanismului n oraele din Europa Occidental n a doua jumtate a 26. Urbanismul mondial la nceputul sec. XX. Influiena industriei asupra dezvoltrii i
sec. XIX n condiiile crizei economice i tehnice. structurii de sistematizare a oraelor.

La inceputul sce XIX cele mai mari orase a tarilor industriale se aflau in stare de criza
economica si tehnica deci sec XIX poate fi numit secolul crizei oraelor, necatind la faptul ca
Anglia si Franta, ca si in alte state europene se faceau incercari de a se construi case de locuit
pentru lucratori si chiar se organizau cartiere speciale cu locuinte ieftine, situatia raminea
neschimbata. Cocioabele se raspindeau foarte rapis, formind marginile oraselor mari.
Concentrarea mare a acestor locuinte, lipsa incaperilor iluminate, ventilarea necesara, lipsa
conductelor de apa, precum a unui sistem de canalizare a creat conditii optime pentru
raspindirea tuberculozei si a altor epidemii.
Criza locuintelor era insotita de criza transportului , care a luat inceput in a doua
jumatate a sec XIX. Criza transportului se imparte in 2 faze:
- Prima faza a avut loc intre anii 1840-1860, dupa aparitia cailor ferate
- A doua faza in 1890 si a continuat mult timp.
Perioada de tensionata a celei de a daua jum a sec XIX se explica prin faptul ca linii cailor
ferate ajungind in centrul oraselor nici decum nu se ramificau, in consecinta fluxurile de
pasageri (de tranzit) si a marfurilor erau indreptate spre reteau stradala primitiva. In conditiile
cresterii populatiei si activitatii acesteai transportarea pasagerilor dintr-o gara blocata in alta
s-a transformat intr-o problema serioasa.
Pentru rezolarea acestei probleme in Paris a fost modificat planul general in 1852-1870.
Construirea intre garile feroviare a bulevardelor liniare si magistralelor inelare a permis
considerabil imbunatatirea transportului continui inlaturind accesele blocate. Cu acelas scop a
fost construita magistrala inelara Ring Strasse din Viena. Spre deosebire de Paris si Viena,
solutionarea transportului de tranzit in Londra s0a produs fara reconstructia radicala a
retelelor stradale. O data cu scurgerea timpului nodul feroviar din Londra a dat posibilitatea
de a traverasa si ocoli lesnicios capitala Angliei fara a schimba ruta luata initial. Insa o data cu
construirea metropolei in Londra miscarea a devenit si mai libera. In mod analogic, cu ajutorul
cailor feroviare in Berlin a fost asigurat transportul liber de tranzit peste intregul oras inca in
ani 80 ai sec XIX. Insa criza mijloacelor de deplasare nu a fost solutionata complet deoarece
rolul principal in trasnsportul orasenesc era de a asigura circulatia la nivel local ( orasenesc) si
nu cel de tranzit. La inceputul sec. XX criza s-a agravat. Ambuteiajele in cele mai mari
intersectii orasenesti au devenit fenomene obisnuite. In 1900, au inceput sa functioneze
primele statii de metrou : Londra, Paris, Budapesta, New York . Tramvaiul electric numai
aparuse in expluatarea publica, transportul auto era foarte neinsemnat, circulind cu o viteza
foarte mica.
n aceast perioad este postulat lizibilitatea structural ca un atribut al expresivitii obiectivelor social-culturale.La periferii erau am ]plasate locuintsele muncitorilor,cladiri
arhitecturale
O astfel de situaie a impus luarea unor msuri de natur administrativ, social i
urbanistic.
Msuri administrative
- au fost emise legi de sistematizare urban (n anul 1909 apare prima Lege a
sistematizrii urbane, n Anglia);
- s-au constituit comisii de analiz i prognoz (1947 Comisia Barlow, Anglia);
- s-au nfiinat organisme guvernamentale: comisii de planificare urban, ministere i permitea constructia cladirilor mari de locuit.Pentru urbanismul la inceputul sec. XX schema
departamente ale sistematizrii urbane i teritoriale, ale mediului etc.
Msuri de natur social
- au aprut micri sociale pentru reforma sanitar i urban; Strazile devin magistrale,bulevardele nu mai pot face fata numarului de automobile,pietele si
- s-au constituit societi n vederea promovrii comunitilor industriale complet scaururile devin intersectii.
sistematizate, complet i complex construite i dotate.
Msuri arhitectural-urbanistice
- urbanistul englez Ebenzer Howard elaboreaz celebrul proiect al oraului grdin,
care a influenat mulr gndirea urbanistic contemporan. Faimosul model era prevzut
pentru o populaie limitat la 30.000 de locuitori, plus 2.000 de proprietari agricoli, dorindu-i
s mbine avantajele vieii de ora (locuri de munc, afirmare social) cu binefacerile vieii de
la ar: mediu sntos, contact cu natura etc., eliminnd dezavantajele ambelor feluri de via.
Acest tip de orae (izolate, prin definiie, unele de altele prin centuri verzi) puteau fi eventual
grupate la periferia unui ora central (aflat la o distan cuprins ntre 5 i 32 de km.), a crui
populaie nu ar fi trebuit s depeasc 58.000 de locuitori.
- Se constituie Congresele Internaionale de Arhitectur Modern (CIAM).
Asa era situatia marelor orase a tarilor din Europa occidentala in a 2 jumatate sec. XIX,
inceput sec. XX.
Urbanismul progresist. La nceputul sec. XX, viziunea asupra dezvoltrii oraului
industrial promovat n secolul anterior i n special cea a lui Tony Garnier din 1901, a stat la
baza apariiei urbanismului raionalist modern.
n 1928 se constituie o micare internaional denumit CIAM (Congresul Internaional
de Arhitectur Modern), care va promova stilul internaional n arhitectur i urbanismul
progresist n dezvoltarea oraelor.
n 1933, arhitecii CIAM elaboreaz un manifest doctrinar - Carta de la Atena, care
reflect principiile urbanismului progresist, obsedat de modernitate.
Oraul sec. XX trebuie s aparin epocii sale, s fie n pas cu progresul tehnologic, s-
i afirme contemporaneitatea prin tot ceea ce constituie tehnica de vrf: uzina, automobilul,
avionul.
Promoveaz estetica modern, bazat pe raionalitate i austeritate, manifestnd un
anume dispre pentru oraul vechi - demolarea cocioabelor va face loc suprafeelor verzi.
Urbanism deschis
In prima perioada a sec. XX, pina la primul razboi mondial,rata anuala de dezvoltare a
industriei mondiale atingea 5%. Extrem de repede se dezvoltau ramurile noi, in primul rind cea
electrica si chimica.Una din cauzele dezvoltarii industriei era largirea pietei de desfacere.Un
factor important devin caile ferate si drumuri,devenind premiza pentru aparitia noilor centre
atit si asimilarea a noilor teritorii.Primul razboi mondial a avut un impact enorm asupra
urbanizmului. Cu o viteza enorma au inceput sa se dezvolte orasele care aveau in
componentsa sa uzine si fabrici care se ocupau cu industria grea astfel precum orasul Ruhr sau
Dortmund din Germania.
Spre incepul secolului orasele mari Londra, Paris,Berlin,New york precum si altele nu mai
erau in stare sa tina fatsa fluxului de oameni.Astfel unica solutie devine popularea zonelor
periferice a oraselor unde si apar asa numite orase satelite.Aceasta devine inceputul formarii
megapolisurilor cunoscute astazi.
Primele astfel de localitati aveau reprezentau o aglomerare de case-cazarme cu un nivel
scazut al comodotatilor. Deseori ele se foramu in jurul unor fabrici si erau lipsite de vre-o
planificare preventiva sau idee generala de amplasare.
Teritoriile oraselor am inceput a fi impartite in 2 parti: in centre a fost concentrata
constructia cladirilor administrative,magazine,intreprinderilor de vinzare-
cumparare,locuintselor oamenilor cu venit inalt ,bancilor si institutiilor financiare cit si a
industriale
Tectonica cladirilor in timpurile capitaliste in primul rind reesea din venitul pe care il va
putea aduce. Astfel imaginea orasului se creea prin aparitia cladirilor masive in locuri total
straine.Astfel monumentele de valoare fiind deseori acoperite de cladiri noi-construite.
Cladirile companiilor majore,care concurau intre ele ce tine regimul de inaltime,devin
dominantele oraselor.
Sistemul rectiliniu de planificare a oraselor devine principala metoda a perioadei,ceea ce
radiala a retselei stradale era folosita mai mult in cazurile extinderii ulterioare a orasului.
In mare parte urbanismul propriu-zis este 'umbrit' de progresul tehnologic al perioadei.

25. Rolul lucrrilor baronului Haussmann, refiritoare la replanificarea centrului

Parisului pentru practica urbanismului pe plan mondial.
Haussmann (1853-82) alsacian, prefectul lui Napoleon III:
I se incredinteaza sarcina de a transforma capitala Frantei dintr-un oras medieval cu
cartiere excesiv proletare, incapabil sa mai faca fata problemelor sec.XIX (oras cu strazi
intortocheate, ce au permis baricadele de la 1848 intr-un oras modern, al marii burghezii, al
noii puteri capitaliste.
Este bine cunoscut faptul ca principalul efect al reconstructiei Haussmaniene au devenit
noile bulevarde pariziene,cu sirul cladirilor aranjate exact, tinind cont de regimul de inaltime al
acestora,fiind mai tirziu reflectate in picturile marelor impresionishti.In realitate ,efectul este
mult mai mare si mecanizmele de realizare nu pot fi comparate cu nimic de pina
atunci.Napoleon al III-lea in 1853 il numeste pe Geoges Haussmann in fuctie de prefect al
Senei.Obtinind o mare autoritate ,Haussmann in marea majoritate a redesenat reteaua
stradala a Parisului,demolind o mare parte a vechiului Paris,pentru a crea axe care ar trece
prin capitala si vor oferi privelesti (perspective) minunate spre monumentele orasului.Toate
lucrarile urbane au avut ca motiv schimbari sociale si militare.
Haussmann a transformat strazile inguste a Parisului in bulevarde,devenind primul din
urbanistii modernisti care a creat reesind din propriile viziuni a unui nou oras ,deseori ne luind
in consideratie necesitatile straturilor sociale de jos.Haussmann construieste o serie de teatre
pentru elita orasului,a creat citeva parcuri,insa principalul fiind faptul ca a creat accesul liber
de la cartierele rezidentiale spre locurile de cultura.Oamenii de rind,lucratorii au fost
stramutatsi spre periferiile orasului,in locurile unde se construiau fabrici si uzine.
Vechiul Paris era un loc bun de refugiu pentru saraci si bolnavi care is gaseau loc de trai in
strazile inguste si neluminate. Haussmann a pus capat situatiei create proclamind ca a venit
timpul spatiilor deschise,bulevardelor largi si a luminii electrice.
Dup moda urbanistic haussmannian s-au construit o serie de orae europene in Italia
,Belgia, Suedia si chiar si in Mexico. Bucuretiul, capitala Romniei, precum i Clujul, au
beneficiat de construcii bazate pe planurile pariziene ale lui
 27. Orae-grdini i suburbii-grdini n zona litrof a oraelor gigantice (pe
exemplul oraelor Paris, Londra, Berlin, Moscova).
Primul deceniu al sec. XX a fost marcat de ncercri de a propune noi forme de aezri
urbane. Aceast propunere vine din partea lui Ebenezer Howard (1850-1928), sociolog-utopist
englez. Constatnd criza inerent a oraelor-gigantice Ebenezer Howard nu caut posibiliti de
a iei din aceast criz prin intermediul unor msuri radicale de reconstrucie arhitectural-
planimetric a oraelor. Oraele mari i se asociau lui Howard cu oamenii grav bolnavi. Dup
prerea sa aceste orae trebuiau lecuite n primul rnd printr-o reducere permanent a
numrului de locuitori, care trebuiau mutai n alte aezri urbane. n baza acestor probleme
s-a nscut ideea lui Ebenezer Howard, de a crea al treilea magnet n care s fie mutai
locuitorii oraelor mari,care fiind creat n snul naturii i n afara oraelor i satelor, ar fi
combinat toate avantajele vieii urbane i rurale. Al treilea magnet (n contrast cu primul i
al doilea,adic ora i sat), dup planul lui Howard trebuia s devin independent din punct
de vedere economic oraul-grdin . Devenind cu timpul mai multe la numr oraele-
grdini trebuiau s absoarb oraele gigantice.
Schema ideal a oraelor-grdini
Ideea lui Howard n privina oraelor-grdini avea trei aspecte de baz: social,
economico-geografic, urbanistic.
Schema planimetric a oraului propus semna cu sistemul planetar, centrul cruia era
un ora gigantic.
La periferiile Londrei, Howard propunea s construiasc zeci de orae, pentru a transfera
n ele ntreprinderi industriale i comerciale, cu scopul de a reduce numrul locuitorilor din
capital. n urma izolrii oraelor-grdini de centrul urban se evideniau anumite probleme,
deoarece o bun parte din cldirile publice erau inaccesibile. Ca soluie a acestei probleme
Howard propune gruparea oraelor de acest tip ntr-o federaie din ase orae-grdini(32 mii
loc. n fiecare), care ar nconjura centrul cultural-social (58 mii loc). n felul urmtor fiecare
federaie ar crete pn la 250 mii de locuitori pstrndu-i n acelai timp avantaje sale.
Schema planimetric a unui Ora-grdin n parte era chibzuit de Howard ca un
teritoriu urban de o forma circular, care trebuie s fie nconjurat de teren agricol. Limita
terenurilor agricole trebuia s fie supus nverzirii n interesele oraului, ns pe terenurile
libere li se permitea s se stabileasc cu traiul fermierilor, maxim 2000-2500 mii loc.). Raportul
dintre teritoriul urban i rural era de 1:6 . Oraul putea avea o raz de maxim 2 km. Fiind de
aa dimensiuni, spaiul verde din jurul oraului era mult mai accesibil. n afar de parcurile
exterioare oraul n interior era saturat cu verdea. Scuarul central nconjurat de cldiri
publice, apoi un bulevard lat n form de cerc cu coli i complexe sportive, apoi grdinile
individuale i aleile de-a lungul strzilor radiale. n preajma periferiilor oraelor trebuiau s fie
amplasate ntreprinderile industriale ecologice. Calea ferat fcea legtura oraului-grdin
cu alte aezri urbane i cu oraul central.
Lechvort(denumirea provine de la numele satului situat pe acest loc anterior) este primul
ora-grdin din Marea Britaniei (construit la 55km de centrul Londrei). Construcia sa a
nceput n anul 1904 dup planul general elaborat de Raymond Envin i Barry Parker. Planul
general era organizat dup schema teoretic a lui Howard. n centrul oraului era amenajat un
scuar plantat perimetral cu arbori. De la scuar n 12 direcii au fost construite drumuri radiale.
Lechvort - primul ora-grdin din Marea Britaniei (construit la 55km de centrul
Londrei).
Unul din aceste drumuri avea o lime de 30m i devenise artera principal care fcea
conexiunea oraului cu calea ferat. n jurul zonei centrale a Lechvortului, precum i n schema
ideal a lui Howard a fost prevzut o magistral inelar, n interiorul creia erau amplasate
cldiri publice i comerciale.Zona industrial deasemenea forma un inel pe limita exterioar a
oraului, chibzuit n aa fel ca zona rezidenial s nu fie complet tiat de mediul rural.
Deosebit de reuit a fost organizat planificarea i construcia complexelor locative mari,
densitatea crora era de 12 case pe un teren de 4047m. De fapt ansamblurile de blocaje i
peluze, organizate n partea exterioar n form de potcoav reprezentau calitile funcionale
i estetice a oraului, care i-au dus faima n ntreaga lume. Dar n pofida construciilor de o
calitate nalt, oraul era populat foarte lent.n primii cinci ani a fost populat de 5000 de
oameni, dar dup anul 1908 s-a populat i mai puin. La nceputul primului rzboi mondial
Lechvortul avea circa 8400 de locuitori, dar dup 25 de ani de la fondarea oraului avea doar
14 mii de locuitori.
Velvin era al doilea ora-grdin din Marea Britaniei, care la fel de greu a fost populat(
n anul 1928 avea o populaie de 7000 de locuitori). Problemele de baz care au dus la eecul
lui Howard erau dificultile de a realiza o economie autonom i indisponibilitatea maselor
muncitoare de a procura aceste case confortabile. Foarte puini dintre locuitorii capitalei au
convenit s schimbe casele i apartamentele lor din ora pe vilele situate ntr-un mediu rural.
Hempstead era prima suburbie-grdin amplasat n partea de nord a Londrei. A fost
construit dup proiectul lui Raymond Envin.
Hempstead - prima suburbie-grdin amplasat n partea de nord a Londrei
Oraul-grdin Dransilieomuiet din suburbia Parisului, 1932 (arh. E. Builduin)
Germania a fost ara, care cel mai activ a perceput concepia reformatorilor englezi,
nregistrnd o cretere intensiv i rapid n domeniul industriei i urbanisticii. Paralel cu
industrializarea capitalist, la sf. sec. XIX, la comanda antreprenorilor, se construiesc sate
pentru muncitori, amplasate mai des n preajma fabricilor. n 1902, n Germania este fondat
societatea oraelor-grdini. Oraul-grdin devine un exemplu ideal n domeniul construciilor
de locuit cooperative. Primul ora-grdin din Germania, apare n anul 1907, n Hellerau,
amplasat n apropiere de oraul Dresden (arhit. G. Mutezius, G. Tessen, R. Rimershmid). Acest
ora a reflectat ideile social-culturale legate de acest tip de amenajare. n cadrul acestui ora
au fost construite fabrici i ateliere, Casa Poporului (arh. G.Tessen) i coala de balet,
transformndu-l astfel ntr-un centru cultural. Alte orae-grdini din Germania reprezentau mai
mult suburbii ale oraelor mari (Berlin-Falkenberg, Leipsig-Marienbrunn, Karlsruhe-Ryuppur,
Essen - Hyuttenau).
Pe exemplul oraului-grdin Falkenberg de lng Berlin, construit de arhitectul Bruno
Taut n anii 1913-1924, putem observa transformarea treptat a oraului-grdin n ora-
satelit n componena unei aglomeraii.
Oraul-grdin Falkenberg amplasat n apropierea Berlinului, 1913 (arh. B. Taut)
 Reprezentanii noilor tendine din domeniul urbanisticii ai sec. XX n Rusia au fost V.
Semenov, autorul proiectului oraului-grdin din Prozorovskaya pentru muncitori, amplasat
n apropierea Moscovei, realizat n annul 1912.
oraelor europene n timpul rzboiului a fost dezvoltarea industriei militare. Cretera
numrului de locuitori era influenat direct de poziionarea fabricilor i de ritmul dezvoltrii
industriei militare. mpreun cu aceste centre industrial-militare creteau i oraele n care
erau localizate intreprinderile de deservire a armatei. Statisticile arat i o cretere
semnificativ a populaiei n capitalele i oraele mari ale rilor renscute ca Cehoslovacia i
Polonia. Au crescut i mai mult oraele Belgrad (23 ), Helsinki (34 ) i Sofia(50 ).
Sec. XIX s-a reinut iar sec. XX n urbanistic a aprut tocmai n anii 1920-1930. Perioada
interbelic este clar mprit n mai multe perioade, semnificative att pentru istoria mondial
ct i pentru dezvoltarea noilor idei n amenajarea teritoriului. Primii ani de dup rzboi au fost
marcai de un avnt revoluionar i de o situaie economic instabil. n Uniunea Sovietic este
o perioad de romantism revoluionar, n Germania este o perioad de expresionism n toate
domeniile culturii,avnd i un impact asupra conceptelor de dezintegrare a oraelor. Nevoia
reconstruciilor de dup rzboi impune apelarea la soluiile teritoriale raionale, care i gsesc
expresia n crearea primelor proiecte de planificare regional n Uniunea Sovietic, Marea
Britaniei, Frana i Germania. O realizare semnificativ a acestor ani au fost ideile oraului
divizat, elaborate de Eliel Saarinen i Erich Gloydenom.
A doua perioad (1924-1928) s-a remarcat printr-o stabilizare a regimului sovietic i o
stabilizare temporar i relativ a capitalismului din rile europene. n europa central i de
vest sunt ani de prosperitate pn n anii 1928-1929. n Uniunea Sovietic este o perioad de
regenerare, reconstrucie i industrializare socialist. n Occident i n Uniunea Sovietic
pentru aceast perioad sunt caracteristice activitile inovatoare n domeniul planificrii
urbane i sistemelor de amenajare. n aceti ani Le Corbusier atrage atenia urbanitilor cu
propunerile sale n privina oraelor cu o concentraie mare de cldiri, prezentate n proiectul
Oraul contemporan pentru trei milioane de locuitori, Planul Vuazen, pentru oraul Paris,
publicat n anul 1925 i proiectul Oraului radiant, din anul 1930. La sf. anilor 1920, a fost
finalizat faza de cercetare a ideilor urbanistice prezentate de cele mai dezvoltate ri din
europa de vest (ideile oraelor-grdini), apar idei noi n amenajarea teritoriului n Germania, o
ar nvins dar foarte dezvoltat, care dup anii de rzboi era ntr-o situaie destul de acut n
ceea ce privete problemele sociale.

Planul general al oraului-grdin din Prozorovskaya, amplasat n apropierea Moscovei,

1913 (arh. V. Semenov)
n anul 1922 a fost fondat Organizaia oraelor-grdini a RSFSR. n anul 1918, Consiliul
Moscovei au analizat propunerea crerii unui sistem de sate-grdini n jurul Moscovei. Ideea
oraelor-grdini se transform i aici n conceptul de aglomeraie n care oraele-satelite
mpreun cu oraul central formeaz un sistem complex ramificat. n istoria urbanismului
sovietic a mai fost un proiect de descarcare a oraului Moscova prin intermediul oraelor-
satelii (proiect sub conducerea lui A. Sciusev). n explicaiile de pe acel proiect oraele-satelii
erau numite orae-grdini i erau plasate n mai multe rnduri, n jurul regiunilor centrale (cte
trei, patru la fiecare din direciile radiale ale aglomeraiei). n acea perioad teritoriul
Moscovei se incadra n limitele radiale ale cilor ferate. Proiectul se referea la un tip nou de
dezvoltare i anume la un sistem vast de aglomeraii care era de patru ori mai mare dect
oraul existent n diametru i de 16 ori mai mare dup suprafa. Aceste idei au fost aplicate n
practic prin proiectul Moscova Nou.

28.Primul rzboi mondial din anii 1914-1918. Migrarea populaiei. Distrugerea oraelor.
Apariia noiunii de amenajare a teritoriului n anii 1919-1925.
ntr-un studiu dedicat dezvoltrii urbane nu este necesar s menionm istoria primului
rzboi mondial. Cu toate acestea nu putem ignora victimele umane i distrugerile provocate
de acel rzboi. Deasemenea trebuie de luat n consideraie migrarea populaiei cauzat de
aciunile militare i de reconfigurarea granielor de stat.
Panicul ora belgian Louvain a fost distrus de nemi n august,1914. n flcrile
grandiosului incendiu cauzat de atucurile incendiare i de focul artileriei au fost distruse: o
catedrala gotic foarte frumoas din sec. XV, cea mai veche din nord-vestul Europei, biblioteca
universitii Louvain i circa 1400 de case de locuit.
Utilizarea ulterioar de ctre germani a armelor cu o raz lung de aciune pentru a
bombarda Parisul au cauzat daune mai mult morale dect fizice. Raidurile aviatice a germanilor
asupra Londrei au avut un efect devastator i mai mic. n Romania, Serbia, Heregovina doar n
cazuri mai rare oraele deveneau obiective bombardate mult timp, ca rezultat distrugerile au
fost relativ mici. Cel mai afectate au fost oraele din nordul Franei i Belgiei. n ceea ce
privete teritoriile ndeprtate de fronturile de lupte i aproape toate oraele Germaniei i
Austro-Ungariei s-au pstrat n ntregime. Na nivel naional problema restaurrii oraelor au
aprut doar n trei ri europene: Frana, Belgia, Serbia. De o reconstrucie postbelic au avut
nevoie i pricipalele centre militar-industriale a Europei de vest: regiunile Essen i Ruhr,
Hamburg, Berlin, Marzeburg i Chemnitz, Praga, Pilsen(fabrica Skoda), Viena, Milan,
Torino(fabrica Fiat), Toulouse, Saint Etienne, Le Creusot(fabrica lui Schneider), Nantes,
regiunea Lorraine, Nancy, regiunea Saar, Paris, Lille Roubaix, Londra, Sudul rii
Galilor,Birmingham, regiunea Midland, Newcastle, Glasgow.
Primul rzboi mondial a fost motivul migraiilor mari de oameni n Europa dar i pe alte
continente. n ansamblu migraia n timpul rzboiului era foarte divers, contraversat i
complicat, ndeosebi n rile implicate n rzboi. Odat cu mobilizarea,populaia unui ora n rile slavone din aceast zon i n Ungaria n fruntea problemelor sociale era
automat scadea,concomitent cretea pe baza unitilor militare concentrate, rniilor i problema ranilor. Prin asta se explic atenia fa de noile probleme sociale i relaiile
prizonierilor. spaiale ale oraului cu satul n lucrrile arhitecilor unguri i polonezi. Din momentul
n primele luni de rzboi n Belgia i Frana a avut loc o migraie a naiunilor, cnd schimbrii procesului de nsuire a concepiilor existente i nceputul crerii propriilor
guvernul belgian a fost evacuat n Le Havre iar guvernul francez a fost evacuat n Bordeaux, concepii originale a oraului i a amenajrii lui n Rusia, apar primele idei de planificare
ceea ce a cauzat o panic i o emigrare haotic a cetenilor acestor ri. n ajunul btliei din raional. Ele se dezvolt aproximativ n aceeai perioad n Uniunea Sovietic i estul europei,
Marna, Paris nu a rmas nimeni, cu excepia unui numr mic de ofieri de poliie i veterani ai prin valoarea progresului evident pentru mbuntirea condiiilor de trai, premisele lor de
rzboiului franco-prusac, voluntari n aprarea capitalei sale. Dar cnd rzboiul s-a ndeprtat, formare fiind diferite. n Uniunea Sovietic ideile zonrii teritoriilor mari a rii erau legate de
populaia indigen s-a ntors n Paris. n oraele situate n spatele frontului soseau cadre noi i planurile de dezvoltare naional a forelor de producere i n primul rnd planul naional de
refugiai de pe linia frontului, n timp ce oraele-porturi devenise porile de acces pentru electrificare. Apariia noilor concepte progresive de amenajare a teritoriului n Rusia,
furnizarea rilor aflate n conflict, permanent actualizate cu un nou contingent de Germania, Polonia, Cehoslovacia n mijlocul anilor 20 era marcat de caracteristici comune.
muncitori,recrui. Aceti oameni aveau nevoie de hran, adpost i locuri de munc, ceea ce Renumiii arhiteci ai timpului simind nesatisfacerea maselor sociale propuneau crearea
transforma multe orae n zone de tranzit. construciilor industrial n mas. Realizarea acestor idei devenea imaginea urbanismului
Sfritul rzboiului a provocat o emigrare deosebit a populaiei. Demobilizarea progresist, care presupunea construcia n mas a cldirilor i satisfacerea nevoilor populaiei.
armatelor, deplasarea oamenilor din cauza frontierelor de stat, creterea natalitii au Acest principiu reprezint un numitor comun al diverselor concepii:oraul-comun dup
contribuit la creterea oraelor. Dup rzboi circa 600 mii de oameni anual emigrau din Europa ideea lui L.Sabsovici, complexul locativ-colectiv dup ideea lui Gillar ,I. palec din Cehoslovacia,
n America. Din pcate nu au fost posibiliti de a urmri modificrile demografice a populaiei oraul vertical dupa ideea lui L.Gilbersaimer, ori primele idei ale producerii construciilor n
n timpul rzboiului(1914-1918), nu a fost fcute recensminte. Statistica internaional din mas ale arhitecilor E. i S. Sircusov din Polonia. Casa-comun i oraul-comun erau unite n
perioada postbelic demonstreaz un declin semnificativ al populaiei din Frana i Germania. combinate locuibile cu funcii locuibile n etajele superioare i funcii obteti la etajele
ns n anul 1920 populaia oraelor mari din aceste ri a crescut. Motivul principal al creterii inferioare. Oraul vertical a lui Gilbersaimer este compus din cldiri multifuncionale cu multe
nivele,etajele inferioare ale crora erau prevzute pentru funcii sociale,iar cele superioare 29.Concepia cutrii noilor forme de orae i amenajare a teritoriului
erau locuibile pentru muncitori.
### Italic = optional ###
Lung perioad de inactivitate urbane, datorita crizei economice de pe timpul razboiului
si de dupa razboi, a dat posibilitatea de a face totalurile antebelice dezvoltarii oraselor si de a
incerca de a gasi iesire din greutatile social-economice si criza transportului, in care se gaseau
cele mai mari orase ale lumii capitaliste. Daca la mijlocul secolului 19 despre factorii si pricinile
crizei marelor orase deschis vorbeau doar liderii politici si literatorii; in decursul a jumate de
secol criza a imceput sa fie recunoscuta si de liderii burghezi, conducatorii guvernului si chiar
regii, mai mult ca atit era vazuta criza si in randurile specialistilor urbanizmului. In anii 20 pe
scena mondiala urbana figurau 2 miscari: una din ele fiind intitulata de Ebenizerom Govard si a
doua fiind datorata originii lui Corbuzie. Dupa realitatea si gradul de rezolvare a problemelor
urbanizmului, conceptia lui Corbuzie cu mult ramine in urma fata de studiile lui Govard. Dar
totusi pe linga aceasta nu se poate de trecut, precum ca fiind scrisa in 1922-1925 cartea lui
Corbuzie Urbanismul era indreptata impotriva lui Govard si impreuna cu aceasta reprezenta
una din etapele importante in istoria urbanizmului. In acelasi timp Corbuzie a fost un adept a
lui Ejena Enara, imbogatind tiina mondiala de dezvoltare urban prin analiza aspectului
capitalelor europene si teoriei create de el . Sub influenta
dubla din partea lui Ossman si Enara - a dezvoltat la Corbuzie indrazneata hotarire la
problema reconstructiei oraselor mari, care este caracteristica pentru toata activitatea sa
urbanistica. Korbusie era in acelasi timp era adversar decentralizarii, generatie care este
orasele-gradini, susintor fervent al marilor orae.Orasul mare conduce cu tot: pace, rzboi
i de munc.Orasele mari - ateliere de lucru spiritual, unde se creaza cele mai bune lucrari ale
universului. corbisie.Recunoscnd criza de oraelor mari (cu referinta la Paris, prezikind
probleme majorre a lui ), Corbusie cauta iesire din criza in o reconstrucie radical a oraului cu
o singura conditie neaparata, si anume, marirea densitatii populatiei si micsorarea
suprafetelor orasului. Aceasta este conceptia lui generala si a primit expresie de proiectare in
planul Vuazie, in care principala zona rezidentiala pe teritoiu ocupa 350ha in patrulaterul
dintre starda Piramid, piata Zvezda, gara Sen-Lazar si strada Rivoli, atunci cind centrul public
orasenesc , lokalizat la Est de la zona rezidentiala, ocupa 240ha. Densitatea populatiei
Parisului la inceputul anilor 20 constituia cca 384 oameni/1ha, i n cazuri particulare se ridica
pina la 500 chiar shi 800 oameni/1 ha. Corbusie in proiectul sau propune densitatea
305oameni pentru cartiere, cu un perimetru nchis de cldiri rezideniale si 300 oameni
cartiere cu perimetru deschis de cladiri. Marirea atit de avansata a densitatii a constructiilor
rezidentiale putea sa arate foarte exagerata,daca Korbusie concomitent cu aceasta nu ar fi
propus hotarirea de a reduce densitatea de constructii. In aceasta situati cladirile incep sa
evouieze dezvoltarea pe vertikala, transformid teritoriile centrelor puclice in cladiri zgirie-nori,
iar teritoriile rezidentiale in constructii gigantice. Nefiind profesional in interese economice,
indici social-ecoomici si demografici, Corbusie cu tate acestea corect a calculat insolatia,
aeratia si densitatea la decontarea apartamentelor ( ) in calitate de factori
importanti care influienteaza la problemele de imbolnavire si deces.Gama general de idei,
inaintate de Corbusie atit in prima lui carte despre urbanism, cit si un ultimele lu lucrari
teorectice , a introdus ceea ce mai apoi contemporanii au numit doctrina urbana,
subintelegind sub acest termen nu doar protectia marilor orashe, ci si noile lor reorganizari
spatiale, in baza a mai mare concentratie de populatie. In mod egal Govard a fost numit tatal
directiei de dezurbanizare,ignorind insasi intelesul notiunii de oras. Insa prin analize obiective
cu privire la conceptia unuia si altuia ,in ele se poate de constatat doar tendintele conceptiei
(Corbusie) si decentralizarii populatiei (Govard).Unicul succesor Corbusie,deasemenea a
incercat sa pastreze shi sa modernizeze marele oras nedivizat cu inalta concentratie a
populatiei, a fost Ludvig Gilbersaimer. In proiectele sale Gilbersaider avea mult comun cu
Corbusie, la ambii structura orasului avea forma dreptunghiulara cu traditionalele intersectii
strikt perpendikulare, unde erau axate principalel noduri de transport. Proiectul lui
Gilbersaimer a sfirsit ca un experiment asupra orasului nedivizat, care avea densitatea inalta
de populatie, de aici au inceput cautarile intense n domeniul sistemelor urbane
descentralizate.

Conceptia orasului liniar

De fapt metoda liniar de reorganizare a existat inca de pe timpuri, fiind ca un element
evidentiat shi bine cunostut in asezarile rurale.insa orasele liniare au aparut de la sine si doar
de la sfirsitul secolului XIX-lea, la orasele cu asemenea structura urbana a aparut un mare
interes, iar din momentul aparitiei transportului de mare viteza , structura liniara de orase au
primit actualitate majora.Orasul liniar prea a fi o garanie de incredere pentru pstrarea
integritii pdurilorexistente i cmpuri, precum si reala posibilitate de a apropia omul de
natura, pentr ca neinsemnata latime a oraselor ar fi permis zi de zi vizitarea masivelor de
padure, dealuri si vai, neavind necesitatea folosirii tehnicilor de transport.Orasul liniar foarte
repede a atras atentia, si pina aproape la mijlocul anilor 30 a devenit cel mai cea mai
populara sistema de planificare.Dupa publicatia lui N.A.Miliutin, orasul liniar a fost prezentat
in 2 linii inguste pozitionate parallel- zone rezidentiale si cele cu destinatie industriala. Intre
ele se intindea zona protectoare de spatii verzi, pe teritoriul careiai erau amplasate punctele
de alimentative, si alte cladiri de necessitate, avind legaturi comode cu strazile transit.
Oportunitatea de utilizare n multe industrii orizontale, programarea produciei transportoare
a fcut imposibil ir, pe o singur ax dreapt de-a lungul careia a fost amplasatata calea
ferata. Zona industriala putea fi alungita fara oarecare obstacol, odata cu ea automat, in
paralel crestea zona rezidenial,distant dintre aceste 2 sectoare fiind determinate intre 500-
700m, maxim 1500m, in dependent de categoria de pericol a industriei in cauza.
Neajunsul formei liniare de decontare ( )
durata excesiv a comunicare longitudinale, ca rezultat al acestora cresteau cheltuielile pentru
tehnologiile ingineresti si a echipamentelor auto orasenesti. (e usor de inteles ca in asha
orashe nu vor fi posibile constructii ca complexe universitare, spitale si zone pentru
sanatoria,centru territorial administrative.)solutionarea liniara poate fi justificata doar in
orasele industrial mici si orase, ntruct oraele mai mari aveau tendina altor entiti de
dezvoltare urban.In ea isi faceau aparenta doua directii contradictorii, doua tendentii la
perceptia rationala si emotional a lumii. Prima tendentie - forme geometrice, cu linii stricte si
unghiuri drepte; a doua - sfera de compoziii libere i picturale.Le Corbusie se apropie de
problema reconstructiei oraselor in primul rind din punc de vedere artistico-compozitonal.
Visul poetic a lui Corbusier privind apropierea dintre om i natur nu are nimic de-a face cu
idila sentimental a vieii rurale. Acest lucru - o decizie raional a problemelor de planificare
urban, crearea de mediu cele mai eficiente pentru munc i de agrement.Le Corbusier vede
oraul ca o combinaie de elemente individuale care o compune. Aproape ntotdeauna, un loc
unde omul munceste - fabrica, centrul de afaceri, a avut loc fr a ine seama la reedina
sa. Acest lucru creeaz o dificultate dureros pentru populaie. Le Corbusier propune pentru a
le depi, prin crearea unui aa-numitul "city liniare". "Linear City" de Le Corbusier este o linie,
pusa pe un relief real, nscrisa n acesta i utiliznd cele mai convenabile locaii pentru toate
elementele din ora.

Diagrama decentralizarii orasului dupa Saarinen (autorul presupune ca perioada a 50 de

ani aproximativ 50% dinconstructiile orasenesti vor atinge amortizarea fizica si morala. Decurs
Le Corbusier nu ncadreaz in proiectul natura, o idee imaginar, abstract, ci mai degrab, de aceasta perioada orashul se poae mari de 2 ori prin formarea noilor raioane orasenesti.
include oraul ntr-un peisaj de beton. "eu ...am oferit o idee cuprinztoare - Le Corbusier a Saarinen divizeaza procesul de restabilire si crestere a orasului in 5 decenii,care si sint aratate
scris despre proiect nerealizat de planificare Algeria .- Ea taie singur accident vascular cerebral in diagram.
impasul n care merge prea repede n cretere ora. M-am gndit de "Radiant City", situat n Partea de sus- dezvoltarea spontana a orasului , insotida doar de citeva schimbari ale
inima peisajului magnific: cerul, marea, lanul muntos Atlas, munte Kabylia. Pentru fiecare din programelor planimetrice, partea de jos dezvoltarea bazata pe studii stiintifice.)
cei 500.000 de locuitori ai ... pentru fiecare dintre ele, eu, propun, mare i munte, care va fi Orasul destramat ( ) a fost ultimul opus (Termen care denumete,
vizibil de la ferestrele caselor i va crea pentru ocupanii lor pictura fertil i plin de via. n mpreun cu un numr de clasificare, o oper a unui compozitor, potrivit succesiunii
1922 apare proiectul "Contemporary City pentru trei milioane de locuitori.n acest proiect, cronologice a lucrrilor sale.) teoretik in splendid pleada de idei urbanistice, care a durat de
opoziia lui Le Corbusier la o soluie armonioas a cldirii haotic pn la oraele capitalist de aproape 20 ani avind perioada dintre cele doua razboaie mondiale.necatind ca mult prognoze
Vest. Satul sau pentru lucrtorii n Pessac de Bordeaux (Garden City), conceput n 1925 i ntr- urbanistice a anilo 20 si 30 au fost apriorii, iar in utopiile urbanistice lipseau argument
un timp foarte scurt - mai puin de un an - are loc, dar populate din cauza administrrii doar veridice spre reorganizarea oraselor, toate cautari effectuate intot acest rastim au fost destul
numai 1929.Mai trziu, acest sat pentru lucrtorii din cele 51 de case a devenit un model i un de roditoare, intrucit ele au influiental la dezvoltarea practicii si teoriilor ubanistice.
loc de pelerinaj de multi arhitecti.
Dupa case-orase, propuse de Corbusie, mai raminea de facut doar un singur pas- orasul
universal, asemenea oras a fos realizat de fantezia dilitanta a lui Roje Turta. In 1935 in
cooperare cu arhitectul Vojenski, Corbusie a proiectat radikal expansiunea ()
orasului Zlina, unde se gaseste fabrica de incaltaminte a lui Tomas Batea. Conform proiectului ,
de lungul magistralei insotita de calea ferata, se propunea asherarea intrun lant a 6 grupuri de
zgirie nori a cite 10 cladiri in fiecare grupa. Functional si aristic a fost apreciat intrec complexul
de cladiri inalte ale orazului Zlina. Insa nerentabilitatea economica a orasului liniar nu
permitea aducerea proiectulu spre realizare. Astfel a sfirsit experimentele Le Corbusie in
proiectarea oraselor cu structura liniara.Ludvig Gilbersaider sa ocupat de lucrarile orasului
liniar reesind din primul prototip. Scopul acestui autor tindea spre marirea nr de cladiri
rezidentiale de lungul magistralei si tot odata sa micsoreze cheltuielile orasului liniar.
Gilbersaider a incercat sa foloseasca aceasta shema la reconstructia oraseor mari, in rezultat
obtinind un esec total.aceast au dovedit proiectele reconstructiei orashelor Cicago,New-York,
London, realizate deGilbersaimer la firsitul anilor 30.

Schema experimental a orasului Liniar, realizata de Gilbersaimer. (noile constructii

rezidentiale se amplaseaza pe partilelaterale a strazii, pe centru principal gara feroviara,
constructiile industrial spre sud)
La mijlokul anilo 30 conceptia orasului liniar a primit o critica umilitoare in multe tari.
Insolvabilitatea sistemului linie practi a impus intoarcerea la cautari conceptiilor decentralizarii
marilor orase.Unul din cele mai convingatoare idei de decentralizarea marilor orase a fost
arhitectorul filandez Eliel Saarinen (1873-1950, architect-practic, theoretician in domeniul
urbanizari.) Pozitia teoretica a sa cu mult se diferentia de clasicul Govard.
Daca Govard proiecta asanumita sistema planetara , in central careia se gasea orasul-
metropolia, inconjurat de sateliti, fiind amplasate la distant de acesta (30-60m),atunci
Saarinen propune ceva mai compact, si anume federaiei din zonele semi-urbane divizate de
teritorii verzi nu prea mari (nu mai mult de 1 km). Sub titlul organice sau organizate
conceptia decentralizarii de Saarenin a intrat ca stiinta in oras. El atragea atentie maxima
problemelor de organizarea circulatiei. Dea lungul devizarilor fisiilor verzi pe suprafete isolate
trebuia sa circule transcport de viteza mare de tip orasenesc, permitind fara dificultate a
ajunge repede la destinatie a orasului federatie.
Schema teoretica a lui Eliela Saarinena sa dovedit a fi deosebit de adecvat pentru mediul
urban cu natura divizata de teritorii, anumea din aceasta cauza reusite mari in tarile
Scandinave.Pentru prima data principiile decentralizatiei organice au fost realizate de
Saarinen in proiectul dezvoltarii urbane Revelea (Talin) in 1913.folosind aceleasi principia
Saarinen proiecteaza planul general a orasului sau Helsinkiin 1918.Teoria lui Saarinen a avut a
supus influienta mare si la proiectarea Marelui Stokgolm, la realizarea caruiea au purces
deodata ce sa sfirsit cel deal doilea razboi mondial.Decentralizatiei organice marele centre
industrial americane , asa cum, Detrit (1933-1934), Hettford (1933) si Chicago (1935-1936),
pot vi studiate doar ca experimente urbane, nevind insemnatate practica.
 30.Urbanismul n perioada anilor 20-30 a sec. XX n Europa, SUA, Asia.
Nevoia de a aborda problemele legate de locuine n mas, boom - ulindustrial i
arhitectura de nsoire industriale, crearea de producie n masde elemente de mobilier i de
uz casnic, legtura de art cu producia a dus la apariia funcionalismului, constructivismul,
idei noi n planificarea urban.
n schimb centrul oraului supraurbanistik a fost declarat "Garden City", cu cartiere de
planificare liber i cartiere, cldiri publice i locuine."Planul Voisin" Le Corbusier, sarcastic a
sugerat s demoleze unul din districtele de la Paris i de a construi un cartier cu complexe
rezideniale i sistemele de faciliti sociale, un aer liber soare, aer i verdea. Aceast
micare a devenit treptat fundamental pentru Arhitectur i Urbanism a secolului XX, pe baza
acestei arhitecturi evolueaz la aceast zi.

### Italic = optional ###

La nceputul secolului XX. cutarea unor forme noi, raionale i clar arhitecturale care
combina beneficiile tehnologiei moderne cu principiile clasice de compoziie au fost A. Perret,
T. Garnier n Frana, O. Wagner, Austria, P. Berens, Germania. Simultan i cldiri construite n
forme clasice (IA Fomin, VA Shuko, IV Zholtovsky n Rusia, E. Lachens n Marea Britanie i
altele). n 20-e. tendin de lider n arhitectura european de Vest a nceput s
raionalism. Bazndu-se pe realizrile tehnice i problemele de organizare raional a
proceselor vieii, crearea unui mediu de via confortabil, care ndeplinete cerinele unei
persoane ntr-o epoc a tehnologiei avansate, arhiteci (Le Corbusier, n Frana, reprezentani
ai Bauhaus din Germania) au cautat un mijloc de expresie artistic n concizia i contrastul de
forme arhitecturale, oferind importan primar la baza constructive i tehnic a cldirilor i
organizarea lor funcional (a se vedea funcionalism). n unele ri, stabilit neoclasicismul,
exagerat monumentala lipsit de principii umaniste care stau uneori folosite pentru a exprima o
ideologie militant reacionar (arhitectura fasciste din Italia i Germania)
Nevoile societii socialiste identificate principalele direcii de cutri ale arhitecturii
sovietice. n 20-e. a creat case i cldiri publice, noi tipuri - Palatul Culturii, lucrtorilor cluburi,
bucatarii, grdinie i cree, case cu servicii de socializat interne (aa-numita casa-
comuna).Designul lor implicate mai multe grupuri de arte - "constructivitii" (fraii Vesnins, M.
Ginzburg), "funcionalitii" (KS Melnikov, NA Ladovsky), arhiteci din generaia mai n vrst
care a vrut s continue tradiia arhitecturii clasice (A. Shchusev, IV Zholtovsky, Fomin).

n a doua jumtate a 30-e. arhitectura cladirilor publice au tendina de reprezentativitate

excesiv bazate pe utilizarea a patrimoniului clasic, uneori decizia de a aduce atingere
problemelor sociale contemporane
In scopuri de lichidare a crizei rezidendiale in Marea Britanie 1924 a fost primit planul
Ueslti, conform caruia in urmatorii ani au fost construite 450857 apartamente. Franta in
ultimii 15 ani a construit 240 miii apartamnte, mai putindecit a construit Germania. In SUA
active dezvoltare a constructiilor rezidentiale au inceput abia in 1925, cind a fost anulat
ajutorul economic din partea tarilor Europene,pentru cei suferiti de pe urma razboilui.
In Franta la 20 chiar shi anii 30 utilizau norme de proiectare vechi, conform caror
suprafata analize si studii au ajuns la concluzia ca iluminare a naturala normal a cladirii,
precum si strazile si ograzile interioare depend nu doar de alegerea corecta si proportiile intre
inaltimea shi distant cladirilorci shi de situatia geografica a orasului, precum si de orientarea
cladirii dupa partile lumii.
Stinga Paris, constructia raionului incojurind parkul Monso.Drepta proiectul lui
Ogiuster Rey
Constructive liniara, periferiile Berlinului (Hazelhorst)1928 / calculele teoretice ale lui
Gopius legate de constructiile lniare
Dendinta spre cladiri multietajate shi in acelasi timp micsorarea suprafeteiconstructive
logic a condus arhitectii spre proiectarea cartierelor case-turn. Primele experimente la nivel
stiintifik au fost facute in Franat.
Cea mai de interes localitate cu asemenea structura compozitionala pe acele timpuri a
fost totusi complexul residential Dransi lea Miuett, aparut in anii 30 la nord - estul de
marginea Parisului. Arhitectul Boduen I Lods a construit aici 5 case turn a cite 16 nivele
fiecare.coplezul residential Dransi lea Miuett poate fi considerat ca punk de trecere l\de la
casele cu constructive liniara la cele tip turn.
Paralel apare intrebarea necesitatilor constructiilor social-culturale. Aici apare notiune
de microraion. Microraionul este compus din 2 parti : social-economica si social-teritoriala.

In central de guvernamint din Berlin acum se faceau incercari de a uni mpreun toate
valorile, determinate de intensitatea constructiilor, si anume inaltimile absolute si etajarea
cladirilor, precum si suprafata admisibila si adincimea constructiei.
Aparitia liniei rosii din partea curti au dat importanta bordurii in fata fatadelor cladirii. In
legatura cu aceasta aparitie, apar alte noi probleme, legate de solutiile architectural-spatiale
siorganizarea functional a cartierului residential.
Solutionarea perimetrala a constructiilor din cartiere, primind dreptul de existent
legala, dupa guvernamintul din Berlin, posedade un sir de neajusuri semnificative : conditiile
sanitaro igienice, aeratia.
In Germania Valter Gropius a ajuns la concluzia ca odata cu marirea nr de nivele situatia
economica si sanitaro-igienice a constructiilor liniare se va imbunatati. Insa necatind la
nesporitele beneficii practice, constructiile liniare la folosirea in masa a facut o impresie nu
prea buna. Constructiile liniare au primit o mare popularitate nu doar in Germania, ci si in Schema ideala a microraionului orasenesc dupa Klarensi Peri(raionul preconizat pt 5-6 mii
Elvetia, Dania, Spania, chiar si in SUA(unul din primele orashe , in care a fost utilizat acest tip locuitori cu case tip individual; pe centru scoala,la colturi magazine. Raza de deservire 800 m)
de structura urbana a fost Clivlend.) Unica tara in care constructiile liniare nu a lasat urme Schema de amplasament a locurilor de munca, residential si de odihna a orasului A- oras
inseminate, a fost Franta, necatind la ceea ca anume arhitectii francezi au elaborate theoretic medieval; B orasele contemporane; C orasele cu structura de microraion
baza acestei sisteme de constructii. De problemele industrial si cele a zonelor industrial se ocupau multi teoreticieni din Vest.
Partial aceste problem siau gasit solutionarea in practica Americana de urbanism, si anume in
New-York.
Microraioaneleoraselor centrale deveneau mai mult populate de bughezie, pe cind
microraioanele periferiilor deveneau zone populate de saraci.
Anii 20-30 au lasat in ruma sa o amprenta mare in ceea ce priveste dezvoltarea ideilor
urbanistice.
 31.Influiena stilurilor arhitecturale (empir, modern, funcional, constructivism) asupra
concepiilor urbanistice. Apariia i evoluia curentului Arhitectura contemporan n
lucrrile arhitecilor F.L.Rait, A.Perre, Salliven, P.Berens, N.Miliutin, I.Leonidov.

Stil arhitectural, ntr-o incercare de definiie ct mai succint i general, ar desemna

modalitatea specific de utilizare a limbajului arhitectural.
Stilurile de arhitectur evolueaza dup un ciclu ntlnit n toate epocile si pstreaz
caracterele generalizatoare ale acestora.
La inceputul sec. XX, arhitectii au lasat de-o parte stilurile traditionale si s-au straduit sa
dea nastere unor tipuri de constructii practice si potrivite exigentelor societatii moderne.
Succint, factorii care au generat aceste mari schimbri au fost:
1.dezvoltarea exploziv a manufacturilor i industriilor amplasate n centrele urbane;
2.creterea numrului de locuitori prin atragerea populaiei rurale pauperizate;
3.apar probleme noi, fr precedent:
a. necesitatea spaiilor de cazare pentru o populaie numeroas
b. asigurarea igienei publice: alimentare cu ap, canalizare, salubruizare
c. necesitatea destinrii unor edificii procesului educaional: coli, activiti culturale etc.
d. punerea la dispoziia populaiei a spaiilor instituiilor i altor mijloace de petrecere a
timpului liber.
MODERN este un termen foarte larg, folosit atunci cand vine vorba despre unele stiluri
de arhitectura care au caracteristici foarte asemanatoare, anume o forma simplificata si lipsa
ornamentelor. Curentul modern a inceput in jurul anului 1900. Arhitectura moderna a fost
propulsata de evolutia tehnologica si stiintifica, lucru adevarat, deoarece astfel au devenit
disponibile o serie de materiale de constructie noi (fier, otel, beton, sticla). Schema liniar de dezvoltare a oraului socialist, adic, n primul rnd un ora industrial,
Totul a inceput in jurul anului 1900, cand un numar de arhitecti din intreaga lume au N. MilIutin.
inceput sa dezvolte noi solutii arhitectonice prin care sa integreze traditiile precedente Un rol important in Arhitectura contemporana au jucat si P. Behrens, el este autor al
cu noile posibilitati tehnologice. Constructiile realizate de Louis Sullivan si Frank Lloyd Wright construciilor halelor industriale, designer al produselor, autor al blazonului firmei, si astzi
in Chicago, de Victor Horta in Brussels, Antoni Gaudi in Barcelona, Otto Wagner in Viena si valabil, si creator de moda. Behrens atinge apogeul creaiei sale realiznd la Berlin, in 1909,
Charles Rennie Mackintosh in Glasgow pot fi vazute ca o lupta intre nou si vechi. fabrica de turbine a firmei A.E.G., opera celebrata ca un veritabil prototip al arhitecturii
Proiectele realizate de Frank Lloyd Right influenteaza munca arhitectilor modernisti din industriale moderne. El este intr-o oarecare msura, un eclectic de o extraordinara bravura,
Europa. Principala tem n creaia lui Frank Lloyd Wright din perioada de dup primul rzboi care dup experiaena de la Darmstadt pare a uita leciile lui Olbrich, inspirandu-se pentru
mondial a fost casele de locuit. n concepia sa, casa de locuit trebuia s corespund vieii, i crematoriul de la Delstern, 1907, din renaterea florentina. Succesiv, intre 1909-1912,
nu s fie o cutie n care aceasta se ambaleaz. Wright propune principiul locuinei raionale i deseneaz grandioase edificii funcionaliste printre care in afara fabricii de turbine, pot fi
practice. Destinaia construciei mai nti de toate, este de a sluji multilateral omului, i nu citate rezervoarele de la Frankfurt si magazinele A.E.G. din Berlin. In afara de acestea mai
de a crea impresie. trebuie citata acea opera capitala care este Hochster Farbwerke din Frankrurt, din 1920-1926,
FUNCIONALISM -Curent n arhitectura secolului al XX-lea, care are n vedere n primul uimitoare asimilare a climei expresioniste care dinamizeaz zidurile medievalizante...
rnd necesitatea corespondenei dintre form i funcie, astfel nct aceasta din urm s fie dominnd peisajul urban
determinant.
Dezvoltarea ideilor funcionalismului i ntruparea lor n construcii reprezint, dup ct Ivan Leonidov nu mplinise vrsta de 30 de ani cnd a intrat n istoria mondial a
se pare, fenomenul cel mai stimulator din arhitectura contemporan. Dar, cu toate acestea, se arhitecturii i cu toate c practic nu are nici un proiect realizat se consider un mare arhitect al
dovedete c nu e chiar att de uor s defineti cu precizie funcia n arhitectur i, sec. XX. Lucrrile lui cele mai bune au fost proiectate cu 70 de ani n urm, dar sunt mai
prin urmare, nici noiunea de funcionalism. Funciaeste un lucru sau o mrime care actuale ca niciodat. Asemenea ideilor lui Leonardo da Vinci, ideile lui Leonidov au prevzut
depinde de mai muli factori i, prin urmare, este supus schimbrilor. viitorul i au fost naintea timpului lor. A studiat arhitectura la Melnicov, apoi la Al.Vesnin, care
Urbanismul si arhitectura sint fenomene sintetice ce cuprind practic toate sferele au exercitat o influen mare asupra lui, l-au adus n rndurile constructivitilor. n scurta sa
activitii umane. Un obiect de arhitectur poate fi funcional dintr-un punct de vedere i activitate profesional, 1927-1930, a creat mai mult de 10 proiecte neobinuit de inovatoare
nefuncional, dintr-altul pentru acel timp, toate fiind publicate n revista sovremenaia arhitectura.
Construirea unei locuine bune, pentru oameni, cost foarte scump, comparativ cu
satisfacerea altor necesiti umane. Dar, ntruct arhitectura cuprinde toate sferele vieii
umane, o arhitectur ntr-adevr funcional trebuie s fie funcional, nainte de toate,
din punct de vedere pur uman.
Sub influenta luptei clasei muncitoare pentru drepturile sale,burghezia avea nevoie de a
hotari unele probleme ale Urbanismului,deaceea la inceputul anilor 1920,in Europa,se
construiau sate muncitoare si locuinte ieftine pentru cei din aceasta clasa. Pentru constructia
acestora se folosesc tehnici avansate in Urbanism: planimetrie functionala, orientare
favorabila a cladirilor, spatii verzi pentru odihna si terenuri de joc pentru copii, planificarea
constructiilor sociale si intreprinderi pentru servicii comunale.
CONSTRUCTIVISM -este o direcie n arhitectura anilor 1920, nceputul anilor 1930.
Specificul dezvoltrii acestei direcii n arhitectur care a fost promovat printre primele n
lume, a fost formarea unui nou scop n arhitectur crearea unui spaiu nou, mult mai larg
pentru o societate nou, ceea ce a dus la realizarea cerinelor practice evitnd fantezia
arhitectural. Diversitatea ideilor se datoreaz numrului mare a concursurilor de proiecte
pentru rezolvarea diferitor programe i probleme.Dup 1917 n arhitectura Rusiei era pus
problema crerii unei lumi noi, care va rupe orice relaie cu trecutul: Jos arta, triasc
tehnologiile! Problema de baz era construirea spaiului material ce nconjoar omul,
folosirea tehnologiilor noi pentru crearea formelor simple noi, logice, funcionale, unei
construcii integere pe baza metodei funcionale. Constructivismul exprima noi sperane, noi
tendine ale consumatorului de arhitectur care era reprezentat de proletariat-masele
populare mari. Puterea societii industriale cere rezolvarea problemelor sociale majore.
Ignorarea principal a formelor trecutului a dus la cutarea unui limbaj architectural nou
fr mpodobiri, a promovat cultul construciilor inginereti-arhitecturale, exemplu,
monumentul III Internaionalului (V. E. Tatlin).
Caracteristica general a avangardei ruse rezid n : forme dreptunghiulare i volume fr
decor, acoperie plane, ferestre mari cu vitralii ncadrate n ram dreptunghiular sau ptrat, - Institutul Lenin proiectul de diplom al lui Leonidov, 1927, complex amplasat n afara
conferirea construciilor din beton armat i utilajului inginerilor unui aspect mult mai poetic,un oraului, pe malul rului Moscova(n timp ce proiectele analogice erau proiectate n ora).
rol mai activ n compoziie revine ncperilor de comunicaii (scri,galerii, ascensoare). Edificiul n totalitate este divizat pe pri, n loc de o cldire unitar, Leonidov creeaz o
Proprietile construciilor-simplitatea volumelor i complicitatea lor n combinare pe baza compoziie spaial din volume separate, fiecare prezentnd o figur geometric simpl: de la
compozitiilor asimetrice, ferestre orizontale,structurarea orizontal a faadelor,dinamizmul prisma vertical depozitul de cri, la volume joase, cu un singur nivel ce strpung masa
compoziiei,lipsa decorului,suprafeele pereilor din beton.Cldirile de tip nou rspundeau verde a parcului, pe malul rului auditoriile, n forma unei sfere mari de sticl, ridicat de la
perfect proceselor noi social-tehnologice, apariiei i formelor noi a vieii societi pmnt pe un suport uor, ajurat de trunchi de con. Elementul care ncheie compoziia linia
MilIutin a propus forma ideal a oraului socialist, n timp ce ali arhiteci i-au axat inei care pornete de la turn spre centrul oraului. Complexul de figuri la prima vedere
preocuprile pe condensatorii sociali" - noile cldiri i instituii care ar fi ajutat la instaurarea separate formeaz un ansamblu unitar, care organizeaz spaiul n jurul su, i n acelai timp
noii societi. parc se dizolv n el. Pentru a accentua geometria construciilor, masa uoar a lor, autorul
include n compoziie
Inca un architect care a avut o influenta majora in Arhitectura contemporana a fost A.
Perret.
In 1903, arhitectul Auguste Perret a folosit betonul armat pentru construirea primului
bloc de locuinte din elemente prefabricate. Industria blocurilor de beton a inflorit in Europa
abia dupa terminarea celui de-al Doilea Razboi Mondial. Deficitul urias de locuinte inregistrat
dupa razboi - in Germania 20% din fondul locativ era distrus si 25% avariat - a impus gasirea
unor solutii pentru rezolvarea urgenta a crizei locative. Atunci a incoltit ideea utilizarii pe scara
larga a elementelor prefabricate din beton armat. Acestea erau produse in fabrici specializate,
iar apoi asamblate pe santier. In 10-15 ani dupa razboi, criza locativa din Europa a fost
rezolvata.
 32. Urbanismul la sfritul anilor 20- 30 a sec. XX n rile fasciste: Italia, Germania.
ncercrile de reconstrucie a centrelor oraneti din Europa i SUA (pe exemplul oraelor Munchen urmeaza direct legilor stilului oficial in arhitectura lui Hitler. Paul Ludwig Troost
Londra, Washington, Philadelphia). a ales din numeroasele locuri a capitalei Bavariei ,anume acea care avea simetrie, forme
Fascismul a intrat in arhitectura si urbanismul Italiei nc nainte de Germania. Pn n anii clasice si spatii libere- piaa dreptunghiulara Regal. Axa longitudinal trece prin propileele
20 n arhitectura Italiei predominau 2 stiluri: neoclasicismul si functionalismul,care italienii l pseudo-clasice(construite de catre Clentse in 1848-1862) si continua cu obelisk,aflat in centrul
numeau raionalism. Primul,nu se deferentia de principiile stilistice,si se baza pe prioritatea pietei vecine sub forma cerculara-Carolina. Axa transversala a ansamblului contine cladirile
reprezentantilor vechii coli de arhitectura,al doilea era aproape n ntregime legat de muzeelor,iar colturile sint plantate cu arbori.Reconstructia pietei Regale consta n a forma 4
arhitectura moderna,care a trecut la timpul ei prin futurism, iar acum s-a dedicat complet cladiri simetrice intreptate spre piata Carolina. Din partile axei longitudinal Troost construieste
funcionalismului. pavilioane patrate din stilpi dreptunghiulari,inauntru carora stau lampi de podea pentru foc.
Nu este necesar sa vorbim despre dezvoltarea funcionalismului n Italia, pentru ca Aceste pavilioane au fost numite hramurile Onoarei. Cvartalele alaturate pietii au fost
operele realizate de primii reprezentanti ai acestei directii deja au primit ocupate de case patrate simetrice,din care cea de la sud era rezidenia lui Hitler.
acoperire n capitolul precedent. n 1926 au fost editate legile extreme anti fascitilor i asa
numitelor tratate de la Lateran, astfel au aparut ideologii fasciste in literatur,stiin si in
art. Daca in perioada pregatirii de a spori puterea,fascistii in frunte cu Musollini , n anii 20
aveau toleran asupra raionalismului,care avea success internaional,pe urma ,intr-o
atmosfer de cretere a expansiei straine a fascismului i teroare poliista din ar, organele
de stat ,n mod clar s-au racit fa de ambele pri. Fascismul avea nevoie de mase populare
absolut supuse,organizate prin eantion militar i fidele doctrinelor fasciste. Lozinca poporului
era a crede,a se supune,a lupta. Analiznd expoziia Revoluia fascist unul dintre ideologii
artei Italiene, Papini,a declarat: Este necesar de schimba reprezentarea libertaii cu
disciplina. Astfel,opernd prin toate metodele ,influennd asupra perceptia i sentimentele
poporului, fascismul i extinde puterea de stat.n anii 1930-1940 - Germania nazist i Italia
fascist - au folosit arhitectura pentru a extinde influena i puterea de stat. Aceste ri
dezvoltaser importante micri avangardiste, iar atitudinea fiecreia fa de respectivele
micri ofer un indiciu asupra rolului arhitecturii n ideologiile respective i ajut la obinerea
unui rspuns la ntrebrile totalitarismului privitoare la relaiile dintre arhitectur i societate.
n Italia, avangarda a supravieuit, ajungnd s joace un rol n arhitectura oficial".
Diferite interpretri ale modernismului pot fi ntlnite n coloniile n care copiii emigranilor
erau trimii pentru a se bucura de vacane pltite de stat, n cldirea n care Partidul Fascist i
avea cartierul general, dar i n grile rsrite pe tot cuprinsul rii. Se viza crearea, cu sprijinul
arhitecturii, a unei uniti simbolice i operaionale fr precedent n istoria rii.
n cazurile cele mai bune, aceast aciune a produs capodopere raionaliste precum Casa
del Fascio, din Como, de Giuseppe Terragni cldire fascinant datorit complexitii Anii 20-30 n majoritatea rilor Europene tind sa descopere cartierele n scopul
riguroase a construciei, a detaliului i a compoziiei, precum i din pricina provocrii lansate mbuntirii aerisirii, i rezolvarea unor tip de probleme precum insolarea ncperilor de
ipotezei c o societate bolnav produce arhitectur de proast calitate. ns conexiunea de locuit,care se rezolv prin amplasarea meridial a caselor de locuit,s.a. Hitler cu peer,se
neters a raionalismului italian cu fascismul l-a provocat pe Ernesto Rogers, supravieuitor al intorc la forme mai primitive ale constructiilor orasenesti.
perioadei fasciste, s resping raionalismul, vestind regionalismul cu Torre Velasca, din
Milano, la care a lucrat cu ali arhiteci.
Regimul nazist, cu ambiiile megalomane, a fost mai brutale cu motenirea avangardist.
Albert Speer a fcut planurile Berlinului pentru Adolf Hitler, concentrnd oraul n jurul unei
gigantice reproduceri a Panteonului. nainte, vastul Zeppelin Field din Nurnberg servise drept
scen pentru filmele de propagand ale lui Leni Riefenstahl, confirmnd opinia marxistului
Walter Benjamin c fascismul reprezenta estetizarea extrem a politicii.
Fascismul Italian s-a reflectat i asupra urbanismului,de care se ocupa statul. Criza
economic mondiala ct i luptele din Abissinni,Spania i Albania au dus la scaderea activitaii
urbanismului. n timp ce numarul locuitorilor Italiei creste din 1920 pn n 1939 cu 2311 mii
oameni. Pe teritoriul mitropoliei au fost construite doar 3 orase mici , unde s-au stabilit dora
citeva zeci de mii locuitori. n continuare creterea populaiei oraelor se datora compactrii ,
care scadea deasemenea condiiile sanitaro-igienice a vieii.
nc din epoca rzboiului Punic conducatorul armatei Flamini a organizat prin Campu
Martius un drum drept,care sub numele Corso Umberto I i n zilele noastre are rolul strazii
principale in Roma.Aici , la un capat al colinei capitolina,din partea de nord,se afla
Monumento,care n timpul perioadei dictaturei fasciste era sediul residential official al lui
Musolini i piaa principal pentru demonstraii i parade. Corso este doar un prospect radial, i
nu un traseu trecator,deaceea nu reda o compozitie impresionant.

Acest plan a fost efectuat de catre peer.Totul inafar de strazi au pe perimetru

constructii,care, asemenea unui gard din piatra inconjoara interioru cartierelor

n satele muncitoare cu constructii joase precum casele de locuit particulare,problema

Stadionul Olimpic din Berlin nu are nici un caracter afectat de stilul fascist al Germaniei iluminarii si ventilarii se efectua mai bine deacum, datorita amplasarii separate. ns aceste
Stadionul s-a primit frumos din toate punctele geografice, folosindu-se orice stil architectural. teritorii snt monotone,Lioneli Bret denumeste acesteacuburi albe sau sarai pentru
instrumente

ncercrile de reconstrucie a centrelor oraneti din Europa i SUA (pe exemplul

oraelor Londra, Washington, Philadelphia).
 Trama stradala a Londonului , formata deacum timp de citeva secole,nu avea
sistematizare clara. Deaceea academia Regala incerca inainte de toate sa simplifice sis a
imbunatateasca circulatia transportului atit intern cit si cel de transit. Conform proiectului
elaborate, magistrala principal din London devine drumul circular a transportului,accentund
zona central a orasului. nuntrul ei era propusa o reconstructive totala a tramei stradale.
Trebuia sa se largeasca sis a indrepte strazile vechi,transformindule in magistrale de transit. i
invers, unele strazi erau inchise pentru transport. Odata cu reconstructia strazilor a fost pus in
plan si extinderea unei retele de transport. Ling fiecare piata insemnat (ex:Trafalgarsca sau
Picadili-Serches) se elaborau drumuri ,astfel elibernd pietele de la marele trafic nedorit.
Aceasta dublare a pietei cu drumuri a fost o propunere originala si progresiva.
Se propuneau lucrari grandioase mai ales in jumatatea de sud a zonei centrale a
Londanului. Acest teritorii avea magistrale radiale precum: Blekfrayers -road, Sautwork-
bridge-road si altele. Unindu-se n central raionului,ele nu formau un nod
comun.

Pentru a avea o viziune mai clara despre arta arhitectura din proiectele academieio
Regale,vom analiza cteva propuneri de reconstructie a orasului Londra.
Cea mai reusita prounere o efectueaza Cristofher Ren in proiectele sale. Unul dintre acestea
este amplasarea catedralei la intersectia a doua magistrale drepte si largi , provenite din Vest-
End i continund spre est si nord-est.n caz de realizare, proiectul catedralei avea sa capete o
perspectiva ctigtoare n partea de vest i o buna piata trapezoidal.
Tot Cristofher Ren a propus o alta idee,absolut contrara primei,ce consta in nchiderea
pietii cu catedrala.

A fost unul dintre cele mai reusite proiecte de reconstructie realizate in America. Include
nu doar partea centrala ci si tot teritoriul Philadelphiei Mare,apare propunerea reconstructiei
zonelor industriale ,zonelor locuibile ,tramei stradala ,spatii publice,spatii verzi s.a.

Lucrarile arhitectilor americani se evidentiaza prin formele antice,demne. n Pensilvania

i Anglia Noua au incepu sa se construiasca periptere: hramuri dorice,ionice si
corintice,nuntrul carora se amenajau banci,vame,muzee, colegii si alte institutii sociale,care
nu aveau nimic in comun cu arta hramului vechi.
Acest val a cuprins doar centrele administrative a statelor i n primul rnd
Washingtonul,care avea nevoie de reconstructie. n 1901 s-a format comisie speciala sub
conducerea senatorului Mak Millano. Scopul principal al lui era proiectarea parcurilor
centrale,unde,inafara de obeliscului gigantic,inaugurat in cinstea creatorului capitalei George
Washington, era propus de a elabora un sir de monumente memorial, dedicate trecutului
glorios al poporului american.
n 1922 a fost deschiderea demonstrativa a monumentului Avraam Lincoln, dupa
proiectul arhitectorului Genri Bekon pe malul riului Potomac. Volumul
dreptunghiular,asemenea peripterului grecesc Doric,a fost amplasat pe axa aleei principale
Mell,pornita de la Capitolia spre vest. n faa intrarii constructiei era un prter lung cu apa,si o
scara mare care duce in interiorul incaperilor modernizate a hramului grecesc..aici,
asemenea statuiei lui Zeusului Olympic, solemn se inalta Avraam Lincoln,sculpt. Daniel Chester
French.
 33.Cel de-al doilea rzboi mondial 1939-1945. Prejudiciile aduse oraelor i populaiei. in umbra insa in spatele arenei de lupta erau arhitecti ce isi continuau meseria proiectind
Protejarea populaiei i construciilor orneti (lucrri de construcie de proiectare i orasele de dupa razboi. De exemplu Le Corbusier in anii razboiului a proiectat La Rochelle a
teoretice, lucrri de renovare). cosultat planificarea Aljirului si a editat intr-o publicatie anonima Athena charta un
Al doilea rzboi mondial, 1939-1945. a fost rezultatul agravarii crizei generale a manifest proiectat la cea de 4 asocie internatinala arhitectilor moderni inca din 1933, a
capitalismului. Rzboiul a fost declansat de statele agresive fasciste, Germania, Italia i aliatul introdus o caracteristica critica a oraselor capitaliste si o propunere de reorganizare a lor.
n Extremului Orient, Japonia. Dupa dimensiunile geografice, actiuni militare si numarul Reiesind din aceea ca orasele mari asigura securitatea populatiei, autorii Athena carta au
fortelor armate al II-lea razboi mondial l-a depasit cu mult pe primul. Teatrul operatiunilor prevazut urmatoarele:
militare s-a desfasurat pe teritoriul a 40 de state ale Europei, Asiei si Africii si in largul 1. Orasul trebuie privit ca o unitate integra social economica si arhitecturala luind in
oceanelor Pacific, Arctic, inghetat de Nord, Indian si Atlantic. Au participat aproximativ doua consideratie interesele cotidiene a populatiei
treimi din populatia globului (1700000 mii locuitori), dintre care 110 mln au decedat. Numrul 2. Orasul nu trebuie izolat de regiunile economice ce-l inconjoara si-l aprovizioneaza cu
de victime in al doilea rzboi mondial nc nu este cunoscut, i nici nu poate fi stabilit cu produse alimentare, si asigurindu-i legatura cu natura. In legatura cu asta o mare importanta
certitudine rezonabil, deoarece migraia i moartea din cauza actiunilor militare, bolii, foamei o are protejarea si constructia landshafturilor suburbane.
i a lucrului istovitor nu au fost luate n considerare. n "Istoria Mondiala" figureaza cifra 3. E necesar de descarcat centrul orasului si inlocuirea cartierelor sarace si insalubre prin
pierderilor 50 de milioane.in timp ce pierderile economice cauzate de rzboi, sint estimate la 4 cartiere mai dezvoltate.
tril. Dolari.Foarte mult au avut de suferit de pe urma razboiului orasele si satele. Caracterul 4. Din cauza dispersarilor zonelor de locuit de munca si odihna era necesar planificarea
distructiv se datoreaza dezvoltarii tehnologiei militare care dadeau posibilitatea de a patrunde unui complex integru
rapid pe teritoriul inamicului. 5. Respectarea normelor stricte- respectarea liniilor rosii, aerare, insolarea
Al doilea rzboi mondial a nceput cu un atac surpriz de ctre armata german n 6. Ca unitate pricipala in oras e apartamentul si nu casa si cartierul, in acelas timp
Polonia, la 1 septembrie 1939. n timpul luptelor din "coridorul polonez", au suferit mai multe complexele locative trebuie sa fie bine deservite de organele comunale si culturale in urma
orae. Afectata n mod semnificativ a fost capitala Poloniei, Varovia. carora problema locuirii in comun va capata un caracter complex.
Orasele care au suferit in urma celui de al II-lea razboi mondial au fost:in Franta: 7. Interdictia de a folosi stilurile istorice in cladirile noi in deosebi in apropierea
Mobej,Abville,,Sent omer, Diunkerk,(prin aceste orase au fost evacuate armatele engleze capodoperelor
destramate).,dupa ele au fost orasele:Ruan,Lion,Chartur,Trua,Orleans,Tur,Tulusa. Au fost 8. In arhitectura oraselor trebie de tinut cont de echilibru dintre problema estetica si
distruse o sumedenie de monumente de arhiterctura foarte valoroase,fara nici o logica,doar functional
intimplator. Aceasta imensa flacara de foc ce s-a abatut asupra Frantei a trecut si pe teritoriu in 1943-1944 au fost inaugurate elaborarea proiectelor de reconstructie a oraselor
Olandei si Belgia. Au suferit foarte mult orasul Roterdam,care a fost bombardat nemilos si au Limuta, centrului Bermingiem in 1945 a fost planificat Bat, Durcham, Manchester, dar cel mai
fost distruse cartierele centrale a acestui oras port foarte important.Dupa capitularea Frantei mult s-a pusatras accent pe reconstructia Londrei. In 1942 a fost finisat proiectul academiei
,toate atacurile fasciste au fost concentrate asupra Angliei ,treptat capitala Londra s-a regale si in 1943 a fost finisat proiectul elaborate de comitetul pentru studiere si reconstructie
transormat intrun imens rug care putea fi vazut de la 70 km. A suferit de la nemiloasele a regiunii londoneze.
bombardamente fasciste si portul armat din sud vestul Angliei-Plimunt. Bombardamentele
asupra Angliei au durat din 1940-1941 pina ce Hitler s-a concentrate asupra URSS. Au fost
distruse:Glazgo,Belfas,Liverpool,Brestol,Mancheser,Shefild,Sautghemton,au fost distruse o
sumedenie de biserici,aproximativ 14000 de edificii. In 1941 Japonia ataca insulele Hawai,ca
urmare SUA intra in razboi,multe orase sufera in urma acestui razboi,au suferit porturile
instalate,Perl-Harbor,Gonolulu,orasele Manila, Singapore, Birma.In urma capitularii
Germaniei,au avut de suferit orasele: Hamburg,Berlin,Munchen, Niunberg,Sacsonia,
Westtfalia,Brandenburg,care au fost atacate pe cale aeriana. Datorita faptului ca avioanele au
evoluat si puteau transporta greutati mai mari au dus la cresterea masei bombelor care spre
sfirsitul razboiului ajungeau pina la 5-11 tone. Era destula explozia unei bombe pentru a
distruge o catedrala medievala, o gara feroviara,o uzina. Atacurile aviatice erau concentrate
asupra oraselor anume de aceia ca pe teritoriul acestora se intersectau caile feroviare,
magistralele si deaceia ca ele concentrau in sine industria ce lucre in domeniul militar. Orasele
franceze au avut de suferit chiar si in urma miscarilor de eliberare a partizanilor. Asa a fost de
exemplu in Grenoble unde o explozie catastrofala a unei bombe nemtesti organizata de
partizani a distrus zeci de cartiere. Din raporturile publicate de arhitecti din universitatea
regala britanica in 1945 din care rezulta ca numai in Toscana au avut de suferit 38 orase care
includeau in sine monumente remarcabile, arhitectura romana si etrusa. Monumentele de
arhitectura si arta au avut de suferit in urma atacurilor artilerile a nazistilor asa de exemplu in
Pience care nu avea nici o importanta strategica a fost distrusa remarcabila catedrala si palatal
Comunalle; in Pisa au fost puternic deteriorate galeriile gotice medievale ale cimitirului
Campo-Santo, cu fresci recunoscute Traini si Benozzo Gozzoli. In urma retragerii in Florenta si
Pisa germanii distrugeau podurile istorice si lasau in ruine cartierele cu iesire spre riul Arno.
Protejarea populatiei
Cu inceputul razboiului a aparut problema protejarii populatiei si a mediului urban de
atacurile aeriene. In legatura cu asta in diferite tari s-au inceput constructia adaposturilor de
protectie, camuflarea aeriana a obiectelor industriale si a oraselor, a monumentelor de
arhitectura de incendii si atacuri cu bombe. Pentru adapostirea populatiei in timpul alarmei se
foloseau tunelurile de metrou, cavitati subterane, catacombe vechi si chiar colectoare de apa.
Un lucru obisnuit in orasele mari era reorganizarea subsolurilor in adaposturi impotriva
bombelor si a atacurilor cu gaze. In cartierele dens populate a Londrei municipalitatea a
construit o retea de adaposturi in forma lineara intinsa de-a lungul strazilor. Boltirile din
caramida si beton protejau demisolurile de bombe usoare, schije si ruine. In acelasi timp
impartirea adaposturilor lungi pe sectoare dadea posibilitatea de a localiza distrugerea si prin
aceasta micsora numarul de jertfe. In primul rind erau mascate uzinele militare, nodurile de
transport si zonele potrului. Deja din 1939 in Anglia, Franta si Germania s-a inceput demolarea
tevilor de inaltime mare trecind la o productie fara fum si ce nu degaja alte semne vizuale, in
acel timp se foloseau plase de mascare, constructia blocurilor industrial false, mascarea
pietelor orasenesti in zone verzi etc. in orasele cu importanta militara se practica folosirea
peretelui de fum. Un rol important au avut arhitectii in protectia monumentelor de
arhitectura si arta. Nu toate tarile europene s-au pregatit similar de aceasta problema. Daca in
Italia datorita dezvoltarii pe larg a turismului aproape toate operele au fost la timp puse la
evidenta atunci in Anglia nu aveau idee nici macar de jumate din tezaurul national. Deaceea
comitetul national fondat in 1940 pentru protectia monumentelor a inceput sa puna la
evidenta monumentele care n-au suferit precum si ruinele. In presa periodica s-au pastrat
fotografiile catedralelor medievale a sculpturilor din marmura si bronz, a vitraliilor cit si a
picturilor in forma de fresca si mosaic. Cea mai raspindita metoda de protectie a
monumentelor erau sacii impluti cu nisip. Monumentele mai deosebite erau cuprinse in boxe
din caramida sau beton armat. Asa s-a procedat si cu columna lui Traian care e construita din
marmura alba. Fresca cina cea de taina a lui Leonardo Da Vinci a fost protejata cu saci de
nisip. Insa era imposibil de a proteja orasul in intregime. Niciunul dintre razboaie nu a distrus
atit de mult arhitectura ca acesta. La evidenta distrugerile se calculau aproximativ, pierderile
din fondul locative la nivel de tara si la acestea se mai adaugau si pierderile eventuale. Lucrul
asupra problemelor locative in timpul razboiului constau:
1. Reparatia cladirilor avariate
2. Reorganizarea apartamentelor mai mari in apartamente mai mici
3. Constructia caselor de adapost pentru populatia evacuate.
Insa arhitectii erau nevoiti sa proiecteze cladiri de dimensiuni mici din panouri
prefablicate din contul statului, constructiile de acest gen se imparteau in periodice si de
avariere. Cele de avariere erau amplasate in orice loc liber din oras, celelalte erau grupate in
localitati rurale pentru populatia evacuata si de obicei erau amplasate departe de hotarele
oraselor. In perioada razboiului in America se practica constructia caselor din metal in forma
de cilindru cu acoperisuri conice sau boltite, in rind cu casele circulare erau construite si cele
rectangulate care dadeau senzatia de cazarme. Din cauza razboiului, multi arhitecti au ramas
 34. Restaurarea i construcia Chiinului de dup rzboi. Planul general al oraului
elaborat sub conducerea lui A.V.ciusev n anul 1947.
n timpul celui de al doilea rzboi mondial oraul a suferit mari distrugeri. Arhitectul A.
ciusev (1873-1949) a condus elaborarea planului general de reconstrucie din anii 1947-1949,
cnd localitatea s-a extins cu noi cartiere de locuine. Chiinul a devenit capitala R.S.S.
Moldoveneti i, n ciuda viciilor bine cunoscute ale regimului inlturat de curnd, a continuat
s se dezvolte, rmnnd principalul centru de pstrare, n aceste condiii nefavorabile, a
culturii naionale. n aceast epoc au fost realizate: gara (arhitect, L. Ciuprin, 1948), Grdina
Public i Aleea Clasicilor (1957), Biblioteca Naional (arhitect, A. Ambarumean), sediile
Casei Guvemului (arhitect, S. Fridlin, 1965), al Parlamentului (arhitect, A. Cerdanev, 1976), al
Sindicatelor (arhitect, V. Kudinov, anii '70) i al Preediniei (arhitect, Iu. Tumanean, anii '80),
hotelurile "Codru" (arhitect, V. Kudinov), "Naional" (arhitect, A. Gorbunovi V. alaghinov) i
"Cosmos" (arhiteci, B. Bankini I. Kolbaieva), aeroportul (arhitect, A. Eksner), Teatrul de
oper i balet (arhiteci, L. Kurenoii A. Gorkov), Circul (arhiteci, S. oiheti A. Kiricenko, anii
'80), Centrul de Art (arhiteci, I. Zagoreki, A. evovi M. Orlov, anii '80) etc.
Replanificarea Oraului de Jos sau Oraului Vechi a nceput n urma realizrii Planului
general de reconstrucie a Chiinului (elaborat sub conducerea acad. A.V. ciusev). Conform
acestui Plan, Oraul de Jos, Centrul istoric al Chiinului, a fost divizat de actualul bulevard
Grigore Vieru. Dup al DoileaRzboiMondial, odat cu trasarea pe strada Albioara a auto -
magistralei care unete sectoarele Botanica, Buiucani i Rcani, s-a ncheiat ultima etap de
ncadrare a Centrului istoric al Chiinului n primul inel de transport orasenesc.
Chiinu din anii '50
Proiectul de refacere postbelic a fost elaborat ntre anii 1945-1947, fiind consultat de
academicianul A.V. ciusev. n proiect se propunea nlocuirea structurii format firesc a
oraului vechi i a suburbiilor prin sistemul ortogonal de cartiere rectangulare, care ar fi
integrat structura sa urban eterogen. Prin centrul vechi al oraului moldovenesc au fost
trasate trei strzi - raze convergente. Raza central a devenit bulevardul Renaterii, prin
distrugerea fondului de construcii din jurul Pieei Vechi i al bisericii Sf. Arhangheli; raza
orientat spre nord est a pstrat direcia strzii vechi Ulia Mare, orientat spre podul de la
Bc, actuala strad Petru Rare, iar raza orientat spre sud-est a fost trasat nanii 80 ai
secolului al XX-lea, constituind actuala strad a Fontalului. Aceast soluie, care avea drept
scop armonizarea prii vechi cu cea nou ale oraului, a necesitat, ns, distrugerea prii
centrale a Chiinului vechi, dezmembrnd-o n fragmente izolate. antierul de construcii a
locuinelor s-a mutat la periferia oraului, iar pentru interveniile n oraul istoric au fost
elaborate proiecte ale planului general de ctre institutele specializate de profil din URSS
KievNIIGradi Len- NIIPGrad, soluiile propuse fiind o continuare a planului postbelic. Aceste
proiecte nu conineau msuri de protecie a monumentelor de arhitectur, cu excepia unor
mostre importante. Aceste proiecte nu au fost implementate integral, urbanitii cednd
treptat din intenia de rluire a fondului construit istoric. Dup cum s-a relevat, ns,
retragerea s-a dovedit a fi temporar.
Structura planimetric a zonei centrale a oraului care s-a constituit la sf.sec. XVIII
nc.sec. XIX i pn n prezent nu a suferit modificri considerabile. Trama stradal reprezint,
de regul, un sistem dreptunghiular, care divizeaz teritoriul centrului n cartiere mici cu
dimensiunile 150x150 m. Pentru partea de jos, dup relief, este caracteristic o structur
haotic a reelei de strzi corespunztoare epocii medievale.
Ca urmare a proclamrii independenei Republicii Moldova, la 27 august 1991,
importana politic, administrativ i cultural a oraului Chiinu a crescut. Timp de 560 de
ani, vechea aglomeraie rural de la Chiinu a cunoscut o evoluie complex, cu multe
momente dramatice sau chiar tragice, pn n zilele noastre, cnd ea aspir s exprime din
plin funcia de capital a unui stat european modern
Actualmente capitala a epuizat, practic, toate rezervele pentru extinderea teritorial ca
urmare a
Unor decizii nechibzuite, slab argumentate, precum i a lipsei investiiilor n construcie
administrative, n infrastructura social, edilitar, etc. n aceeai perioad de timp, unele zone
de agrement au disprut completamente sau au fost deteriorate parial.
Reieind din istoria sa, situaia existent, tendine, oportuniti i riscuri, Chiinul
trebuie s se transforme deja ctre anul 2020 dintr-un ora european periferic, izolat de
procesele globale i europene, n un important centru regional Sud-est european, important
nod le legtur ntre Estul i Vestul Europei i acionnd ca locomotiv de dezvoltare i
integrare european a Republicii Moldova i simbol al statalitii moldoveneti.
35. Migrarea populaiei dup cel de-al doilea rzboi mondial. Reconstrucia i creterea
oraelor, ansamblurilor urbane /pe exemplul oraelor Gavr din Frana, Freidentadt din
Germania/.
In preajma celui de-al Doilea Razboi Mondial, autoritatile britanice au constientizat
inconvenientele ceate de concentrarea intr-un spatiu limitat I unei mari parti a populatiei si a
echipamentelor industrial ale tarii. Urmind concluziile raportului Barlow (19400, dupa raboi s-
a aplicat o politica de descentralizare industrial, sprijinita pe crearea unor orase noi, atit in
regiunea Londrei, cit si al alte parti ale Angliei. Planul celei mai mari Londre , elaborate de
Sir Patrick Abercombie, include o centura verde in jurul aglomerarii existente si prevede
crearea a opt orase a circa 40 km distant fata de capital. Dupa razboi, urmind modelul Angliei
si sub influienta ideilor prezentate de J.-F.Graviei in cartea sa Parisul si desertul francez,se
incepe stabelorea unei polotici de descentralizare industrial si de amenajare a teritoriului Se
inceraca astfel obtinerea unui control direct asupra cresterii capitalei. In vertutea decretului
din 31 decembrie 1958 este elaborate Planul de Amenajare si de Organizare generala a
regiunei pariziene (PADOG). Acest plan este aprobat in 1960, el determina un parametru in
exteriorul caruia aglomerarea nu trebue sa se extinda. Daca in sec. XIX i nceputul secolului
XX. Anglia era forat s recunoasca Dominione Canada, Australia i Noua Zeeland, dup al
doilea rzboi mondial a aruncat de pe umeri sai dependena colonial a multimilliona India,
urmat de Ceylon, Cipru, Birmania, precum i alte cteva posesiuni britanice de peste mri.
nfrnsa de Italia fascist imediat a deposedat de toate coloniile. Frana cel mai mult pastreaza
in miine ei posesiuni uriae din Africa, dar nici ea nu a putut ine Algeria, Tunisia i Maroc, o
data cu eliberarea carora a avut loc o mare schimbare in harta politic tropical i sudul
Africii. Nigeria, Mauritania, Senegal, Togo, Camerun, Ghana, Tanzania, Kenya i Republica
Madagascar nu au format list complet a noilor state format din ruinele coloniilor britanice
i franceze. Iar dac cele mai multe dintre ele din motive economice i diplomatice totusi
a rmas n cadrul comunitilor britanic i francez, pai dreptul de a vota n OEP a stabilit
noiele ar n mod legal pe picior de egalitate cu metropolele puternice i mari. Deci, la
sfritul celui de-al doilea rzboi mondial, pentru ultima parte a sec. a fost radical redesenat
harta geografic a lumii, i cu ea s-au schimbat acele substana economice i demografice care
predeterminau dezvoltarea n continuare a oraelor. n ceea ce privete rile implicate n
rzboi, pai catre 1960 chiar i cele mai grav afectate nu numai ca si-au recompensate declinul
populaiei, dar n mod semnificativ au depasit cifrele de dinainte de razboi. Pe parcursul celor
15 ani de la terminarea rzboiului, populaia din Marea Britanie a crescut cu 2,7 milioane de
persoane (de exemplu, 5%-plus).Si mai rapid a crescut populaia Franei i Germaniei de
Vest. n prima curb a dat creterea de 4,8 milioane (12%), n timp ce al doilea - 9,2 milioane
care a reprezentat aproape 21%. Cautind motivele cretererii intensiv a populaiei din aceste
ri, trebuie de mentionat influienta semnificativ a imigratiilor din colonii, Transformate
acum in state suveran. Deci, n 1958, in fata populaie franceze din Algeria, care constituea 1 /
10 din totalul populaiei din aceast ar, cu o incredibila viteza s-a pus problema cu privire la
alegerea patriei.
n mod similar, si-au rezolvat problema si olandezii stabiliti pe arhipelagul vast din
Indonezia, precum i belgieni,care la un momente data a domnit peste Congo i, n cele din
urm, britanici, italieni, americani.Cu cit mai nefavorabele au fost conflictele ntre colonitii i
populaia locale eliberat, cu atit mai mult sa creat o tendin a europenilor s se ntoarc n
patria sa. Cu pierderea de colonii Frana, Marea Britanie, Italia i n special Japonia, a
revenit citeva milioane de oameni. Cu toate acestea, principalul motiv a creterea populaiei a
fostelor metropole nu a fost n materie de imigraie i n procesele demografice naturale care
nu sunt dependente de evenimentele politicii externe.
Dup demobilizarea armatelor mari, care nsumeaz mai mult de 100 de milioane,
natalitatea din rile ce au participat in razboi nu a potu sa nu se mbuntiasca. Dar
fenomenul a fost de scurt durat, dup care curbele de evoluia demografic a intrat n
cursul su obinuit. Principala for motrice a creterii oraelor din perioada poslsvoenny a
continuat s fie industrie Deoarece procesul de concentrare a produciei a continuat, procesul
de creste a oraelor nu putea s nu creasc.
Indicatorul directe a creteri urbane este dinamica greutii populaie urbane i rurale din
fiecare ar. Ca regul general, oraul a crescut mai rapid n rile n care urbanizare nu a
atins nc un nivel ridicat. De exemplu, pn la nceputul anilor 30 a acestui secol n economiei
franceze agricultura isi pastreaza pozitia semnificativ. Potrivit acestor factori si a cifrelor care
indica populaii urbane i rurale din Frana au fost aproape echivalente (49% din populaie n
mediul urban i 51% n mediul rural). Industrializarea rii, manifestat cu vigoare mare n anii
de dup rzboi, a schimbat echilibrul populaiei n favoarea oraului cu 8%,ca rezultnd marile
centre industriale din Frana a nceput s creasc rapid. Doar in 10 ani (. i anume, ntre 1950
i 1960) in 21 de orae populaia francez a crescut cu 25-60% n 11 - cu 10-25%.
Dupa terminarea celui de-al doilea razboi mondial, Europa a cunoscut un mare val de
refugiati, aproximativ 30 de milioane, care fugeau din zonele devastate de lupte. Multi s-au
instalat in Statele Unite, in tarile Commenwealth-ului sau in zona occidentala a Germaniei.
Pentru nevoile reconstructiei s-au produs schimburi de muncitori intre tarile care dispuneau
de rezerve de forta de munca (Italia, Olanda si Germania de Vest) si tarile vecine cu deficit de
forta de munca (Franta, Belgia). Ca urmare, patronii francezi si-au indreptat privirile spre
Spania, Portugalia si Algeria. Dupa stoparea imigrarilor dinspre Rasarit, Germania si-a extins
zona de recrutare inspre Grecia si Spania, apoi spre Iugoslavia si Turcia. Anglia a continuat sa
solicite forta de munca din tarile Commenwealth-ului si Irlanda. Pentru statele coloniale
europene care dispuneau de imperii dincolo de ocean perioada de decolonizare s-a tradus prin
reveniri masive ale colonistilor europeni. In aceasta perioada, cele mai multe state
industrializate au recrutat muncitori imigranti pentru a-si sustine expansiunea economica,
pentru a-si stimula dezvoltarea si pentru a stopa fluctuatiile conjuncturale ale locurilor de
munca. Germania a adoptat o legislatie riguroasa care a favorizat imigrarea temporara. Un
permis de drept de munca este dat pentru un an si poate fi reinnoit de doua ori pentru o
durata de cate doi ani. In 1965 permisele de sedere pe durata limitata devin exceptionale iar
reintegrarea familiei este tolerata cu greu. Anglia opteaza de asemenea pentru o imigrare de
tip temporar. Legislatia vizand cetatenia, incurajeaza stabilirea propriilor cetateni din
Commenwealth precum si instalarea celor care provin din India, Pakistan si Insulele Antile.
Franta a ales un sistem mixt care recurge la forta de munca provenind din tarile fostului sau
imperiu colonial precum si la recrutarea fortei de munca din sudul Europei, in special
portughezi. Avantajul primului titlu de sedere este legat de permisul (dreptul) la munca pentru
o durata de un an care poate fi reinnoit pentru trei ani, apoi pentru zece ani. Dupa acest
interval imigrantul putea solicita naturalizarea in conditiile cerute de codul nationalitatilor din
1945. Pentru aceasta perioada retinem ca fluxurile migratoare demografice sunt in cea mai
mare parte a timpului intercontinentale. Ele sunt incurajate de o conjunctura economica
deosebit de favorabila.
Oraul Le Havre, pe Canalul Mnecii, n Normandia, a fost grav bombardat n timpul celui
de-al doilea rzboi. Zona distrus a fost reconstruit n conformitate cu planul de o echip
condus de Auguste Perret, 1945 - 1964. Site-ul forme de centru administrativ, comercial i
cultural al Le Havre. Le Havre este excepional, printre multe orae reconstruite pentru
unitatea i integritatea. Acesta combin o reflectare a modelului anterioare ale oraului i a
structurilor sale existente istorice, cu idei noi de urbanism i a tehnologiei de construcie. Este
un post-restante exemplu de rzboi de urbanism i arhitectur bazat pe unitatea de
metodologie i utilizarea de prefabricare, utilizarea sistematic a o reea modulare, inovatoare
i exploatarea potenialului de beton. Dupa rzboi plan de reconstrucie a Le Havre este un
exemplu remarcabil si un reper de integrare a tradiiilor de planificare urban i o
implementare pionier al evoluiilor moderne n arhitectur, tehnologii, i de urbanism. Le
Havre este o remarcabil post-rzboi exemplu de planificare urban i arhitectura bazat pe
unitatea de metodologie i sistemul de prefabricare, utilizarea sistematic a unei grile
modulare i a exploatrii inovatoare a potenialului de beton.
36. Sistematizarea fragmentar a or. New-York /SUA/ n perioda anilor 1954-1960.
Crearea magistralelor noi de transport.
Cu toate c oraele americane se deosibesc foarte mult de orasele europene prin entitata
lor arhitectural- planimetrica , i n special prin siluet, totusi reconstrucia lor de dupa
rzboi a fost fcut pe baza acelorai principii de planificarea urban. Cel mai important dintre
ele consta in eliberarea cartierelor centrale de constructiele dense i eliberare zonei centrale
de fluxul excesiv pietonal i transport. Proiectele de reconstrucie a oraelor americane se
elaborau innd cont de planificare regional a zonelor nconjurtoare, unde erau indreptate
drumurile de eire din ora. Nepatrunderea zonei centrale de catre arterele de tranzit de mare
viteza a fost bine asimilat n America,si ca consecin direct a acestei doctrine a fost
construcia centurilor de ocolire. Cu toate acestea, coninutul proiectelor de reconstrucie din
fiecare ora, precum i ordenea de aplicare a lucrrilor planificate nu au fost standarte
pentru toata America. De exemplu, eforturile constructorilor din New-York sau axat n
principiu pe constructia drumurilor i centrului civic, aparut acum printre aglomeratiele de
zgrie-nori de pe insula Manhattan. Cu cit de diverse au fost sarcinele funcionale cu atit
de diverse au fost i metodele de rennoire urban. Sub influena condiiilor locale, arhiteci au
tratate n mod diferit renovarea vechi planificari. Si daca planificatorii de New York,
proiectau noi centuri magestrale inaintind prin nucleul central a orasului dupa metoda lui
Barona Osmana, atunic in Philadelphia reelele stradale a intregii zoni centrale si-a pstrat pe
deplin configuratia initiala. Din punct de vedere al problemei de reconstrucie a oraului pe
baza continuitati, Philadelphia d un exemplu foarte instructiv i izbitoare. Dupa un sfert de
secol dupa publicarea proiectului de elaborarea a Planificari Regional (1929), New York sa
schimbat semnificativ. Populaia suburbielor celui mai mare ora din lume a crescut de la 10,9
la 13 milioane de oameni, si cel mai mult s-a determinat in aceasta perioada funcionalitatea
specifica a orasilor si suburbiilor ce intrau n cadrul regiunilor urbane. Pe partea de vest (in
Jersey- city, New-york, Bayonne si Paterson) a continuat s se concentreze industrie, n timp
ce partea de nord i est (de exemplu, Bronx, Brooklyn si Queens) se dezvolta n principiu
datorit acumularii populaiei aici. Insa Manhattan (in special jumtatea sudic, n ciuda
tuturor ncercrilor de introducere in ea a cartierelor populate) tot mai mult se transforma
intr-o zona de afaceri solid, lisita de locuitori permanenti. Si din moment ce locul de munc si
locuinta a ocupat pozitii teritoriale opuse polare, ca rezultata micarea de la est la vest i de la
vest la est (n Manhattan i n tranzit prin acesta n ambele direcii) a crescut semnificativ.
Doar in ase ani (1954-1960) numrul anual de vehiculele care trec pe riul Hudson a crescut
de la 76 la 90 milioane, in timp ce reeaua strada a Manhattan-lui i numrul de treceri peste
ru a rmas stabil. n special era intens traficul pe poduri si in tuneluri. Desigur, eforturile
planificatoriilor oraului din perioada postbelic s-au concentrat pe rezolvarea problemelor de
transport. n acest scop, n 1955 sub conducerea lui Robert Moise a fost stabilit o comisie
special, unificand toate resurse New-York Harbor, conducerea construcii podului
Triborousskogo i tunelului. Proiectul, conceput de ctre comisie, nu a primit accesul de
punerea n aplicare, cu toate ca merita o analiz amnunit, deoarece propunerile sale
satisfacea nevoile urgente ale orasului, insa dup inventarea bombei atomice i artilerie
rachete, a sosit o perioad scurt cnd, din motive de aprare a oraelor experi aveau o
atitudine foarte negativ fata de poduri, considerind punctele de trecere a tunelurilor mai
sigure. Dar la mijlocul anilor 50 ideiele construtive-ingineresti s-au indreptat din nou spre
constructia podurilor. Anume la aceasata perioada se refera, i proiectarea unui nou sistem de
tranzit de drumuri n New York. Fr ndoial, locul cel mai proeminent n cadrul proiectului a
avuto podurile suspendate cu o singur travee,concepute pentru strmtoare Narrows.
legturile de transport dintre zona industrializata Richmond si zona rezedentiala-
Brooklyn, era realizata prindtr-un traseu de ocolire foartea incomod - prin podurile i
tunelurile Manhetten-lui. Odat cu punerea n aplicare a noului pod sau unit nu numai
Richmond cu Brooklyn, dar a aparut si posibilitatea de elibera print-ro cale mai scurta a fluxul
de trafic catre autostrada natiuonala din sud-vest, care duc spre Philadelphia si Washington.
Dupa forma si constructie podul Verrazano-Narrows Bridge nu se deosibeste cu nimic
de poduri suspendate moderne, cu stlpi portanti inalti si cu cablurile agatate usor convexe .
Dar amplasarea acestui pod este in asa mod in cit inevitabil sa transformat ntr-un fel de porti
atlantice ale Americii. Lungimea centrale a podului este de 1298 m, intinderele lateral dintre
stilpi e de 370.5 m cu o H- 211 m,pe care sunt atirnate cabluri suspendare, vizibil de cea mai
mare parte a New York. Podul are 2 etaje pe fiecare dintre epaje sunt cite 6 benzi de trafic.
Podul a fost numit in cinstea exploratorul francez Giovanni Verrazano,fiind primul european
care a intrat n portul din New York i rul Hudson.
Restructurarea George Washington Bridge,pentru care au fost alocate 82 milioane de
dolari, a constat in elaborarea cele-i de-a doua panze de trecere . Cu toate acestea, intrarile i
ieirele din pod, care a devenit la sfritul lucrarilor n dou-nivele, a devin un din cele mai
complice noduri de trafic. Perspectivele ideielor care erau gindite creau un nod complet strain
aspectului orasului.. Si mai complicat si costisitor a fost elaborarea tunelului- autostrada prin
Manhattan si Bronx. Prin urmare, Comisia de Planificare a oferit alte dou trasee
perpindiculare: primul, numit autostrada Central manhetten, trasate ntre strazile 29 i 30
(de exemplu, lng Penn Station i Imperiul-stats), al doilea este conceput ca o furculi lsnd
capetele sa easa spre poduri Vilyamburg si Manhattan. Tunelurile lui Lincoli i cele Olandeze
au fost legate la capetele vestice ale ambelor linii de magestrala cu ajutorul unor noduri
complexe. Din aceste doua artere transversale al Manhattan-ului ansa de a fi realizat are o
avea magestrala medie. Proiectul ei a fost fcut n dou versiuni: tunel i de suprafa. Avnd
n vedere c opiunea tunel era valorizata in 145 milioane de dolari, i cea supraterestra
maxim in 91 milioane - respectiv aprobata a fost ultima. n urbanistica proiectarea autostrazi
manhetten (a cea medie )era un fenomen unic. Se ridica simetric de la digurile celor doua
ruri , ar fi ajuns la nivelul etajul al doilea i la acest nivel se tindea deasupra Insulei
Manhattan dupa paralele geografice. Impreuna cu cresterea sa a crescut i numrul benzilor
de micare. Pn la bulevardul al doilea i al zecelea (la vest i est), linia de esturi a fost
calculat pentru patru benzi de micare , dar n partea centrala a Manhattan, ea purta deja
ase benzi. Coborrile n tunelurile Lincoln i Queens Midtaup transformau acest drum ntr-
un sistem larg deametral in intregul sistema urbana a New-York. Fiind elaborata in gabaritele
caselor tip de11 etaje, conducta proiectat nu putea provoca daune asupra artei New York-
lui. Insa autostrada manhetten (cea mai mici), legate n partea de vest cu tunelul Olandez, iar
spre est cu cele dou poduri vechi, este perceputa ca o violen asupra arhitecturii New York-
lui. ntr-adevr, estacadele sunt combinat organic cu oraul numai n locurile unde trec peste
un parter larg sau bulevarde, la o distan considerabil de la cldire. Dar cum se aproapie de
fronturile caselor, cum inevitabil exist un conflict cu fatadele cladirilor,pe fonul carora cruia
ea trece. Deja apariia unor inalte puncte de observaionale distrage atenia de la meritul
artistic a cladirilor proiectate pentru percepia la nivelul sol. Dar nu e nimic mai ru dect un
pasaj larg, curbe i bucle care nu sunt n concordan cu reeaua stradal. Ca o caracati,
nconjoar cu tentaculele sale tenace victima nefericit,drumurile agate sufoca chiar si cele
mai mari orase, distrugnd fr mil unitatea lor artistic. Autostrada maritim pe piloni a
desfigurat Bostonul, i acelai lucru se ntmpl si n New York. Numai n Philadelphia, unde
arhitectii au putut s trag nvminte din experimentele nereusite de felul acesta, a evitat
violena strigtoare - aici s-au construit tunele i sptur deschis.
Magistrale din partea de N. a New-York,dupa reconstructia podului George Washington:
1- artera spre parcul Bir-mountein; 2- Podul George Washington; 3- garaje pentru autobuse; 4-
noul pod peste riul Harlem; 5- magistrala de mare viteza de intretaie Bronx.
 37.Urbanismul or. Chiinu n anii 70-90 a sec. XX. Problemele construciei centrului i nord-vest a oraului, l constituie cascada de lacuri care comunic prin brae. O alee rectilinie
periferiilor. Rolul spaiilor verzi, spaiilor acvatice i rezolvarea problemelor transportului. duce ctre un pod, de pe care se deschide panorama Insulei Povetilor, destinat odihnei i
distraciei copiilor.Tendinta de inverzire este tot mai mare, apar tot mai multe petici de
In anii 70, 80 ai sec.XX Chisinaul cunoaste o dezvoltare social-economica fara pamint inverzit si scoaruri, unele fiind sadite cu specii foarte rare de copaci. ntruct Valea
precedent, devenind un important oras industrial de tip sovietic, puternic orientat spre Est, Bcului nu este accesibil pentru lucrrile de construcii, n acest spaiu se creeaz un ir de
dar izolat de Europa economic si infrastructural. parcuri, zone verzi, arii mpdurite: Parcul Trandafirilor (fost Lenin), Dendrariul, Parcul La Izvor
n perioada postbelic snt elaborate, de fapt, 2 mari proiecte de restabilire i (fost Prietenia Popoarelor) etc, prin care se traseaz liniile de comunicare ntre centrul urban
reamenajare a oraului. Unul din ele aparinea academicianului A. ciusev i presupunea i zonele periferice.
reconstrucia cartierelor vechi, formarea i amenajarea noilor artere, crearea unor piee Sa acordat o atentie deosebita si problemelor transportului. Pru rezolvarea lor se invitau
urbanistice largi, comode i pline cu verdeaa, precum i utilizarea la maximum a spaiilor verzi specialisti de peste hotare si din tara. Astfel sau realizat trasee de ocolire ca sa nu sa se
i neexplorate nc ale vii rului Bc sau ale altor zone industriale i de locuit. n perioada permita transportului greu sa treaca nemijlocit prin oras. Era tendinta de dezvoltare a
postbelic se realizeaz una din mreele idei de a uni, prin trei magistrale importante, partea sectorului Buiucani pru ca era un drum pru caravanele comerciale. In urmatorii ani sint create
oraului vechi cu noul cartier Rcani. noi strazi si bulevarde Mira, Moskovskii, Kutuzovskii, etc. este creat pasajul care leaga, prin
La sfritul anilor '40 este realizat reconstrucia bulevardului tefan cel Mare (anterior valea trandafirilor, Centrul cu Botanica si Aeroportul. Sint reconstruite strazile Gogol, Puskin,
bd. Lenin), se formeaz compoziia principalelor piee urbane. n locul fostelor bariere de la Iscra. In afara de constructia principalelor artere ale orasului au fost construite magistrale de
intrarea n ora snt inaugurate pieele P. Halippa (fosta Aniversarea a 40a a Comsomolului), la gara feroviara, treceri subterane ,poduri; s-a investit foarte mult in constructia str. Ismail. In
Dimitrie Cantemir (fosta Cernasevschi), Constantin Negruzzi (fosta Kotovski), construinduse anii 85-95 se tinde tot mai mult spre introducerea noilor tipuri de transport.
noile bulevarde Iurie Gagarin i Constantin Negruzzi. Astfel se poate de spus ca aceasta perioada dintre anii 70-90 a fost o perioada de inflorire
Cea dea doua etap de reconstrucie a oraului o reprezint planul general de si renastere al orasului Chisinau ca cel mai mare centru urban al tarii care concentra in sine
construcii i reconstrucii elaborat de Institutul Moldghiprostroi la 1967 i aprobat n 1969. dezvoltarea tuturor domeniilor care respectiv l-au si creat. Drept rezultat Rep. Moldova s-a
Din anii '60 oraul prinde a se extinde spre terenurile libere de la periferii (Botanica, Rcani. ales cu o mega-capitala care polarizeaza in mod categoric teritoriul national.Efectele
Buiucani). Aici se construiesc blocuri locative, dezvoltnduse totodat i construciile tranzitie au amplificat si mai mult decalajul intre provincie si capitala, Chisinaul concentrind in
individuale. Se construiesc noi drumuri i noi viaducte peste calea ferat i rul Bc. Este progresie resursele nationale.
transformat considerabil aspectul arhitectonic al Muncetilor, Buiucanilor, Rcanilor i al
fostei aezri Hrusca. Grija principal a constituito crearea centrului public al oraului
(centrul se dezvolta pe dou axe reciproc perpendiculare: bulevardul tefan cel Mare i
bulevardul Renaterii), unde se formeaz zone ale aezmintelor de importan republican i
municipal ale instituiilor culturale, ale ntreprinderilor socialcomerciale, de agrement,
sportive i locative.
O etap considerabil n arhitectur a constituit construcia pe strada principal a
cldirilor administrative i case de locuit cu multe etaje. Faadele cldirilor administrative
ocupau cartiere ntregi: Ministerul Industriei Alimentare, arhitect V. Voitehovschi (astzi
cldirea de pe tefan cel Mare, 73), Ministerul Industriei Uoare, arhitect P. Ragulin (tefan cel
Mare, 69), Academia de tiine a RSSM i Ministerul Comunicaiilor (pota cental, arhitect V.
Mednec), Casa Sindicatelor (arhitect R. Curt, col str. Pukin i bd. tefan cel Mare.
Fondul locativ al oraului Chiinu a crescut de la cei 227 mii metri ptrai, pe care l avea
n anul 1944, la 11,15 mln. metri ptrai, timp de 5 decenii construinduse locuine pe o
suprafa de 10 mln. metri ptrai. Circa 50 la suta din fondul locativ l constituie casele cu 3
5 etaje, peste 30 la suta revin cldirilor cu mai mult de 5 etaje, 20 la suta construciilor gen
"la curte", care ocup n fiecare sector al oraului suprafee impuntoare.
Oraul este mbogit cu noi ansambluri urbanistice moderne: bulevardul Dacia, strjuit
de imobile cu 920 etaje, reprezint intrarea din partea de sudest a oraului. Cladirile de
locuit cu 24 de nivele organizate cu partere comerciale de pe Blv. Dacia erau primele de acest
tip si inaltime in Chisinau.Snt nlate hoteluri (Hotelul Naional, Cosmos, Codru etc.), Circul,
Palatul Naional, Parlamentul Republicii.
In anii 1980-1985 orasul si-a epuizat toate paminturile sale. In acest timp au loc
concursuri de constructie a cartierelor de locuit in centrul orasului (X str. St. Cel Mare si
Armeana), se construieste cartierul Steaua Rosie-case cu 5 nivele. Case de locuit se
construiesc din partea hotelului National, la Botanica magazinul Miorita, ele au fost primele
cladiri mai inalte in aceste zone. Tendinta spreo infrastructura si estetica a orasului mai bogata
asemanatoare altor orase europene au dus la eliberarea parterelor de incap locuibile in
schimbul celor comerciale, respectarea liniilor rosii la constructia cladirilor.
In baza metodelor industriale de construcie, posibilitilor mari de utilizare a
materialelor de garnisire, la nceputul anilor 70 se construiesc cldiri mari obteti i
administrative: Casa guvernului i Palatul "Octombrie" (acum Palatul Naional), arhitector S.
Fridlin; CC PCM (acum Parlamentul), arhitect A. Cerdantev; Casa Uniunii (sindicatelor), arh. V.
Cudinov; hotelul "Inturist" ("Naional"), arh. A. Gorbuntov i V. Salaghinov i hotelul "Cosmos",
arh. B. Banachin i I. Coliubaeva; Teatrul de oper i balet, arh. N. Curennoi i A. Gorscov;
Circul, arh. S. Soihet i A. Chircenco; staia de autobuse, arh. A. Ecsner. In ultimii ani ai puterii
sovietice au fost create prospectele moderne: prospectul Pcii (Dacia). Moscova, Kutuzov
(Mircea cel Btrn), Enghels (Alba lulia). Estacada de transport a unit prin Valea Trandafirilor
centrul oraului cu sectorul Botanica i cu aeroportul.
Statea intrebarea dezvoltarii industrii, dea ceea se invitau specialisti pru crearea zonelor
industriale a Chisinaului. Condusi de roza vinturilor a fost aleasa zona in Ciocana si in 1968-
1974 se incepe constructia ei. Apare centrala termica 2, pe str. Vadului Voda apare
necesitatea amplasarii a fabricii de prelucrare a lemnului,fabricii chimice.
In sectorul Riskani in 1969 este construita fabrica de constructii de masini usoare
Mezon.Este decis dezvoltarea fabricii de constructii de tractoare. In zona de nord pe str. Calea
Iesilor (actual) se rezerva o alta zona industrial unde este construita fabrica Zorile, fabrica de
producere a parfumurilor, se pune in functie fabrica experimental d eproducere a tehnicii
inalte. La Botanica s-au deschis 2 fabrici de producer a tehnologiilor exacte.Una dintre ele fiind
fabrica Signal. Apar 2 uzine de producere de pompe pru apa si aparataj destinat domeniului
dat cum ar fi Ghidromas, Ghidropompa.
In anii de reconstructive a capitalei sa acordat o atentie sporita la amenajarea zonelor
verzi si de odihna inclusive acvatice a orasului. Exista intrebarea crearii unui parc pru oras.
Numai ntre anii 1959 i 1984 snt sdite i amenajate 10 parcuri (776 ha), organizate
zonele de odihn Ghidighici, Vadul lui Vod, Ialoveni (1235 ha), create bazine decorative,
havuzuri i fintni arteziene cu o suprafa de 1693 ha, zona de odihna si lacuri in zona de nord
dupa complexele industriale de pe Calea Iesilor. In 1954 a fost creat artificial lacul
Comsomolist si zona sa de odihna. Zona de sud-est a orasului care duce spre aeroport era si
este o zona mare de parc unde au aparut Gradina Botanica si cea Zoologica. Grdina Botanic
a AM este amplasat n zona Porilor Oraului. Amenajarea ei a nceput n 1972. Pe 104 ha se
afl serele, palmariul, laboratoarele, coleciile i expoziiile pe teren deschis i protejat. La
Grdina Botanic se pstreaz un bogat fond genetic Expoziia de baz a Grdinii Botanice
ocup 14 ha i conine toate tipurile de plante care cresc n ar si este teritoriu protejat-de
stat.
Insasi zonele Malina si Malina Mica au fost create pe teritorii unde inainte existau mari
gradini de pomusoare. Are loc crearea zonei verzi si acvatice care leaga sectorul Riscani cu
Ciocana care este cea mai noua(70) . Parcul s-a dezvoltat n baza unor spaii verzi naturale,
avnd suprafaa de 87 ha. n centru se afl un lac pitoresc cu suprafaa de 12 hectare care
dispune de o plaj amenajat. nceputul Parcului "Valea Trandafirilor" a fost pus n 1968, ntr-o
zon pitoreasc din sud-estul capitalei. Dup suprafaa sa -148 ha - eiie unul dintre cele mai
mari spaii verzi din ora. Punctul de atracie al Parcului "La izvor" (163 ha), situat n partea de
 38.Cercetrile urbanistice n condiiile creterii crizei a oraelor contemporane. Pentru capitoliu este predestinata o terasa patrata cu laturile de 800x800 m ce este
Construcia noilor capitale n anii 50-60 a sec. XX /n Brazilia Brazilia, n Pakistan destul de mult pentru a amplasa pe ea doar 4 cladiri:
Ciandigarh, statul Pendjab.
Revoluia industrial a determinat schimbri fundamentale n dezvoltarea centrelor
urbane i a declanat criza pe care oraul contemporan nu a reuit s o depeasc. Din punct
de vedrere cantitativ, revoluia industrial este urmat de o cretere a presiunii demografice
n orae, de o drenare a populaiei satelor n folosul unei dezvoltri urbane fr precedent.
Apariia acestui fenomen i amploarea lui sunt corelate cu ordinea i nivelul industrializrii
multor tari.
Cercettorii n domeniu caut s neleag mai cu seam fenomenul urbanificrii i s-l
plaseze ntr-o reea de cauze i efecte, ei se mai strduiesc i s risipeasc un numr de
prejudeci care, n ciuda eforturilor lor, vor persista pn n zilele noastre i care privesc mai
ales incidenele vieii urbane asupra dezvoltrii fizice, nivelului mental i moralitii
locuitorilor.
n anul 1933, Comisia Internationala a Arhitecturii Moderne a adoptat un document
redactat de arhitectul francez Le Corbusier, avnd ca tem oraul funcional (La Ville Radieuse)
i rmas cunoscut n continuare sub denumirea Carta de la Atena, document de referin
pentru urbanismul modern. El reprezint prima ncercare de fundamentare a unor principii
universale privind sistematizarea oraelor. Fr a fi utopice, ideile promovate de Cart nu au
putut, evident, rspunde la toate problemele aprute n marile centre urbane. Deceniile VII i
VIII ale secolului trecut au marcat acutizarea crizei oraelor, situaie care a impus noi msuri,
noi idei, noi remodelri.
Constructia si stramutarea capitalelor s-a petrecut in toate timpurile sub influenta a mai
multor factori politici, economici si ideologici. Doua din acestea, cum ar fi Ciandigarh si Brazilia
merita a fi examinate mai succint, deoarece au fost create de marii arhitecti ai timpului si cu
ajutorul noilor inventii tehnico- ingineresti si viziuni filosofice.
In 1951 cind provincia Pendjab a fost impartita intre India si Pakistan, conducerea - Secretariatul: un bloc foarte lung,dar datorita faptului ca este indepartat de magistrala
Pendjabului de est s-a adresat la Le Corbusie pentru a-i propune sa proecteze o noua capitala principala si este paralel ei, nu se creaza senzatia de gigantizm si este perceput integru cu tot
provinciala in locul vechiului Lahor, care a revenit Pakistanukui.Locul, ca si orientarea ansamblul.
geografica a noii capitale au fost alese insasi de conducerea provinciei si destul de reusit: un - Cladirea Asambleei: o cladire patrata amplasata pe diagonala de la blocul
platou usor inclinat spre sud-vest intretaiat de citeva riulete montane, la poalele muntilor secretariatului. Le Corbuzie, studiind proprietatile iluminarii in auditorii mari a ajuns la
Himalaia. concluzia ca hiperboloidul cel mai bine indeplineste toate functiile referitoare la iluminare si l-
a folosit pentru cladirea asambleei.
- Palatul Gubernatorului, amplasat pe aceiasi diagonala, este comparativ mai mic ca
celelalte cladiri din ansamblu. Mai tirziu a fost transformat in muzeu.
- Blocul judecatoriei supreme, se gaseste in drept cu Cladirea Asambleei, pe partea
dreapta a magistralei si este cel mai impresionant din tot ansamblul Capitoliului prin
acoperisul sau din beton armat, sustinut de profil lateral ce se dezvolta de jos in sus cu goluri.
Pentru a echilibra compozitional ansamblul Le Corbuzie foloseste procedeul diagonal,
semninficative fiind si intervalele intre volume de aproximativ de 340 m, iar simbolicele
compozitii Mina deschisa si Mormintul mucenicului suplinesc compozitia cu forme
sculpturale. El nu foloseste vertikale, deoarece rolulu lor il indeplinesc muntii.
Moartea tragica a lui Le Corbusie a lasat Ciandigarhul fara creatorul sau grijuliu.
Cu 4 ani mai tirziu, dupa fondarea Ciandigarhului a incept constructia noii capitale
braziliene. In 1955 a fost preconizata o regiune federala in statul Goias, in zona de stepa.
Inriurind citeva izvoare, constructorii au primit un lac in forma de Y in peninsula caruia trebuia
construita noua capitala.
Orasul initial a fost destinat demnitarilor si trebuia sa indeplineasca functii pur
administrative. El a fost precoizat pentu 500 mii de locuitori. La mijlocul anilor 50 concursul
pentru proectarea noii capitale a fost cistigat de lusio Costa, la care ulterior s-a adaugat Oscar
Nimeyer, care s-a ocupat de proectarea cladirilor obstesti.
Asa tip de relief permitea organizarea oricarui sistem de planificare urbanistica, insa Le Planul gneral a fost destul de simplu: Costa a propus pe aceasta peninsula doua axe
Corbusie a folosit sistemul rectangular, dar planul general totusi nu seamana cu o tabla de sah, perpendiculare. Pe prima axa, care merge de la vest spre est, se gasesc cladirile obstesti,iar pe
deoarece magistrala pincipala si strazile paralele ei, fiind rectilinii, sint intersectate de cealalta blocurile locative. Aceasta axa este curbata astfel incit planul general al Braziliei
automagistrale si strazile longitudinale curbe, rotungite, cu centrul acestei curburi undeva in seamana cu o pasare sau cu un avion.
munti. Ce este foarte simbolic pentru indieni.
Automagistrala uneste centrul industrial si gara feroviara cu centrul cultural si
universitar, ce se afla la celalalt capat al orasului. Magistrala pincipala cade perpendicuar pe
automagistrala si trece pe o latura a centrului comercial al orasului si trece mai departe spre
munti, unde in afara orasului, pe o terasa speciala sta complexul de cladiri administrative, asa
numitul capitoliu. Strazile secundare impart orasul in cvartale standarte(microraioane) cu
laturile de 800x1200 m.
Pentru a crea conditii sanitaro igienice favorabile Le Corbusie trece prin microraioane
niste fisii late de spatii verzi in incinta carora a amplasat spitale si scoli. Casele de locuit erau
orientate cu intrarile spre parcuri. Pentru cel mai mare parc le Corbusie a folosit malurile unui
izvoras ce isi ia inceputul la poalele capitoliului. Dupa definire planului general, marele arhitect
a lasat altor colegi ai sai sa se ocupe de constructia orasului iar singur s-a preocupat de
Capitoliu.

Axa principala incepe cu piata celor trei puteri(legislativa, executiva si judecatoreasca) pe

Aici el a inteles ca arhitectura europei si americii ar fi fost straina intelegerii
poporului indian, si in acelasi timp el nu-si putea permite folosirea unuia sau altui stil istoric
indian, si deaceia a hotarit sa aleaga un drum de mijloc - pentru a lega noul cu vechiul,
internationalul cu traditionalul. El foloseste asa procedee ca monumentalitatea, plasticitatea,
simbolica si sinteza artelor.
care se gasesc:
-Palatul deputatilor, care prezinta o cupa, si opus lui Senatul, adincit in pamint, cu
acoperis cupola- innaltat deasupra solului;
-Blocul administrativ dublat, vertical, ce creeaza o opozitie a formelor rotunde si plate a
Palatului deputatilor si senatului. Pe partea dreapta si stinga stau cladirile nu pre innalte ale
Presedentiei si Curtii supreme de apel.
Mai departe aceasta axa continuie cu sirul ministerelor, centrul comercial, cladirile de
telecomunicatii. Dupa care vine un parc imens si gara feroviara care inchide aceasta axa.
La periferia cvartalelor locuibile Costa a amplasat 25 biserici catolice.Constructia orasului
a mers activ si rapid, astfel pe 21 aprilie 1960 odata cu stramutarea incoace presedintelui si
parlamentului, Brazilia devine principalul oras al Statelor Unite ale Braziliei.
 39. Caracteristici ale oraului viitorului incalzirea globala. Orasul este unul tropical si aflam ca acesta va amplasat aproape de Monte
Indreptarile ultimilor tendinte de arhitectura noua se reprezinta prin formarea ideilor noi Carlo
in urbanisarea mondiala. In ideiile noi orasele merg sub apa sau in mare, in cer sau in cosmos ,
precum si in pamint. imboldul acestor ideii survine din problemele actuale aparute in ultimii
decenii cum art fi :
problemele de ecologie ;
problemele de resurse naturale si combustibil;
incalzirea globala.
Astfel arhitectii incepind cu ideiile din anii 20 30 ai sec trecut avem asa genuri de idei prin
lucrarile sale cum ar fi Orasul plutitor lucrarea lui G. Kruticov19271928

Masdar City va fi primul ora ecologic 100% din lume Va fi finalizat in 2020 in Dubai.Va
folosi energia solara si eoliana in sine va inmplimenta o gradina verde pe cind in exterior va fi
desert.

Caracteristic lui ii este centrele sferice de jos care sunt destinate centrelor sociale si
administrative iar partea de sus sunt nemijlocit zone locative.autorul a executata conceptual
ne fiind increzut ca viitorul va putea asigura tehnologiile noi pentru executarea a asa gen de
constructii
Un analog al acestei idei ser atesteaza si in zilele
noastre cum ar fi O stea uriasa capabila sa produca
energie necesara si sa recicleze propriile deseuri, este
raspunsul redundant al arhitectilor de la MAD in ceea
ce priveste orasul viitorului.China Town, orasul mobil
sau numit simplu "Superstar", se doreste a fi locul
care ar putea gazdui 15.000 de oameni si care are
propriul sanatoriu, baze sportive, apa potabila, lacuri
si pana si un cimitir digital.

O alta idei ar fi orasul sub pamint cum ar fi Ora

al viitorului pentru Armenia.Studioul Forrest Fulton
Arhitects a prezentat proiectul unui complex imens
rezidenial care va fi construit n Erevan. Acest munte
artificial va fi complet eficient energetic, deorece va
putea folosi sistemul de rcire pasiv i ventilaia.
Ploaia va fi colectat n colectoarele speciale i
curat. Suprafaa total de ncperi interne va fi de
85.000 m2.

La primele etajele ale zgrie-nori vor fi amplasate restaurante i magazine, iar locatarii
vor putea s se plimbe pe "acoperiul" cldirii unde va crete iarba verde adevrat.
Aprovizionarea cu energie a proiectului va fi efectuat cu ajutorul unei staii geotermale, ceea
ce va permite utilizarea surselor exclusiv "verzi" de energie.
O alta sfera de ideii propuse inca in sec trecut este si ideia lu K Tange . El a propus sa sa
dezvolte axa central a lui tokio pe apa,astfel incepind lant cu lant va fI dezvoltat si toate
structurile emiinte de trai, administrative ,dezvoltarea de alungul acesteia axe .

Aici se atesta ideiile pe apa .O ideie analogical contemporana ar fi :

Lilypad, orasul ecologic acvatic al viitorului .Lilypad este un miracol arhitectural ecologic
conceput de catre Vincent Callebaut, iar acest oras al viitorului ar putea gazdui pana la 50.000
de locuitori. Acestia s-ar adaposti de amenintarea cresterii nivelului Oceanului, cauzata de