MONARHIA EGIPTEANĂ

UNIFICAREA STATULUI
EGIPTEAN
În cursul
mileniului IV î.Hr.,
s-au constituit
cele două regate
egiptene:
• Egiptul de Sus
• Egiptul de Jos
 UNIFICAREA STATULUI
EGIPTEAN

CAUZELE
UNIFICĂRII
EGIPTULUI

Coordonarea
Efectuarea Atacurile
sistemului
lucrărilor popoarelor
de irigaţii şi
de construcţii învecinate
îndiguiri
 UNIFICAREA STATULUI
EGIPTEAN
• În jurul anului
3200 î.Hr.,
faraonul
Narmer (Menes)
unifică cele
două state
egiptene.
 PERIODIZAREA ISTORIEI EGIPTULUI
ANTIC

• EPOCA PREDINASTICĂ (3200-3000 î.Hr.)

• EPOCA THINITĂ (3000-2700 î.Hr.). Dinastiile I, II.
• EPOCA REGATULUI VECHI (2700-2200 î Hr.).
Dinastiile III-VI.
• PRIMA PERIOADĂ INTERMEDIARĂ (2200-2000 î.Hr.)
• EPOCA REGATULUI MIJLOCIU (2000-1700 î Hr.).
Dinastiile XI-XIII.
• A DOUA PERIOADĂ INTERMEDIARĂ (1700-1570 î.
Hr.)
• EPOCA REGATULUI NOU
• EPOCA TÂRZIE (1050-525 î.Hr.). Dinastiile XXI-
XXVII.
 REGATUL VECHI

• SITUAŢIA
ECONOMICĂ

Dezvoltarea
agriculturii,
a
meşteşugurilor
 REGATUL VECHI
• SITUAŢIA
ECONOMICĂ
Intensificarea
comerţului.
Extinderea reţelei
de canale.
 REGATUL VECHI

• Piramida
societăţii
egiptene
 REGATUL VECHI
• ORGANIZAREA
ADMINISTRATIVĂ
Împărţirea Egiptului

în unităţi teritoriale

numite nome
 REGATUL VECHI
FARA
ONUL

• SITUAŢIA POLITICĂ

Formarea unui
stat centralizat ON
OO

puternic FA
VIZIRUL

FUNCŢIONARI PUBLICI
SCRIBI

NOMARHI
(NIVEL LOCAL)
 REGATUL VECHI

• SITUAŢIA
CULTURALĂ
Perioadă de
înflorire culturală
(ştiinţă,literatură,
artă)
 REGATUL VECHI

• SITUAŢIA
CULTURALĂ

Perioadă de
înflorire culturală
(ştiinţă, literatură,
artă).
 REGATUL VECHI
• SITUAŢIA
CULTURALĂ

Devin tipice
construcţiile
monumentale.
 Piramida în trepte
de la Saqqara

DJOSER
( dinastia a III-a)
 Marea Piramidă

KHEOPS
(dinastia a IV-a)
 Piramidele lui Kheops şi Khefren

KHEFREN
(dinastia a IV-a)
 Piramida lui Mikerinos

MIKERINOS
(dinastia a IV-a)
 PRIMA PERIOADĂ
INTERMEDIARĂ
• În cursul dinastiei a VI-a monarhia
egipteană cunoaşte o perioadă de criză.
• Creşte autoritatea nomarhului în
detrimentul autorităţii faraonului;
• Au loc revolte interne;
• Năvălirea unor triburi nomade din
Canaan.
 REGATUL MIJLOCIU
– Se reface
autoritatea
centrală;
– Se desfiinţează
ereditatea
funcţiilor;
– Se instituie cultul
personalităţii
faraonului;
 REGATUL MIJLOCIU
“Ce măreţ e stăpânul pentru
oraşul său!
Singur preţuieşte milioane,
ceilalţi oameni sunt
neînsemnaţi[…]
El e canalul care zăgăzuieşte
fluviul în vremea viiturii […]
El e o cetate cu ziduri de
aramă […]
El e o pavăză şi braţu-i
te ocroteşte fără greş.”
(Imn închinat lui Sesostris III)

SESOSTRIS III
(Dinastia a XII-a)
 REGATUL MIJLOCIU
• Capitala statului
egiptean se mută la
Teba.
Prosperitate economică:
• Se intensifică
relaţiile comerciale
cu Fenicia, Siria,
Babilonia, Nubia şi
insulele egeene.
• Se construieşte canalul
de navigaţie care leagă
Nilul de Marea Roşie.
 REGATUL MIJLOCIU
• Se construieşte
marele sanctuar de
la Karnak.
• Se produce
sincretismul între
Amon şi Ra. KARNAK

• Se instituie cultul lui

Osiris.
• Creşte puterea
preoţimii egiptene.
 A DOUA PERIOADĂ
INTERMEDIARĂ
• Are loc năvălirea
hicsoşilor, care la
început controlează
întregul Egipt, apoi
îşi restrâng
stăpânirea în Egiptul
de Jos.
 REGATUL NOU
• Alungarea hicsoşilor.
• Refacerea unităţii statului egiptean.
• Restabilirea autorităţii faraonilor autohtoni.
• Perioadă de maximă înflorire economică şi
culturală.
• Perioadă de expansiune teritorială.
• Sunt cucerite: Nubia , Palestina, Siria.
• Regatul egiptean se transformă în imperiu.
 Tutmes al III-lea și Hatsepsut
• Când Tutmes al II-lea a murit, Tutmes al III-lea era prea tânăr să domnească.
Hatșepsut, văduva lui Tutmes al II-lea, a exercitat o regenţă pe care a transformat-o
în curând în coregenţă, instituţionalizând-o prin propria sa încoronare ca faraon.
Domnia ei a fost destul de prosperă și marcată de mari progrese. Documentele
epigrafice și sculpturile din timpul domniei comune Hatșepsut-Tutmes al III-lea o
așează în frunte numai pe ea. Când Tutmes al III-lea a ajuns la vârsta potrivită și și-
a demonstrat capabilitatea, ea l-a numit șeful armatei ei. Pentru a se impune și ca
"bărbat" Hatșepsut se îmbrăca bărbătește, purta o barbă falsă și pretindea să i se
acorde protocolul rezervat "faraonului masculin". Energica faraonesă a deținut
puterea timp de 22 de ani. Când moartea lui Hatșepsut i-a redat deplina suveranitate
el a distrus cu ciocanul toate statuile reginei şi le-a înlocuit cu ale lui sau cu ale
bunicului şi ale tatălui
• În timpul celor 17 campaniilor ale sale, Tutmes III a cucerit 350 de orașe,
supunând majoritatea teritoriilor de la vest de Eufrat. El a folosit la maximum toate
„tehnologiile” de luptă existente la vremea respective ( arcuri, armuri, topoare, care
de luptă) şi a încercat, cu succes, să le îmbunătăţească (carul de luptă l-a făcut mai
stabil dar şi rapid totodată) ceea ce era bine
• O consecinţă a acestui imperialism triumfător, era enormul aflux de bogăţii către
Egipt, sub forma prăzilor de război sau a tributurilor plătite cu regularitate.
 REGATUL NOU

• Bun comandant militar;

• Asigură o organizare
administrativă eficientă
din perspectiva politicii
imperiale (provinciile
africane sunt
subordinate direct
faraonului, cele asiatice
au autonomie).

TUTMES al III-lea
(1482-1450) – dinastia a XVIII-a
 REGATUL NOU
• Cel mai
strălucit
reprezentant
al dinastiei
ramesizilor.

RAMSES al II-lea
(1304-1237)-
dinastia a XX-a
 MĂSURI ALE RAMESIZILOR

• Asocierea la
putere a
moştenitorului
tronului;
• Limitarea puterii
preoților lui
Amon;
• Reactivarea
cultului
faraonului; TEMPLUL DE LA ABU SIMBEL
AL LUI RAMSES al II-lea
 Templul Abu Simbel
• Complexul arheologic de la Abu este
format din două temple tăiate direct în
piatră în timpul domniei faraonului
Ramses al II-lea. Complexul, este
remarcabil prin masivele statui de piatră
ale lui Ramses și ale soției sale,
Nefertari.
• Marele templu este considerat cel mai
frumos templu ridicat de faraonul
Ramses al II-lea. Pe pereții templului
este descrisă bătălia de la Kadesh,
purtată de Ramses cu hitiții
• Micul templu este situat mai la nord de
templul mai mare fiind dedicat de
Ramses II zeiței Hathor, zeița frumuseții
și dragostei, și prin aceasta frumoasei
sale soții Nefertari.
 MĂSURI ALE RAMESIZILOR

• Toleranţă religioasă
faţă de popoarele
cucerite;
• Politică externă
expansionistă,
îmbinată cu o
diplomaţie eficientă.
 ACȚIUNI MILITARE ȘI DIPLOMATICE ALE LUI RAMSES al II-lea
• Bătălia de la Kadeș
În anul al 5-lea al domniei lui Ramses al II-lea (1279-1213 î.e.n.), respectiv în mai
1274 î.e.n., s-a dat bătălia de la Kadesh, care a avut loc între forțele
Imperiului egiptean sub Ramses al II-lea și Imperiul Hitit condus de Muwatalli
al II-lea, pe teritoriul actual al Siriei . Lupta este prima, din punct de vedere
istoric, căreia i se cunoaște desfășurarea tactică. Acesta a fost, probabil, batalia
cu cele mai multe care de lupta, implicând probabil 5.000-6.000 de care.
Tratatul de la Kadesh (Quadesh)
• După bătălia de la Kadesh, a început elaborarea unui tratat de pace care a fost
definitivat abia în 1.259 î.e.n. (anul 21 al domniei lui Ramses al II-lea). Acest
pact mutual, primul mare tratat internațional cunoscut astăzi din istorie, a fost
gravat pe o mare tăbliță de argint, statuând „fraternitatea frumoasă și pacea
frumoasă pentru eternitate”, cu clauze de neagresiune, de asistență mutuală
(alianță defensivă) și privind extrădarea refugiaților politici. Ramses a ordonat
ca textul tratatului să fie gravat în hieroglife și pe pereții templului din Karnak.
Astăzi sunt atestate două versiuni: una în limba akkadiană (tăblițele de la
Hatussa / Bogaz-Köy) și cealaltă în limba egipteană (stela gravată de la
Karnak)
 EPOCA TÂRZIE

• Sfârşitul dinastiei a
XX-a marchează
începutul declinului
monarhiei egiptene.
• Instalarea stăpânirii
persane ( 525 î.Hr.)
indică ieşirea
Egiptului din
avanscena istoriei
Orientului antic,
lăsând insă o
impresionantă
moştenire culturală