Contactul spaniolilor cu Imperiul Inca

By Dumitrascu Georgiana Florentina (9c)

La începutul secolului al XVI-lea incaşii încă mai aveau situaţia sub control. Erau un
popor de războinici şi abia dacă îndrăznea cineva să-i confrunte. Imperiul lor, care
se numea ‘Tahuantinsuyu’ în limba lor nativă, se întindea pe o arie de cel puţin 3000
de km² în America de Sud. Capitala imperiului era la Cuzco si a fost fondata in 1100.
Incasii nu aveau o scriere dar vorbeau limba Quechua.Tehnologia incasilor era
destul de avansata pentru acea vreme intrucat aveau un sistem de irigatii pus la
punct si aveau un calendar dupa care se aduna recolta. Cu toate acestea, faima
incaşilor îi speria prea puţin pe spaniolii care voiau să le acapareze bogăţiile, fără să
ţină cont că ar putea distruge o întreagă moştenire culturală.
Cel care ce se afla în vârful piramidei puterii în momentul în care începe decăderea
poporului său se numea Atahualpa. Tocmai ieşise învingător din războiul civil pe
care il purtase cu fratele său Huascar şi îşi adunase o armată impresionantă.
Spionilor săi nu le scăpa nimic. Nici măcar sosirea conchistadorului Francisco
Pizarro, care poposeşte pe coasta Americii de Sud în aprilie 1532, cu scopul de a
dobândi bogăţiile din regiune şi de a creştina populaţia.
Încurajat de dificultăţile luptelor civile dintre Atahualpa şi Huascar, Pizarro ia calea
către sud şi pe data de 14 noiembrie oamenii săi ajung în oraşul incaş Cajamarca, în
care se poartă bătălia decisivă, sau mai bine zis, ambuscada care va distruge
poporul incaş. Atahualpa avea informaţii despre ruta străinilor şi înaintează şi el cu
oştenii spre Cajamarca, unde îşi aşează tabăra şi aşteaptă. Pizarro, sătul de
aşteptare, trimite un negociator în tabăra duşmană. Acesta îl convinge pe Atahualpa
să accepte o întâlnire cu spaniolul în piaţa oraşului în dimineaţa următoare. Aveau
să fie faţă în faţă 30.000 de incaşi şi 200 de spanioli. Increzator in misiunea lui
religioasa, spaniolul spera sa creeze in multime o stare de confuzie generala si sa o
disperseze.

În dimineata următoare Atahualpa trimite soli în mai multe rânduri, pentru a-l încurca
pe spaniol. Prima dată îi transmite că au voie înarmaţi, dar apoi se răzgândeşte şi nu
le mai permite accesul cu arme. Pizarro pune la cale între timp un plan, ascunzând
spioni pe toate străzile care duceau către piaţă. Împarte cavaleria în trei escadrile şi
ordonă ca toţi caii, care oricum erau o curiozitate destul de terifiantă pentru
băştinaşi, să fie potcoviţi, ca să fie cât mai gălăgioşi. Şi au stat spaniolii în aşteptare
cu orele, devenind din ce în ce mai nervoşi.

Când Atahualpa soseşte mândru în oraş, observă că străzile sunt goale. În curând
descoperă iscoadele spaniole în turnul de pază al oraşului şi îi ordonă plin de mânie
căpitanului să-i scoata de acolo. Pizarro observă mişcările din rândurile incaşilor.
Preia iniţiativa şi este gata să le pecetluiască soarta. Îl trimite pe misionarul Fra
Vicente de Valverde la Atahualpa, cu o cruce şi biblia în mână. Valverde îşi exprimă
1
pretenţia ca incaşii să-i recunoască puterea regelui Spaniei şi să treacă la religia
creştina. Vorbele călugărului stârnesc furia regelui incaş, care doreşte să afle cum
de este misionarul atât de sigur că dumnezeul lui este cel care a creat lumea.
Valverde îi arata cartea sfântă, acolo unde stau scrise aceste chestiuni.
Conducătorul nu se lasă deloc impresionat şi comite imprudenţa de a da cu biblia de
pământ, oferind spaniolilor un pretext de a rupe pacea.
Regele îi mai ameninţă că nu vor pleca până ce nu vor înapoia prăzile strânse din
satele jefuite, dar fără niciun rezultat. Dintr-o dată se aud împuşcături din toate
colţurile. Cavalerii şi infanteriştii lui Pizarro iau piaţa cu asalt. Speriaţi de zgomote şi
de animalele străine, incaşii intră într-o panică îngrozitoare şi în mai puţin de o oră
mii de trupuri zac fără suflare. Dacă nu au murit împuşcaţi, au murit călcaţi în
picioare de ceilalţi.
Pizarro reuşeşte in tot acel haos să-l captureze pe Atahualpa, ceea ce a distrus
definitiv moralul incaşilor şi-aşa înspăimântaţi de zarva sângeroasă care se iscase în
Cajamarca. Mulţi au fugit care încotro. În ciuda faptului că era prizonier, regele nu se
arăta timorat. Cunoştea foarte bine lăcomia străinilor şi le oferă în schimbul libertăţii
două cămări pline cu aur şi argint. Pizarro acceptă şi îşi trimite oamenii să culeagă
răscumpărarea de prin tot regatul, adesea folosind violenţa. După luni întregi de
prădăciuni se adună cantitatea corespunzătoare de bogăţii, dar Pizarro refuză să-l
elibereze pe rege. Ba dimpotrivă, în urma unui aşa-zis proces de erezie, regele incaş
este executat public pe data de 26 iulie 1533. Intimidat de ameninţările cu arderea
pe rug şi epuizat fizic şi mental, Atahualpa cedează şi acceptă botezul în ultima
clipă, pentru ca trupului lui să poată fi înmormântat după obiceiurile incaşe.
Daca este sa recapitulam avantajele spaniolilor, trebuie sa mentionam puterea
armelor, influenta psihologica, momentul propice al venirii lor cât si triburile ostile
incasilor care s-au aliat cu spaniolii. In afara de aceste importante avantaje, cel
crucial a fost de fapt banalul varsat de vant. Boala a fost cel mai puternic aliat al
spaniolilor. In timp ce europenii castigasera o oarecare imunitate la varsatul de vant,
populatiile sud americane erau extrem de vulnerabile. Odata cu sosirea europenilor
pe teritoriul lor au venit si bolile. Varsatul de vant a decimat populatia incasa,
deschizand drumul pentru trupele lui Pizarro. "Asa de mare era haosul ca Franciso
Pizarro a reusit sa cucereasca un imperiu de marimea Italei si Spaniei la un loc cu
numai 168 de oameni", a scris Charles Mann in cartea sa 1491. Intr-un final, bolile
aduse de europeni au facut inzecit mai multe victime decat au facut armele sau
lacomia spaniolilor. La 130 de ani de la descoperirea lui Columb, 95% din populatia
indigena a celor doua Americi pierise.
Avantajele si dezavantajele descoperirii Noii Lumi
 Avantaje :
-descoperirea de noi teritorii si noi civilizatii
-colonizarea in masa
2
-preluarea obiceiurilor mestesugaresti ( prelucrarea podoabelor)
- descoperirea de noi specii de plante si animale
-descoperirea de metale pretioase
-dezvoltarea agriculturii si adaptarea noilor specii de plante in culturile europene
-dezvoltarea comertului si a navigatiei
-raspandirea religiei crestine in spatiul Noii Lumi
 Dezavantaje :
-aparitia unor noi boli luate de la bastinasi
-aparitia unor conflicte intre marile puteri ale Europei
-distrugerea unor popoare si culturi vechi
-introducerea sistemului sclavagist in spatiul Noii Lumi

Bibliografie:
https://m.ziare.com/cultura/cum-au-reusit-168-de-spanioli-sa-distruga-imperiul-inca-
au-folosit-o-arma-biologica-fara-sa-stie-1269337
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/prabusirea-imperiului-incas
http://descopera.truezone.ro/civilizatii-antice-inca-incasii/