I.

CIVILIZAŢII ALE ORIENTULUI ANTIC

Structuri politice

Toate popoarele antichităţii şi-au creat îndepărtatele lor civilizaţii în cadrul unor state pe
care le-au înfiinţat la un moment dat al istoriei lor. În total antichitatea a cunoscut trei tipuri de
stat. În ordinea cronologică a apariţiei lor, ele au fost: oraşul-stat, regatul şi imperiul.
Mesopotamia Odată cu apariţia statelor, a marilor oraşe şi a primelor informaţii scrise începe şi
epoca antică sau istoria propriu-zisă. Primele state s-au format de-a lungul unor bogate cursuri de
apă precum Tigrul şi Eufratul.

Tigrul şi Eufratul sunt două mari fluvii ce izvorăsc din Munţii Armeniei iar ţinutul
cuprins între ele s-a numit mai întâi Câmpia lui Şinar, apoi Babilonia şi abia mai târziu
Mesopotamia, adică „Ţara dintre râuri”. Numele ei modern este Irak şi are capitala Bagdad.

Clima blândă şi solul fertilizat de aluviunile fluviilor favorizau recolte bogate, cu atât mai
mult cu cât oamenii locului învăţaseră să sape canale şi şanţuri de irigaţie pentru a profita din
plin de revărsările anuale provocate de topirea zăpezilor la izvoare. Astfel s-a născut aici de
foarte timpuriu, din mileniul IV î.Hr., în condiţii deosebit de favorabile, cea mai veche dintre
toate civilizaţiile antichităţii. De-a lungul celor 4 mii de ani ai antichităţii, în Mesopotamia au
trăit popoare felurite precum: sumerienii, akkadienii, amoriţii, asirienii, chaldeenii şi încă multe
altele despre care istoricii au scris mai puţin.

Dintre popoarele amintite, amoriţii, asirienii, akkadienii şi chaldeenii făceau parte din
familia neamurilor semite (înrudite cu arabii).

Sumerienii, poporul cel mai vechi cunoscut până acum, continuă să ridice semne de
întrebare referitoare la originea lui, deşi unii cercetători îl aşează totuşi în rândul popoarelor
indo-europene. Criteriul pentru care un popor este inclus într-o familie sau alta este limba pe care
acesta o vorbeşte.

Cronologie:

 mileniul IV î.Hr. – formarea oraşelor-state sumeriene;

 3600 î.Hr. – marea inundaţie din Mesopotamia, probabil potopul biblic;
 mileniul III î.Hr. - apariţia oraşelor akkadiene Akkad, Kiş, Babilon;
 3500 î.Hr. – prima scriere din lume (Sumer);
 1728-1686 – Hammurabi (mare rege amorit) ia în stăpânire Câmpia lui Şinar,
Babilon devine capitală;
 1115-1077 î.Hr.- domnia lui Ţiglatpalasar I, întemeietorul Imperiului asirian;
 704-681 î.Hr.- domnia asirianului Sennacherib care distruge Babilonul şi
construieşte oraşul Ninive;
 605-562 î.Hr. - Nabucodonosor II creează Imperiul Noului babilon.
 În Summer locuiau meşteşugari pricepuţi care confecţionau vase de ceramică, unelte,
bijuterii, arme, etc. Produsele lor şi ale ţăranilor erau comercializate de negustori nomazi care le
vindeau şi le cumpărau în folosul lor sau al nobililor.

Înflorirea oraşelor state-sumeriene s-a produs în mileniul III î.Hr. În fruntea lor se aflau
regi a căror putere era uneori îngrădită de adunările nobililor. Ei erau ajutaţi de comandanţii
militari şi de funcţionari însărcinaţi în special cu strângerea dărilor. Un rol de seamă îl aveau
preoţii care stăpâneau mari bogăţii. Războaiele neîncetate dintre statele sumeriene au dus la
slăbirea acestora. (Uruk a fost cel mai vechi oraş iar Ur a fost cel mai mare). Sumerul este cucerit
de akkadienii conduşi de Sargon I (2371-2315 î.Hr.). La finele mileniului III î.Hr. Sumerul a
renăscut pentru puţin timp sub domnia înţeleaptă a regelui Gudea din Lagaş pentru ca apoi să fie
cucerit de babilonieni.

Oraşele sumeriene erau întinse aşezări construite din lut şi cărămidă arsă. Casele erau
mici iar mobilierul era alcătuit doar din rogojini. Îmbrăcămintea oamenilor era sumară, hrana era
simplă iar ca băutură – berea era obţinută din orz.

Sumerienii au elaborat cel mai vechi tratat de agricultură, au inventat roata şi roata
olarului, au alcătuit cea mai veche scriere (cuneiformă), cel mai vechi cod de legi, în timpul
regelui sumerian Ur-Nammu din cetatea Ur. Au construit primele şcoli şi primele opere literare,
Epopeea lui Ghilgameş, au construit gigantice turnuri în spirală numite ziggurate care trebuiau să
permită zeilor să coboare printre oameni sau palatele regale, precum cel din Babilon, în
apropierea căruia au fost construite Grădinile suspendate ale Semiramidei, pe o înălţime de
200m.

Primul mare rege semit din istorie a fost Sargon I. El a învins oraşele-regate din Sumer şi
a cucerit întreaga Câmpie Şinar devenind conducătorul primului imperiu cunoscut în istorie,
Imperiul akkadian. Conform cronologiei, au urmat Imperiul babilonian al lui Hammurabi,
Imperiul assirian şi Imperiul Noului babilon. Fiecare dintre conducătorii acestor imperii şi-au
întemeiat stăpânirile prin năvăliri asupra popoarelor vecine şi cotropiri de teritorii străine.

Babilonul, în timpul regelui Nabucodonosor al II-lea, era un oraş edificat după un plan de
dinainte stabilit. Avea străzi largi şi drepte cu construcţii monumentale precum Grădinile
suspendate ale Semiramidei, Poarta Zeului Iştar şi Turnul Babel. În ceea ce priveşte sculptura, la
Lagaş s-au descoperit două statui din diorit negru. Pictura lipsea cu desăvârşire însă basorelieful
era foarte bine reprezentat şi împodobea pereţii palatelor şi înfăţişa scene de vânătoare, scene de
război, şiruri de prizonieri de război şi erau menite să-l elogieze pe împărat.

Egiptul antic

Creşterea numărului populaţiei şi schimbarea climei, care devenise mai secetoasă, au dus
la apariţia agriculturii. Practicarea agriculturii a avut ca efect stabilirea pe un anumit teritoriu.
Migraţia unor triburi punea însă în pericol securitatea comunităţii. În aceste condiţii, oamenii au
acceptat ca din rândul lor, unii să devină conducători permanenţi şi garanţi ai vieţii lor. Astfel au
apărut regatele.

Cronologie:

 formarea Egiptului de Sus şi a Egiptului de Jos;

 3100 î.Hr. Menes uneşte cele două state mici (capitala era oraşul Tinis);
 2700-2200 î.Hr. perioada Regatului vechi (a piramidelor) – capitala se mută la
Memphis;
 2200 î.Hr.- frământări provocate de nomarhi – anarhie;
 2000 – 1700 î.Hr. - perioada Regatului de mijloc – capitala se mută la Teba (4
dinastii);
 1700 î.Hr. - hicsoşii, nomazi din Asia iau în stăpânire Delta; ei aduc calul şi carul
de luptă;
 1570 î.Hr. - începe perioada Regatului nou sau a Imperiului – maxima înflorire;
 1504 î.Hr. - Hatsepşut – prima femeie faraon;
 1482-1450 î.Hr.- domnia lui Tutmes al III-lea cel care a dat maxima înflorire
Imperiului;
 1085 î.Hr. - se stinge dinastia Ramesizilor; statul se împarte din nou; conduc regi
străini;
 525 î.Hr. - Imperiul persan cucereşte Egiptul;
 398 î.Hr. - Egiptul se eliberează, 345 îHr. Perşii cuceresc din nou Egiptul;
 332 î.Hr. - Alexandru Macedon devine faraon al Egiptului.

Regatele erau mult mai întinse decât oraşele stat. Cel mai vechi regat cunoscut în istorie a
fost cel al Egiptului. Cu mii de ani în urmă nomazii în căutare de hrană s-au stabilit în această
oază luxuriantă. Au învăţat să stăpânească revărsările Nilului, să sape canale şi puţuri, apoi s-au
adunat în sate care la rândul lor s-au asociat. Aşa au luat naştere Regatul Egiptului de Sus (de la
Assuan la Memphis) şi Egiptul de Jos (din Deltă până la ţărmul Mediteranei).

În anul 3100 î.Hr. regele Narmer (Menes) a unificat cele două regate devenind primul
faraon. O cauză a unificării a fost necesitatea de a supraveghea şi întreţine mai bine sistemul de
irigaţii pe întreg spaţiul Văii Nilului. Egiptul era împărţit în 38 de nome (provincii) care erau
conduse de nomarhi. Nomarhii vegheau la întreţinerea canalelor şi alcătuiau situaţia aurului şi
ogoarelor. Tot lor li s-au încredinţat poliţia şi recrutările. Ei erau controlaţi de un vizir, omul de
încredere al faraonului, care era un fel de prim-ministru. Nomarhii aveau în subordine primarii
satelor.

Până la cucerirea persană din anul 525 î.Hr. în Egipt au domnit faraoni ce au aparţinut
unui număr de 26 dinastii. În timpul faraonilor Tutmes al III-lea (sec. XV î.Hr.) şi Ramses al II-
lea (sec. XIII î.Hr.) Egiptul a devenit imperiu prin cucerirea de teritorii în Asia şi Africa cu
ajutorul unei armate bine organizate, formate din pedestrime şi care de luptă. Numeroşii suverani
străini dădeau tribut faraonului: aur, vite, sclavi. Ulterior va fi cucerit de perşi.

Persia

Regatul asirian s-a destrămat iar capitala Ninive a fost distrusă în anul 612 î.Hr. Locul
său a fost luat de Regatul Noului babilon, devenit celebru datorită regelui Nabucodonosor al II-
lea care i-a adus în robie pe locuitorii Palestinei (robia babiloniană).

Încă înainte de căderea Babilonului, energia lui Cirrus, mare rege persan şi măiestria
soldaţilor săi uimiseră deja întreaga lume. Armata era formată în majoritate din arcaşi care
provocau o ploaie de săgeţi. Apoi cavaleria de pe ambele flancuri intra în luptă. Regele persan
Cirrus a reuşit să învingă coaliţia antipersană compusă din Egipt şi oraşele state ale Asiei Mici.
Întreaga Asie Mică a fost zdrobită de perşi. Triburile înrudite ale mezilor şi perşilor s-au aşezat
în mileniul II î.Hr. în Podişul Iranului. Viteji, buni călăreţi şi arcaşi, mezii şi perşii au format
state, unite în timpul lui Cirrus al II-lea. Acest monarh a fost unul dintre cei mai de seamă
cuceritori ai istoriei conducând un teritoriu imens ce se întindea din Asia Centrală până la Marea
Mediterană.

Cronologie

 Cirrus cucereşte paşnic Babilonul şi îi slobozeşte pe evreii luaţi în captivitate de

Nabucodonosor al II-lea;
 525 î.Hr.- Cambise al II-lea cucereşte Egiptul;
 522-486 î.Hr. - domnia lui Darius I - are loc reorganizarea Imperiului;
 490 î.Hr. – înfrângerea lui Darius I la Maraton în lupta cu grecii;
 Xerxes I este înfrânt de greci la Salamina în anul 480 î.Hr.

Darius I ia urmat la tron lui Cambise. Era un bun conducător. Graniţa imperiului a fost
împinsă spre est către India iar spre nord către Rusia unde însă a găsit o climă rece pentru soldaţii
săi. Armata sa de 50.000 de soldaţi a fost învinsă la Maraton de către greci în anul 490 î.Hr. A
împărţit imperiul în 20 de provincii – satrapii, conduse de către un satrap (guvernator). Ţările
supuse plăteau tribut în argint, aur sau produse. Satrapul era ajutat de numeroşi funcţionari şi
verificat de către inspectorii imperiali. A construit o reţea de drumuri în mare parte pavate cu
lespezi de piatră. Drumul regal de la Sardes la Suza era presărat cu hanuri şi staţii de poştă. A
încurajat comerţul, a bătut monedă proprie numită dareicul, a fondat o şcoală medicală în Egipt
la Sais şi a renovat anticul dar nefolositul canal ce lega Nilul de Marea Roşie în Golful Suez.

Luptele dintre Satrapi, emancipaţi în secolul IV î.Hr. de sub autoritatea regelui, au slăbit
şi mai mult statul. El a fost cu uşurinţă cucerit de macedonienii conduşi de Alexandru Macedon