Viața economică în

1
lumea antică

Bologan Bogdan W-2212

Introducere 2

• Modul de viaţă al oamenilor în societăţile antice era determinat de condiţia

socială, factorii economici, condiţiile naturale etc. În societatea antică familia,
tradiţiile, legislaţia şi-au lăsat amprenta atît asupra vieţii individului, cît şi a
comunităţii în ansamblu, determinînd trăsăturile specifice ale modului de viaţăIn
spatiul geografic greco-roman, economia se caracteriza prin mentinerea
elementelor economice naturale. In urma folosirii masive a muncii sclavilor,
economia a capatat un caracter sclavagist.
• Simultan, asistăm la restrângerea economiei naturale şi extinderea economiei de
mărfuri, la intensificarea circulaţiei băneşti, ori la apariţia primelor instituţii de
credit. Apare şi ia amploare schimbul de mărfuri în localităţi – sate şi oraşe – şi
între acestea sau chiar între ţări.
 Agricultura
Civilizația egipteană
Civilizația Egiptului antic s-a
dezvoltat datorită fluviului Nil și
inundațiilor sezoniere.
Predictibilitatea revărsărilor și
solurile fertile oferite le-au
permis egiptenilor să-și
construiască un imperiu pe baza
unei bogății agricole. Egiptenii
sunt acreditați ca fiind unul
dintre primele grupuri de
oameni care au practicat
agricultura la scară largă. [1]
 Acest lucru a fost posibil
datorită ingeniozității acestora
care au dezvoltat bazinele de
irigație.[2] Cultivau cereale, cum
ar fi grâu și orz, și plante
industriale, cum ar fi inul și
papirusul.[3
Cultura
Vechii egipteni se bucurau de o varietate
de activități de recreere, precum jocurile
ca Senet, un joc de tablă cu piese, care a
fost deosebit de popular din cele mai
vechi timpuri, un alt joc similar a fost
3
mehen, care a avut o placa de joc
circulară. Jongleria și jocurile cu mingea
au fost populare printre copii, precum și
jocurile cu lupte menționate într-un
mormânt la Beni Hasan. Membrii bogați
ale societății egiptene antice se bucurau
de vânătoare și de canotaj.mirosurile
neplăcute.
Comerțul
Civilizația din Egiptul antic a fost dator la 
fluviul Nil și inundațiile sale sezoniere de
încredere. Previzibilitatea râului și solul
fertil le-a permis egiptenilor să
construiască un imperiu pe baza unei mari
bogății agricole. Egiptenii sunt creditați ca
fiind unul dintre primele grupuri de
oameni să practice agricultura pe scară
largă. Acest lucru a fost posibil datorită
ingeniozității egiptenilor pe măsură ce au
dezvoltat irigarea bazinului. [1] Practicile
lor agricole le-au permis să cultive culturi
alimentare de bază, în special cereale
precum grâul și orzul, precum și culturi
industriale, precum in și papirus.[2]
 Agricultura
Civilizația greacă Cultura
Aceste culturi de bază au fost sporite de Cultura Greciei a evoluat de-a lungul
grădini de legume ( varză , ceapă ,  a mii de ani, având rădăcini puternice

4
usturoi , linte , năut , fasole ) și grădini în civilizațiile sale precursoare
de plante ( salvie , mentă , cimbru ,  miceene și minoene, continuând cu
cimbru , oregano ). Livezile le includeau așa-zisa civilizație a "Greciei clasice",
pe cele de smochini , migdale , meri și influențată și puternic influențând
peri. [3] Au fost cultivate și plante cultural Imperiul Roman, respectiv
oleaginoase , cum ar fi semințele de in ,  penetrând până în vremurile 
susanul și macul . Renașterii prin Imperiul Bizantin,
pentru ca să renască după perioada
Creșterea animalelor , văzută ca un
dominației Imperiului Otoman prin
semn de putere și bogăție în lucrările lui 
războiul purtat pentru cucerirea
Homer , nu era de fapt bine dezvoltată independenței și crearea statului
în Grecia antică. În timp ce civilizația modern grec..
miceniană era familiarizată cu creșterea
vitelor, practica a fost restricționată ca Comerțul
urmare a expansiunii geografice pe Comerțul în Marea Mediterană se dezvoltă de la
începutul mileniului 3 î.Hr. cum ar fi schimbul de
terenuri mai puțin potrivite. Caprele și  produse și produse diverse (de exemplu, materii
oile au devenit rapid cele mai comune prime pentru artizanat, produse de artă și bunuri
animale; mai puțin dificil de crescut și de lux pentru curțile regale și aristocrația).
Utilizarea lingourilor neacoperite de cupru și
furnizorii de carne, lână și lapte (de metale nobile a favorizat acest comerț barter.
obicei sub formă de brânză ). Carne de Creta, Cipru, Mycenae (Grecia) în mileniul II î.Hr.
porc și de pasăre ( pui și gâște) au fost erau centre comerciale semnificative. Au avut
relații comerciale externe cu Egiptul, cu Fenicia
de asemenea crescute. Boii erau rari și și cu alte state. Schimburile de terenuri în
utilizați în mod normal ca animal de această perioadă au fost preferate din cauza
lucru, deși ocazional erau folosiți ca nesiguranței navigației maritime a antichității.
Comerțul cu mare se desfășura în principal pe
animale de sacrificiu (vezi Hecatomb ).  coastă, precum și între insulele Mării Egee. La
Măgarii , catârii și amestecurile lor erau începutul mileniului 2-1 î.Hr. Fenicienii erau cei
crescute ca animale de hată sau de mai mari negustori din Marea Mediterană.
Localurile lor comerciale s-au răspândit foarte
tracțiune. mult spre vest spre coasta spaniolă și marocană a
Atlanticului (Tartesses în Spania).
 Civilizația romană
Agricultura
Agricultura a Romei antice , ca și
alte civilizații din antichitate , este
cel mai important sector al 
economiei romane . Dacă a evoluat
considerabil în ceea ce privește
peisajul și structura agricolă, s-a
schimbat puțin în ceea ce privește  republică oligarhică și, apoi, la
tehnica . Odată cu creșterea
orașului Roma , aprovizionarea cu
alimente va deveni o chestiune de
securitate și, de asemenea, o miză a
puterii, distribuțiile populare
gratuite de alimente multiplicându-
se.
Comerț
 între provinciile imperiului era
înfloritor și toate regiunile imperiului
erau în mare măsură independente
din punct de vedere economic. Unele
provincii s-au specializat în producția
de grâu, altele în cea de vin și altele
în producția de ulei de măsline , în
funcție de tipul de sol.  moderne.
Cultura
Roma Antică a fost un oraș-stat a
cărui istorie se întinde în perioada de
timp cuprinsă între 753 î.Hr. și 476
 d.Hr. Pe parcursul existenței sale de
5
douăsprezece secole, civilizația
romană a trecut de la monarhie la 
 
imperiu extins. Ea a dominat Europa
de Vest și întreaga arie în jurul Mării
Mediterane, prin cuceriri și asimilare,
însă, în final, a cedat în fața invaziilor
barbarilor din secolul cinci, marcând,
astfel, declinul Imperiului Roman și
începutul Evului Mediu. Civilizația
romană e, deseori, clasificată ca o
parte din Antichitatea Clasică,
împreună cu Grecia Antică, o
civilizație care a inspirat mult cultura
Romei Antice. Roma Antică a adus
contribuții importante în organizarea 
politică și administrativă, juridică,
artă militară, artă, literatură, 
arhitectură, limbile Europei (limbile
romanice), iar istoria sa continuă să
aibă o influență puternică asupra lumii
 Civilizația Chineză
Agricultura
Baza marilor realizari ale Chinei, in decursul
istoriei, a stat in munca foarte grea dar si in
saracia taranilor. Iar baza materiala a constituit-
o, aproape exclusiv, agricultura. In nicio etapa a
istoriei lor, chinezii nu au trecut printr-o faza
pastorala, chinezii fiind cunoscuti, inca de acum
6.000 de ani drept sedentari, cultivatori ai
pamantului, dupa ce domesticisera cainele,
porcul, oaia si bivolul. Iar conditiile de viata ale
taranului chinez, cu mici modificari, a ramas
neschimbata pana acum cateva zeci de ani Din
punct de vedere al formei de proprietate, situatia
sociala a taranilor Chinei antice era destul de
diversa: mici proprietari, arendasi, fermieri sau
simpli lucratori. Taranii proprietari beneficiau
de un sistem de credite, dar dobanzile erau
excesive, de 50%. La acelasi nivel erau si taxele
si tot 50% era perceput din ceea ce se realiza din
exploatarile date in arenda. Cu totul, dupa ce se
plateau toate darile, taranii ramaneau cu foarte
putin, saracia fiind accentuata. Ca exemplu,
lucratorii munceau din februarie si pana in
octombrie pentru un sac de orez pe luna, o
camasa, un pantalon si o pereche de
incaltaminte din paie de orez De aici, supunerea
totala fata de seniori ori fata de proprietarii de
terenuri, supunere intrerupta, din cand in cand,
de ample si violente rascoale.
Comerț
Înființarea rutelor comerciale de mătase de către dinastia Han
a lărgit influența Chinei dincolo de granițele sale, devenind o
națiune mai viabilă din punct de vedere economic. Denumită
6
"Drumul de mătase", calea pentru comercializarea mărfurilor se
extinde peste granițele regionale. Este important de reținut că,
în acest moment al istoriei, provinciile Chinei nu erau unite și,
ca atare, schimburile dintre dinastii erau similare cu
schimburile dintre China și alte țări.
La începutul mileniului 3 î.H., imperiul grec sa stabilit în Asia
Centrală, ceea ce a contribuit la crearea oportunităților pentru
comerțul chinez cu Grecia cu 200 de ani. Până când Roma a
cucerit Egiptul în 30 î.H., China a stabilit rute comerciale în
Asia de Sud-Est, India, Orientul Mijlociu și Europa.
În timpul dominației dinastiei Song, comerțul maritim a extins
zona Chinei în Coreea și Japonia. Până în secolul al XVI-lea,
China a avut un comerț înfloritor cu Marea Britanie. Comerțul
cu colonii americane nu a înflorit până în secolul al XIX-lea,
timp în care industria ceaiului și a opiului a crescut. Până la
mijlocul anilor 1800, America exporta mai multe textile în
China decât în ​anii precedenți, deoarece producția de bumbac
a ajutat la dezvoltarea unei țesături locale.
Cultura
Valoarea si amplitudinea creatiilor culturii si
civilizatiei chineze impresioneaza prin
grandoarea si vechimea lor de aproape patru
milenii, in spatiul geografic imens de-a lungul
marilor fluvii din Extremul Orient: Huang-Ho,
Yangtze si Zhuziang, unde prin fertilizarea
tehnologica (irigatii, asanari, etc.) a acestor
bazine fluviale s-a constituit una din primele
civilizatii ale antichitatii, alaturi de cea
egipteana, sumeriana-mesopotamiana si indiana.
V tea cadrului geografic ofera o mare varietate
de conditii naturale si climatice specifice zonelor
muntoase, stepelor, deserturilor, campiilor
fertile sau mlastinoase si de jungla, care au
contribuit la configurarea a doua centre
economice legate in nord de bazinul Fluviului
Galben si in partea centrala si de sud de bazinele
fluviilor Albastru si al Perlelor.
 Civilizația Mesopotamiana
Agricultura
Resursele alimentare din Mesopotamia
erau relativ abundente datorită celor
două râuri de la care provine numele
regiunii, Tigru și Eufrat. Deși solul din
apropierea râurilor era fertil, și potrivit
pentru recolte, porțiunile de pământ
aflate la distanță mai mare de apă erau
aride, și nelocuibile. Din acest motiv,
dezvoltarea sistemelor de irigații a
avut o mare importanță
pentru coloniștii Mesopotamiei.
Alte inovații mesopotamienie sunt
controlul apelor prin baraje, și
utilizarea apeductelor. Primii coloniști
ai pământurilor fertile din Mesopotamia
utilizau pluguri de lemn pentru a afâna
solul înainte de plantarea recoltelor,
cum ar fi orzul, ceapa, vița de
vie, napii sau merele. Mesopotamienii
au fost unul din primele popoare care
au produs bere și vin. Clima adesea
instabilă a Mesopotamiei a pus
probleme agricultorilor; adesea
recoltele erau distruse, de aceea erau
folosite surse alternative de alimente,
precum vaci sau oi.
Cultura
 Scrisul, ca și apariția statului, reprezintă un indiciu ce denotă
trecerea de la perioada preistorică la cea istorică.Apariția
primelor sisteme de scriere reprezintă un raspuns la necesitățile
generate de formarea statelor in Orientul Apropiat.În aceste
condiții își face apariția o categorie specială de oameni - scribii,
care consemnează în scris diverse fapte și evenimente. Textele
7
erau scrise pe diferite suporturi: în Egipt pe lespezi de piatră și
papirus, iar în Mesopotamia pe tăblițe de lut.În văile Nilului
scrisul apare la sfîrșitul secolului al IV-lea înainte de Hristos și va
exista pîna în primele secole ale mileniului I dupa
Hristos.Scrierea Egiptului faraonic apare sub trei forme:
hierografică( scrierea sacră), hieratică (scrierea preotească),
demotică (scrierea populară). În Mesopotamia cel mai răspîndit
sistem de scriere a fost cel cuneiform, care a apărut la sfîrșitul
mileniului al IV-lea înainte de Hristor.Aici au fost folosite de
timpuriu pictogramele, care reprezentau desene simplificate
pentru scrierea pe lut și piatră.Scrisul in India a fost atestat mai
tîrziu, primele monumente scise fiind inscripțile lui Așoka, in
China începuturile scrisului hierografic datează în mileniul al III-
lea înainte de Hrisots, cuprizînd 2000 de semne.
Comerțul
Mestesugurile constituiau un aspect important
al economiei mesopotamiene. Putin dezvoltate
erau mestesugurile legate de prelucrarea
lemnului, a pietrei si a metalelor materii prime
care lipseau in sudul si centrul Mesopo-tamiei.
Un mestesug important era cel legat de
exploatarea stufului si a trestiei (care servea si
la constructia de case, de mobilier, de unelte
gospodaresti, de barci chiar mari, s.a.m.d.).
Remarcabil era nivelul de prelucrare a pieilor.
Primul metal cunoscut aici folosit mai intii in
stare nativa, apoi topit a fost cuprul; intr-o
perioada mai tirzie, amestecat cu plumb, cu
antimoniu si in fine cu cositor, a aparut
bronzul. In epoca lui Hammurabi a aparut aici
si fierul care insa era foarte scump.
 Civilizația Indiana
Agricultura
După ce s-au stabilit pe
pământurile fertile de lângă
râul Indus, vechii indieni au
stăpânit imediat agricultura și
au cultivat multe culturi de
cereale și s-au ocupat de
grădinărit. Indienii au învățat
cum să îmblânzească
animalele, inclusiv pisici și
câini, și s-au angajat în
creșterea găinilor, a oilor, a
caprelor și a vacilor.
Cultura
Una dintre cele mai populare țări
asiatice pentru turiști este India.
Atrage oamenii cu cultura sa
originală, măreția structurilor
8
arhitecturale antice și frumusețea
luxuriantă a naturii. Dar cel mai
important motiv pentru care mulți
oameni merg acolo în vacanță este
clima Indiei. Este atât de divers în
diferite părți ale țării încât îți
permite să alegi divertisment pe
gustul tău în orice moment al anului:
faceți plajă pe o plajă însorită sau
mergeți la schi într-o stațiune
montană..