Licentafinal

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
FACULTATEA DE CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
Politici și opțiuni contabile și fiscale privind taxa pe valoarea adăugată

intracomunitară
Coordonator știintific: Absolvent:

Lect. univ. dr. CALOIAN Florentin Turcu Cristina-Carmen
0
Cuprins
Introducere
Capitolul I - Taxa pe valoarea adăugată. Taxa pe valoarea adăugată intracomunitară.
1.1. Cadrul teoretic și conceptual al TVA în România

1.2. Aria de aplicabilitate a TVA. Aspecte naționale, intra și extracomunitare
1.2.1. Registrul Operatorilor Intracomunitari & Validarea numărului de înregistrare privind
TVA
1.2.2. Aspecte fiscale privind TVA
1.3. Sfera de cuprindere a operațiunilor supuse TVA
1.3.1. Operațiuni de impozitare
1.3.2. Sfera de aplicare a TVA
1.4. Tranzacții intracomunitare
1.4.1. Achiziții intracomunitare
1.4.2. Livrări intracomunitare
1.4.3. Prestări de servicii
1.5. Perspective privind TVA
Capitolul II – Taxa pe valoarea intracomunitară în practică – Studii de caz
2.1. Achiziții intracomunitare – Studii de caz

2.2. Livrări intracomunitare – Studii de caz
2.3. Prestări servicii – Studii de caz
Concluzii
Bibliografie
1
Introducere
Lucrarea de licență “ Politici și opțiuni contabile și fiscale privind taxa pe valoarea adăugată
intracomunitară ” a fost realizată sub îndrumarea Lect. Univ. Dr. Florentin Caloian, acest
subiect fiind foarte dezbătut în prezent.
2
Capitolul I – Taxa pe valoarea adăugată. Taxa pe valoarea adăugată

intracomunitară
1.1. Cadrul teoretic și conceptual al TVA în România
a) Definiții și caracteristici
Taxa pe valoarea adăugată se poate interpreta ca fiind un impozit indirect aferent transferului
de proprietate asupra bunurilor, prestărilor de servicii și executărilor de lucrări. Acesta este
datorat bugetului statului și colectat conform prevederilor legale.
Taxa pe valoare adăugată are o notă universală, aceasta aplicându-se la toate bunuruile și
serviciile economice care sunt rezultate atât din activitatea de exploatare, cât și din activitatea
financiară. Se caracterizează prin transparență, asigurând fiecărei persoane impozabile
capacitatea de a cunoaște într-un mod exact și corect volumul obligației de plată pe care
aceasta îl deține.
O altă trăsătură a taxei pe valoare adăugată este reprezentată de aplicabilitatea sa, și anume că
nu se aplică în țara unde se realizează produsul, ci exclusiv în țara în care acesta se consumă.
Putem aprecia, deci, că totalitatea exporturilor în afara granițelor comunitare sunt scutite de
plata acestui impozit, iar ceea ce se importă se impune lui.
Datorită utilizării taxei pe valoarea adăugată, statul poate să încaseze o parte considerabilă
din acest impozit mult mai repede decât în situația impozitului pe profit. Acest lucru este
posibil deoarece taxa este platită dupa fiecare fază de prelucrare și de realizare a mărfii ori a
serviciului. Organele fiscale pot controla modalitatea de calcul și de plată a taxei la bugetul
de stat, plătitorii având datoria de a ține evidența în detaliu a operațiunilor de vânzare-
cumpărare, precum și a sumelor impozitului plătit.
taxă pe
consum final
taxă pe este
consum de
bunuri și transparent
servicii ă
Taxa pe
valoarea se aplică pe
operațiuni
taxă indirectă
adăugată specifice și
nu pe profitul
brut
element de
cost pentru
este neutră desfășurarea
activității
Figura 1: Caracteristicile TVA
3
b) Scurt istoric al taxei pe valoarea adăugată în UE și în România
 Franța introduce sistemul TVA in anul 1954

 În anul 1957 este adoptat Tratatul de la Roma, scopul acestuia fiind
omogenizarea mecanismului fiscal în Europa
 În anul 1967 este adoptat sistemul comun privind TVA prin prima
Directivă TVA 67/227/CEE
 În anul 1993 TVA este impletentată și în România
 România aderă la Uniunea Europeană și introduce Directiva TVA
c) Norme si reglementări privind TVA
Legislația europeană
 Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind : “

Sistemul comun al TVA” publicat în Jurnalul official al U.E din data de 11
decembrie 2006 și preluată în legislația națională prin modificări
aduseCodului Fiscal – titlul IV – ce se aplică începând cu data de 1
ianuarie 2007 – data aderării României la U.E.
 Pachetul TVA adoptat de Consiliul Uniunii Europene la 12 februarie 2008,

care cuprinde 3 acte normative ce au intrat în vigoare gradual începând cu
data de 1 ianuarie 2010.
Legislația națională
 Legea nr. 207/2015 privind Titlul VII al Codului Fiscal;

 HG nr. 1/2016 privind Normele metodologice de aplicare a Codului
Fiscal;
 Legea nr. 227/2015 privind Codul de Procedura Fiscala;
 OMFP ori ANAF
1.2. Aria de aplicabilitate a TVA. Aspecte naționale, intra și extra comunitare.
1.2.1. Registrul operatorilor intracomunitari & Validarea numărului de

înregistrare privind TVA
a) Registrul operatorilor intracomunitari ( ROI )

Atât persoanele impozabile, cât și persoanele neimpozabile înscrise în scopuri de TVA care
doresc să realizeze operațiuni intracomunitare ( achiziții și livrări de bunuri, achiziții și
prestări de servicii ) trebuie să ceară organelor fiscale autorizate înregistrarea în ROI, anterior
desfășurarii respectivelor operațiuni.
4
Registrul operatorilor intracomunitari este reglementat prin art. 158^2 aparținând

Codului Fiscal, iar atât modul de organizare, cât și cel de funcționare al ROI, inclusiv
procedurile de înscriere și de eliminare din cadrul registrului, prin OPANAF 2101/2010.
Registrul operatorilor intracomunitari s-a înființat pe 1 august 2010 și este organizat în cadrul
ANAF. In cadrul Registrului sunt cuprinse persoanele impozabile și personele juridice care
nu sunt supuse impozitării, ce derulează operațiuni intracomunitare ca :
 Livrări intracomunitare scutite de taxă;

 Livrări de bunuri ulterioare derulate într-o operațiune triunghiulară, aceasta având loc
in statul membru unde sunt livrate bunurile;
 Prestări de servicii efectuate in cadru intracomunitar care sunt efectuate de persoane
impozabile cu domiciliul in România, prestare ce se realizează în contul unor
persoane impozabile care nu au reședința in România, ci în alt stat membru al
Comunității, cu excepția celor ce sunt scutite de TVA, dar care sunt impozabile în
acel stat membru;
 Achiziții intracomunitare taxabile din România;
 Achiziții intracomunitare a serviciilor efectuate în favoarea persoanelor impozabile ce
sunt domiciliate în România, a celor juridice ce nu sunt supuse impozitării, înscrise în
scopuri de TVA, dar și a celor neimpozabile care nu au domiciliul în România, ci în
alt stat membru UE, pentru care cel care beneficiază are obligația de a plătii
impozitul.
Pentru înregistrarea în ROI, atât persoanele impozabile, cât și persoanele juridice
neimpozabile sunt obligate să depună la organul fiscal specializat o cerere de înregistrare
împreună cu alte documente justificative, documente ce sunt stabilite prin ordinul
președintelui ANAF.
Persoanele supuse impozitării, cu excepția societăților pe acțiuni si a administratorilor, au
obligația de a prezenta cazierul obținut de la autoritatea impeturnicită din Romania.
Este obligatorie înscrierea în ROI atunci când în UE sunt tranzacționate servicii indiferent de
valoarea acestora, dar și atunci când sunt tranzacționate bunuri ale căror valoare depășesc
10.000 euro.
În cadrul Registrul operatorilor intracomunitari nu se pot înscrie:
a) Atât persoane impozabile, cât și persoane juridice neimpozabile ce nu sunt înscrise
în scopuri de TVA;
b) Persoanele impozabile ce au ca asociat ori ca administrator o persoană contra
căreia acțiunea penală a fost înaintată și/sau care are consemnate infracțiuni în cazierul
judiciar în legătură cu oricare din operațiunile prevăzute la alin.(1) al Codului Fiscal.
c) Persoane juridice neimpozabile și persoane impozabile ale caror înregistrari în
scopuri de TVA au fost anulate de către organul fiscal, fie la cerere ori din oficiu.
5
Sistemul intracomunitar de TVA asigură că în toate țările membre ale Comunității se

va aplica aceeași cota de TVA pentru vânzarea către același cumpărător de către toți
furnizorii pentru toate produsele.
La vânzarea între firmele din două state membre se aplică cota de TVA zero, iar cota
națională de TVA se aplică doar la vânzările în țară.
b) VIES
Sistemul European care are grijă ca aceste reguli sa fie îndeplinite se numește VIES ( VAT
Information Exchange System ). Acesta asigură schimbul de informații între țările membre
privind codurile de TVA valide pentru operațiuni intracomunitare având cota de TVA egală
cu zero. De asemenea, asigură și controalele încrucișate între administrațiile fiscale prin care
ele verifică dacă firmele beneficiează de dreptul aplicării cotei zero de TVA în condițile
stabilite de lege.
VIES reprezintă un mijloc electronic de validare a numerelor de înregistrare în scopuri de
TVA ce aparțin operatorilor înregistrați în UE pentru tranzacții transfrontaliere cu produse și
servicii.
O firmă înregistrată ca operator intracomunitar la Registrul Operatorilor Intracomunitari
înseamnă o firmă care deține un cod valid la VIES, putând să emită astfel facturi
întracomunitare cu cota zero de TVA.
Site-ul VIES oferă informații sigure și corecte, dar are și dezavantaje:
 Actualizarea informațiilor pentru firmele înregistrate și deregistrate poate dura câteva

zile;
 Verificarea validității codului de TVA se poate realiza doar in prezent, fără a putea
știi dacă acesta a fost valid și in trecut
1.2.2 Aspecte fiscale privind TVA
a) Operațiuni impozabile
Printr-o operațiune impozabilă înțelegem:
 livrări de bunuri ori prestări de servicii care se află în sfera taxei și care sunt efectuate
cu plata;
 locul unde se livrează bunurile ori unde serviciile sunt prestate este România;
 livrarea bunurilor, respectiv prestarea serviciilor va fi efectuată de către o persoană
impozabilă;
 livrarea de bunuri ori prestarea de servicii să fie rezultate dintr-o activitate
economică;
 importul de bunuri derulat de orice persoană în România, tot aici fiind și locul
importului;
6
 achiziție intracomunitară de bunuri, cu excepția produselor accizabile ori a

mijloacelor noi de transport care precedă o livrare intracomunitară realizată de o
persoană impozabilă în afara României;
 achiziție intracomunitară a produselor accizabile care este efectuată de o persoană
impozabilă ori de o persoană juridică neimpozabilă.
Operațiunile impozabile sunt :
 operațiuni taxabile unde se aplică cotele din Codul Fiscal;

 operațiuni cu drept de deducere scutite de taxă, unde taxa nu este datorată, dar se
permite deducerea acesteia achitate ori datorate pentru achiziții;
 operațiuni fără drept de deducere scutite de taxa, unde taxa nu se datorează și nici nu
este permisă deducerea ei fie datorată, fie achitată pentru achiziții;
 achiziții intracomunitare sau importuri ce sunt scutite de taxă;
 operațiuni scutite fără a avea drept de deducere, acestea fiind realizate de entitățile
mici care aplică un regim special de scutire, regim pentru care taxa nu este datorată și
pentru care nu se permite deducerea taxei datorate ori achitate pentru achiziții.
a) Operațiuni scutite cu drept de deducere

În cadrul operațiunilor care sunt scutite cu drept de deducere:
 furnizorul nu colectează TVA;

 furnizorul deduce TVA corespunzătoare achizițiilor destinate livrărilor sau
prestărilor
Exemple :
 livrări intracomunitare de bunuri;
 transport internațional de persoane;
 export;
 livrări de bunuri, respectiv prestări de servicii privind consulate, ambasade, instituții
internaționale;
 livrări de bunuri, de servicii privind aeronavele și navele maritime.
Orice persoană impozabilă poate să deducă taxa corespunzătoare achizițiilor dacă acestea
corespund utilizării în sfera operațiunilor următoare:
 operațiuni ce sunt taxabile;

 operațiuni ce rezultă din activități economice unde locul livrării ori al prestării de
servicii este cosiderat ca fiind în exteriorul tarii, dacă taxa ar fi fost deductibilă în
situația în care aceste operațiuni s-ar fi efectuat în România;
 exportul;
 operațiuni pentru care nu se aplică taxa în cazul în care clientul este stabilit în
afara Comunității ori în cazul în care operațiunile sunt în directă legătură cu
bunurile ce vor fi transportate într-un stat ce nu aparține Comunității, dar și în
situația în care operațiunile sunt efectuate de intermediar;
7
 operațiunile care privesc transferul activelor dacă este efectuat ca urmare

a vânzării ori precedente unor operațiuni ca divizarea, fuziunea, aportul în natură
la capitalul intreprinderii, primitorul activelor fiind o persoană impozabilă.
Limitări ale dreptului de deducere

Dreptul de deducere al taxei este de 50% în cazul cumpărării, achiziției intracomunitare,
închirierierii, leasingului ori importulului de vehicule rutiere monitorizate, precum și a taxei
corespondente cheltuielilor ce țin de vehiculele aflate în posesia sau folosința unei persoane
impozabile, vehiculele nefiind utilizate exclusiv în scopul activitității economice.
Operațiuni scutite fără drept de deducere
 taxa corespondetă sumelor plătite atât în numele, cât și în contul unei alte
persoane și care ulterior se va deconta acesteia , precum și taxa corespondentă
sumelor ce sunt încasate în contul și în numele unei alte persoane, excluse din
baza de impozitare a livrărilor ori a prestărilor efectuate;
 taxa ce este datorată sau achitată pentru achiziția băuturilor alcoolice și a
produselor din tutun, exceptând cazurile în care acestea sunt adresate revânzării
ori utilizării în prestarea serviciilor.
În ceea ce privește operațiunile care sunt scutite fără drept de deducere:
 furnizorul nu colectează TVA;

 furnizorul nu deduce TVA ce corespunde achizițiilor destinate livărilor/prestărilor.
Exemple:
 activități de învățământ;
 prestarea de servicii culturale;
 livrări de servicii poștale publice;
 servicii medicale;
 activități publice de radio și televiziune.
Plafonul pentru scutirea TVA este, începând cu 1 aprilie 2018, de 300.000 lei adică 88.500
euro. Cursul de schimb este cel de la data aderării la Comunitatea Europeană a României.
b) Operațiuni neimpozabile
Sunt considerate operațiuni neimpozabile în România următoarele:
 achizițiile intracomunitare de bunuri unde livrarea în România este scutită;

 achizițiile intracomunitare de bunuri ce se realizează în cadrul operațiunilor
triunghiulare având ca loc România unde:
 achizițiile de bunuri sunt realizate de o persoană impozabilă numită cumpărător

revânzător, persoană care nu este stabilită în România și care este înregistrată într-
un alt stat membru în scopuri de TVA;
8
 achizițiile de bunuri sunt realizate cu scopul livrării ulterioare a acestora

de către revânzător in Romania;
 bunurile achiziționate de către revânzător sunt transportate ori expediate dintr-un
alt stat memrbu decât cel în care revânzătorul este înscris în scopuri de TVA în
România, către persoana căreia o să i se livreze apoi bunurile, persoana denumită
beneficiar al livrării ulterioare;
 destinatarul livrării ulterioare este tot o persoană impozabilă ori o persoană
juridică neimpozabilă care este înregistrată în scopuri de TVA în România;
 cel care beneficiază de livrarea ulterioară este o persoană care are obligația de a
plătii taxa aferentă livrării care a fost efectuată de cumpărătorul revânzător
TVA
nedeductibilă
TVA cu drept de TVA se deduce
deducere ? integral
TVA datorată ? TVA deductibilă Limitări ?
TVA deduce
TVA nu se
deduce partial sau nu se
deduce deloc
Figura nr. 2: Sintetizare deducere a TVA
Operațiuni scutite de TVA în interiorul țării:
 spitalizarea, îngrijirile medicale şi operaţiunile din acest domeniu;

 prestările de servicii ce sunt efectuate atât de stomatologi şi tehnicieni dentari, de
exemplu livrarea de proteze dentare;
 prestările de supraveghere şi de îngrijire efectuate atât de personalul medical, cât şi de
cel paramedical;
 transportul bolnavilor şi al persoanelor care au suferit accidente, în vehicule
amenajate special de către autorități competente;
 livrările de lapte, sânge și organe de provenienţă umană;
 învățământul, inclusiv prestările de servicii, dar şi livrările de bunuri din această sferă,
ce sunt efectuate de către instituţiile publice ori de alte entităţi competente;
 livrările de bunuri ori prestările de servicii ce sunt efectuate de căminele şi cantinele
amenajate în apropierea instituţiilor publice şi entităţilor autorizate în acest sens;
 meditaţiile ce sunt acordate în particular de către cadre didactice din domeniul
învăţământului şcolar, preuniversitar şi universitar;
 prestările de servicii, respectiv livrările de bunuri din domeniul asistenţei, dar și
protecţiei sociale, ce sunt efectuate de instituţiile publice ori de alte entităţi
recunoscute;
9
 prestările de servicii, livrările de bunuri aparținând protecţiei copiilor şi a tinerilor, ce

sunt realizate de către instituţiile publice sau de alte entităţi specializate ce au caracter
social;
 serviciile prestate din sfera practicării sportului ori a educaţiei fizice, realizate de
organizaţii ce nu au scop patrimonial pentru persoanele ce practică sportul ori
educaţia fizică;
 prestările de servicii în domeniul cultural, dar si livrările de bunuri ce sunt legate de
acestea, acțiuni ce sunt realizate de instituţiile publice ori de alte organizatii culturale
fără scop patrimonial, admise de Minister;
 activităţile specifice posturilor publice de telecomunicații, exceptând activităţile de
natură comercială;
 serviciile publice poştale, dar şi livrarea de bunuri ce intră în sfera acestora;
 serviciile prestate de către grupuri independente de persoane, operaţiuni ce sunt
scutite ori sunt excluse din sfera de aplicare a TVA;
 furnizarea de personal a instituţiilor religioase ori filozofice în scopul activităţilor.
Cotele de TVA aplicabile incepand cu 1 ianuarie 2018:
5%
Cote
TVA
9% 19 %
Figura nr. 3: Cotele de TVA
 5%
Este aplicabilă bazei de impozitare in cazul livrărilor de locuințe aferente politicii sociale,
cuprinzând și terenul pe care acestea sunt construite :
 livrarea de clădiri și a terenului aferent construirii lor, cu scopul de a fi utilizate sub

formă de cămine de bătrâni și de pensionari, dar și sub formă de case de copii si
centre de reabilitare și de recuperare destinate minorilor cu handicap
 livrarea de locuințe care au ca limită maxima admisă a suprafaței 120 mp, excluzând
anexele gospodarești.
O familie ori o persoană necăsătorită are dreptul de a achiziționa o locuiță beneficiind de cota
redusă de 5%, astfel: nu trebuie să fi fost ori să fie in posesia unei locuințe pe care să o fi
achizitionat cu cota de TVA de 5 %
10
Se aplică de asemenea pentru manuale școlare, ziare, cărți și reviste, făcând excepție cele
destinate exclusiv ori în principal publicității.
 9%
Se aplică asupra bazei de impozitare aferente operațiunilor următoare:
 livrarea de proteze și accesorii aferente, in condiții legale, excluzându-le pe

cele scutite de taxă;
 livrarea produselor ortopedice;
 livrarea medicamentelor atât de uz uman, cât și veterinar;
 cazarea în cadrul sectorului de activitate hotelier ori al sectoarelor cu funcție
asemănătoare, chiar și închirierea terenurilor special amenajate pentru
camping;
 livrarea de alimente, exceptând băuturile alcoolice, destinate atât consumului
uman, cât și animal, de animale și păsări vii din specii domestice, plante,
semințe
 serviciile de restaurant și catering, cu excepția băuturilor alcoolice, excluzând
berea la draft;
 livrarea apei potabile, precum și a apei destinată irigațiilor în agricultură;
 livrările din domeniul agricol
 19 %
Această cotă se alocă atat operațiunilor de livrări de bunuri, cât și a celor de prestări
de servicii, excepție făcând cele care sunt scutite de taxă și cele care aplică cotele
reduse.
Faptul generator și exigibilitatea TVA
Vorbim despre faptul generator atunci când condițiile legale aferente exigibilității taxei sunt
respectate.
 Pentru bunurile care sunt livrate având la baza un contract de consignație se apreciază
că livrarea bunurilor de la consignat către consignatar are loc la data la care bunurile
sunt livrate de consignator clienților săi.
 Pentru stocurile care sunt puse la dispoziția clientului, se apreciază că livrarea

bunurilor are loc la data la care clientul retrage bunurile din stoc în vederea utilizării
acestora, în principal pentru activitatea de producție.
 Pentru livrările de bunuri corporale, chiar si de bunuri imobile, data livrării fiind data
la care intervine transferul dreptului de a dispune de bunuri ca și proprietar.
 Prestările de servicii care determină decontări ori plăți successive, precum sunt
serviciile de construcții-montaj, expertiza, cercetare, consultant, dar si alte servicii
aparținând aceleași sfere, sunt apreciate ca fiind efectuate la data emiterii situațiilor de
11
lucrari ori a documentelor similare care au fost stabilite in contract, la data la

care prevederile contractuale au fost acceptate de catre beneficiar
 Pentru prestările de servicii a căror taxa este datorată de către cel care beneficiază de
servicii, acestea fiind prestate in mod continuu pe o durata mai mare de un an,
prestare care nu generează decontări ori plăți in decursul respectivei perioade, ce sunt
considerate a fi efectuate in momentul expirării fiecărui an calendaristic, doar dacă nu
a încetat prestarea serviciilor.
 Pentru livrările de gaze naturale, de telefonie, de apă, de energie electrică, precum și

pentru alte operațiuni similare, se apreciază că livrarea ori prestarea serviciului este
realizată la data specificată in contract aferenta emiterii unei facturi, perioada de
decontare fiind de maxim un an
Tot același regim se consideră și pentru închirierea, concesionarea, leasingul, precum și
arendare bunurilor, care au fost acordare cu plată pe o perioadă determinată a unor drepturi
reale, dar și a dreptului de uzufruct aferent unui bun imobil
Exigibilitatea taxei intervine atunci când are loc și faptul generator. Prin excepție,
exigibilitatea taxei apare:
 la data emiterii unei facturi, anterior dății la care intervine faptul generator;
 la data la care avansul este încasat, aferent plăților în avans care sunt efectuate
anterior dății la care faptul generator intervine;
 la data la care numerarul se extrage, in scopul livrării de bunuri ori a prestărilor de
servicii ce sunt reazilate cu ajutorul unor mașini automate de vânzare, de jocuri ori
alte mașini asemănătoare
Prin excepție, exigibilitatea taxei apare la data la care se încasează contravaloarea integrală
atăt a livrărilor de bunuri, cât și a prestărilor de servicii, astfel:
 în situația persoanelor impozabile care sunt înregistrate în scopuri de TVA și care are
reședința activităților economice în România, având o cifră de afaceri in anul
precedent calendaristic care nu depășește pragul de 2.250.000 lei
 în speța persoanelor impozabile ce au sediul activității în România;
 dacă cifra de afaceri a persoanelor respective depășește plafonul de 2.250.000 lei în
decursul anului calendaristic curent, sistemul TVA la încasare se va aplica până la
finalul perioadei fiscale următoare celei unde a fost depășit plafonul
12
Apariția
faptului
generator
Caz Caz
general particular
- in momentul in care - la momentul înregistrării declarației vamale;

se efectuează livarea - atunci când se primește factura externa;
de bunuri și in - atunci când se plătește prestatorul extern;
momentul in care se - la momentul în care bunurile care sunt aflate în
prestează serviciile regim vamal suspensiv sunt transferate in regim de
import;
- în momentul stabilirii debitului pe baza facturii;
- în momentul vânzării bunurilor catre beneficiari;
- la data când se emit documentele;
- în momentul intocmirii documentelor;
-în momentul colectării monedelor din masină;
- la termenele de plată a ratelor
Figura nr. 4: Apariția faptului generator
Taxarea inversă
Taxarea inversă reprezintă o măsură de simplificare aplicabilă în domeniul TVA care este
permisă în România doar în cazul anumitor operațiuni, potrivit legislației în vigoare.
Teoretic, persoana care este obligată să achite TVA este cea care efectuează livrări de bunuri
ori prestări de servicii. Prin excepție, totuși, TVA poate fi plătită și de beneficiar in anumite
situații, Acest fapt este cunoscut ca taxarea inveră.
Taxarea inversă este posibilă doar pentru livrările de bunuri și prestările de servicii placate în
interiorul României. Se aplică pentru :
 livrarea de deseuri feroase și neferoase, a rebuturilor feroase și neferoase

 livrarea de reziduuri precum și de alte materiale reciclabile care sunt alcătuite din
metale feroase și neferoase, aliajele acestora, cenușă, zgură și alte reziduuri industriale
ce conțin metale ori aliajele ale acestora;
 livrarea de deșeuri din hârtie, material textil, carton, cabluri, cauciuc, sticlă, cioburi,
plastic;
 livrarea materialelor după prelucrarea ori transformarea acestora efectuând operațiuni
de curățare, selecție, polizare, tăiere, fragmentare, presare ori turnare în lingouri, chiar
si cele din metale neferoase;
 livrarea de masă lemnoasă, cât și de materiale lemnoase;
 livrarea de cereale și de plante tehnice, precum și semințe oleaginoase și sfeclă de
zahăr;
 cesiunea de certificate de emisii de gaze care au efect de seră;
13
 livrarea energiei electrice către un comerciant persoană impozabilă care este stabilit în
România;
 cesiunea de certificate verzi;
 construcțiile, cât si părțile de construcții, dar și terenurile de orice fel, pentru a căror
livrare se aplică regimul de taxare prin efectul legii ori prin opțiunie;
 livrările de aur
 furnizările de telefoane mobile,
 furnizările de dispozitive cu circuite integrate, precum microprocesare și unități
centrale de procesare;
 furnizările de console de laptopuri, tablete și jocuri PC.
Exemplu:
SC Zanora SRL persoană jurdică impozabilă din România achiziționează mărfuri de la un
client persoană impozabilă din Bulgaria în valoare de 10.000 euro, curs valutar de 4,47
lei/euro. Recepția are loc la poarta furnizorului, iar factura se întocmește la data recepției.
Pentru societatea din Bulgaria această operațiune reprezintă o livrare intracomunitară, iar
pentru societatea romană reprezintă achiziție intracomunitară.
Înregistrări contabile :
 Achiziție mărfuri
327 “ Mărfuri in curs de aprovizionare ” = 401 “ Furnizori ” 10.000 euro x 4,473lei/euro =

44.730 lei
 Taxarea inversă
4426 “ TVA deductibilă ” = 4427 “ TVA colectată ” 8.498 lei
 Intrarea in gestiune
371 “ Mărfuri ” = 327 “ Mărfuri in curs de aprovizionare ” 44.730 lei
Prorata de deducere a taxei pe valoarea adaugată

În situatia în care agenții economici efectuează atât operații care sunt supuse taxei, cât și
operațiuni care sunt scutite de la TVA fără a avea dreptul de deducere, atunci dreptul de
deducere se calculează prin utilizarea proratei de deducere a TVA, care se cuantifică în raport
cu participarea bunurilor și serviciilor la realizarea operațiunilor impozabile.
14
Prorata de deducere a taxei pe valoarea adăugată se afla ca raport între:

a) La numărător este suma totală a operațiunilor de livrare de bunuri si de
prestări de servicii care intră in sfera operațiunilor cu drept de deducere;
b) La numitor este suma totală a operațiunilor care permit si care nu permit
exercitarea dreptului de deducere;
Opera ț iuni cu drept de deducere

Prorata = x 100
Operaț iuni cu drept de deducere+Opera ț iuni f ără drept de deducere
Elementele principale care se elimină din calculul proratei se referă la:
 valoarea oricărei livrări de bunuri de capital care au fost utilizate de persoana

impozabilă în activitatea economică;
 valoarea oricărei livrări de bunuri ori prestări de servicii către sine efectuate de
persoana impozabilă.
Exemplu:
Pentru societatea SC MOBSTYLE SRL se cunosc următoarele informații:
 venituri din operațiuni taxabile cu drept de deducere = 200.000 lei
 venituri din operațiuni taxabile fără drept de deducere = 100.000 lei.
Să se calculeze prorata.
Opera ț iuni cu drept de deducere

Prorata = x 100
Operaț iuni cu drept de deducere+Opera ț iuni f ără drept de deducere
200.000
Prorata ( % ) = x 100=66,67 %
200.000+100.000
1.3. Sfera de cuprindere a operațiunilor supuse taxei pe valoarea adăugată

1.3.1. Operațiuni de impozitare
Baza de impozitare a TVA aferentă livrărilor de bunuri, executărilor de lucrări și prestărilor
de servicii, inseamnă tot ceea ce reprezintă contrapartida obținută ori care va fii obținută de
catre furnizor, ori de către prestator pe seama cumpărătorului, beneficiarului ori a unui terț,
chiar și subvențiile legate de prețul tranzacțiilor respective.
15
În baza de impozitare se includ:
 impozitele și taxele, exceptând taxa pe valoarea adăugată;

 cheltuielile accesorii, incluzând comisioanele de ambalare, asigurare și transport, care
au fost solicitate de furnizor ori de prestator cumpărătorului/beneficiarului.
Baza de impozitare include și accizele datorate ori achitate în România de persoana care
realizează achiziția intracomunitară a unui produs care se supune accizelor.
Pentru livrări de bunuri și prestări de servicii:
Baza Pretul
de acestor
impozitare servicii
Pentru achizițiile intracomunitare cu plată:

Baza de impozitare aferentă importului de bunuri constituie valoarea în vamă a bunurilor,
valoare ce se stabilește conform legislației vamale actuale, unde se adaugă orice taxe,
comisioane ori impozite, precum și alte taxe din exteriorul Romaniei, impozite, comisioane și
alte taxe în afara României, fie ele achitate ori datorate și ca urmare a importului bunurilor în
România, cu excepția taxei pe valoarea adăugată care urmează a fi percepută.
In baza de impozitare nu sunt cuprinse următoarele:
 remizele, risturnele, rabaturile, sconturile, precum și alte reduceri ale prețului ce sunt
acordate in mod direct clienților de către furnizori la data exigibilității taxei;
 dobânzile care sunt percepute ulterior datei livrării ori prestării, aferete plăților cu
întârziere;
 sumele ce reprezintă daune ori interese stabilite prin hotărâri judecătorești definitive,
penalizări, precum și alte sume care sunt solicitate pentru neîndeplinirea obligațiilor
prevăzute în contract, sume care depășesc prețurile ori tarifele care au fost negociate
 valoarea ambalajelor care fac obiectul circulației între client și furnizorii de marfă prin
schimb și fără facturare;
 sumele achitate de o persoană impozabilă atât în numele, cât și în contul altei
persoane, care apoi se decontează acesteia, precum și sumele ce sunt încasate de o
persoană impozabilă în numele și în contul unei alte persoane.
Baza de impozitare se poate reduce în următoarele situații:
 la emiterea unei facturi, operațiune ce este anulată ulterior, total ori parțial înainte de
livrarea bunurilor ori de prestarea serviciului;
 în cazul refuzurilor totale ori parțiale aferente cantității, calității ori prețului bunurilor
fiind vorba fie de o livrare, fie de un serviciu prestat, cu condiția anulării totale sau
16
parțiale a contractului, declarată printr-o hotărâre judecătorească definitivă

sau în cazul neexistenței unui acord scris între părți;
 în situația în care remizele, risturnele, rabaturile, remizele, cât și celelalte reduceri de
preț au fost acordate după livrarea bunurilor ori prestarea serviciilor;
 în cazul în care contravaloarea bunurilor livrate ori a serviciilor prestate nu poate fi
încasata din cauza falimentului beneficiarului;
 în contextul în care cumpărătorii returnează ambalajele în care s-a expediat marfa,
doar pentru acele ambalaje care circulă prin facturare.
1.3.2. Sfera de aplicare

Condiții ce trebuie respectate de o operațiune pentru a fi considerată sub incidența TVA:
 să conste într-o livrare de bunuri, prestare de servicii cu plata ori o operațiune similară
acestora;
 să fie realizată de persoane impozabile;
 să fie rezultatul unei activități economice precum activitățile comercianților,
producătorilor ori prestatorilor de servicii, incluzând activitățile extractive, agricole și
cele profesionale libere sau asimilate; explorarea bunurilor necorporale sau corporale
în pentru a obtine venituri
Sfera de aplicare a
TVA
Livrarea de bunuri Prestarea de servicii Importul
Figura nr. 5: Sfera de aplicare a TVA
Pentru a putea fi supuse TVA, livrările de bunuri, prestările de servicii ori importurile trebuie
să fie efectuate în România.
Locul livrării de bunuri este considerat ca fiind România dacă:
 locul din care a pornit expediția bunurilor ori transportul către beneficiar, chiar dacă
bunurile sunt expediate ori transportate de către furnizor, beneficiar ori terți se află in
România;
 locul unde sunt bunurile în momenntul în care are loc livrarea, atunci când nu sunt
expediate ori transportate, se află pe teritoriul României;
 locul livrării bunurilor când importul se presupune a fi în România, atunci când locul
de unde a inceput expediția sau transportul nu se află în România, dar destinația finală
este România
Locul prestărilor de servicii se poate determina printr-o varietate de metode:
17
 în caz general : sediul unde se desfășoară activitatea economică, sediul stabil

de unde sunt prestate serviciile, domiciliul sau reședința obișnuită a prestatorului;
 în caz particular:
 locul în care sunt situate bunurile de natură mobiliară;
 locul de unde incepe transportul de bunuri ori de persoane, locul de finalizre al
transportului bunurilor importate;
 locul stabilit drept sediu al activității beneficiarului ori domiciliu stabil;
 locul unde serviciile sunt efectiv prestate.
Locul achiziției intracomunitare de bunuri este locul unde se afla bunurile în momentul
încheierii expedierii ori transportării de bunuri.
Vorbind de o achiziție intracomunitară de bunuri, locul aferent acesteia se consideră a fi în
statul membru care a emis codul de înregistrare în scopuri de TVA. Dacă o achiziție
intracomunitară a fost supusă la plata taxei în alt stat membru, bază de impozitare se reduce
in condițiile legii în România.
Locul importului de bunuri se consideră pe teritoriul statului membru în care se afla bunurile
când intră pe teritoriul comunitar.
1.4. Tranzacții intracomunitare
Achiziții
intracom
unitare
Non- Livrări
transferur intracom
i Tranzacț unitare
ii
intracom
unitare
Prestări Operațiuni
de triunghiu
servicii lare
Figura nr. 6: Tranzacțiile intracomunitare

Achiziția intracomunitară de bunuri constituie dobândirea dreptului de a dispune, in calitate
de proprietar, de bunuri mobile corporale ce sunt expediate ori transportate la destinația
specificată de cel care a cumpărat, de furnizor ori de o altă persoană, în contul furnizorului ori
al cumpărătorului, către un stat membru al UE, altul decât cea l de unde a pornit expedierea
sau transportul bunurilor.
18
Livrarea intracomunitară este o livrare de bunuri care sunt transportate ori expediate
dintr-un stat membru al Comunitatii către alt stat membru, fie de către furnizor ori de catre o
altă persoană pentru care se efectuează livrarea ori de altă persoană în contul acestora.
O prestare de servicii este considerată orice operațiune care nu este inclusă în categoria
livrarilor de bunuri.
Prin operațiune triunghiulară înțelegem o vânzare de către o persoană impozabilă dintr-un stat
membru B către o altă persoană impozabilă din alt stat membru A, care revinde aceste bunuri
la rândul său către un agent economic din un al treilea stat memrbu C. Bunurile sunt
transportate în mod direct între primul stat membru și al treilea stat membru.
A
Vânzare
Vânzare
B C
Transport
1.4.2. Achiziții intracomunitare

Achiziția intracomunitară de bunuri constituie dobândirea dreptului de a dispune, în calitate
de proprietar, de bunuri mobile corporale ce sunt expediate ori transportate la destinația
specificată de cel care a cumpărat, de furnizor ori de o altă persoană, în contul furnizorului ori
al cumpărătorului, către un stat membru al UE, altul decât cel de unde a pornit expedierea sau
transportul bunurilor.
Bunurile transportate ori expediate de o persoana impozabilă dintr-un stat membru utilizat de
aceasta in desfașurarea activităților economice proprii, în cazul în care transportul ori
expedierea bunurilor respective a fost efectuată din România către un alt stat membru al
Comunității, reprezintă o achiziție intracomunitară.
Este inclusă in sfera achizițiilor intracomunitare și achiziția de către o persoană juridică care
nu este supusă impozitării, a unor bunuri care au fost importate de acea persoană în
Comunitate și, de asemenea, transportate ori expediate într-un alt stat membru decât cel în
care s-a realizat importul.
Locul achiziției intracomunitare de bunuri poate fi:
 Locul unde se află bunurile în momentul în care se finalizează expedierea ori

transportul lor;
 Statul membru care a transmis un cod valabil de înregistrare în scopuri de TVA
aferent achiziției intracomunitare
Scutirea aferentă achizitiilor intracomunitare de bunuri se aplică pentru acele bunuri a căror
livrare in Romania este scutită.
19
Plata taxei pe valoarea adăugată pentru o achiziție intracomunitară intră întotdeauna in sfera
de obligații a persoanei care realizează achiziția bunurilor.
În ceea ce privește achizițiile intracomunitare din punctul de vedere al obligațiunilor legale
ale persoanei care derulează achiziția, amintim:
 Dacă o persoană care este înregistrată în scopuri TVA în România realizează o
achiziție intracomunitară de la o altă persoană care este supusă impozitării din alt stat
membru are îndatorirea de a plătii taxa realizată prin taxare inversă;
 Dacă furnizorul străin nu a emis factura aferenta livrărilor derulate până la data la care
intervine exigibilitatea corespunzătoare livrărilor intracomunitare, atunci
cumpărătorul întocmește autofactura;
 Dacă factura primită de la furnizorul extern este fără TVA ( operațiunea este scutită ),
iar cumpărătorul este o persoană impozabilă, aceasta calculează taxa pe valoarea
adăugată pe care o înscrie în jurnalul de cumpărări;
 TVA se va înscrie in Decontul de TVA, atât ca TVA deductibilă, cât și ca TVA
colectată, în contabilitate efectuându-se taxeara inversă
 Achizitiile intracomunitare trebuie declarate in Declarația recapitulativă pentru livrări
și achiziții intracomunitare, delcarație ce se completează trimestrial
Exemplul 1:
O persoană impozabilă română care este înregistrată în scopuri de TVA în România dorește
să achiziționeze bunuri de la o persoană impozabilă din Germania care este, de asemenea,
înregistrată în scopuri de TVA în țara sa. Vânzătorul expediază bunurile din Germania la
sediul cumpărătorului din Cluj, acesta din urmă comunicându-i vânzătorului german codul
său de înregistrare în scopuri de TVA.
Obligația plății taxei revine cumpărătorului român și se aplică taxarea inversă, deoarece:
 Cumpărătorul român este o persoană impozabilă;

 Achiziția intracomunitară de bunuri constituie o operațiune impozabilă;
 Locul încheierii transportului este România;
 Nu există scutiri privind TVA
Exemplul 2:
O persoană impozabilă română care achiziționează bunuri de la o persoană impozabilă din
Spania nu transmite codul de înregistrare în scopuri de TVA. Vânzătorul spaniol expediază
bunurile din Spania în România, la sediul cumpărătorului român. Nefiind îndeplinite cele
două condiții aferente efectuarii transportului și comunicării codului de înregistrare către
client, furnizorul spaniol facturează bunurile livrate în România cu TVA
Obligația plății taxei revine cumpărătorului român ( aplicarea taxarii inverse ) care achită și
TVA facturată de către furnizor.
20
Exemplul 3:
O persoană impozabilă română care nu este înregistrată în scopuri ale taxei pe valoarea
adăugată si care desfășoară exclusiv operațiuni scutite fără drept de deducere, intenționează
să achiziționeaze bunuri din Franța, acestea fiind transportate din Franța în România de către
furnizor.
Obligația plății taxei nu revine nimănui, cumpărătorul plătește taxa pe valoare adăugată
facturată de către furizor.
Exemplul 4: O companie din Bulgaria care transportă materiale de construcții în Romania cu

scopul construirii unui imobil. Acest imobil este necesar in desfășurarea activității economice
a companiei. Persoana impozabilă din Bulgaria se înregistrează în scopuri de TVA și în
România efectuând astfel o achiziție intracomunitară asimilată.
Obligația plății taxei revine persoanei impozabile din România, aplicându-se taxarea inversă.
1.4.3. Livrări intracomunitare

Se considera o livrare de bunuri transferul dreptului de a dispune de bunuri ca proprietar.
Următoarele operațiuni sunt considerate livrări de bunuri:
 predarea bunurilor către o altă persoană, în baza unui contract ce stipuleaza efectuarea
plății în rate;
 transferul dreptului de proprietate în urma executării silite privind bunurile;
 trecerea în domeniul public, in schimbul unor despăgubiri, a unor bunuri care fac
parte din patrimoniul persoanelor impozabile;
 preluarea bunurilor mobile de către o persoană impozabilă care au fost achiziționate
ori produse de către perosana in cauza, cu scopul de a fi utilizate în diferite operațiuni
care nu intra in sfera activiității economice desfășurate, TVA fiind dedusă;
 preluarea bunurilor mobile de către o persoană impozabilă de care au fost
achiziționate ori produse cu scopul de a fi puse la dispoziție in mod gratuit către alte
persoane, cu condiția ca TVA să fi fost dedusă;
 preluarea de bunuri mobile corporale achiziționate ori produse de către aceeasi
persoană impozabilă
Nu se numesc bunuri:
 bunurile care sunt acordate in mod gratuit din rezerva de stat drept ajutoare umanitare
externe ori interne;
 acordarea gratuită a bunurilor destinate reclamei, stimulării vânzărilor ori derulării
activității economice;
21
 acordarea gratuită de bunuri care au o valoare mică în condiții de

sponsorizare, de protocol ori de mecenat
Locul livrării intracomunitare de bunuri este stabilit în funcție de operațiunea care se
efectuează:
 in ceea ce privește livrarea unori bunuri ce sunt expediate ori transportate, numim
locul livrării locul unde se află bunurile în momentul în care incepe transportul; în
condițiile în care locul livrării este în exteriorul teritoriului comunitar; numim atât
locul unde se realizează livrarea de către importator, cât și locul livrării ulterioare
statul membru de import;
 în cazul bunurilor neexpediate ori netransportate, locul livrării este locul în care sunt
situate bunurile în momentul în care este pus la dispoziția clinetului.
O livrare intracomunitară de bunuri din România spre un alt stat membru al UE este scutită
de TVA, dacă sunt respectate următoarele condiții:
 bunurile sunt transportate către un alt stat membru al Uniunii Europene pornind din
România;
 furnizorul este persoană impozabilă care este înregistrată în scopuri de TVA în
România;
 cumpărătorul este înregistrat în scopuri de TVA în alt stat membru al Uniunii
Europene, comunicând acest cod furnizorului pentru a-l inscrie în factură.
Persoana obligată de plata taxei pe valoarea adăugată aferenta livrărillor intracomunitare este
persoana care realizează plata livrărilor.
Exemplul 1:
O persoană impozabilă română care este înregistrată în scopuri de TVA în România dorește
să vândă bunuri către un client în Franța, care este de asemnea înregistrat în scopuri de TVA.
Bunurile sunt transportate către clientul francez, acesta punând la dispoziția furnizorului
român codul său de înregistrare în scopul TVA
Această operațiune este scutită de plata TVA pentru ca:
 vânzătorul roman este o persoană impozabilă;

 livrarea intracomunitară de bunuri constituie o operațiune impozabilă;
 locul începerii transportului este România;
 se poate dovedi transportul către celălalt stat membru,dar și înregistrarea partenerului
în statul membru către care se efectuează livrarea bunurilor.
Exemplul 2:
O persoană impozabilă română dorește să vândă produse către o societate italiană, bunuri ce
sunt transportate și puse la dispoziția clientului din Italia, client care nu comunică codul său
de înregistrare în scopuri de TVA.
22
Obligația plății taxei revine furnizorului, persoană impozabilă română, deoarece:

 livrarea intracomunitară de bunuri constituie o operațiune impozabilă;
 locul începerii transportului este România;
 se poate dovedi realizarea transportului către celălalt stat membru, dar nu și a
înregistrării partenerului în statul membru către care se efectuează livrarea bunurilor
( clientul italian )
Exemplul 3:
O persoană impozabilă română care nu este înregistrată în scopuri de TVA si care desfășoară
exclusiv operațiuni fără drept de deducere, intenționează să vândă bunuri care sunt
tranportate către clientul său din Croatia.
Nu există o persoană obligate la plata TVA, operațiunea fiind scutită, deoarece:

 livrarea intracomunitară de bunuri este o operațiune impozabilă;
 România este locul începerii transportului;
 operațiunea este scutită, fără a avea dreptul deducerii
Exemplul 4:
O persoană impozabilă română intenționează să vândă bunuri unei alte persoane care este
stabilită în Franța și care îi comunică furnizorului român codul său de înregistrare în scopuri
de TVA. Se cunoaște faptul că bunurile sunt revândute de clientul francez către un alt client
domiciliat în România ( X ), iar produsele sunt transportate de la furnizorul din România la
sediul clientului român (X).
Obligația plății taxei revine persoanei impozabile române care facturează cu taxa pe valoare
adăugată de 19%, deoarece:

 livrarea intracomunitară de bunuri reprezintă o operațiune impozabilă;
 România reprezintă locul unde începe transportul;
 nu sunt scutiri pentru că bunurile nu părăsesc teritoriul României.
Exemplul 5:
O companie din România construiește un imobil în Spania, construcție pentru realizarea
căreia trănsportă materiale de construcții din România în Spania. Se cunoaște faptul că
persoana impozabilă română este înregistrată în scopuri de taxă pe valoare adăugată, atât în
România cât și în Spania.
În principiu, persoana obligată la plata TVA privind livrările intracomunitare de bunuri este
enitatea care efecutează livrarea.
23
1.4.4. Prestări de servicii

Atunci când vorbim despre o prestare de servicii, vorbim despre operații precum:
 închirierea de bunuri ori transmiterea folosinței bunurilor în baza unui contract de

leasing;
 înstrăinarea bunurilor necorporale, chiar dacă acestea fac ori nu subiectul unui drept
de proprietate precum: transferul ori cesiunea drepturilor de autor, a mărcilor
comerciale, licențelor, brevetelor, dar si a altor drepturi asemănătoare
 angajamentul de a nu efectua o activitate economică, de a nu concura cu altă persoană
ori de a tolera o anumită situație;
 prestările de servicii realizate conform unui ordin emis de/sau în numele unei
autorități publice ori potrivit legii;
 servicii de intermediere care sunt realizate de persoane care acționează atât în numele,
cât și în contul altei persoane, in momentul intervenției acestora într-o livrare de
bunuri ori o prestare de servicii.
Prin locul de prestare a serviciilor pentru o persoană care este supusa impozitarii si în care
aceasta acționează, înțelegem locul unde persoana pentru care sunt prestate serviciile are
stabilit sediul activității sale din punct de vedere economic
In cazul prestărilor următoare de servicii, locul prestării este:
 locul unde se realizează transportul, ținând cont și de distanțele parcurse, privind

serviciile de transport de călători;
 locul prestării efective, aferent serviciilor de restaurant și catering;
 locul unde mijlocul de transport este pus efectiv la dispoziția clientului, atunci când
vorbim despre o închirirere a unui mijloc de transport pe termen scurt
Exemplul 1: O societate stabilită în Polonia intenționează să presteze servicii de supervizare a
producției pentru o entitate care are domiciliul in Romania.
Serviciile de supervizare sunt taxabile conform legii din Polonia sau legii din România ?
Luând in considerare aspectele teoretice prezentate privind locul taxarii aferent prestărilor de
servicii, supervizarea producției reprezintă un serviciu prestat ce se taxează in Romania, aici
fiind locul unde este stabilit beneficiarul.
Exemplul 2: O societate germană (A) achiziționează bunuri de la un furnizor din Timisoara

pentru a le vinde catre un client din Iași. A nu are nicio prezența în Romania. În ceea ce
priveste transportul acestor produse de la Timișoara la Iași, societatea A apelează la serviciile
unei firme de transport din România (X).
Serviciul de transport este taxabil in Romania sau in Germania ?
Serviciul este taxabil în Germania, deoarece beneficiarul prestării de servicii este stabilit in
Germania. Societatea A va aplica mecanismul privind taxarea inversă în Germania.
24
1.5. Perspective privind taxa pe valoarea adăugată

Taxa pe valoarea adăugată constituie unul dintre cele mai importante impozite indirecte din
România, ponderea sa în totalul impozitelor fiind mare, aspect ce conduce la creșterea
accentuată a veniturilor fiscale ale statului, fonduri utilizate de stat pentru a dezvolta procese
și sisteme sociale și economice în România.
TVA joacă un rol important în formarea veniturilor statului, iar aplicarea ei este o condiție
obligatorie în desfășurarea reformei, un impozit indirect ce elimină orice tip de discriminare
între agenții economici.
Taxa pe valoarea adăugată face obiectul unor studii care sunt realizate sub egida unor
organizații internaționale.
Utilizarea TVA pentru realizarea veniturilor bugetare este convenabilă pentru autorități,
creșterea presiunii fiscale fiind camuflată în prețuri și tarife, aspect ce duce la creșterea
acestora, dar și la reducerea puterii de cumpărare prin scaderea veniturilor reale, iar
nemulțumirea populației este canalizată către comercianți, acestia fiind socotiți drept
responsabili de creșterea prețurilor .
25
Capitolul II – Taxa pe valoarea adăugată intracomunitară în practică
2.1. Achiziții intracomunitare

Studiul de caz nr. 1
Societatea ABC SRL este o persoană juridică română, care este înregistrată în scopuri de
TVA în România și, de asemenea, in Registrul Operatorilor Intracomunitari, care
intenționează să achiziționeze un mijloc de transport de tip second-hand în vederea
revânzării. Mijlocul de transport folosit este facturat în valoare de 2.500 euro în data de 20
martie 2018 de către furnizorul Auto SH-DE din Germania, iar ulterior vândut către o
persoană fizică din România în data de 25 martie 2018 cu suma de 2.800 euro. Care sunt
implicațiile contabile și fiscale ? Cursul de schimb valutar este de 4,54 lei/euro.
AIC
LIC
Mijlocul de transport a fost pus în funcțiune cu mai puțin de 6 luni în urmă, fapt pentru care
acesta se consideră mijloc de transport de tip second hand din perspectiva TVA. Acest lucru
înseamnă că se va aplica regimul special de TVA aplicabil acestor tip de bunuri, respectiv
TVA la marja de profit.
Achiziția intracomunitară nu este supusă taxării inverse în România.
Marja totală = 300 euro
Profitul = 243 euro
TVA = 57 euro
Înregistrări contabile:
 Ridicarea avansului de trezorerie
542 “ Avansuri de trezorerie – valută ” = 5314 “ Casa in valută ” 2.500 euro x 4,54 lei/euro =
11,350 lei
26
 Achiziția mijlocului de transport
371 “ Mărfuri – auto sh ” = 401 “ Furnizori ” 11.350 lei
 Plata furnizorului
401 “ Furnizori ” = 542 “ Avansuri de trezorerie – valută ” 11.350 lei
 Vânzarea autoturismului către clienți persoane fizice
4111 “ Clienți ” = % 12.712 lei

4111 “ Clienți ” = 707 “ Venituri din
% vanzarea marfurilor ” 10.296,72
2.800 lei lei
4427 “ TVA colectată ” 2.415,28 lei
 Descarcarea din gestiune
607 “ Cheltuieli cu marfurile ” = 371 “ Marfuri ” 11.350 lei

În luna octombrie 2017 societatea Electrica SRL din România achiziționează materii prime
de la furnizorul Corriente din Spania. Bunurile sunt recepționate de societatea romană în data
de 10 ianuarie 2018, valoarea acestora conform prețurilor indicate în catalog este de 1.800
euro. Ambele societăți sunt persoane impozabile. Furnizorul spaniol emite factura cu data de
11 februarie 2018 cu valoarea de 2.000 de euro, preț acceptat de societatea românească.
Societatea din România nu este înregistrată în Registrul Operatorilor Intracomunitari. Cursul
valutar la recepția bunurilor este de 4,5 lei/euro, iar cursul de schimb la data de emitere a
facturii este de 4,44 lei/euro. Care sunt implicațiile fiscale și contabile ?
AIC
LIC
În primul rând, societatea din România va trebui să se înregistreze în Registrul Operatorilor

Intracomunitari înainte de efectuarea achiziției, deoarece aceasta trebuie să aibă codul de
TVA valid pentru tranzacțiile intracomunitare.
27
Deoarece pentru bunurile achiziționate intracomunitar nu există factură, exigibilitatea TVA

intervine cel mai târziula data de 15 a următoarei luni. Societatea română are obligația ca cel
tarziu la data de 15 a lunii următoare să emită autofactura.
Înregistrări contabile:
 Recepția bunurilor
301 “ Materii prime ” = 408 “ Furnizori facturi nesosite ” 1.800 euro x 4,5 lei/euro =
8.100 lei
 Taxarea inversă
4426 “ TVA deductibilă ” = 4427 “ TVA colectată ” 1.800 euro x 4,44 lei/euro =
7.992 lei
Cand se primeste factura finală in luna martie , societatea va nota pe aceasta numărul
autofacturii, va inregistra eventualele diferențe de preț și va efectua taxarea inversă pentru
diferența calculată.

Societatea Florăria SRL, persoană juridică română neînregistrată în scopuri de TVA,
achiziționează la data de 20 ianuarie 2018 un autoturism de teren care are o capacitate
cilindrică de 4.000 cmc folosit în activitățile de exploatare. Autoturismul este nou și este
furnizat de către Auto Gmbh din Italia. Autoturismul va avea prețul de achiziție pe factura de
cumpărare de 25.000 euro, iar timbrul de mediu necesar primei înmatriculari în România este
în valoare de 2.000 euro. Valoarea accizei este de 1 euro/cmc, iar cursul valutar este de 4,7
lei/euro. Ce proceduri fiscal trebuie aplicate ?
28
AIC
LIC
Deoarece autoturismul are o capacitate cilindrică mai mare de 3.000 cmc, acesta este un
produs accizabil și este supus accizelor nearmonizate. Cumpărătorul din România nu este o
persoană înregistrată în scopuri de TVA deci, prima procedură ce trebuie făcută este
declararea și plata accizei.
Acciza = 4.000 x 4,7 lei/euro = 18.800 lei.
Pentru a putea înmatricula mijlocul de transport, societatea trebuie să plătească acciza până la
data de 25 a următoarei luni, deoarece dovada plății este neceseră la înmatriculare. Timbrul
de mediu trebuie plătit, de asemenea.
Deși societatea romană nu este înscrisă în scopuri ale TVA, aceasta datorează la buget plata
TVA corespunzătoare achiziției intracomunitare de mijloace de transport care sunt noi.
Baza de calcul a TVA cuprinde prețul plătit furnziorului la cursul valabil datei exigibilității
facturii, taxe și impozite datorate aferente acestei achiziții
Baza de calcul = 25.000 euro x 4,7 lei/euro + 2.000 euro x 4,7 lei/euro + 18.800 lei = 145.700 lei
Preț de vânzare Timbrul de mediu Accize
TVA datorată bugetului de stat = 145.700 lei x 19% = 27.683 lei

Taxa se plătește pana pe data de 25 a lunii următoare. Dacă se dorește înmatricularea
mijlocului de transport înainte de 25, taxa trebuie plătită deoarece aceasta se face în baza unui
certificat eliberat de ANAF, certificat ce atestă plata taxei.
29
Societatea MTK Construct SRL, persoană juridică română, înscrisa în scopuri de

TVA și în Registrul Operatorilor Intracomunitari realizează diverse lucrări de instalații
electrice și sanitare și lucrări de finisaje interioare în Franța în favoarea unui client francez.
Societatea română achiziționează periodic materiale consumabile în domeniul construcțiilor
de la magazine franțuzești înregistrate în scopuri de TVA în Franța. Facturile sunt emise din
statul francez cu TVA. Ce procedură trebuie să urmeze societatea romană privind TVA ?
AIC
LIC
Mai întâi trebuie să stabilim dacă această operațiune reprezintă o achiziție intracomunitară.
Achiziția intracomunitară de bunuri presupune transportul bunurilor dintr-un stat membru din
UE în România, iar locul achiziției intracomunitare sa fie si locul unde se termină expediția
bunurilor. În cazul nostru, achiziția are loc în Franța, deoarece bunurile nu părăsesc teritoriul
statului.
Analizând acest aspect ajungem la concluzia că această achiziție nu este în sfera de TVA în
cadrul României și nu este taxabilă în țara noastră. Deci, societatea romană nu va plăti TVA
folosind taxarea inversă și nu va declara achiziția în declarația recapitulativă. Societatea poate
declara această achiziție netaxabilă în decontul de TVA.
Societatea romană realizează lucrări și prestează servicii care au ca loc de prestare Franța.
Franța nu acordă plafon de scutire a TVA pentru societățile străine care desfășoară activități
pe teritoriul statului. Deci, societatea romană este obligată sa se înscrie în scopuri ale TVA în
Franța, înregistrare ce trebuie efectuată înainte de începerea operațiunilor de achiziție și
prestare de servicii către societatea franceză.

Societatea My Phone SRL, persoană juridică română, achiziționează telefoane mobile de la o
societate din Austria. În luna martie primește o factură pentru 1.500 bucăți telefoane în
valoare de 150.000 euro. Factura este emisă in data de 15 ianuarie 2018 la cursul de 4,43
lei/euro. În data de 18 ianuarie se efectuează recepția și se constată că lipsesc 50 telefoane
mobile în valoare de 5.000 euro. Societatea austriacă recunoaște lipsa bunurilor și cantitatea
de 50 de telefoane este stornată cu data de 14 februarie. Ce trebuie făcut în acest caz ?
30
AIC
LIC
\
Deoarece cantitatea facturată diferă semnificativ de cantitatea fizică la recepție, vom ține cont
de următoarele aspecte:
 în momentul recepției bunurile vor fi evaluate la cursul valutar valabil în ziua

respectivă pentru cantitățile efective ce au făcut obiectul livrării;
 exigibilitatea TVA fiind la data facturii, înregistrarea taxării inverse se face la

valoarea întregii facturi. Deci, valoarea de înregistrare în contabilitate a stocului este
valoarea ce s-a recepționat efectiv, iar baza TVA și suma ce trebuie declarată este
suma facturată, indiferent de faptul că nu s-a livrat întreaga cantitate.
Deoarece cantitatea livrată a fost redusă, baza de impozitare a TVA va fi diminuată. În luna
februrarie 2018 la data facturii de stornare, operațiunea de taxare inversă va fi efectuată de
către societate cu semnul minus.
Taxarea inversă fiind diminuată prin factura de stornare, baza de impunere se va aplica pentru
toată tranzacția la cantitățile aprovizionate efectiv.
Cursul de schimb valutar al stornării va fi același cu cel ce va fi valabil la data taxării inverse
a facturii inițiale.
2.2. Livrări intracomunitare

Studiul de caz nr. 1:
Societatea SC Creionul SRL este o persoană impozabilă română, care este înscrisă în scopuri
de TVA și în Registrul Operatorilor Intracomunitari. Aceasta livrează unui client din
Danemarca mărfuri având valoarea de 5.000 de euro pentru care s-a prezentat codul de TVA
valid al clientului din Austria și documentele de transport. Cursul valutar este de 4,35
lei/euro. Ce implicații contabile și fiscale creeaza aceasta tranzactie ?
31
LIC
AIC
Operațiunea de mai sus constituie o livrare intracomunitară de bunuri și este scutită de TVA
avand drept de deducere.
Înregistrare contabilă :
4111 “ Clienți ” = 707 “ Venituri din vânzarea mărfurilor ” 5.000 euro x 4,35 lei/euro =
21.750 lei

Societatea Depozitul SRL, persoană juridică română care este înregistrată în scopuri de TVA
și este, de asemena, înscrisă în ROI are ca principal obiect de activitate producția de materiale
de construcții. O societate din Grecia, client al societății SC Depozitul SRL, comunică
acesteia codul său de TVA din acest stat. Clientul grec are bunurile puse la dispoziție la
depozitul societății române. Ce tratament fiscal se aplică în această situație
32
LIC
AIC
Ca regulă generală, livrarea intracomunitară de bunuri spre un client care comunică un cod de
TVA care este valabil este scutită de TVA în România.
Ca să se realizeze o livrare intracomunitară de produse trebuie ca transportul acestora să se
realizeze efectiv din România către celălat stat membru. În caz contrar, nu se poate vorbi
despre o livrare intracomunitară care este scutită de TVA.
Transportul bunurilor se poate afla în seama furnizorului român, a clientului din celălalt stat
sau a unui terț, acest lucru fiind menționat în clauzele agregate între părți.
Documentele ce sunt necesare justificării facturării scutite de TVA și scutirii de TVA,
indiferent dacă transportul este în seama clientului ori a furnizorului, sunt următoarele :
 factura întocmită corect;

 document comercial ( ex: comandă, contract )
 document de transport care atestă că bunurile au fost expediate din România în celălat
stat membru al Comunității în două exemplare – în cazul nostru, un exemplar rămâne
la societatea română, un exemplar se trimite clientului din Grecia ( ex: CMR, AWB,
scrisoare de trăsură aferentă transportului feroviar )

Societatea HappySmile SRL, persoană juridică română înființată conform prevederilor legale,
neînregistrată în scopri de TVA are ca obiect principal de activitate serviciile medicale
stomatologice, dar și livrarea de proteze dentare. Societatea încheie un contract de livrare de
proteze dentare cu o clinică dentară din Cehia, unde se așteaptă depășirea plafonului de
scutire a TVA. Care sunt implicațiile fiscale ?
33
LIC
AIC
Livrarea de proteze dentare este o operațiune care este scutită de TVA fără drept de deducere.
Deci, în situatia depășirii plafonului de scutire a TVA, livrarea către societatea cehă se va
factura în regim de scutire a TVA fără a avea drept de deducere.
Societatea nu este obligată a se înregistra în scopuri de TVA, dar nici obligația de a fi înscrisa
în Registrul operatorilor intracomunitari, până la atingerea plafonului al carui cuantum este
de 300.000 lei, deoarece nici societatea cehă nu efectuează o achiziție intracomunitară de
bunuri care să fie taxabilă pe teritoriul Cehiei.
În ceea ce privește TVA, societatea deține o activitate continuă a livrării de proteze dentare
care este scutită de TVA fără a avea drept de deducere și nu are obligația să se înregistreze în
scopuri de TVA, atunci când efectuează astfel de operații.

Societatea PowerEnergy SRL, persoana juridică romană, care este înregistrată în scopuri de
TVA și înscrisă, de asemenea, în Registrul operatorilor intracomunitari intenționează să
vândă certificate de emisii de gaze care au efect de seră unui client Electricidad Espanola din
Spania. Societatea spaniolă este de asemenea înregistrată în scopuri ale TVA în acest stat.
Care este tratamentul fiscal aplicabil în acest caz ?
34
LIC
AIC
Certificatele de emisii de gaze care au efect de seră reprezintă dreptul de a putea emite o tonă
de dioxid de carbon, deci, societatea comercializează o prestare de servicii, iar vânzarea
acestor drepturi constituie o prestare de servicii în ceea ce privește TVA.
Locul prestării de servicii pentru livrările către clientul spaniol este sediul beneficiarului din
Uniunea Europeană, deci factura se va emite fără TVA. Cele două societăți au obligația
depunerii declarației VIES.

Societatea Paharul Plin SRL, persoană juridică română care este înregistrată în scopuri de
TVA și, de asemenea, înscrisă în Registrul operatorilor intracomunitari, efectuează importuri
de vin din Republica Moldova. Ulterior, vinul face obiectul unor livrări intracomunitare către
clienți atât din Spania, cât și Portugalia. Care sunt procedurile ce trebuie urmărite privind
aceste livrări intracomunitare ?
LIC
LIC
AIC AIC
35
În primul rând, vinurile sunt produse accizabile. Deci, societatea are obligația de a
deține un atestat de operator cu produse accizabile.
Deoarece pe teritoriul României nu se datorează accize atunci când este vorba de vinuri
liniștite, deducem că nici la livrarea intracomunitară nu va exista nicio acciză de datorat.
Punem în discuție două cazuri: în primul caz vorbim despre clienți aparținând celorlalte state
membre care comunică un cod valabil de TVA. Astfel, livrarea intracomunitară a vinurilor va
fi facturată în regim de scutire a TVA.
În al doilea caz vorbim despre clienți persoane juridice care nu prezinta un cod de TVA care
să fie valabil, livrarea fiind scutita de TVA.
In cazul in care livrarea se va realiza către o persoană din celălalt stat membru, care nu este
supusa impozitarii, se va beneficia, de asemenea, de scutire a TVA.
Societatea romană trebuie să se înregistreze în celălat stat membru în scopuri de acciză.
Transportul din România către celălalt stat al produselor care se supun accizelor va fi o
operațiune scutită de TVA și, de asemena, de acciză în România.
2.3. Prestări de servicii

Societatea Încălțămintea Potrivită SRL, persoană juridică română care este inscrisă în scopuri
de TVA și care este inregistrată în Registrul operatorilor intracomunitari, posedă materie
primă pentru prelucrare - piele naturală din Italia pentru a o prelucra și a obține încălțăminte.
Produsele finite obținute sunt livrate în Italia, societatea facturând exclusiv manopera.
Societății din România îi rămâne, în mod gratuit, o parte din materia primă provenită din
producție. După prelucrare se obțin curele de ceas care sunt livrate pe piața internă. Ce
tratamente contabile și fiscale se aplică acestei operații ?
Considerăm că societatea italiană a efectuat un nontransfer de materii prime din Italia în

România.
36
Societatea romană are obligația de a întocmi Registrul bunurilor primite unde trebuie
menționate: furnizorul din statul membru, cantitățile primite de bunuri și data de restituire a
bunurilor.
Din punct de vedere contabil, materiile prime care sunt primite pentru a fi prelucrate se vor
înregistra în contul extrabilanțier 8032 " Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare
" în debitul căruia se vor evidenția intrările, iar în credit ieșirile de materii prime prelucrate.
În ceea ce privește documentația, trebuie întocmită o notă de intrare recepție pentru aceste
bunuri.
Materialele care au rămas în mod gratuit la societatea din România nu reprezintă o prestare
de serviciu ce se efectuează cu plata, deci nu este supusă TVA. Evaluarea acestora se
realizează la valoarea lor justă.
Produsele vor fi însoțite pe piata internă de bon fiscal, în cazul persoanelor fizice, iar in cazul
persoanelor juridice de aviz de însoțire a mărfii și factură.

Societatea Meșterul SRL este o persoană juridică română, persoană înregistrată în scopuri de
TVA și care aplică sistemul exigibilității normale. Entitatea este plătitoare de impozit pe
profit, și este, de asemenea, înscrisă în Registrul operatorilor intracomunitară. Această
societate realizează periodic lucrări de finisaje interioare și instalații electrice către persoane
fizice române care sunt situate în Spania. Deci, o echipă formată din 2-3 muncitori se vor
deplasa cu un mijloc de transport în Peninsula Iberică, unde realizează lucrări care au fost
contractate de persoane romane care sunt stabilite în Spania, lucrări ce durează între 10-20 de
zile. Cazarea se efectuează de către comunitatea Românească din Spania. Persoanele fizice
sunt cele care asigură materialele utilizate de societate. Facturile sunt emise în lei. Lucrările
sunt efectate asupra locuințelor unor persoane fizice cu domiciliul în Spania. Ce tratament
fiscal se aplică în această situație ?
Societatea nu efectuează un sediu permanent în Spania pentru că lucrările de montaj și de

construcții se desfășoară pe o perioadă mai scurtă de 12 luni.
În această situație, lucrările nu sunt considerate servicii întracomunitare, ci lucrări în legătură
cu bunurile imobile, locul prestării fiind Spania.
37
Este posibil ca acest stat să ceară societății române înregistrarea în scopuri de TVA
în Spania, înainte de debutul activității fără a acorda plafon de scutire a TVA pentru
societățile străine. De asemenea, nici România nu acordă plafon de scutire a TVA societăților
care efectuează activități economice pe teritoriul național.
2.4. Operațiuni triunghiulare

Studiu de caz
Societatea ALFA SRL este o persoană juridică română, societate înscrisa în scopuri de TVA
și înregistrata în Registrul operatorilor intracomunitari, care achiziționează mărfuri de la o
societate BETA rezidentă în Franța, costul de achiziție al mărfurilor fiind de 8.000 euro.
Acestea sunt refacturate ulterior la prețul de 10.000 euro către o societate GAMA din
Croația. Transportul mărfurilor este efectuat pe ruta Franța – Croația, fără ca bunurile să
ajungă în România. Care sunt implicațiile fiscale ?
Vânzare Vânzare
Transport
Presupunem că atât societatea din Franța, cât și societatea din Croația sunt înscrise în scopuri
de TVA fiecare în statul său. Bunurile aferente tranzacției nu sunt produse accizabile.
Transportul bunurilor este în contul societății din Franța.
Analizând cele mai sus menționate, numim această tranzactie ca fiind o livrare triunghiulară
în care societatea romană este statul al doilea și nu este obligate să se înregistreze în scopuri
de TVA în Franța ori Croația.
Astfel, factura de achiziții a bunurilor se înregistrează doar în conturile contabile, iar taxarea
inversă nu va fi efectuata de catre societatea din Romania. Societatea română va declara
livrarea către societatea din Croația înregistrând-o în decontul de TVA și în declarația 309.
38
Concluzii
39
Bibliografie
40

Licentafinal

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Licentafinal

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

Politici și opțiuni contabile și fiscale privind taxa pe valoarea adăugată

Coordonator știintific: Absolvent:

Capitolul I - Taxa pe valoarea adăugată. Taxa pe valoarea adăugată intracomunitară.

1.1. Cadrul teoretic și conceptual al TVA în România

Capitolul II – Taxa pe valoarea intracomunitară în practică – Studii de caz

2.1. Achiziții intracomunitare – Studii de caz

Capitolul I – Taxa pe valoarea adăugată. Taxa pe valoarea adăugată

1.1. Cadrul teoretic și conceptual al TVA în România

Figura 1: Caracteristicile TVA

b) Scurt istoric al taxei pe valoarea adăugată în UE și în România

 Franța introduce sistemul TVA in anul 1954

c) Norme si reglementări privind TVA

 Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind : “

 Pachetul TVA adoptat de Consiliul Uniunii Europene la 12 februarie 2008,

 Legea nr. 207/2015 privind Titlul VII al Codului Fiscal;

1.2. Aria de aplicabilitate a TVA. Aspecte naționale, intra și extra comunitare.

1.2.1. Registrul operatorilor intracomunitari & Validarea numărului de

a) Registrul operatorilor intracomunitari ( ROI )

Registrul operatorilor intracomunitari este reglementat prin art. 158^2 aparținând

 Livrări intracomunitare scutite de taxă;

Sistemul intracomunitar de TVA asigură că în toate țările membre ale Comunității se

 Actualizarea informațiilor pentru firmele înregistrate și deregistrate poate dura câteva

1.2.2 Aspecte fiscale privind TVA

Printr-o operațiune impozabilă înțelegem:

 achiziție intracomunitară de bunuri, cu excepția produselor accizabile ori a

 operațiuni taxabile unde se aplică cotele din Codul Fiscal;

a) Operațiuni scutite cu drept de deducere

 furnizorul nu colectează TVA;

 operațiuni ce sunt taxabile;

 operațiunile care privesc transferul activelor dacă este efectuat ca urmare

Limitări ale dreptului de deducere

Operațiuni scutite fără drept de deducere

 furnizorul nu colectează TVA;

 achizițiile intracomunitare de bunuri unde livrarea în România este scutită;

 achizițiile de bunuri sunt realizate de o persoană impozabilă numită cumpărător

 achizițiile de bunuri sunt realizate cu scopul livrării ulterioare a acestora

Figura nr. 2: Sintetizare deducere a TVA

Operațiuni scutite de TVA în interiorul țării:

 spitalizarea, îngrijirile medicale şi operaţiunile din acest domeniu;

 prestările de servicii, livrările de bunuri aparținând protecţiei copiilor şi a tinerilor, ce

Cotele de TVA aplicabile incepand cu 1 ianuarie 2018:

Figura nr. 3: Cotele de TVA

 livrarea de clădiri și a terenului aferent construirii lor, cu scopul de a fi utilizate sub

 livrarea de proteze și accesorii aferente, in condiții legale, excluzându-le pe

 Pentru stocurile care sunt puse la dispoziția clientului, se apreciază că livrarea

lucrari ori a documentelor similare care au fost stabilite in contract, la data la

 Pentru livrările de gaze naturale, de telefonie, de apă, de energie electrică, precum și

- in momentul in care - la momentul înregistrării declarației vamale;

Figura nr. 4: Apariția faptului generator

 livrarea de deseuri feroase și neferoase, a rebuturilor feroase și neferoase

327 “ Mărfuri in curs de aprovizionare ” = 401 “ Furnizori ” 10.000 euro x 4,473lei/euro =

4426 “ TVA deductibilă ” = 4427 “ TVA colectată ” 8.498 lei

371 “ Mărfuri ” = 327 “ Mărfuri in curs de aprovizionare ” 44.730 lei

Prorata de deducere a taxei pe valoarea adaugată

Prorata de deducere a taxei pe valoarea adăugată se afla ca raport între:

Opera ț iuni cu drept de deducere

Elementele principale care se elimină din calculul proratei se referă la:

 valoarea oricărei livrări de bunuri de capital care au fost utilizate de persoana

Opera ț iuni cu drept de deducere

1.3. Sfera de cuprindere a operațiunilor supuse taxei pe valoarea adăugată

În baza de impozitare se includ: