EGIPTUL

1.Localizare geografica
2.Localizare temporala si istoria pe scurt
3.PAM�NTUL SI OAMENII
Organizarea teritoriala si politica
Organizarea administrativa si judecatoreasca
Piramida puterii
Organizarea economiei
Resurse
Exploatarea resurselor
Modul de viata � locuinta, �mbracamintea , alimentatia
familia egipteana si situatia femeii si copilului �n
societatea egipteana
4.VIATA SPIRITUALA
Scrierea
G�ndirea stiintifica
Religia
Arhitectura si artele

,EGIPTUL ESTE UN DAR AL NILULUI�� � sintagma folosita de Heorodot subliniaza

importanta deosebita a acestui fluviu �n viata Egiptului antic.
� Civilizatia egipteana s-a nascut ca o civilizatie dependenta de marele fluviu
si de revarsarile sale denumita ea �nsasi nilotica .
� Ca si Tigrul si Eufratul �n Mesopotamia si aici existenta fluviului
determina de timpuriu dezvoltarea unei civilizatii care s-a bazat �n mod esential
pe agricultura.
� La revarsarile periodice ale Nilului s-a adaugat irigarea si constructiile
hidrologice care au extins zona fertila si au facut posibil controlul revarsarilor
nilotice.
Civilizatia creata �n jurul Nilului a depins :
� de revarsarile acestuia si de agricultura de irigatii
� de necesitatea controlului asupra canalelor de irigatie
� de nevoia organizarii si administrarii timpurii a teritoriului .
Aceste lucruri au determinat de timpuriu :
� un sistem administrativ riguros determinat de necesitatea construirii si
controlului teritorial si a canalelor de irigatie.
� o adevarata salba de institutii administrative �n cadrul unui stat
centralizat complet diferit ca structura de alte state ale Orientului Apropiat.
Statul egiptean :
� s-a nascut dintr-un ansamblu de tinuturi ( nomele ) grupate �n jurul axei
vitale a fluviului ;
� era condus de o administratie organizata ierarhic si piramidal , av�ndu-l �n
frunte pe faraon � regele zeu , despot absolut , �nzestrat cu atribute divine.
Importanta Nilului
� rezida �n mentalitatea egipteana din faptul ca fluviul a fost divinizat sub
numele de HAPI , revarsarea anuala numindu-se ,, venirea lui Hapi��.Zeul Hapi este
cel care asigura hrana casei regale , a faraonului si populatiei.
� Chiar si numele pe care egiptenii l-au dat tarii lor reflecta imaginea
benefica a revarsarilor nilotice: K M T (Kemet) � Tara Neagra.
� Egiptul s-a situat �n centrul lumii vechi �ntr-un climat moderat , pe un
pam�nt fertil
� Nilul este st�lpul vietii egipteanului utilizat pentru agricultura

1.LOCALIZAREA GEOGRAFICA
� Egiptul antic ca si cel actual este localizat �n nordul Africii ,
� la �ntretaierea drumurilor ce legau Orientul mijlociu , prin Peninsula
Arabica si prin Marea Mediterana de Asia si Europa .
� Aceasta asezare nu va determina crearea aici a unei civilizatii de
acculturatie .
� Din contra civilizatia egipteana se naste ca una de extrema originalitate ,
cu putine influente acceptate din alte zone culturale .
� �n prezent Egiptul , cu capitala la Cairo , este o tara de limba araba, �n
care este practicat islamismul �n proportie de 93 % .
� Suprafata sa este de 1 000 000 km m 2 din care numai 30 000 fertili, restul
fiind desert .
� �n prezent populatia este de cca 30 000 000 locuitori iar economia se bazeaza
mai ales pe turism.

LOCALIZARE TEMPORALA
� Civilizatia egipteana dureaza cca 3200 de ani .
� Cronologia ei a fost stabilita dupa traditia transmisa de preotul Manethon ,
un preot al lui Serapis care a trait �n perioada elenistica �n orasul
Alexandria .Acesta consemneaza 33 de dinastii .
� Aceste informatii au fost coroborate cu cele descifrate pe c�teva papirusuri
� liste regale din diverse perioade care consemneaza regii diverselor dinastii
egiptene:
� Cele 33 de dinastii consemnate de Manethon sunt grupate �n c�teva perioade .
1.EPOCA PROTODINASTICA ( THINITA) � 3200 � 2686 , dinastiile 1-3
� �ncepe prin unirea celor doua regate � Egiptul de Jos ,�n nord si Egiptul de
Sus �n sud, sub sceptrul regelui Narmer (grc.Menes).
� Acesta �ntemeiaza prima dinastie egipteana denumita si thinita de la numele
capitalei Thinis.
� Egiptul ia fiinta acum ca stat centralizat , unitar , condus de o birocratie
ierarhizata si puternica subordonata faraonului zeu , �ntrupare a lui Horus.

2.EPOCA REGATULUI VECHI SAU MEMFITA ,2686 � 2181, DINASTIILE 3-6

� A fost o epoca de pace si prosperitate .
� Statul centralizat nu este angajat �n nici un fel de conflicte � locale sau
cu vecinii
� Dezvolta mai ales legaturile comerciale cu Siria, Nubia si Libia .
� S-au dezvoltat mestesugurile si stiinta
� s-au creat primele opere liturgice si literare remarcabile � Textele
piramidelor.
� �n timpul regelui Djeser ( 2667 � 2648) este construita piramida �n trepte
de la Saqqarah , morm�ntul monumental al faraonului prin care i se asigura
nemurirea si vesnicia de zeu.
� Tot acum se construiesc si marile piramide de la Gizeh , ale lui KEOPS,
KEFREN SI MYKERINOS ( Khufu , Khafra si Menkaura).

3.PRIMA PERIOADA INTERMEDIARA �2181 � 2040 , dinastiile 7-10,

� Este o perioada de anarhie si declin al autoritatii faraonice ;
� tara se descentralizeaza si pe acest fond au loc �n Egipt primele invazii ale
asiaticilor .
� Totusi acum se scriu c�teva din textele cu caracter sapiential :Povestea
taranului bun de gura si �nvataturile pentru regele Merikare, precum si texte cu
caracter magic implicate �n cultul funerar- Textele sarcofagelor si prima varianta
di Cartea mortilor.

4.REGATUL DE MIJLOC SAU TEBAN , 2040 � 1782,DINASTIILE 11-12

� Capitala regatului este stabilita la Teba
� iar zeul suprem al Egiptului devine AMON , o ipostaza a zeului soare.
� Statul centralizat si autoritatea faraonului se refac .
� Politica Egiptului nu mai este una a pacii ci una expansionista :sunt
cucerite Nubia ,Sudanul .
� Pe plan local se extind terenurile pentru agricultura prin amenajarea oazei
de la Fayum si se construieste un canal de navigatie care leaga Nilul de Marea
Rosie.
� Se construiesc marile morminte hipogee de la DEIR EL BAHRI.

5.A DOUA PERIOADA INTERMEDIARA , 1782 � 1570 , DINASTIILE 13-17

� Epoca de navaliri asiatice , miscari populare �mpotriva faraonului si
preotilor
� Egiptul este invadat de o populatie razboinica asiatica HICSOSII,care vor
stap�ni aproape 200 de ani o parte a statului egiptean �regatul memfit , cu
capitale la Avaris , �n delta .Hicsosii introduc �n Egipt calul, carul de lupta si
arme noi si performabte.
� Jumatatea Egiptului � Regatul teban, este controlata de dinastiile egiptene.

6.REGATUL NOU ( IMPERIUL ),1570-1070, dinastiile rameside , 18-20

� Este perioada cea mai prospera si mai glorioasa din istoria de 3000 de ani a
Egiptului.
� Acum statul este condus de faraoni cu o personalitate deosebita �Ramses I si
Ramses II sau Amenofis IV, Ikunaton , faraonul eretic care va exprima cel mai bine
prin reforma religioasa initiata de ele tendinta monoteista a religie egiptene prin
proclamare lui Aton ca singur zeu.
� Acesti faraoni sunt de asemenea mari cuceritori si militari priceputi ,
� Egiptul �si extinde teritoriul p�na la tarmul Eufratului .
� sunt construite marile temple - Teba, Karnak,Luxor,Abu Simbel.

7.A TREIA PERIOADA INTERMEDIARA ,1069-664, DINASTIILE 22-24

� Este o perioada de decadenta cauzata de subminarea puterii regale de catre
preotii tebani .
� Au loc invazii ale ,,popoarelor marii��,
� iar Egiptul este stap�nit de dinastii straine � libiana �1085-715 si
etiopiana sau kusita (D 25) 716-664.
Cu a 25 �a dinastie �ncepe perioada de decadere a statului egiptean
� c�nd Egiptul este cucerit pe r�nd de asirieni ( regele Assurbanipal) care
sprijina urcarea pe tron a unui rege libian din orasul SAIS- care �ntemeiaza asa
numita dinastie saita , a 26-a , 664-525.
� Urmeaza cucerirea persana ,
� cucerirea macedoneana ( 305-30) c�nd Egiptul �si muta centrul de putere si
cultural �n orasul elenistic Alexandria , �ntemeiat de Alexandru Macedon.
�n anul 30 �en romanii cuceresc Egiptul .
�n 641 Egiptul intra sub stap�nire arabilor .

PAM�NTUL SI OAMENII

ORGANIZAREA TERITORIALA, ADMINISTRATIV -POLITICA , JURIDICA

� Irigarea , constructiile hidrologice si necesitatea de control asupra

revarsarilor benefice ale fluviului precum si unitatea geografica a vaii dezvoltate
de-a lungul acestuia a dus de timpuriu la o organizare teritoriala ,
administrativa si politica centralizata , riguros ierarhizata si ordonata.
� De la �nceputul existentei sale Egiptul s-a nascut ca un stat centralizat ,
� condus de un rege zeu , faraonul ,
� despotul oriental care are drepturi depline asupra supusilor si care detine
proprietatea asupra �ntregului pam�nt dispun�nd de el dupa cum crede de cuviinta.

� Administratia Egiptului este un model de centralizare si ierarhizare , dupa

celebrul de acum model piramidal al puterii.
� Teritoriul statului era �mpartit �n 42 de unitati teritorial � administrative
denumite nome (sepet) conduse fiecare de un nomarh ( adj �mer � cel care sapa
canalul) care avea atributiile unui prefect de judet fiind seful local al
administratiei si al aparatului judecatoresc local ,organizat �n capitala nomei
unde solutiona litigiile locale .
De asemenea avea atributiile unui �nalt functionar al statului:
� care veghea la �ntretinerea canalelor pe teritoriul nomei ,
� la asigurarea eficientei lucrarilor agricole pentru obtinerea unor recolte
bogate,
� recruta soldati pentru armata �n caz de conflict.

ELEMENTELE PUTERII �n statul egiptean erau reprezentate de:

1.FARAON , regele zeu , autoritate suprema si despotica , posesor al puterii
politice si a celei religioase .
� Suveran al celor doua tari ,
� el reprezinta regalitatea divina asociata cu cosmogonia si teogonia.
� Imaginile sale sunt nelipsite de �nsemnele puterii monarhice si divine:
sceptrul, biciul , barba postisa , sarpele uraeus- cobra regala , simbol al
�ntelepciunii.
� Faraonul este de asemenea �ntruparea zeitei MA�AT � adevarul ,dreptatea iar
viata lui decurge �n conformitatea cu preceptele obligatorii ale originii sale
divine .
� Numele faraonului este scris �nconjurat de semnul hireolglific SEN � a
�ncercui , un medalion care semnifica faptul ca el ,,este ceea ce este �nconjurat
de soare��.

2. CLASA �NALTILOR FUNCTIONARI REGALI , A CLERULUI DE RANG SUPERIOR , A

COMANDANTILOR ARMATEI.
� �ntre acestia se remarca VIZIRUL (TJATI � vointa stap�nului , urechile si
ochii sale ) ;
� acesta este de obicei un membru al familiei regale si este de esenta divina
el �nsusi.
� Este seful administratiei regale , al nomarhilor .
� Este sef al justitiei regale , exercit�ndu-si atributiile prin intermediul
tribunalului regal care solutioneaza litigiile grave .
� �n acest sens dispune de un sistem judiciar bine organizat , cu norme si
reguli aspre , cu pedepse suficient de severe care mergeau de la simpla bataie , la
pedeapsa cu moartea � ardere, �necare, mutilari fizice sau exil.Exista
posibilitatea internarii �n lagare de munca , la construirea necropolelor regale.
� Vizirul mai conducea gr�narul si visteria tarii , detinea controlul armatei
si era bine�nteles omul de �ncredere al faraonului si �nt�iul sfetnic.

CONSILIUL CELOR 10 � se afla �n subordinea directa a vizirului si reunea pe

conducatorii ,,caselor regale�� � un fel de ministere cu atributii specifice.
� 1.casa ogoarelor � care se ocupa de recolte si depozitarea gr�nelor
� 2.casa apelor � se ocupa de coordonarea observatiilor nilometrice si
planifica irigatiile
� 3.casa alba se ocupa de finante
� 4.casa rosie � avea �n grija cultul funerar regal
� 5.Serviciul de intendenta al armatei si arhivelor.

PREOTII DE RANG INALT � superiorul lor firesc era faraonul, care dispunea de
puterea spirutala a zeului.
� Preotii au format �nsa o casta sacerdotala puternica , care deseori a
subminat puterea regala.
� Functiile acestora erau ereditare si deseori functia religioasa era
combinata cu cea laica a �naltului functionar , cancelar sau nomarh.
� Profitau de o serie de privilegii ca de exemplu scutirea de impozitate .
� Erau numiti ,, parinti divini�� teoria despre regalitate divina a faraonului
extinz�ndu-se si asupra slujitoilor sai apropiati.

CLASA SCRIBILOR - era formata din functionari instruiti , special pregatiti �n

scolile egiptene pentru a deveni scribi, timp de 12 ani.
� acestia aveau un rol primordial �n aparatul birocratic si se bucurau de o
deosebita pretuire.
� Papirus egiptean :,,Nu ocar� un om ce tine trestia pe o foaie de
papirus .Fapta aceasta este o blestematie �naintea zeului��.
� Patronul scribilor era zeul �ntelepciunii THOT, inventator al scrisului.
� Pentru prima oara scribii sunt atestati �n Textele piramidelor ;
� se face deosebirea �ntre scribul de documente � si scribul zeilor , cel care
copia cartile sacre , ca de exemplu CARTILE LUI THOT.

3.Toata aceasta administratie birocratica si nobiliara era sustinuta de fapt de o

patura de populatie productiva , relativ libera , formata din taranii agricultori
si mestesugari.
� Acestia produceau bunurile societatii egiptene , pentru consum si schimb ,
� plateau impozite �n natura sau prestatii de tot felul �n folosul casei
regale si templelor.

4.Ultimii �n aceasta piramida sociala si de putere erau bine�nteles sclavii ,

� folositi nu �n economie ci �n muncile domestice .
� Numarul lor nu este foarte mare iar provenienta lor este legata fie de
prizonieratul de razboi , fie erau datornici.
� Erau dispretuiti iar �ntelepciunea egipteana � �ntelepciunea lui Ani ,
scriere sapientiala din Imperiul Nou , spune :
� ,,Nu te �nfrati cu un rob care apartine altui om , al carui nume este ur�t
morositor.Caci daca acest rob este urmarit si prins si luat de catre stap�nul sau
atunci vei fi m�hnit si vei zice � Ce sa fac acum?��.
� Un sclav putea fi �nsemnat cu fierul rosu ,
� dar avea si o serie de drepturi � puteau poseda bunuri , puteau sa se
casatoreasca cu femei libere , puteau sa lase mosteniri si puteau chiar accede la
functii �nalte �n stat � Iosif.
� Numarul sclavilor a crescut dupa razboaiele de cucerire purtate de ramesizi
dar ei nu au avut niciodata un rol esential �n economie, sclavajul �mbrac�nd forme
specifice , domestice.

ECONOMIA

1.RESURSE
Principalele resurse ale Egiptului sunt cele ale solului , legate de cultivarea
pam�ntului si de cresterea vitelor.
� Egiptenii aveau mai ales cereale ,oi,cornute si cai.
� Cultivau de asemenea inul � folosit �n alimentatie , medicina si textile era
considerat planta sacra din care se faceau vesmintele preotilor.
� Dezvoltata era pomicultura, viticultura si horticultura.
� Baza economiei egiptene este deci una mixta � agro �pastorala.

Alta resursa principala a Egiptului este asigurata de flora si fauna bogata a vaii
Nilului .
� Exploatau mai ales trestia , lotusul (alimentatie) , si bine�nteles
papirusul.
� Lemnul era rar si se importa din Nubia,Siria si Liban .
� Fauna era extrem de variata si a dat nastere unei ocupatii active �
v�natoarea � de hipopotami �n Delta ,lei �n desert , crocodili pe Nil .
� Crocodilul este zeificat � sub numele de Sobek , zeitate acvatica.

Egiptul are putine zacaminte minerale .

� Are �nsa suficienta piatra de constructii � calcar si granit , dar si metale
� cupru si aur .Argintul rar era mai scump ca aurul.

2.EXPLOATAREA RESURSELOR
1.agricultura
� Economia se baza pe munca oamenilor liberi � plugari , pastori si mestesugari
care asigurau cele necesare subzistentei si surplusurile menite schimbului.
� Acestia erau platiti �n natura.
� Agricultorii puteau detine mici suprafete de teren.

2.activitatile mestesugaresti
� Activitatile mestesugaresti erau asigurate de oameni liberi organizatii
corporatist.

3.negustorii
� Schimbul de bunuri era �n �ntregime controlat de stat si se efectua pe baza
de troc , economia monetara fiind necunoscuta.
� Se baza mai ales pe importuri de materii prime , �n special metale , lemn ,
piatra de constructie dar egiptenii exportau mai ales cereale , tesaturi , peste .
aur si papirus.

MODUL DE VIATA � locuinta, alimentatia, �mbracamintea.

� Herodot � descrie Egiptul sec.V �en , tara ,, cu multe minunatii demne de
admirat ... si lucruri mai presus de puterea cuv�ntului ,,.

1.LOCUINTA
� 1.1.Cei umili � taranii , pastorii ,pescarii locuiau �n colibe facute din
trestie sau �n case din caramida nearsa.
� Gospodaria taraneasca era dotata cu amenajari pentru animale si pasari de
curte , cu gradina de zarzavat.
� Nelipsita � pisica divinizata sub numele de Bastet.
1.2.Nobilii ,
� �si construiau case din caramida cruda , pe doua nivele , cu terase .
� Aerisirea se facea prin ferestre practicate �n acoperis .
� Casa nobilului putea fi �nconjurata cu un parc cu flori , arbori si un bazin
de apa.
� Poseda cladiri administrative , bucatarii , hambare , locuinte pentru sclavi.

Palatul regal era de asemenea construit din material perisabil � caramida cruda.
� Se pare ca locuinta cea mai trainic construita , din piatra si cea mai frumos
�mpodobita a ramas morm�ntul � casa cea frumoasa a vesniciei.
� MOBILIERUL � era simplu const�nd mai ales din scaune ,paturi , mese si lazi
pentru depoziotarea veselei si hainelor .Nobilii si cei �nstariti �si confectionau
mobilierul din lemn pretios , cu �ncrustatii .

2.ALIMENTATIA
� Alimentul principal �n hrana egipteanului �l constituia p�inea si produsele
din gr�u , planta lui Osiris , zeul vegetatiei si renasterii .
� existau peste 4o de produse din gr�u.
� Anumite alimente erau interzise mai ales �n hrana preotilor si casei regale �
p�inea cu sare, carnea de porc , pestele de anumite soiuri si �n anume perioade de
timp.
� Lipsa de combustibil a determinat mai ales consumul crud al alimentelor -
legume si fructe.
� Carne consumau o data pe luna si o preferau pe cea de g�sca .
� Animalele sacre nu erau taiate � vaca si berbecul
� preotii nu consumau ceapa , usturoi, peste , carne de porc.
� Alte alimente- radacina de lotus, tulpina de bambus, laptele si produsele
lactate , berea de orz , vinul de curmale , cel de struguri era scump, uleiul de
ricin , susan si rar de masline care era considerat un produs de lux.
� Faraonul consuma legumele exclusiv crude si nu avea voie sa man�nce carne de
berbec sau g�sca.

�MBRACAMINTE
� Era sumara datorita climei bl�nde.
� Existau o serie de interdictii legate de materialul din care erau
confectionate hainele: preotii nu purtau piele si l�na , iar hainele colorate erau
rezervate zeitatilor si faraonului restul purt�nd vesminte albe.
� Erau confectionate mai ales din in .
� Herodot aminteste camasa scurta cu ciucuri pe poale , mantaua alba .
� Vesmintelor erau ierahizate pe functii si profesiuni � vizirul purta camasa
lunga p�na la glezne iar preotii purtau o perizoma ( fusta scurta �n jurul
soldurilor si coapselor) si o esarfa petrecuta pe piept.
� �ncaltamintea consta maia ales din sandale de papirus dar majoritatea
populatiei mergea desculta.
� Toti purtau multe bijuterii : bratari pentru glezne si brate , coliere ,
inele ,pectorali , diademe si cercei.
� Aceasta preferinta pentru podoabe a creat o adevarata industrie artizanala
de confectionare a lor din diferite materiale.
� Costumul femeilor consta din camasi lungi de in legate sub s�ni si foarte
str�nse pe corp .
� Slujnicele umblau cu bustul gol iar dansatoarele purtau vesminte
transparente.
� Coafura consta din peruci taiate la nivelul umerilor , unele savant coafate
si acoperite cu �mpletituri de aur.
� �mbracamintea ceremoniala a preotilor era �n primul r�nd supusa
interdictiilor de confectionare din anumite materiale .
� Preotii �si radeau capul si parul de pe corp si purtau numai haine din in.

� �mbracamintea faraonului comporta un �ntreg ceremonial de folosire rezervat

zeilor.
� Faraonul era �mbracat �n fiecare zi cu haine noi , asemeni universului care
renaste altul �n fiecare zi.
� La ocazii purta tinuta de ceremonie � vesminte colorate simbolic si
�nsemnele puterii regale si divine- coroana dubla �psent, alba si rosie , sarpele
uraeus , barba falsa , sceptrul cu capul lui Seth , biciul , o centura cu numele
sau sacru �n cartus , un pectoral de aur si multe bijuterii.
FAMILIA
� Familia egipteana era monogama dar faraonul si anume demnitari aveau
haremuri.
� Conditiile casatoriei � era sa ai v�rsta de 15 ani barbati si 12 fete.
� Poezia de dragoste foarte prolifa si produsa �n mediile populare demonstreaza
ca de obicei casatoriile se faceau din dragoste si ca exista o perioada de curtare
a miresei.Amestecul parintilor era aminim.
SISTEMUL DOTEI
� un patriomoniu familial administrat de cei doi soti si de care nu se
atingeau c�t traiau .
� Dota era compusa din bunurile barbatului 2/3 si ale femeii 1/3
� La moarte sotul ramas dispunea de �ntreg uzufructul averii si putea face ce
vroia cu partea sa.
CEREMONIA NUPTIALA � se desfasura ci fastul rezervat rangului superiorilor sau mai
umil pentru cei saraci.
� avea drept moment important drumul la casa mirelui .
� Exista de asemenea casatoria de proba si divortul.
� �n caz de adulter femeia era omor�ta.
COPILUL � avea un regim plin de solicitudine din partea familiei .
� Copii foarte numerosi din familiile egiptene �i scandalizeaza pe greci care
aveau obiceiul abandonului copiilor.
� Copiii erau alaptati 3 ani si umblau goi p�na la 7-8 ani c�nd constintizau
nuditatea
� De obicei baiatul era pregatit sa preia meseria tatalui iar copii nobililor
erau instruiti de timpuriu �n scolile de scribi.
FEMEIA avea libertati neobisnuite pentru Orient .
� Era considerata stap�na casei si solidara cu barbatul , chiar egala lui.
� Prescriptiile religioase cereau ca femeia sa fie tratata bine.
� Unele femei au ajuns la ranguri �nalte �n stat � regina Hatsepsut, sau mare
preotese ale lui Amon.
� Vaduva devenea capul familiei.

II.VIATA SPIRITUALA

SCRIEREA EGIPTEANA
� Toata documentatia actuala despre Egipt se bazeaza pe descifrarea scrierii
egiptene pictografice sau hieroglifica ( hieros -sf�nt si glyphos - a grava litere
sacre ), �n egipteana - scriere a cuv�ntului zeului sau a casei vietii, inventata
conform traditiei de zeul maimuta Thot .
� Consta �n ideograme simbolice care redau obiectul pe care vor sa-l semnifice
: luna /desen luna; a m�nca /un om care duce m�na la gura; a merge /doua picioare
�n mers/ a conduce / un sceptru
� Directia scrierii : coloane verticale si linii orizontale ; se citeste de la
dreapta la st�nga si de sus �n jos.

Din scrierea hieroglifica au derivat alte doua tipuri de scriere :

1.hieratica ( hiereus -preot) -scriere a preotilor
� are un aspect deformat , cursiv , obtinut din viteza de scriere mai mare si
din stilizarea impusa semnelor
� este folostia la scrierea textelor sacre

2.demotica (demos -popor)

� a elaborat propriile semne grafice �n numar de 260 semne din care 38 sunt
vocale
� este folosita din sec.VII �C p�na �n anul 452 d.C.

Un alt tip de scriere egipteana mai t�rzie este scrierea copta apartin�nd
egiptenilor crestinati �n sec.II d.C.
� consta din scrierea cuvintelor egiptene cu litere grecesti
� se naste din necesitatea traducerii textelor crestine scrise �n greceste �n
limba egipteana pentru a fi accesibile poporului.
� �n prezent limba copta este folosita �n Egipt ca limba de cult a bisericii
crestine ( peste 5 000 000 adepti ).

PE CE SCRIAU
Suportul pentru scris era format din :
1. piatra - folosind peretii mormintelor si templelor , pe sarcofage ,pe stele
comemorative si pe statui ;semnele erau sapate �n piatra si apoi pictate.

2. lemn - inscriptiile de pe sarcofage

3.papirus - grc.papyros (sintagma egipteana p pr) care definesc planta regelui

� se recolta din Delta Nilului
� pentru scrieri era utilizat �n suluri alcatuite din mai multe foi lipite cu
clei care se pastrau �n dulapuri de lemn sau vase de argila alcatuind adevarate
arhive.
� Vocabular : palimpsest - papirus de pe care scrisul a fost razuit si
refolosit

4. pe piei de animale - rar.

CU CE SCRIAU (INSTRUMENTE DE SCRIS )

� foloseau o planseta cu gauri pentru pastrarea cernelei de culoare rosie si
neagra
� pensule facute din tulpinile unei plante de balta asemanatoare trestiei
� �n epoca romana foloseau penite din trestie

� mojar de piatra pentru sfarmarea materiei din care se obtinea cereneal

( pam�nturi colorate , plante , negru de fum).

SEMNELE pictografice aveau semnificatie magica �n scrierile tombale ;

� de aceea se foloseau numai anume culori : verde - culoarea lui Osiris care
semnifica vegetatia si renasterea
� si se evita folosirea rosului culoarea lui Seth.
� c�nd semnele reprezentau animale feroce �n ele se desena �nfipt un cutit sau
erau desenate numai jumatate pentru ca nu cumva prinz�nd viata sa devore corpul
defunctului .

GANDIREA STIINTIFICA
� are caracter empiric si practic
� multi dintre greci au studiat stiinta �n egipt : Pitagora , Platon
� Herodot spune ca grecii au �nvatat geometria de la egipteni
1. �n domeniul matematicilor :
� cunosteau un sistem de notare a nu merelor p�na la 10
� calculul cu numere �ntregi si fractii

2. cunostiinte mai extinse au �n domeniul geometriei :

geometria este probabil ca s-a nascut din necesitatea practica a masurarii
suprafetelor de teren
stiau sa calculeze suprafata dreptunghiului , patratului , trapezului ,cercului
( 3,16 �n loc de 3,14)
calculau volumul cilindrului si piramidei

3. dezvoltata este metrologia :

cunosteau unitati de masura pentru volume , suprafete , greutati de asmenea cerute
de necesitatile practice ale unei civilizatii agicole
� SETATA - pentru suprafete ; 2735 mp
� HAKATA - pentru capacitate ; 4,50 l
� DEBEN - pentru greutate , 91 gr.

4. cosmologia si astronomia
� erau foarte dezvoltate dar erau marcate de g�ndirea mitica si de teologie
� implic�nd o multime de aspecte mai putin concrete si mai accentuat narative ,
cunostintele de astronomie si cosmologie sunt suficient de �ntinse pentru a le
permite sa �ntocmeasca harti ale cerului si sa faca o serie de calcule
calendaristice:
� aveau un calendar solar �n care anul de 360 de zile era �mpartit �n trei
anotimpuri :
Revarsarea ( Akhet )
Acoperirea - Peret /iarna
Anotimpul uscat - Semu /vara
� au �ntocmit si un calendar lunar - cu anul de 365 de zile ; dupa acest
calendar se fixau sarbatorile religioase fiind folosit �n temple .

� Aveau aparate de masuratul timpul : clepsidre , cadrane solare .

� au precizat nordul adevarat
� Soarele , luna , astrele erau divizinate

5. Un domeniu stiintific foarte dezvoltat este cel medical :

� avem o informatie bogata culese din cel putin 10 papirusuri care demonstreaza
numarul mare de medici practicanti �n Egiptul antic :
Herodot : Medicina �n Egipt este divizata ; fiecare doctor se �ndeletniceste cu un
singur soi de boli si nu de mai multe . medicii misuna �n tot locul , unii pentru
ochi , altii pentru cap , altii pentru dinti , altiipentru p�ntece , altii pentru
bolile interne .
� Medicii sunt numiti : cunoscator al stiintei tainice , scrib al regelui si
medic sef al celor doua tari
� Medicina = cunoastere
� o serie de cuvinte din medicina egipteana s-au transmis p�na astazi prin
intermediul limbii grecesti : farmacie ( ceea ce da siguranta ) , amoniac (sarea
lui amon ), chimie ( pam�nt negru ).
� s-au descoperit retetare egiptene grupate pe boli si cuprinz�nd indicatii
de igiena fizica si mentala dar si formule magice
� deosebit de dezvoltata era chirurgia
� si medicina este marcata de magie : bolile erau cauzate de demoni drept
pentru care pe l�ng� retete erau folosite si formule magice de exorcizare
� existau scoli de medicina pe l�nga temple
� retetele prescriau vegetale , minerale , parti minerale sau chiar insecte
�n anumite doze si combinatii
� Retetele cuprindeau denumirea bolilor , descrierea si simptomelor ,
diagnosticul , pronosticul si posologia ; s-au descoperit peste 100 de retete
pentru boli de ochi.
� Existau scoli de medicina ca de ex. cea de la Sais �n Delta Nilului
Diodor din Sicilia :
�n timpul expeditiilor militare ori al calatoriilor prin tara , locuitorii
Egiptului sunt �ngrijiti de medici fara nici o plata deoarece medicii sunt
�ntretinuti pe socoteala obstii .Ei hotarasc tratamentele dupa o lege scrisa a lor
pe care au �ntocmit-o medici vestiti din vremurile de demult . Daca tin�nd seama de
povetele pe care ei ele citesc �n cartea lor sf�nta medicii nu lecuiesc pe bolnav
ei nu sunt socotiti a avea vreo vina .�n schimb daca lucreaza altfel dec�t conform
celor prescrise ei sunt adusi �n fata unei judecati care-I poate os�ndi la
moarte .

Retete :pastrate �n casa vietii a marii piramide ; Imhotep era si medic nu numai
arhitect ; �n sec. II medicul roman Galen le consulta ; retetele cuprindeau : leac
pentru boala , cu indicarea locului bolii , instructiuni pentru tratament si
instructiuni privind medicamentul (originea divina , timpul c�nd se aplica )
� Boli oculare argila galbena , natron rosu ; cecitate nocturna : ficat de bou
fiert la un foc de tulpini de gr�u sau orz si patrujns de fum
� Afectiuni ale pielii : frictiuni cu ulei de ricin ; pentru calvitie � s�nge
de bou cu ulei .
� Cefalee � frictiuni si bandajari ale capului
� Constipatie : boabe de ricin �nghitite cu bere , ulei , miere
� Tusea si boli respiratorii : miere cu chimen , miere cu sm�nt�na
� Smirna , ratina , aromate , pulpa de curmale �n parti egale se vor zdrobi
�mpreuna . vei cauta sapte pietre ti le vei �ncalzi �n foc .Vei lua dupa aceea si
vei pune pe ele acest remediu , vei acoperi piatra cu un vas nou al carui fund a
fost gaurit . Vei pune tulpina unei trestii �n aceasta gaura astfel ca sa �nghiti
vaporii ce ies de acolo .Dupa aceea vei m�nca ceva gras .
� Arsuri : miere
� Insolatie � broasca fiarta �n grasime cu care te ungi
� Prescriau de asemenea leacuri si rugaciuni catre zei � psihoterapie

Herodot :
Iata regimul lor foarte grijuliu �n a-si pastra sanatatea : �n fiecare luna vreme
de trei zile la r�nd ei �si provoaca evacuari intestinale lu�nd vomitive sau
purgative caci ei g�ndesc ca toate bolile omenesti se trag de la alimentatie .
Diodor din Sicilia : tin posturi la 2-3 zile

G�NDIREA RELIGIOASA
� este remarcabila prin complexitate si tendintele monoteiste pe care le
manifesta
� edificul complex al religie accepta existenta unui mare numar de zeitati
(politeista )cu reprezenmtare zoomorfa
� era complet lipsita de dogma si nu beneficia de o carte sf�nta unica
� exceptie : epoca lui Amenophis IV Ikunaton , faraonul eretic , de numele
caruia se leaga instaurarea unui monoteism temporar care �i asigura un rol crescut
zeului Aton , emanatie a zeului solar Re ( �ntruchip�nd discul solar ) .

Conceptia privind formarea universului si a oamenilor este una marcata de poezia

metaforelor : oamenii , denumiti erme = lacrimi , s-au nascut din lacrimile lui Ra
iar universul a fost creat de HNUM � zeul berbec al apei proaspete .
Oamenii , turma zeului , au fost daruiti cu tot ce le trebuie . El(Ra ) a faurit
cerul si pam�ntul spre folosul lor . El a facut aerul ca sa le �nvioreze narile
caci ei sunt imaginile lui , ietiti din carnea lui .El stralucette �n cer , el
creste pentru ei vegetatia si animalele , pasarile si pestii pentru a-I hrani
(�nvataturile lui Merikare )
Dar tot Ra vaz�nd ticalosia oamenilor a �nsarcinat pe zeita Hathor sa-I distruga .
Egiptenii aveau o conceptie coerenta cu privire la suflet ca esenta spirituala a
personalitatii omenesti ;conform aceste conceptii corpul dispune de trei substante
( suflete ) imateriale diferite aflate �n str�nsa legatura cu lumea divina si cea
pam�nteasca :
� KA - dublul imaterial al personalitatii ;se naste o data cu omul , este
nemuritor si constituie un element esential pentru continuarea vietii �n lumea de
dincolo

� BA - este energia spirituala a fiintei ; este comun zeilor si oamneilor ,

ram�ne atasat corpului si dupa moartea acestuia ca o conexiune �ntre mumie si
lumea exterioara; mumia este fixa si nu poate parasi morm�ntul ; ea era adusa la
viata (vesnica ) prin unire cu Ba

� AKH - esenta spirituala a personalitatii ,reprezentat ca stralucire a

sufletului ( aura ); �nseamna a straluci ;reprezinta forta spirituala care emana
din individ ,dispare la moartea omului

Religia egipteana se construieste pe doua concepte de baza :

1. problema nemuririi si obtinerea vietii vesnice - exprimata cu precadere de mitul
lui Osiris
2.cultul solar exprimat de la �nceput �n religia egiptean� sub forma cultului
zeului solar Re si exprimat �n arhitectura si arta egipteana a caror dominanta
este verticala ( obeliscuri , piramide ) , monumentalitatea .
� In afara acestor divinitati avem un panteon bogat si complex format din zei
personificari ale naturii sau fortei morale ( Ma'at ) , din zei cosmici ( Nut
/zeita cerului , Atum si Ptah )
� Acesti zei erau reprezentati fie sub forma zoomorfa fie pe jumatate oameni pe
jumatate animale , fie ca reprezentari antropomorfe cu atribute animale ( zeita
Hathor - pe cap cu coarnele de vaca si discul lunii ).
� Religia egipteana este completata cu o bogata mitologie cosmica si
eshatologica care explica originile si existenta umana.
� Intre acestea mitul eshatologic al lui Osiris admite identificarea dupa
moarte a fiecarui individ cu Osiris , zeul renasterii ;
� acest mit regleaza ritualul funerar care este de fapr repetarea mortii si
re�nvierii lui Osiris : calatoria pe Nil �n barca lui Re , depasirea unor capcane
si anvingerea unor monstrii prin virtutile personale dar si prin cunoasterea si
rostirea unor formule magice ; calatoria ( de fapt o initiere ) se �ncheie cu
psihostasia - adica cu judecata sufletului de catre zei �n raport cu faptele sale
pam�ntesti ; cei drepti ( mortii justificati ) ocupau C�mpiile lui Ialu .
� Acest ritual funerar complex a generat o arhitectura si o arta funerara
deosebita precum si texte speciale denumite carti ale mortilor care nu sunt
altceva dec�t culegeri de formule magice si rituale .

� Pentru egipteni post-existenta este o certitudine si trebuia asigurata prin

tot felul de masuri .
� Modul si durata ei depindeau de tot ce se face pentru ea �n viata si de ce
vor face urmasii tai dupa ce ai trecut linia mortii.
Principala precocupare era cladirea morm�ntului ;
� �n preajma mormintelor , adevarate orase ale mortilor se dezvolta o
birocratie specifica care se �ngijea de nevoile mortilor
� se nasteau meserii speciale : �mbalsamatorii , preotii cultului defunctului ,
bocitoarele platite etc.

Consecintele dezvoltarii cultului si ritualului funerar :

� de natura constructiva : marile constructii funerare monumentale - piramidele
de la Gizeh si Saqqarah , marile temple -
� de natura spirituala : cultul funerar este continuu si necesita - texte
(Textele piramidelor , ale sarcofagelor , Cartea mortilor ) , arta (statui ,
reliefuri si picturi), preoti specializati ( preotii �mbalsamatori pusi sub
jurisdictia lui Anubis ) .
� genereaza o doctrina a imaginii .

Deci : viata vesnica se asigura

� prin consertvarea corpului fizic si a celui spiritual ,
� protejarea lui �n sarcofage ,
� amenajarea unui loc de veci sigur ,
� asigurarea continuitatii ritualului prin urmasi sau preoti platiti din timpul
vietii - prin testament.

CULTUL
1. al zeilor
2. al defunctului
� cultul cotidian consta dintr-o serie de ofrande alimentare si libatiuni
oferite zeului sau defunctului ; este o activitate privata de privirile populatiei
care se desfasoara in interiorul sanctuarului unde au acces doar preotii;
� marile ritualuri se desfasoara de asemenea �n marile capele ; ceremopniile
sunt secrete si au rolul de a ajuta prin actiuni liturgice re�ntoarcerea cotidiana
a soarelui si cilcictatea vietii agrare .Acum statuia zeului era scoasa din templu
si oferita adoratiei publice fiind purtat� �n jurul sanctuarului.
ZEII
� faceau parte din realitatea cotidiana si erau serviti de un corp preotesc
numeros si strict ierarhizat .

ARHITECTURA SI ARTA EGIPTEANA

� spre deosebire de mesopataminei egiptenii au fost buni prelucratori ai
pietrei
� folosirea pietrei ca material de construtie pentru morminte se leaga desigur
si de conceptia eshatologica ce impune trainicia locasului de viata
� folosind principiul constructiv al grinzii sprijinita pe st�lp sau coloana
arhitectii egipteni au dat coloanei o expresie artistica specifica :
� coloane lotiforme , papiriforme , campaniforme si hathorice -acestea
anticipeaza ordinele grecesti .

Spre deosebire de morm�nt PALATUL

� este construit din material precar - lut -caramida si lemn.
� comportau un numar mare de �ncaperi grupate �n doua serii functionale :
apartamentele private ale faraonului si familiei sale
� partea de reprezentare -sali de ceremonie , balconul aparitiei.
� erau decorate cu picturi .

TEMPLUL
� de dimensiuni colosale
� este de doua feluri -templul funerar si templul de cult al zeilor
� �n plan reprezinta o succesiune de �ncaperi pe aceeasi axa : sali hipostile
despartite de curti interioare �nconjurate de portice
� decorate cu reliefuri istoriate care povestesc miturile fundamentale sau
faptele faraonilor
� cu statui reprezent�nd zeii _Horus -zeul soim , Anubis-zeul sacal , Seth -
zeul crocodil .
� ansamblurile de la Caranac , Luxor ,
� hipogee _ Abu Simbel

MORM�NTUL
este un edificiu trainic , de dimensiuni monumentale
1.forma simpla- mastaba -
2. piramida rezeravata faraonului - �n trepte ( , piramida
3. mormintele hipogee , sapate �n st�nca din Valea Regilor si valea Reginelor

Piramida face de fapt parte dintr-un complex funerar copmort�nd :

� doua temple legate prin dromos
� coridorul de access - serdab-�n care se pun statuile defunctului
� capela - �n care se oficiaza cultul
� camera mortuara -
� camera de tezaur

Mormintele sunt decortate cu :

� reliefuri
� fresca /Regatul Nou reprezent�nd scene legate de credintele funerare
� scene din viata cotidiana pe care cel decedat ar trebui sa o retraiasca
potrivit statului sau social.
� In unele perioade �n morminte au fost puse mici stautete ( usebti ) care
�ntrupau �ntreaga societate egipteana :
� Statuile defunctilor respectau conventii ale desenului
� care sa-i reprezinte integral , �n ipostaza optima fizica si morala: portrete
idealizate
� conventii :

� ale culorilor -
� ale desenului
-canoane :
� frontalitate
� legea celor trei ipostaze -reprezentare ideala pentru v�rfurile sociale ,
reprezentativa pentru mijloc , naturalista pentru cel de r�nd
� perspectiva ierarhica
� isocefalie -

GENURI ARTISTICE -
1.LITERATURA - imnurile sacre , povestirile , fabule , poezia de dragoste ,
texte satirice
ARTA SPECTACOLELOR > dansul sli muzica erau se pare foarte deyvoltate a;a cum
vorbesc imaginile de muyicieni pictate ]n morminte sau scenele de banchete ;I
ceremonii la care luau parte dansatori ;I instrumenti;ti < apar imagini de harpe ,
flaute , tobe ;I tamburine .