SOCIETATEA MEDIEVALA

De Constantin Nicholas
 CASTELELE
MEDIEVALE
Castelul este la origine o construcție medievală cu rol de locuință, destinată totodată să
protejeze o familie nobiliara și să simbolizeze autoritatea într-un domeniul feudal.

Primele castele au fost construite din lemn, adesea pe o colină naturală sau artificială (în
franceză, motte castrale sau mota feudala), apoi au fost construite din piatră pentru a rezista
mai bine noilor arme și tehnici de război. Aceste construcții au fost numite castele
întărite sau cetăți.

În epoca Renașterii, o dată cu avansurile tehnologice cunoscute de artilerie, regii Franței au

decis să nu mai edifice castele de apărare, ci să pună accentul pe confort și pe plăcere. În
același timp, castelele întărite au fost modificate și reamenajate astfel încât să ofere un
confort sporit. Exemplul monarhilor francezi a fost urmat foarte curând de către toată
nobilimea europeană. Astfel au fost construite castele de plăcere precum Castelul
Lázár, Egeskov, Chenonceau sau Sanssouci, iar vechi cetăți sau castele întărite precum Bran,
Castelul Corvinilor, Windsor sau Leeds au fost transformate în locuințe somptuoase.

Spre deosebire de palat, care e un edificiu somptuos ridicat într-un spațiu urban, castelul are
particularitatea de a desemna, încă din Evul Mediu, o reședință nobiliară sau princiară rurală.
 TORTURA IN
SOCIETATEA
MEDIEVALA
Tortura a avut un rol important in societatea medieval, fiind folosita pentru a
afla informatii de la cineva, a pedepsii o persoana pentru ca a comis o crima sau
din dorinta conducatorului in cazuri particulare si pentru a pedepsii vrajitoarele,
precum in Salem, Massachusetts intre februarie 1692 si mai 1693 unde au fost
acuzati mai mult de 200 de oameni dintre care 30 au fost condamnati pentru
vrajitorie, 19 au fost spanzurati( 14 femei si 5 barbate), 5 au murit la inchisoare
si unul dintre ei, Giles Corey a fost strivit, refuzand sa recunoasca daca era sau
nu vinovat.
 IGIENA IN
SOCIETATEA
MEDIEVALA
In societatea medieval igiena lipsea din viata cetateniilor, avand
orase murdare acoperite de boli si soareci. Iar acestia erau murdari,
si se spalau foarte rar sau deloc.

Defapt oamenii se spalau aproape zilnic, sau cel putin o data pe

saptamana in bai publice si daca acestea nu existau sau erau departe
de casa se putea gasi un rau in apropiere. Acestia tineau la curatenie
chiar si in acele vremuri si era important sa fi curat, indiferent de
statutul social, varsta sau sex.

Bolile se raspandeau nu neaparat din lipsa igienei personale cat din

cauza lipsei de cunostinte in medicina si eliminarea
corespunzatoare a gunoiului si a materiei fecale.
 ARTA MEDIEVALA
Arta medievală se întinde de-a lungul a peste 1000 de ani de istorie a artei
în Europa, Orientul Mijlociu și nordul Africii. Ea include importante curente artistice
și perioade, arte naționale și regionale, genuri, renașteri, lucrări ale artiștilor și artiștii
înșiși.

Istoricii artei clasifică arta medievală în: arta paleocreștină, arta popoarelor

migratoare, arta celtică, arta preromanică și arta romanică, arta gotică, arta
bizantină și arta islamică. În plus, fiecare „națiune” și cultură a Evului Mediu are
stiluri artistice distincte care sunt studiate individual (spre exemplu arta anglo-
saxonă, arta vikingă). Arta medievală include multe domenii artistice, dar a fost în
special axată pe sculptură, decorarea manuscriselor și arta mozaicului; mai mult,
existau mai multe stiluri artistice, cum ar fi stilul cruciat sau stilul zoomorf.

Arta medievală europeană s-a dezvoltat pe baza moștenirii artistice a Imperiului

Roman și a influenței Bisericii creștine timpurii. Aceste surse, alături de viguroasa
cultură artistică „barbară” a Europei de Nord au condus înspre o remarcabilă cultură
artistică. Într-adevăr, istoria artei Evului Mediu poate fi privită ca o istorie a mixturii
dintre elementele artei clasice, a artei paleocreștine și a artei „păgâne”.
 ECONOMIA IN
SOCIETATEA
MEDIEVALA
Între secolele III-VII a avut loc o răcire climatică ce a modificat radical vegetația.
În nordul Europei, grâul nu mai era cultivat în condițiile predominării pădurilor și
mlaștinilor. Terenurile cultivate erau tot mai puține în raport cu spațiile naturale. O
mare parte din suprafață Europei era dominată de păduri, însă străpunse de
drumuri, poieni în care erau instalate sate. Negustorii le traversau pentru a
cumpără lemn sau vânat. Vechile orașe romane au fost abandonate și invadate de
pădure sau au devenit spațiu necultivat. Alte așezări romane au fost reocupate,
oferind adăpost. După o peroada de ameliorare economică și socială, odată cu
decăderea imperiului carolingian, din secolul IX, stabilitatea europeană dispare
din nou. Invaziile vikingilor, arabilor și maghiarilor distrug progresele lente.
Vikingii ce au provocat distrugeri, au furat metalele prețioase păstrate în biserici și
le-au transformat în monede, intensificându-se schimburile comerciale. Ultimele
invazii au dus la apariția castelelor înstărite, la început din lemn, apoi din piatră,
acestea devenind instrumente de putere ale seniorilor locali. În Italia, are loc
fenomenul "incastellamento", locuințele țăranilor fiind adunate în interiorul unei
fortificații. Statele europene își vor reveni economic abia din secolele X-XI.
 HRANA IN
SOCIETATEA
MEDIEVALA
În evul mediu existau mai multe moduri de procurare a hranei: cules, vânat și
pescuit; cultivarea plantelor și creșterea animalelor și schimbul comercial.

Comunitățile de vânători-culegători ocupau către secolul al XV-lea o mare parte

din Americi, extremitățile nordice ale Europei și Asiei, o parte din Africa, Australia
și Oceania. Comunitățile ocupau imperfect spațiul, fiind puțin numeroase și
vulnerabile în raportul cu alte tipuri de comunități umane. Din neolitic, comunitățile
de vânători-culegători au fost nevoite să se amplaseze spre zonele periferice ale
lumii datorită presiunii societăților compacte și organizate de agricultori.

Societățile pastorale erau minoritare. În Africa estică, în Asia centrală și în Europa

răsăriteană încă mai existau triburi sau societăți ce trăiau de pe urma creșterii
animalelor domestice: bovine, oi, capre și cai. Aceste societăți erau nomadice,
deplasându-se în spațiu pentru a asigura hrana animalelor. La sfârșitul evului mediu
nomadismul și comunitățile montane de crescători de animale erau în scădere,
lăsând loc unui sistem de pendulare sezonieră, între zone cunoscute și vizitate
periodic-transhumanța.
MINERITUL IN SOCIETATEA MEDIEVALA
Sectorul extractiv cuprindea extracția sării din saline și a pietrei pentru construcții, cât și mineritul,
prin extragerea și rafinarea metalelor. În multe regate exploatarea resurselor subsolului era
considerată monopol al monarhiei, exploatațiile fiind modeste, realizate de grupuri mici de oameni,
care utilizau unelte rudimentare. Din secolul XV, multe mine de argint și de cupru din Europa
centrală au fost exploatate, filoanele superficiale au fost epuizate, exploatațiile încetând în secolele
XIV-XV. Utilizarea pompelor a îngăduit evacuarea apei și pătrunderea la adâncimi mari, fiind
descoperite noi metode de separare a metalelor din minereu, sporind rentabilitatea acestuia. Noile
metode de exploatare au necesitat investiții colosale, nefiind la îndemână grupurilor tradiționale de
lucrători mineri. Inițiativa a fost preluată de negustori din orașe ca Augsburg și Nurenberg, ce au
organizat activitatea sub forma unor mari întreprinderi de tip capitalist, axate pe un calcul sever al
rentabilității. Investițiile considerabile, îmbunătățirile tehnice și organizatorice au îngăduit o creștere
semnificativă a producției miniere din regiunea Europei centrale în ultima treime a secolului al XVI-
lea. Intensificarea extragerii minelor de argint și de cupru din Austria, Germania, Cehia , Slovacia,
nordul Ungariei și Transilvaniei, au prilejuit concentrarea unui număr considerabil de lucrători în
noile orașe miniere. Spre secolul al XVI-lea, multe dintre minele de argint au intrat în declin în
Europa centrală datorită epuizării filoanelor bogate și accesibile la nivelul tehnologic al epocii, și
datorită afluxului de argint relativ ieftin din America ce a contribuit la scăderea prețului argintului
comparativ cu cel al aurului și celorlalte mărfuri. Multe dintre progresele tehnice și organizatorice
înregistrate în mineritul central-european au fost difuzate în multe părți ale lumii, aplicate la minele
de argint, cupru, fier și cărbune.
MULTUMESC PENTRU ATENTIA ACORDATA!

Sursa: Wikipedia
https://ro.wikipedia.org/wiki/Castel
https://en.wikipedia.org/wiki/Witch_trials_in_the_early_modern_period
https://ro.wikipedia.org/wiki/Evul_Mediu#Hranahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Arta_medieval%C4%83
https://ro.wikipedia.org/wiki/Economie_%C8%99i_societate_medieval%C4%83#Mineritul