Cultura si civilizatia Egiptului Antic

Civilizatia Egiptului Antic lasa impresia unei lumi inchise.Inconjurat din toate
partile de frontier naturale –desert,maresi,in indepartatul sud,munti- Egiptul parea
destinat sa fie izolat de restul omenirii.Resursele sale naturale l-au incurajat sa
manifeste tendinte autarhice.In raport cu durata istoriei sale trimilenare, relatiile
comerciale externe n-au fost deosebit de intense,iar campaniile militare pe care le-a
intreprins in alte tari au fost relative putine.Ca
urmare,contacteculturalemairare,putineidei,formesauinfluentepe care Egiptulsa le
fi receptat de la altepopoare.Elementele de cultura strain ape care le-a primit de-a
lungulsecolelor din Nubia,dinLibia,dinOrientulApropiat, Egiptulsi le-a integrat,nu
s-a lasatdominat de ele. La aceastaizolare a
contribuitsipsihologiaegipteanuluiantic,asa cum aceastapoate fi dedusa din
documenteleistorice,literaresiiconografice: foarteatasat de traditiile sale
locale,orgolios de civilizatiape care si-a creat-o,cultivand un sentiment de
superioritatemorala fata de altepopoare,rezistand la oriceforme de asimilare,
sichiardispretuindpestraini.
Egiptuleste o tara din Africa de Nord situate
pemalulmariimediteraneene,numarandu-senprintrecelemaivechicivilizatii de
pepamant. Numele ,,Egipt” provine din grecescul ,,Aegyptos” care era
pronuntiagreaca a denumiriiegiptene ‘Hwt-Ka-Ptah’ (care inseamna “Casa
Spirituluilui Ptah”, unuldintreprimiizeiaiegiptenilorantici.Inperioadatimpurie a
VechiuluiRegat, Egiptul a fostcunoscut sub denumirea de ,,Kemet” insemnand
,,PamantNegru”, aceastadenumire se datoreazasolului fertile situate de-a
lungulfluviului Nil. Mai apoi, Egiptul a fostcunoscut ca si,,Misr” denumire a
careitraducereeste ,,tara” , un numeutilizatsi in present de catreegipteni.Egiptul a
prosperattimp de mii de ani ( de la c. 8000 i.e.npana la c. 525 i.e.n) ca o natiune
independent, cunoscutapentrumarileprogreseculturale in fiecaredomeniu al
cunoasteriiumane, arta, stiinta, tehnologierespectivreligie.
Marilemonumentereflectaprofunzimeasimaretiaculturiiegiptene care a
influentatatat de multecivilizatiiantice,printre care civilizatiagreaca respective
romana.
Dovezi ale suprapasunatului de bovine de peteritoriul actual al Desertului Sahara
au fostdatate in jurulanului 8000 i.e.n. .Acestedovezi,impreuna cu
artefacteledescoperitedesemneaza o civilizatie Agricola prospera in
regiune,inaceaperioada.
Datoritaariditatiiterenului, nomazii au inceputsa se
stabileascapevaleaNiluluiinainte de 6000 i.e.n. .Agriculturaorganizata a inceput in
regiune cu circ. 5000 de anii.e.n. iarcomunitatiapartinandCulturiiDadarian au
inceputsa se dezvolte de-alungulfluviului. Industria s-a dezvoltataproximativ in
aceeasiperioadadupa cum reiese din atelierele de faiantadescoperite la Abydos
datand la circ. 5500 i.e.n.
CulturaBadarian a fosturmata de culturileAmratian, Gerzean, respectivNaqada (de
asemeneacunoscutedreptNaqada I, Naqada II siNaqada III) ,toateacestea au
contribuit in mod semnificativ la dezvoltareacivilizatieiegiptene. Istoriascrisa a
teritoriuluiincepeintre 3400 respectiv 3200 i.e.n.
candscriereahieroglificaestedezvoltata de CulturaNaqada III. Prin 3500 i.e.n.
mumificareamortilor se practica in orasul Hierakonpolis respective constructia de
marimorminte de piatra la Abydos. OrasulXoisapareinscriptionat ca fiind antic
intre 3100- 2181 i.e.n. ,aceastainscriptiefiindpefaimoasa Piatra Palermo. Ca si in
alteculturi din intreagalume, micilecomunitatiagrare au devenitcentralizatesi s-au
dezvoltat in centre urbane maimari.
Egiptul Antic a fostunuldintrecelemailongevivecivilizatii din istoriaomenirii.
Perioada de glorie a Egiptului Antic s-a inregistratintre 3000i.e.n. si 1000 i.e.n. ,
dar a ramasimportantapentrusecoledupaaceasta. Egiptul a fost din nou principal
putere din OrientulMijlociuintre 612 si 525
i.e.niarcuceritorulmacedoneanAlexandrucel Mare a simtitnevoia de a fi incoronat
ca faraon in 332 i.e.n. . Generalulsau, Ptolemeu, in devenirealui de conducator
independent in 305 i.e.n. a fost de asemeneaincoronat ca sifaraon, iarliniasa a
duratpana la faimoasareginaCleopatra.Uniisustin ca civilizatiaEgiptului sub
Ptolemeu a fostmaimultgreacadecategipteana, darvecheacivilizatie a
fostincavitalapentruregi care simteaunevoiasa se prezinte in fata supusilor in stilul
traditional al faraonilor. DupaaceastaperioadaValeaNilului a devenit o
provincieaImperiului Roman si a fostcondusa din afaragranitelor sale timp de
aproape o mie de ani. In timpulacesteietapeculturaegipteana a
suferitschimbarimajore.Egiptuleste situate in ValeaNilului, in nordestulAfricii.
Originile sale se afla in Egiptul de Sus la Abydos siHierakonopolis, care
apoiraspandindu-se sprenord, spre Memphis siMareaMediterana. Prin 3000 i.e.n.
,Regatulunificat al Egiptuluiocupaintreaga vale a Nilului la nord de o serie de
praguridenumiteprimul Cataract. In perioadaextinderiicelelimaimari, Egiptul Antic
ocupateritoriile de la coastasiriana in nord, Marea Rosie in est, valeaNiluluisi
Nubia in Sud, raspandindu-se in vestpana la DesertulLibian. ViataEgiptului Antic
s-a centrat in jurulfluviului Nil si a pamantului fertile de-a
lungulmalurilorsale.Fermierii din valeaNilului au dezvoltatmetode de irigarepentru
a controlafluxul de apa, astfelincatculturilesacreascaatat in sezonulploios cat si in
celuscat. Valea a fost fertile sibogata,creandsurplusurivaste de cereale care au
facutposibilerealizareaunorconstructiiincredibileprecumpiramidelesitemplele din
Luxor. Surplusul a fostfolositpentru a finanta un stil de
viatarafinatpentruelitaegipteana,pentru a dezvoltacomertul de
pestemarisidiplomatia, respective pentru a finantarazboaie de cucerire.
De la prima sacataracta (de la Assuan) pana la varsareasa in Delta, Nilul are o
lungime de aproximativ 700 km. Dupainundatiasa de la sfarsitulveriisipana la
retragere, apelefluviuluiisilasaunamolulpe o zona a careilatimevariaintre 10 si 50
km. Acestnamol vegetal si mineral, ingrasamant natural perfect, asigura o
deosebitafertilitate a solului.
BazaeconomieiEgiptului era agricultura. Principalele cereal cultivate
erauorzulsidouavarietati de grau. Pentruarattaraniifoloseauunfel de casma de lemn,
eventual cu lama de piatra, saubrazdarul tot de lemn, sau de arama. Dupasemanat,
o turma de oi sau de porci era pusasastrabatain lung si in lataratura,
astfelincatsaingroapesemintele cu picioarelelor. Secerisulavealoc in
lunaapriliesaumai. Spiceleerautaiate cu seceri de lemn, in care
erauinfiptebucateleascutite de silex, colti, dinti, dandtaisuluiseceriiaspectul de
ferastrau. Paielesipleavaeraufolosite, amestecate cu lut, pentrucaramizi.
Graunteleerauapoivanturatesitrecutepriciur. Scribii, functionariifiscului,
masuraucantitatea de graneobtinutasipercepeaucotacuvenita; dupa care
orzulsigraulerauinsilozate.
Dupa cereal, al doilealoc ca importanta in economiaEgiptuluiilocupainul, a
caruicultura s-a dezvoltatintensincepand din mileniul al III-lea i.e.n. .Grauntele de
in eraufolosite in alimentatie, precumsi in medicina. Originar din Asia Mica, inul
era planta textile aproapeunica, intrebuintata de
egiptenipentruconfectionareaarticolelor de imbracaminte. Procedeele de
semanaresi de recoltareainuluieraurelativavansate.
In structurasocietatiiegipteneelementele de bazaerautaranii, mestesugarii,
negustoriisisclavii. Categoriilesuprapuse le constituiauscribii, preotii, nobilii,
militarii, iar in varfulpiramideisociale, regale.
Taranulduceaviatape care am vazut-o. Cel din Delta insa era
maiputinsupuscorvezilor, obligatiilor de tot felulsiabuzuriloradministratieidecatcel
din valeaNilului; aveasi o gospodariecevamaiinstarita, si o
alimentatiemaiindestulatoare.
Tot pamantulEgiptuluiapartinea de dreptfaraonului.
Acestadaruiasuprafetemaritemlelor, membrilorfamiliei sale,
saufunctionarilorsuperioriaistatului,precumsiostasilormaimeritorii.
Acestepamanturieraulucrate fie de sclavi, fie de taraniiliberi.
Taraniiputeaudetinesieimicisuprafete de pamantpropriu. In practica
,proprietateaprivata era recunoscuta. Dar respectareaprincipiului conform caruia tot
teritoriulEgiptuluiapartineafaraonului,